Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Economie

INVESTITII -referat-

www.referat.ro

Elev: Ghilan Vasilica Finante si Banci, an III

CUPRINS

INTRODUCERE 1. Investitii straine in Romania 2. Principalele orase care au atras investitii 3. Repartizarea investitiilor pe domenii de activitate 4. Companiile cu cele mai mari investitii Proiecte ce vor a fi derulate in anul 2012 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert. Din punct de vedere teoretic investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Prin ele se asigur sporirea capitalului fix, creterea randamentului tehnic i economic al celor existente dar i crearea de noi locuri de munca.

INVESTITII STRAINE IN ROMANIA

In anul 2011 valoarea investiiilor strine din Romnia s-a ridicat la suma de 1,9 miliarde de euro, conform datelor fcute publice de ctre reprezentanii Bncii Naionale a Romniei (BNR). Circa 24% din aceast sum a reprezentat valoarea investiiilor strine noi, care a fost de circa 455,3 milioane de euro. n ciuda impactului pe care l-a avut criza economic asupra Romniei i a faptului c investitiile au sczut n 2011, statul romn a reuit s atrag investiii strine n valoarea total mai mare dect vecinii bulgari sau dect grecii, care au atras, n aceeai perioad, investitii n valoare de 1,34 miliarde de euro, respectiv 1,3 miliarde de euro. n Romnia au fost realizate n 2011 investiii strine i romne ce au dus la crearea a 9.300 de noi locuri de munc. Statistica se refer la totalul din Romnia, pe judee, fr a include ns Capitala i Ilfov.

Valoarea investiiilor romneti noi a fost de 410,3 milioane de euro, mai exact 2,7% din valoarea total a investiiilor nete din Romnia, de 15,2 miliarde de euro, conform datelor Institutului Naional de Statistic (INS). n timp ce strinii au ales s investeasc, n special, n industria auto, n producerea energiei electrice prin metode neconvenionale sau n energie regenerabil, investiiile autohtone s-au axat, n principal, pe industria de prelucrare a lemnului, pe sectorul agricol, pe sectorul turistic i pe comer. n 2011 au fost realizate 477 de proiecte de investiii, att strine, ct i autohtone, n valoare de 2,3 miliarde de euro, ce se vor desfura n 2012. Prin intermediul lor vor fi create alte 6.700 de locuri de munc.

PRINCIPALELE ORASE CARE AU ATRAS INVESTITII

Clujul a fost anul trecut judeul care a atras cele mai mari investiii strine noi, n valoare total de 120,37 de milioane de euro. Pe locul al doilea n acest top se afl judeul Olt. Urmtoarele trei poziii au fost ocupate de ctre judeele Prahova, Slaj i Constana, care au reuit s atrag, n total, investiii strine noi n valoare de 107,48 de milioane de euro. Cele mai multe locuri de munc, respectiv 1.052, au fost create anul trecut n judeul Timi. Peste 900 de locuri de munc au fost create, de asemenea, n judee precum Prahova i Satu Mare. Cele mai mari investiii romneti noi au fost realizate n judeele: 1. Mure (144,3 mil. euro); 2. Cluj (58,3 mil. euro); 3. Prahova (30,7 mil. euro); 4. Brila (21,6 mil. euro); 5. Tulcea (20,2 mil. euro).

Cele mai mari investiii strine noi au fost implementate n judeele: 1. Cluj (120,4 mil. euro); 2. Olt (49,2 mil. euro); 3. Prahova (42,5 mil. euro); 4. Slaj (37,8 mil. euro); 5. Constana (27,2 mil. euro).

SURSA: Tabloul investional regional n 2011 i 2012

REPARTIZAREA INVESTITILOR PE DOMENII DE ACTIVITATE

Investiiile strine sunt orientate cu precdere spre industria auto sau spre producerea de energie electric utiliznd metodele neconvenionale sau energia regenerabil. Nici antreprenorii romni nu au ratat oportunitile de a demara afaceri noi, de a sesiza ideile de succes i de a le pune n aplicare. Investiiile autohtone s-au orientat mai mult spre

industria de prelucrare a lemnului, spre sectorul agricol, inclusiv pomicultur i zootehnie, spre sectorul turistic i spre comer i mai puin spre producerea de energie verde. Marile companii isi anunta intrarea pe piata romaneasca in urmatoarele sectoare de activitate: 1.Sectorul Auto Italienii de la Pirelli au anuntat recent ca investesc 160 milioane euro in extinderea capacitatii fabricii de anvelope de la Slatina, care va deveni astfel cea mai mare din cadrul grupului. Si rivalii nemti de la Continental au anuntat la randul lor investitii de 20 milioane euro intr-un nou centru de inginerie la Timisoara. Dealerul Autoklass a deschis la Timisoara un nou centru de vanzari si service MercedesBenz, dupa o investitie de aproximativ 2 milioane de euro. Aceasta este cea de-a 7 unitate din reteaua Autoklass si cel de al 24-lea centru autorizat de vanzari din reteaua Mercedes-Benz din Romania. 2.Sectorul IT&C Compania chineza ZTE, unul dintre cei mai mari producatori de echipamente telecom si solutii IT la nivel mondial, va infiinta la Bucuresti un centru de perfectionare a tinerilor in acest domeniu si studiaza piata pentru a deschide, intr-o zona defavorizata, o fabrica de asamblare a componentelor IT. Centrul de perfectionare va fi deschis in noiembrie-decembrie 2011, in colaborare cu Universitatea Bucuresti, si va presupune o investitie initiala de 2,7 milioane euro, finantata de guvernul chinez. Proiectul ar putea fi extins anul viitor si in alte centre universitare, precum Cluj-Napoca si Timisoara, cand investitia totala ar putea creste astfel la 5 milioane euro. De asemenea, nume mari din industria IT&C, precum IBM, Oracle, Dell si Ericsson, intentioneaza sa aloce fonduri importante pentru dezvoltarea operatiunilor din Romania, investitiile urmand sa fie sustinute si de o schema de ajutor de stat pe care Ministerul Comunicatiilor o pregateste. 3.Sectorul Retail Topul investitorilor straini din retail este dominat de proprietarul retelelor Kaufland si Lidl, care ar putea investi pana la 100 milioane euro in total pentru cresterea numarului de magazine anul acesta. La fel de activi sunt si retailerii de bricolaj sau de fashion.

Dedeman este unul dintre cei mai dinamici jucatori din bricolaj, deschizand 3 magazine noi din 5, prevazute pentru 2011. Pe segmentul retailului de fashion, in Romania a intrat anul acesta H&M. Retailerul suedez de imbracaminte a deschis pe 15 septembrie 2011 doua magazine in mall-urile Iulius din Cluj si Timisoara. 4.Sectorul Tigarete Dupa o perioada de criza, in care situatia producatorilor de tigarete parea mai degraba ca se inrautateste, din cauza contrabandei, apar insa si vesti bune. Stimulata de scaderea drastica a contrabandei, JTI Romania a anuntat ca va investi circa 25 de milioane euro in extinderea fabricii si a capacitatilor de productie. Proiectul presupune dotarea cu o serie de utilaje suplimentare si de asemenea, recrutarea a peste 140 de noi salariati. Contrabanda a scazut de la 36,2% din piata totala in ianuarie 2010 pana la 15,7% in iulie 2011. Nivelul ridicat al contrabandei din 2010 determinase scaderea continua a vanzarilor de produse legale pe piata din Romania. Din aceasta cauza, Philip Morris Romania decisese in ianuarie 2010 sa inchida fabrica de la Otopeni pentru o perioada de aproximativ 2 saptamani. 5.Sectorul Sanatate MedLife, cel mai mare operator de servicii medicale private din Romania, a anuntat la jumatatea lui august un program de investitii de peste 50 mil. euro pana in 2015, in urma contractarii unui credit sindicalizat de 40 mil. euro. La sfarsitul programului de investitii anuntat, MedLife va avea in portofoliu o retea de 10 hyperclinici, 6 spitale de mari dimensiuni, 10 laboratoare, 12 farmacii. Compania detine 9 hyperclinici din Bucuresti, Timisoara, Brasov si Arad, 3 spitale si 8 laboratoare proprii de analize. Si reteaua privata de sanatate Regina Maria, rezultata din fuziunea Centrului Medical Unirea (CMU) si Euroclinic, are un buget de peste 12 milioane de euro alocat investitiilor din acest an, in deschiderea de clinici si a unui spital de obstetrica-ginecologie. Potrivit celui mai recent studiu al companiei de consultanta imobiliara Jones Lang Lasalle, activitatea de tranzactionare de spatii de birouri din trimestrul al doilea a fost din nou dominata de cererea provenita din partea clinicilor medicale, care au fost urmate de banci. Clinicile medicale private au inceput sa dea tonul pietei de birouri bucurestene inca din 2010, cand au inceput sa inchirieze si sa cumpere agresiv spatii pentru a deschide noi unitati.

Investitiile straine au totalizat in primele sapte luni ale lui 2011 un total de 1,105 miliarde de euro, in scadere cu 30,5% fata de perioada corespunzatoare din 2010, in conditiile in care in luna iulie Romania a atras investitii de doar 90 milioane de euro.

COMPANIILE CU CELE MAI MARI INVESTITII

Dintre cele mai mari investitii in Romania remarcam: -Kiat Group Construct a investit 103 mil. euro la Cluj Napoca; -Prolemn a nfiinat o fabric de prelucrare a lemnului la Reghin, jud. Mure, prin care au fost create 300 locuri de munc. Investiia realizat s-a ridicat la 144,34 mil. Euro; -Compania Cord, cu activitate n domeniul inseriilor metalice, a investit 33,1 mil. euro la Slatina, jud. Olt, stabilind 200 noi locuri de munc; -Compania Toro, productoare de sisteme de irigaii, a realizat o investiie de 20 mil. euro la Aricetii Rahtivani, jud. Prahova, conducnd la crearea a 100 noi locuri de munc.

Ca si proiecte care au fost implementate in tara noastra la nivelul anilor 2006 si pana in present observam urmatoarele cifre:

PROIECTE CE SE VOR A FI DERULATE IN ANUL 2012

In Vest-ul Romaniei: o Silurus: 100 mil. euro la Dieci, jud. Arad, 15 locuri de munc, energii regenerabile. o Lacto-Prod: 27 mil. euro la Ndlac, jud. Arad, 100 locuri de munc, produse lactate. o Compania Eolian: 38,2 mil. euro la Rcdia, n jud. Cara-Severin, 125 locuri de munc, energii regenerabile. Partea de Nord-Est a tarii: o Terra SPV ONE: 500 mil. euro la Pltini, jud. Botoani, 200 locuri de munc, producerea de energie electric eolian. o Montana Energy: 40 mil. euro la Drgueni, jud. Iai, producere de energie regenerabil. o Wind Energy Power Service IS: 30 mil. euro la Capu Cmpului, jud. Suceava, 50 locuri de munc, producere de energie electric.

Partea de Nord-Vest a Romaniei: o Samus Construcii: 46,6 mil. euro la Cluj-Napoca. o DRM Drxlmaier Romania Sisteme Electrice: 36,2 mil. euro la Satu Mare, 1.000 locuri de munc, productoare de componente auto. o Confort: 31,5 mil. euro la Cluj-Napoca, 100 locuri de munc, construcii. In Centrul Romaniei: o Hirschmann Romnia: 10 mil., euro la Snpaul, jud. Mure, 1100 locuri de munc, fabricare componente pentru industria auto. o Euroavipo: 0,6 mil. euro la Biboreni, jud. Covasna, mbuteliere ap mineral. o Rewe Prijektwincklung: 0,28 mil. euro la Toplia, jud. Harghita, 15 locuri de munc Partea de Sud-Est: o San Giuseppe: 20 mil. euro la Jirlu, jud. Brila, 4 locuri de munc, producerea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice. o Ranieri: 20 mil. euro la Jirlu, jud. Brila, 4 locuri de munc, producerea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice. o Santa Aitana: 20 mil. euro la Jirlu, jud. Brila, 4 locuri de munc, producerea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice. In Sud Muntenia: o Eurotion Electronics: 182,6 mil. euro la Drmneti, jud. Dmbovia , 2.250 locuri de munc, productoare de electronice. o Solar Energy Omicrom: 15,2 mil. euro la Costetii din Vale, jud. Dmbovia, 30 locuri de munc, producere de energie electric. o Delta Transglobal: 2,6 mil. euro la Drgneti, jud. Prahova, 5 locuri de munc, canalizarea i epurarea apelor uzate. In Sud-Vest Oltenia: o Olt Energy: 68 mil. euro la Corabia, jud. Olt, 105 locuri de munc, producerea energiei electrice (central electric uleiuri vegetale). o Silvarod Prest: 10 mil. euro la Corabia, jud. Olt, 30 locuri de munc, silozuri de cereale. o Androcor: 10 mil. euro la Corabia, jud. Olt, 105 locuri de munc, silozuri de cereale.

CONCLUZII

Investitiile straine directe n Romnia n perioada preaderarii la Uniunea Europeana a avut o importanta deosebita. Investitiile straine directe au reprezentat mijlocul prin care a fost suplinita lipsa de capital propriu, dar si calea de acces la tehnologii moderne, la metode de management si la piete de desfacere inaccesibile n alt mod. Politica activa de atragere a investitiilor straine directe trebuie sa aiba n vedere nu doar aspecte specifice pietei interne din Romnia, ci si evaluarea implicatiilor evolutiilor unor piete situate la mare distanta. Analiza evolutiei fluxurilor de investitii straine directe catre Romnia din ultimii 15 ani ne-au condus la concluzia ca politicile economice, stabilitatea legislativa si institutionala, ca si acordarea de stimulente pot influenta major decizia investitorilor straini. Totodata am constatat ca utilizarea stimulentelor financiare sau fiscale nu reprezinta un substituent al unui cadru legal stimulativ, ci n unele cazuri poate fi considerata un supliment al unui cadru investitional deja atractiv sau o compensatie pentru imperfectiunile pietei care nu pot fi remediate altfel. De asemenea, un rol important n atragerea investitorilor straini l au si institutiile specializate n atragerea de investitii straine - agentiile de promovare a investitiilor straine. Dintre factorii care au atras investitorii straini n Romnia se numara, n primul rnd cresterea economica, dar si apropiata integrare n structurile europene. Principalul factor care a influentat negativ atragerea de capital strain direct a fost reprezentat de cresterea costului fortei de munca, urmat de instabilitatea cursului de schimb.

BIBLIOGRAFIE
1. www.zf.ro 2. www.dailybusiness.ro 3. www.media.realitatea.ro

4. Raport Tablou investitional regional 2011 - 2012

5. www.insse.ro 6. www.bnr.ro

7. www.gandul.info