Sunteți pe pagina 1din 5

Mercur (planeta) De la Wikipedia, enciclopedia libera Salt la: Navigare, cautare Question book-4.

svg Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexi stenta. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. MercurMercury symbol.svg Reprocessed Mariner 10 image of Mercury.jpg Date generale Descoperire Cunoscuta din antichitate Nr. sateli?i 0 Caracteristicile orbitei (cf. J2000) Semiaxa mare 57.909.176 km 0,38709893 u.a. Distan?a la periheliu 46.001.210 km 0,30749951 u.a. Distan?a la afeliu 69.816.927 km 0,46669733 u.a. Excentricitatea 0,20530294 Argumentul periheliului 29,124279 Perioada siderala 87,969098 zile 0,240846264 ani Perioada sinodica 115,88 zile Viteza medie pe orbita 47,87 km/s Viteza maxima pe orbita 58,98 km/s Viteza minima pe orbita 38,86 km/s nclinarea fa?a de ecliptica 7,005015884 nclinarea fa?a de ecuator Soarelui 3,38 Longitudinea nodului ascendent 48,330541 Date fizice Raza medie 2439,71 km Turtirea <0,0006 Aria suprafe?ei 74,8 mil. km Volumul 60,83 mrd. km Masa 3,30221023 kg Accelera?ia gravita?ionala la suprafa?a 3,701 m/s Perioada rota?iei siderale 58,6462 zile nclinarea ecuatorului pe orbita 0.01 Ascensia dreapta a polului nord 281.01 (18 h 44 min 2 s) 1 Declina?ia polului nord 61.45 Albedo 0.10-0.12 Temperatura la suprafa?a 90 700 K Presiunea atmosferei 210-7 Pa Date despre atmosfera Potasiu 31,7% Sodiu 24,9% Oxigen atomic 9,5% Argon 7,0% Heliu 5,9% Oxigen Molecular 5,6% Azot 5,2% Dioxid de carbon 3,6% Apa 3,4% Hidrogen 3,2% modifica Consulta?i documenta?ia formatului

Mercur este planeta cea mai apropiata de Soare, nconjurndu-l o data la fiecare 88 zile. Luminozitatea sa variaza ntre -2,0 ?i 5,5 n magnitudine aparenta, dar nu est e u?or de vazut fiindca cea mai mare separare angulara (cea mai mare elonga?ie) fa?a de Soare este de doar 28,3, nsemnnd ca se poate vedea doar imediat dupa apusul Soarelui. n compara?ie cu celelalte planete, despre Mercur se ?tiu pu?ine lucrur i: singura nava spa?iala care s-a apropiat de Mercur a fost Mariner 10 (1974-197 5), care a cartografiat doar 40 - 45 % din suprafa?a planetei. Fizic, planeta Mercur este similara n aparen?a cu Luna, fiind mpnzita de cratere. E a nu are sateli?i naturali ?i nici o atmosfera mai densa. Planeta are un nucleu mare de fier care genereaza un cmp magnetic de 100 de ori mai slab dect cel al Pamn tului. Temperatura la suprafa?a planetei Mercur variaza de la aproximativ 90 K pn a la 700 K, punctul subsolar fiind cel mai fierbinte ?i fundul craterelor de lnga poli fiind punctele cele mai reci. Observa?ii nregistrate ale planetei Mercur dateaza din vremea sumerienilor, n al t reilea mileniu naintea erei noastre. Romanii au numit planeta dupa zeul mesager M ercur (n Grecia Hermes, n Babilonia Nabu), probabil datorita mi?carii aparent rapi de[1]. pe cerul crepuscular. Simbolul astronomic pentru Mercur este o versiune s tilizata a capului zeului avnd o palarie cu aripi, pe un caduceu, un antic simbol astrologic. nainte de secolul 5 .Hr. astronomii greci credeau ca planeta e format a din doua obiecte separate: una vizibila doar la rasarit ?i cealalta vizibila d oar la apus. n India planeta a fost denumita Budha, dupa fiul Chandrei (al Lunii) . Culturile chineza, coreana, japoneza ?i vietnameza fac referiri la planeta Mer cur sub denumirea de Steaua apei , denumire bazata pe cele Cinci Elemente. Mercur ?i-a lasat numele n denumirea zilei saptamnii care urmeaza dupa mar?i, ?i a nume miercuri, din sintagma latina: Mercurii dies / Mercuris dies[2][3][4]. Cuprins 1 2 3 4 5 6 7 Date despre Mercur Structura interna: nucleu, manta ?i crusta Suprafa?a Explorarea planetei Mercur Referin?e ?i note Bibliografie Legaturi externe

Date despre Mercur Raza ecuatoriala = 2.443 km (38,25 % din raza Pamntului) nclinare ecuatoriala = 36 " Masa = 3,28 1023 kg (5,5 % din masa Pamntului) Densitate medie = 5.400 kg/m3 Perioada de rota?ie = 58 zile 14 h Distan?a medie a orbitei = 57.909.400 km (0,3871 ua) Perioada orbitala = 88 zile Excentricitatea orbitei = 0,206 nclinarea orbitei = 7 Nr. de sateli?i = 0 Structura interna: nucleu, manta ?i crusta Mercur este una din cele patru planete telurice, nsemnnd ca este un corp pietros, ca ?i Pamntul. Este cea mai mica dintre cele patru, cu un diametru de 4.879 km la ecuator. n compozi?ie are aproximativ 70 % metale si 30 % silica?i. Ca densitate Mercur este pe locul doi n Sistemul Solar, cu 5.430 kg/m3, densitate cu pu?in ma i mica dect cea a Pamntului.[5] 1.Crusta - 100-200 km grosime

2.Manta - 600 km grosime 3.Nucleu - 3.600 km diametru Densitatea mare a planetei Mercur poate fi utilizata pentru a descoperi detalii despre structura sa interna. n timp ce densitatea mare a Pamntului rezulta par?ial din comprimarea nucleului, Mercur este mult mai mic ?i regiunile sale interne n u sunt att de comprimate. A?adar, pentru ca sa aiba o densitate att de mare, nucle ul sau trebuie sa fie mare si bogat n fier. Geologii estimeaza ca nucleul planete i Mercur ocupa aproximativ 42 % din volumul sau (nucleul Pamntului ocupa aproxima tiv 17 % din volumul sau). Deasupra nucleului este mantaua care are 600 km grosime. Se crede ca n trecutul p lanetei Mercur, un impact catastrofal a avut loc, fiind lovita de un corp cu dia metrul de cteva sute de kilometri care a catapultat mare parte din mantaua origin ala, rezultnt o manta relativ sub?ire n compara?ie cu nucleul ei mare, dar exista ?i teorii alternative care sunt discutate mai jos. Se crede ca planeta Mercur are o crusta n jur de 100-200 km grosime. O trasatura distinctiva a planetei Mercur este ca are foarte multe rifturi, unele extinzndu-s e pe sute de kilometri. Se crede ca acestea s-au format n timp ce nucleul ?i mant aua planetei s-au racit ?i s-au contractat dupa ce crusta s-a solidificat. Plane ta Mercur are un con?inut de fier mai mare dect oricare alta planeta majora din s istemul nostru solar. Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica metalici tatea mare a planetei. Cea mai acceptata dintre teorii este cea conform careia M ercur avea de la nceput o propor?ie a metalo-silica?ilor similara cu meteori?ii d e condrita ?i o masa de aproximativ 2,25 ori mai mare dect masa curenta dar la nce puturile istoriei sistemului solar, planeta Mercur a fost lovita de un planetoid avnd aproximativ 1/6 din masa sa. Impactul ar fi ndepartat mare parte din crusta si manta, lasnd nucleul n urma. O teorie similara a fost propusa pentru a explica formarea Lunii. O alta teorie spune ca Mercur s-ar fi format din nebuloasa solara nainte ca energ ia eliberata de Soare sa se stabilizeze. Planeta ar fi avut ini?ial de doua ori masa prezenta. Dar protosteaua s-a contractat, temperaturile n preajma planetei M ercur puteau sa ajunga la 2.500-3.500 K, posibil chiar sa fi ajuns la 10.000 K. Mare parte din rocile de la suprafa?a ar fi putut sa fie vaporizate la astfel de temperaturi, formnd o atmosfera de vapori de roca care ar fi putut sa fie du?i mai departe de vntul solar. O a treia teorie sugereaza ca nebuloasa solara a cauzat o for?a de frecare cu pa rticulele din care se facea acre?ia planetei Mercur, ceea ce nseamna ca particule le mai u?oare s-au pierdut din materialul de acre?ie. Fiecare din aceste teorii prezice o alta compozi?ie a suprafe?ei planetei ?i doua viitoare misiuni spa?ial e, Messenger si BepiColombo vor face observa?ii ?i vor testa teoriile. Suprafa?a Marimea Plantelor interioare Mercur,Venus , Pamnt ?i Marte Marimea lui Mercur comparata cu a Pamntului Suprafa?a planetei Mercur este foarte similara n aparen?a cu cea a Lunii, pe ea e xistnd cmpii ntinse gen mare (numele de mare a fost dat de observatorii din antichitat e care credeau ca petele negre de pe suprafa?a Lunii sunt mari ?i oceane iar par ?ile luminoase sunt continente) ?i cratere numeroase, indicnd ca planeta este geo logic inactiva de miliarde de ani. Numarul mic de misiuni fara echipaj spre Merc ur dovedesc ca geologia acestei planete este cea mai pu?in n?eleasa dintre planet ele terestre. n timpul ?i la scurt timp dupa formarea planetei Mercur, ea a fost puternic bomba rdata de comete ?i asteroizi pentru o perioada care s-a sfr?it acum 3,8 miliarde de ani. n timpul acestei perioade de intensa formare a craterelor, planeta a prim it impacturi pe toata suprafa?a sa, aceste impacturi fiind facilitate de lipsa u

nei atmosfere care sa ncetineasca acele corpuri. n acest timp planeta a fost activ a vulcanic, bazine cum ar fi Bazinul Caloris au fost umplute cu magma din interi orul planetei, care a produs cmpii similare cu marile gasite pe Luna. Craterele de pe Mercur variaza n diametru de la c?iva metri pna la cteva sute de kil ometri n diametru. Cel mai mare crater cunoscut este gigantul Bazin Caloris, cu u n diametru de 1.300 km. Impactul care a dat na?tere Bazinului Caloris a fost att de puternic nct a cauzat erup?ii de lava ?i a lasat un inel concentric de peste 2 km nal?ime nconjurnd craterul de impact. La antipodul Bazinului Caloris este o regi une ntinsa stranie ?i deluroasa numita Terenul Straniu . Se crede ca valurile de ?oc de la impact au calatorit n jurul planetei ?i, cnd s-au ntlnit la antipodul bazinul ui (180, pe partea cealalta), tensiunile mari au cauzat fracturi extensive ale su prafe?ei. Alternativ, s-a sugerat ca acest teren s-ar fi putut forma ca rezultat al convergen?ei materialului expulzat la antipodul bazinului. A?a numitul "Teren Straniu" a fost creat de Bazinul Caloris la punctul antipodal al planetei Cmpiile planetei Mercur au doua vrste distincte: cmpiile mai tinere sunt mai pu?in craterate ?i probabil au fost create cnd ruri de lava au ngropat terenul de timpuri u. O trasatura neobi?nuita a suprafe?ei planetei este existen?a cutelor de compr esie care se intersecteaza pe cmpii. Se crede ca n timp ce interiorul planetei se racea, s-a contractat ?i suprafa?a sa a nceput sa se deformeze. Cutele pot fi vaz ute deasupra altor trasaturi, cum ar fi cratere ?i cmpii mai netede, indicnd ca el e sunt mai recente. Suprafa?a planetei Mercur este de asemenea ndoita de bombaril e mareice cauzate de Soare mareele provocate de Soare pe Mercur sunt cu aproxima tiv 17% mai puternice dect cele provocate de Luna pe Pamnt. Ca ?i suprafa?a Lunii, suprafa?a planetei Mercur a suferit efectele proceselor d e eroziune cosmica. Vntul solar ?i impacturile cu micrometeori?i pot sa mareasca albedoul ?i sa altereze proprieta?ile reflectorizante ale suprafe?ei. Temperatura medie la suprafa?a planetei Mercur este de 452 K (179 C) dar variaza n tre 90 K (-183 C) ?i 700 K (427 C), din cauza lipsei atmosferei; n compara?ie, temp eratura pe Pamnt variaza cam 80 K. Lumina solara pe suprafa?a planetei Mercur est e de 6,5 ori mai intensa dect pe Pamnt, cu o valoare a constantei solare de 9,13 k W/m2. Explorarea planetei Mercur Prima sonda spa?iala care a vizitat planeta Mercur este Mariner 10 produsa de NA SA (1974-1975). Sonda a folosit gravita?ia lui Venus pentru a-?i ajusta viteza o rbitala (pentru a ncetini n acest caz) cu scopul unei manevre reu?ite n jurul lui M ercur. Mariner 10 a fost prima sonda spa?iala care a folosit acest efect de "pra ?tie gravita?ionala" (folosirea gravita?iei diferitelor planete pentru a acceler a sau ncetini o sonda spa?iala) ?i de asemenea prima sonda care a vizitat mai mul te planete. Mariner ne-a oferit primele imagini de aproape cu suprafa?a lui Merc ur,acoperita in abunden?a de cratere de impact dar ?i alte caracteristici geolog ice cum ar fi povrni?uri abrupte care au fost explicate prin efectul de micire al planetei ca urmare a racirii miezului de fier. Din nefericire, datorita duratei sale orbitale, Mariner 10 nu putea sa observe d ect o singura fa?a a planetei care era luminata la trecerea sa. Din aceasta cauza explorarea ambelor par?i a fost imposibila ?i ca urmare Mariner a cartografiat mai pu?in de 45% din suprafa?a mercuriana. Sonda Mariner a efectuat 3 manevre de apropiere,cea mai apropiata fiind la 327 km de suprafa?a planetei. n timpul prim ei manevre instrumentele au detectat cmp magnetic spre marea surpriza a planeto-g eologilor pentru ca rota?ia lui Mercur este prea nceata ca sa poata genera un nsem nat efect de dinam. A doua apropiere a fost folosita n special pentru imagini dar la a treia manevra au fost ob?inute numeroase date despre magnetism. Datele indica un cmp magnetic s

imilar cu cel al Pamntului care deviaza vntul solar n jurul planetei. Originea cmpul ui magnetic de pe Mercur ramne nca subiectul ctorva teorii concurente. La data de 24 martie 1975,la doar 8 zile dupa ultima sa manevra de apropiere, so nda Mariner a ramas fara combustibil. Deoarece mi?carea orbitala nu mai putea fi controlata cu precizie, controlorii misiunii au decis s-o opreasca. Se crede ca Mariner 10 nca orbiteaza n jurul Soarelui ?i trece aproape de Mercur o data la cte va luni. Sonda spa?iala Messenger Aceasta sonda este produsa de NASA ?i se afla momentan n orbita n jurul planetei M ercur. Sonda are 485 de kilograme ?i a fost lansata la bordul unei rachete Delta 2 n august 2004 pentru a studia compozi?ia chimica, gelogia ?i cmpul magnetic al planetei Mercur. Este a doua misiune catre Mercur prima fiind Mariner 10 n 1975. Sonda a fost lansata pe 3 august 2004 de catre NASA de la Cape Canevral Air Forc e Station Florida.