Sunteți pe pagina 1din 6

Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va nregistra? i/autentifica?i.

Saturn De la Wikipedia, enciclopedia libera Salt la: Navigare, cautare SaturnSaturn symbol.svg Saturn (planet) large.jpg Imagine n culori reale a lui Saturn compusa din pozele facute de Voyager 2 pe 4 a ugust, 1981. Se vad aici ?i patru sateli?i saturnieni: Tethys, Dione, Rhea ?i (f oarte slab) Mimas. Numit dupa zeul roman Saturn Date generale Nr. sateli?i ~200 de sateli?i observa?i, dintre care 62 au orbita confirmata (53 dintre ace?tia au primit ?i nume oficiale), ?i aprox. 150 de lune minore + 7 inele principale. Sateli?i Titan Rhea Iapetus Dione Tethys Enceladus Mimas Caracteristicile orbitei (cf. J2000) Semiaxa mare 1 421 179 772 km (9,53707032 u.a.) Distan?a la periheliu 1 349 467 375 km (9,02063224 u.a.) Distan?a la afeliu 1 503 983 449 km (10,05350840 u.a.) Excentricitatea 0,05415060 Argumentul periheliului 336.013 862 Perioada siderala 10 757,7365 zile (29 a 165 d 11,68 h) Perioada sinodica 378,0944 zile Viteza medie pe orbita 9,6446 km/s nclinarea fa?a de ecliptica 2,48446 nclinarea fa?a de ecuator Soarelui 5.51 Longitudinea nodului ascendent 113.642 811 Anomalie medie 320.346 750 Date fizice Raza medie 58 232 km (9,014 raze terestre) Aria suprafe?ei 4,271010 km2 (83,703 arii terestre) Volumul 8,27131014 km3 (763,59 volume terestre) Masa 5.68461026 kg (95,152 mase terestre) Densitatea medie 687,3 kg/m3 Accelera?ia gravita?ionala la suprafa?a 10,44 m/s2 (1,064 g) Viteza de eliberare 35,5 km/s Perioada rota?iei siderale 0,444 zile (10 h 47 min 6 s) nclinarea ecuatorului pe orbita 26,73 Ascensia dreapta a polului nord 2h 42m 21s

(40.589) Declina?ia polului nord 83.537 Albedo 0.342 (Bond) 0.47 (geometric) Temperatura la suprafa?a 134 K (-139C) Presiunea atmosferei 140 000 Pa Magnitudine aparenta ntre +1.47 ?i -0.24 Diametru unghiular 14.5" 20.1" (fara inele) Date despre atmosfera Hidrogen (H2) ~96,3% Heliu (He) ~3,25% Metan (CH4) ~0.4% Amoniac (NH3) ~0.01% HD ~0.01% Etan (CH3-CH3) ~0.0007% Vapori de Apa (H2O) ~0,1 % modifica Consulta?i documenta?ia formatului Saturn este a ?asea planeta de la Soare ?i a doua ca marime din Sistemul Solar, dupa Jupiter. mpreuna cu Jupiter, Uranus ?i Neptun, Saturn este clasificat ca un gigant gazos. Aceste planete sunt numite corpuri joviane, nsemnnd planete asemanat oare cu Jupiter. Saturn este numit dupa zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de smbata), echiv alentul zeului grec Kronos (Titan ?i tatal lui Zeus), babilonianul Ninurta ?i di vinita?ii Hindu Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: ?) . Planeta este compusa din hidrogen ?i propor?ii mici de heliu ?i alte elemente. S tructura interna a planetei consta ntr-un miez de piatra ?i ghea?a, nconjurat de u n strat gros de hidrogen metalic ?i un strat gazos exterior. Atmosfera este blnda , de?i multe caracteristici intense pot aparea. Vnturile de pe Saturn pot atinge viteze de 1,800 km/h, mult mai rapide dect cele de pe Jupiter. Are un cmp magnetic a carui putere este un intermediar ntre cea a Pamntului ?i cmpul puternic al lui J upiter. Saturn prezinta un sistem de inele, care sunt alcatuite din particule de ghea?a ?i mici cantita?i de de?euri de praf ?i roca. 62 de sateli?i cunoscu?i orbiteaza n jurul planetei, fara a socoti particulele din inele. Titan, cel mai mare satel it al lui Saturn ?i al doilea satelit ca marime din Sistemul Solar (dupa Ganimed e, satelitul lui Jupiter), este mai mare ca planeta Mercur ?i este singurul sate lit din Sistemul Solar care are o atmosfera cu o consisten?a semnificativa. Cuprins 1 Caracteristici fizice 1.1 Structura interna 2 Atmosfera 2.1 Straturile de nori 3 Magnetosfera 4 Orbita ?i rota?ia 5 Inelele planetare 6 Sateli?ii lui Saturn 7 Istorie ?i explorare 7.1 n Antichitate 7.2 Observa?iile europene din perioada 1600-1800 8 Sonda Cassini-Huygens 9 Vezi ?i 10 Note

10.1 Referin?e 10.2 Bibliografie 11 Legaturi externe Caracteristici fizice Saturn, imagine realizata de Pioneer Datorita combina?iei dintre densitatea mica, rota?ia rapida ?i starea fluida, Sa turn este un sferoid aplatizat; este turtit la poli ?i bombat la ecuator. Razele ecuatoriale ?i polare difera cu aproape 10% - 60.268 vs 54.364 km. Celelalte pl anete sunt ?i ele turtite, dar ntr-o masura mai mica. Saturn este singura planeta din Sistemul Solar mai pu?in densa ca apa. De?i miezul planetei este mai dens c a apa, densitatea specifica obi?nuita a lui Saturn este de 0.69 g/cm3 datorita a tmosferei sale gazoase. Saturn cntare?te doar ct 95 de Pamnturi, comparativ cu Jupi ter, care are masa de 318 ori mai mare dect a Terrei, dar mai mare doar cu 20% de ct Saturn. Structura interna De?i nu sunt informa?ii directe despre structura interna a planetei, se crede ca interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, avnd un nucleu mic de roca , nconjurat de hidrogen ?i heliu. Miezul este similar n compozi?ie cu cel al Pamntu lui, nsa mai dens. Deasupra miezului se alfa un strat gros de hidrogen metalic, u rmat de un strat de hidrogen lichid ?i heliu, iar n spa?iul exterior la 1000 km a tmosfera gazoasa. Sunt prezente si urme de ghea?a. Regiunea miezului este estima ta a fi egala cu 9-22*masa Pamntului. Saturn are un miez fierbinte, estimat a ave a temperatura de 11,700 C si radiaza energie de 2,5 ori mai multa dect prime?te de la Soare. Cea mai mare parte a energiei este generata prin mecanismul Kelvin-He lmholtz (compresie gravita?ionala lenta), nsa producerea caldurii planetei nu est e explicabila doar prin acest mecanism. Un procedeu adi?ional propus prin care S aturn ?i creeaza caldura este ploaia de heliu din interiorul planetei, picaturile d e heliu elibernd caldura prin frecare pe masura ce cad prin hidrogenul mai u?or. Atmosfera Atmosfera saturniana prezinta benzi paralele, asemanatoare cu cea a planetei Jup iter, nsa n cazul lui Saturn aceste benzi nu sunt la fel de bine conturate ?i sunt mai late la ecuator. Vnturile aici sunt printre cele mai puternice din ntreg Sist emul solar, date nregistrate de Voyager indica maxime de 500 m/s. Atmosfera lui Saturn, de obicei calma, prezinta uneori structuri ?i elemente spe cifice; n 1990 telescopul Hubble a observat o uria?a forma?iune noroasa lnga ecuat orul lui Saturn, care disparuse n 1994 cnd Voyager a depistat o alta furtuna, mai mica. Furtuna observata n 1990 are un caracter ciclic, manifestndu-se odata la apr oximativ 30 de ani; au mai fost observate furtuni n 1876, 1903, 1933 ?i 1960, cea din 1933 fiind cea mai cunoscuta. Respectnd regula, urmatoarea apari?ie ar trebu i sa fie n 2020 (cf. Kidger 1992). Saturn pna n 2029 Folosind imagini n infraro?u, astronomii au observat ca Saturn are vortexuri (vrte juri cu plnie) polare cu temperatura mai ridicata, acest fenomen fiind unic n cadr ul planetelor sistemului solar. Straturile de nori Magnetosfera Orbita ?i rota?ia n legatura cu rotirea propriei axe, aceasta se produce cu o mare viteza, n 10 ore ?i 14 minute la ecuator ?i n 10 ore ?i 39 minute n regiunile polare. Inelele planetare Articol principal: Inelele lui Saturn. Prezentare comparativa a marimii planetelor Saturn ?i Pamnt

Inelele planetei Saturn dateaza de mult mai mult timp dect s-a considerat pna acum de cercetatori ?i ar putea rezista pentru o perioada nelimitata de timp. Aceste noi date au fost oferite de sonda spa?iala Cassini. Oamenii de ?tiin?a au demon strat ca particulele ce formeaza inelele care orbiteaza n jurul lui Saturn au 3 m iliarde de ani. De?i n aparen?a inelele lui Saturn par ni?te forma?iuni tinere, e le ar putea fi la fel de batrne ca ?i Sistemul Solar. Sonda Cassini a studiat inelele cu ajutorul unui spectru special cu ultraviolete . Particulele astfel observate au fost asemuite ca marime de la granule de nisip , pna la buldozere. Ultimele descoperiri cu privire la planeta Saturn, veche de 4 miliarde de ani, aratau ca inelele sale dateaza de acum 100 de milioane de ani, cnd o luna uria?a sau o cometa ar fi patruns n atmosfera planetei Saturn. Sonda spa?iala Cassini, lansata n octombrie 1997, avnd la bord modulul de explorar e Huygens, a inclus ?i planeta Saturn n programul sau de explorare. Cassini a ajuns la Saturn ?i la lunile sale n 2004, unde a orbitat n jurul planete i pentru a o explora. De acolo a trimis imagini inedite catre Pamnt. Imaginile ar atau inelele ?i stria?iile acestora, att din partea de deasupra planului lor, ct ? i de dedesubt. Sateli?ii lui Saturn Articol principal: Sateli?ii naturali ai lui Saturn. Sateli?ii lui Saturn Planeta Saturn are 62 sateli?i naturali, 53 dintre care au un nume formal. [1] Principalii sateli?i, compara?i cu Luna Nume Diameteru (km) Masa (kg) Raza orbitei (km) Perioada orbitala (zile) Mimas 400 (10% Luna) 0.41020 (0.05% Luna) 185,000 (50% Luna) 0.9 (3% Luna) Enceladus 500 (15% Luna) 1.11020 (0.2% Luna) 238,000 (60% Luna) 1.4 (5% Luna) Tethys 1060 (30% Luna) 6.21020 (0.8% Luna) 295,000 (80% Luna) 1.9 (7% Luna) Dione 1120 (30% Luna) 111020 (1.5% Luna) 377,000 (100% Luna) 2.7 (10% Luna) Rhea 1530 (45% Luna) 231020 (3% Luna) 527,000 (140% Luna) 4.5 (20% Luna) Titan 5150 (150% Luna) 13501020 (180% Luna) 1,222,000 (320% Luna) 16 (60% Luna) Iapetus 1440

(40% Luna) 201020 (3% Luna) 3,560,000 (930% Luna) 79 (290% Luna) Istorie ?i explorare n Antichitate Observa?iile europene din perioada 1600-1800 Observnd n 1610 corpul ceresc,Galileo Galilei a avut impresia ca globul principal este nso?it de doi a?trii mai mici, imobili, de o parte ?i de alta a sa. Aceasta constatare nu era nsa pe atunci de natura sa fie larg difuzata: nca o data, perfec? iunea corpurilor cere?ti, postulata de scolastica, parea infirmata, a?a cum se ntmp lase cu fazele lui Venus, petele din Soare, etc. Pentru a-?i consemna descoperir ea, Galilei a notat, ntr-o lucrare a sa, urmatoarea n?iruire de litere: SMAISMR MI LME POETALEV MIBUNE NUGTT AVIRAS. Kepler n-a reu?it sa descifreze enigma. La cer erea mparatului Rudolf II, Galilei a consim?it sa dea solu?ia anagramei: Altissimu m planetam tergeminum observavi , cu alte cuvinte: Am observat ca planeta cea mai na lta este un tricorp . Dispunnd de un instrument slab, nva?atul nu putuse deosebi ine lul lui Saturn de planeta ?i i s-a parut ca vede trei a?trii ngemana?i. Dar, dupa doi ani, n 1612, cei doi a?trii laterali , dupa ce au palit treptat, au disparut cu totul. Saturn ?i-a devorat copiii! a exclamat nva?atul din Pisa, decep?ionat. Ulte rior, al?i astronomi l-au observat nsa din nou pe Saturn ca tricorp( Hevelius, Ri ccioli - n 1650 ). n sfr?it, n 1656-1657 Christiaan_Huygens a construit un instrumen t destul de puternic ca sa poata contempla fenomenul n toata mare?ia lui: planeta cea mai ndepartata cunoscuta n acea vreme aparea nconjurata de un inel diafan, care nu atinge nicaieri planeta ?i este nclinat fa?a de eliptica (1659).Saturn, magnif icul, ?i facea intrarea n astronomie. Dar de ce ?i devora Saturn periodic copiii, de ce disparea uneori inelul? Explica?ia este simpla: datorita grosimii sale foarte mici ( 15-20 km ) atunci cnd inelul este ndreptat cu muchia spre Pamnt, devine pur ?i simplu invizibil. S-a crezut mult timp ca inelul este un corp continuu.Maxwell a demonstrat n 1857 ca acest lucru este imposibil, ca daca ar fi a?a, el s-ar rupe curnd sub efectul enormelor tensiuni produse. n sfr?it, studiul spectroscopic a confirmat n 1895 punc tul de vedere al lui Maxwell, caci s-a adeverit ca diferitele por?iuni ale forma ?iei se rotesc cu viteze diferite: partea interna mai repede dect partea externa. Astazi se ?tie ca nu exista un inel, ci mai multe inele ?i ca fiecare este alcat uit din nenumarate particule, corpuri meteorice ?i gaze nghe?ate care l nconjoara p e Saturn, supunndu-se legilor lui Kepler, un fel de microsateli?i . Dimensiunile ace stor particule mai sunt nca supuse controversei. Sonda Cassini-Huygens Articol principal: Cassini-Huygens. La 1 iulie 2004 sonda Cassini-Huygens a efectuat manevra IOS (Inser?ia Orbit ala Saturniana) intrnd astfel pe orbita n jurul planetei Saturn. n prealabil sonda a studiat n detaliu sistemul iar n iunie 2004 a realizat un zbor apropiat n jurul l unii Phoebe, trimi?nd napoi imagini de nalta rezolu?ie ?i alte date. n urma zborului n jurul lui Titan (cea mai mare luna saturniana), sonda a capturat imagini radar nfa?i?nd lacuri mari, contururi de ?armuri, insule ?i mun?i. Sonda a parcurs 2 zb oruri complete n jurul lui Titan nainte de a se desprinde de sonda Huygens la 25 d ecembrie 2004. Huygens a cobort pe suprafa?a lunii pe 14 ianuarie 2005 trimi?nd nap oi o mul?ime de date colectate n timpul coborrii n atmosfera ?i dupa aterizare. n 2006 NASA a anun?at ca sonda Cassini a gasit dovezi care indica prezen?a un or rezervoare de apa lichida care erup sub forma de gheizere pe luna Enceladus. Imaginile arata jeturi de particule de ghea?a emise din zona polara sudica a lui Enceladus fiind proiectate direct n orbita n jurul lui Saturn. Andrew Ingersoll d e la Institutul Tehnologic din California sus?ine ca mai exista ?i alte lune care prezinta oceane de apa lichida acoperite de straturi de ghea?a cu grosimi de or dinul kilometrilor. Diferen?a n acest caz este ca apa de pe Enceladus se afla doa

r la cteva zeci de metri sub suprafa?a . n mai 2011 oamenii de ?tiin?a de la NASA au sus?inut n urma unei conferin?e despre satelitul Enceladus, ca aceasta luna pare a fi cel mai propice loc pentru via?a a?a cum o ?tim noi din sistemul solar. Fotografiile trimise de Cassini au condus la alte descoperiri semnificative ?i anume existen?a unui inel planetar nou aflat la exterior de inele principale saturniene.Se crede ca originea acestui inel se datoreaza unui impact dintre un meteorit ?i doua dintre lunile lui Saturn. n iulie 2006 Cassini a oferit dovezi c are indica lacuri de hidrocarburi lnga polul nord al lunii Titan. n martie 2007 al te imagini au dezvaluit mari de hidrocarburi, cea mai mare dintre ele fiind de dim ensiunea Marii Caspice. n octombrie 2006 sonda a detectat o furtuna ciclonica cu un diametru de 8000 de kilometri ?i cu un ochi central vizibil, la polul nord pe Saturn. Din 2004 pna n 2009 sonda a descoperit ?i confirmat 8 noi sateli?i natura li. Misiunea sa primara s-a ncheiat n 2008 odata cu completarea a 74 de orbite n ju rul lui Saturn. Misiunea a fost prelungita pna n septembrie 2010 ?i apoi pna n 2017 pentru un studiu complet al anotimpurilor pe Saturn.