Sunteți pe pagina 1din 5

Pluto De la Wikipedia, enciclopedia libera Salt la: Navigare, cautare Unbalanced scales.svg Titlul acestui articol este disputat.

Va rugam consulta?i parerile exprimate n pagina de discu?ii. Va rugam nu ?terge?i eticheta pna la rezolvarea disputei! Question book-4.svg Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexi stenta. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Acest articol se refera la o planeta pitica. Pentru alte sensuri, vede?i Pluto ( dezambiguizare). Pluton Pluto.jpg Reprezentare artistica a planetei Pluto Date generale Descoperire Clyde W. Tombaugh, 18 februarie 1930 Nr. sateli?i 5 Sateli?i Charon Nix Hydra Kerberos Styx Caracteristicile orbitei Semiaxa mare 5,906376272 mrd. km 39,48168677 u.a. Distan?a la periheliu 4,436824613 mrd. km 29,65834067 u.a. Distan?a la afeliu 7,375927931 mrd. km 49,30503287 u.a. Excentricitatea 0,24880766 Argumentul periheliului 113,76329 Perioada siderala 90613,3055 zile 248,09 ani Perioada sinodica 366,73 zile Viteza medie pe orbita 4,666 km/s nclinarea fa?a de ecliptica 17,14175 nclinarea fa?a de ecuator Soarelui 11,88 Longitudinea nodului ascendent 110,30347 Date fizice Raza medie 1195 km Aria suprafe?ei 17,95 mil. km Volumul 7,15 mrd. km Masa 1,305 0,0071022 kg Densitatea medie 2030 kg/m Accelera?ia gravita?ionala la suprafa?a 0,58 m/s Viteza de eliberare 1,2 km/s Perioada rota?iei siderale -6,387230 zile (retrograd) 551856 secunde nclinarea ecuatorului pe orbita 119,591 0,014 Ascensia dreapta a polului nord 133,046 0,014 Declina?ia polului nord -6,145 0,014 Albedo 0,49 0,66 Temperatura la suprafa?a 33 55 K modifica Consulta?i documenta?ia formatului

Pluton (sau Pluto) este o planeta pitica din Sistemul Solar, a doua ca marime du pa Eris. A fost descoperita n anul 1930 de catre astronomul american Clyde Willia m Tombaugh. Pna n 2006 a fost considerata a noua planeta a Sistemului Solar, att n ordinea dista n?ei fa?a de Soare, ct ?i a descoperirii. Pluton mpreuna cu satelitul sau Charon s unt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se afla n interiorul niciunuia dintre cele doua corpuri.[1] Cuprins 1 Statutul de planeta pitica 2 Caracteristici fizice ?i chimice ale corpului ceresc Pluton 2.1 Caracteristici comparative 3 Descoperirea lui Pluton 4 Etimologie 5 Unicitatea lui Pluton 5.1 Orbita 5.2 Masa ?i marime 5.3 Atmosfera pe Pluton 5.4 Aspect 5.5 Sateli?ii lui Pluton 5.6 Explorarea lui Pluton 6 Referin?e 7 Vezi ?i 8 Legaturi externe Statutul de planeta pitica De la descoperirea lui Pluton, n 1930, aceasta a fost considerata a fi a noua pla neta a Sistemului Solar. La 24 august 2006, n urma unei rezolu?ii a Uniunii Astro nomice Interna?ionale n care a fost schimbata defini?ia termenului de planeta, Pl uton a primit statutul de planeta pitica, deoarece nu a "cura?at" spa?iul cosmic din vecinatatea orbitei sale. Caracteristici fizice ?i chimice ale corpului ceresc Pluton Pluton se rote?te n jurul Soarelui n 247,8 ani pamnte?ti, pe o orbita cu raza medie de 5,91 miliarde km (39,3 ua). Orbita planetei pitice este foarte excentrica (0 ,248), astfel nct uneori Pluton ajunge ntr-o pozi?ie mai apropiata de Soare dect Nep tun, a opta planeta a Sistemului Solar. Pluton are orbita nclinata cu 1712' fa?a d e planul eclipticii, care este un alt lucru ie?it din comun. Diametrul acestei p lanete pitice este de 2.390 km, reprezentnd doar 18,74% din cel al Terrei. nclinar ea planului de rota?ie al planetei este de 5724', densitatea lui Pluton este 1.80 0 kg/m3, iar perioada de rota?ie este de 6 zile 10 h, desfa?urndu-se n sens invers celei a Pamntului (de la est la vest). Caracteristici comparative Perioada de rota?ie = 6,388 ani tere?tri Volum = 0,7 % din volumul Pamntului (1,1952 1022) Masa = 0,2 % din masa Pamntului Descoperirea lui Pluton Pluton a fost descoperita ca rezultat al unei cercetari prin telescop ini?iate n 1905 de catre astronomul american Percival Lowell, care a presupus existen?a une i planete ndepartate dincolo de Neptun, ca urmare a unor mici neregularita?i n orb itele lui Uranus ?i Neptun. Continuata dupa moartea lui Lowell de cercetatorii d e la observatorul Lowell, cercetarea s-a ncheiat cu succes cnd astronomul american Clyde W. Tombaugh l-a gasit pe Pluton. Etimologie

Numele ales pentru planeta, care trebuia sa evoce ini?ialele astronomului Perciv al Lowell, este cel al zeului roman Pluton. Numele a fost sugerat mai nti de Venet ia Burney (Phair, dupa casatorie), pe atunci o fata de 11 ani din Oxford, Anglia . La micul dejun, bunicul ei, care lucra la Biblioteca Bodleiana din cadrul Univ ersita?ii Oxford, citea n ziarul Times despre descoperirea unei noi planete. El i -a cerut nepoatei sale sa aleaga un nume bun pentru noua planeta. Venetia, care avea o pasiune pentru miturile ?i legendele romane ?i grece?ti, a sugerat numele zeului roman al Lumii de dincolo. Profesorul Herbert Hall Turner a telegrafiat colegilor sai din America aceasta sugestie, ?i dupa dezbateri favorabile, care a u fost aproape unanime, numele Pluton (Pluto) a fost adoptat ?i anun?at de Sliph er la 1 mai 1930. n limbile chineza, japoneza, coreeana ?i vietnameza numele plan etei se traduce ca Regele stelei ntunecate. De?i Hades nu este foarte cunoscut n c ultura asiatica, traducerea este potrivita. Unicitatea lui Pluton Orbita eliptica a lui Pluton Pluton a fost descoperit n 1930, dar pu?inele informa?ii despre ndepartata planeta au ntrziat o n?elegere realista a nsu?irilor sale. Unicitatea orbitei lui Pluton, r ela?iile rota?ionale cu satelitul sau, axa de rota?ie ?i varia?iile de lumina i c onfera o anumita imagine deosebita. Pluton este de obicei mai departe de Soare d ect oricare din cele opt planete ale Sistemului Solar. Datorita excentricita?ii o rbitei, timp de 20 de ani din cei 249, ct dureaza mi?carea sa de revolu?ie, este mai aproape dect Neptun. Orbita Orbita lui Pluton este diferita de orbitele planetelor. Este foarte nclinata deas upra planului ecliptic ?i foarte excentrica (alungita, necirculara). Excentricit atea duce la faptul ca se intersecteaza cu orbita lui Neptun. Cea mai recenta ap ari?ie a acestui fenomen a durat de la 7 februarie 1979 pna la 11 februarie 1999. Calcule matematice indica faptul ca apari?ia anterioara a acestui fenomen a dur at 14 ani, de la 11 iulie 1735 pna la 15 septembrie 1749. Acelea?i calcule arata ca Pluton a fost a opta planeta (pitica) de la Soare ntre 30 aprilie 1483 ?i 23 i ulie 1503, o durata aproximativ egala cu cea dintre 1979 ?i 1999. Studii recente sugereaza ca fiecare trecere a lui Pluton n orbita lui Neptun dureaza cu aproxim a?ie ntre 13 ?i 20 de ani, cu alternan?a ?i mici varia?ii. Orbita lui Pluton n rosu intersecteaza orbita lui Neptun, n albastru (vedere polar a) Pluton orbiteaza ntr-o rezonan?a orbitala de 3:2 cu Neptun. Cnd Neptun se apropie din spatele lui Pluton, gravita?iile lor ncep sa le atraga ncet, rezultnd o interac ?iune ntre pozi?iile lor pe acela?i fel de orbita, ce produce Punctele Troiene. Pe masura ce Pluton se apropie de periheliu, atinge distan?a maxima de la eclipt ica datorita nclina?iei sale de 17 grade. Astfel, este mult deasupra sau dedesubt ul planului orbitei planetei Neptun. n aceste condi?ii Pluton ?i Neptun nu se vor ciocni sau apropia nicio data la mai mult de 18 UA una de cealalta. ncepnd cu ani i 1990 au fost descoperite ?i alte obiecte transneptuniene (OTN), ?i o parte din ele au aceea?i rezonan?a orbitala de 3:2 cu Neptun. Aceste OTN au fost numite pl utonice , dupa Pluton. Spre deosebire de majoritatea planetelor, dar asemanator cu Uranus, Pluton se ro te?te cu polii sai aproape n planul orbitei. Axa de rota?ie a lui Pluton este ncli nata cu 122 grade. Cnd a fost descoperit Pluton, imaginea vazuta de pe Pamnt a fos t regiunea sa sudica polara, relativ luminoasa. Pluton aparea din ce n ce mai vag pe masura ce unghiul nostru de privire trecea de la aproximativ perpendicular p e pol, n 1954, la aproximativ perpendicular pe ecuator, n 1973. n perioada 1985-1990 Pamntul a fost aliniat cu orbita lui Charon, astfel nct pe Plut on avea loc o eclipsa de Pamnt n fiecare zi. Acest lucru a dus la strngerea unor da te importante, la apari?ia har?ilor albedo (ce stabileau suprafa?a reflectorizan

ta) ?i la determinarea cu acurate?e a dimensiunilor lui Pluton ?i Charon, inclus iv a tuturor datelor ce puteau fi astfel calculate. Perioada de rota?ie a lui Pluton este de 6,387 de zile, la fel ca cea a satelitu lui sau Charon. Masa ?i marime Marimea lui Pluton - pe fotografie cel mai mic corp Pluton nu numai ca este mai mica ?i mult mai pu?in masiva dect toate planetele, d ar avnd mai pu?in de 0,2 din masa lunara este de asemenea mai mica ?i mai pu?in m asiva chiar dect primii ?apte sateli?i din sistemul solar: Ganimede, Titan, Calli sto, Io, Luna Pamntului, Europa ?i Triton. Totu?i Pluton este aproximativ de doua ori mai mare n diametru ?i de 12 ori mai mare ca masa dect Ceres, cea mai mare pl aneta pitica din centura de asteroizi. Ceres era mai mare dect orice alt obiect c unoscut din Centura Kuiper - pna cnd, n 2005, a fost descoperita planeta pitica 200 3 UB313. Masa ?i diametrul lui Pluton nu au putut fi evaluate corect dect la cteva decenii dupa descoperirea sa. Descoperirea satelitului sau Charon n 1978 a dat posibilita tea determinarii masei sistemului binar Pluton Charon prin simpla aplicare a for mulei celei de a treia legi a lui Kepler. Mai trziu diametrul lui Pluton a fost m asurat, cnd a fost ascuns de Charon. Atmosfera pe Pluton Atmosfera rarefiata a lui Pluton este cel mai probabil formata din azot ?i monox id de carbon, n echilibru cu azotul solid ?i ghea?a formata din monoxid de carbon de pe suprafa?a. Pe masura ce Pluton se departeaza de periheliu ?i de Soare, ma re parte din atmosfera nghea?a. Cnd se apropie din nou de Soare, temperatura de la suprafa?a solida cre?te, ducnd la sublimarea ghe?ii de azot n gaz, producd un anti efect de sera. n mare parte la fel ca evaporarea transpira?iei de pe pielea umana , sublimarea are un efect de racire asupra planetei, ?i cercetatorii au descoper it de curnd ca temperatura lui Pluton este cu 10 grade mai mica dect se a?teptau. Atmosfera lui Pluton a fost descoperita n urma unei oculta?ii observate n 1988. Cnd un obiect fara atmosfera oculteaza o stea, steaua dispare dintr-o data; n cazul lui Pluton nsa, lumina stelei a scazut ncet. Din viteza de scadere, presiunea atmo sferei a fost determinata ca fiind de 0,15 Pa, de 700.000 ori mai mica dect cea a Pamntului. Aspect Marimea aparenta a lui Pluton este mai mica de +14 m ?i, de aceea, pentru observ a?ie este necesar un telescop. Pentru a fi vazut cu u?urin?a este necesar un tel escop cu o deschidere de 30 cm. Arata ca o stea chiar ?i printr-un telescop foar te mare, datorita diametrului unghiular de 0,15 sec. Culoarea lui Pluton este ma ro deschis, cu o u?oara tenta de galben. Sateli?ii lui Pluton Articol principal: Sateli?ii naturali ai lui Pluton. Pna azi au fost identifica?i cinci sateli?i ai planetei Pluton: Charon, prima dat a men?ionat n 1978 de catre astronomul James Christy, Nix, Hydra, desemna?i ini?i al prin numele de cod "S/2005 P 1" ?i "S/2005 P 2", considerabil mai mici, desco peri?i n 2005, ?i S/2011 P1, descoperit n 2011. Sistemul Pluton-Charon este notabil pentru ca este singurul sistem planeta pitic a - luna din sistemul solar al carui centru gravita?ional este deasupra suprafe? ei planetei. Datorita diferen?ei mici de masa ?i dimensiuni dintre planeta ?i sa telitul acesteia, poate fi considerat ca fiind o planeta pitica dubla (termen co mplicat de descoperirea ulterioara a nca doi sateli?i plutonieni). Explorarea lui Pluton

Despre Pluton se cunosc pu?ine lucruri, din cauza distan?ei mari de la Pamnt, pre cum ?i datorita faptului ca nicio sonda spa?iala nu a vizitat nca Pluton. Sta?ia cu Voyager 1 inten?iona la nceput sa-l viziteze, dar din cauza reducerilor de bug et ?i a lipsei de interes nainte de descoperirea dimensiunilor ?i atmosferei lui Pluton ?i Charon zborul a fost anulat pentru a facilita un alt zbor spre Titan, satelit al lui Saturn. Prima sonda spa?iala care va vizita Pluton va fi New Horizons de la NASA, o misi une condusa de Southwest Research Institute ?i de Laboratorul de Fizica Aplicata John Hopkins. Misiunea, deja lansata la 19 ianuarie 2006, a beneficiat de ajuto r gravita?ional de la Jupiter la 28 februarie 2007, ?i va ajunge n apropierea lui Pluton n iulie 2015 [1].