Sunteți pe pagina 1din 7

Transilvania Fest este patronat de ASR Principele Charles of Wales i de ASR Principesa Margareta a Romniei.

Transilvania este promovat la nivel mondial prin intermediul unui festival excepional. Transilvania Fest a ajuns la cea de-a opta ediie, iar cea organizat n centrul vechi al Clujului a fost cea mai important. Mai mult de 100 de productori agricoli, meteugari i artizani au participat la cel mai frumos festival care celebreaz tradiiile Transilvaniei. La tarabele din lemn masiv, confecionate de meterii din Munii Apuseni, au fost expuse roadele muncii fermierilor i meteugarilor din Transilvania. Vizitatorii festivalului au putut cumpra brnz din Hunedoara, maturat vreme de 12 ani, care poate rivaliza cu celebrele brnzeturi din Ita lia sau din Frana, dar i obiecte de decor din fier forjat. De mare preuire s -a bucurat i hidromelul, fabricat de apicultorii din Valea Barcului, spune Alin Prunean, reprezentant al Fundaiei Agapis, care a creat o ntreprindere social n Valea Barcului pentru a valorifica producia de miere. Reeta nu este una complicat. Am redescoperit-o corobornd informaiile furnizate de persoane n vrst cu informaii descoperite pe Internet. Este destul de simplu: la un litru de ap trebuie puse apte linguri de miere i o jumtate de linguri de polen. Polenul ajut fermentaia, are rolul de drojdie. Hidromelul trebuie lsat s fermenteze patru zile, la temperatura camerei, iar apoi trebuie mutat n alte recipiente. El are o concentraie alcoolic foarte sczut i este un energizant excelent. La nceput, consumam un pahar dimineaa i unul noaptea, iar noaptea nu puteam s dorm. Abia apoi mi -am dat seama c hidromelul cu energia sa era de vin pentru insomnii, povestete Alin Prunean. O bun ocazie de promovare Turitii i clujenii care viziteaz festivalul au ocazia s cumpere produse mai puin ntlnite, spune preedintele Asociaiei Produs de Cluj, Ramona Moldovan. De fapt, principalele eforturi logistice i financiare au fost fcute de autoritile clujene i de Asociaia Produs de Cluj, care organizeaz de mai mult vreme evenimente de mare inut la nivel internaional. n acest an, Asociaia Produs de Cluj a promovat produsele clujenilor n cadrul unor trguri i festivaluri internaionale organizate la Londra, n voievodatul polonez Malopolska sau n Germania. Festivalul mai cuprinde i evenimente folclorice, dar i degustri prin intermediul crora vizitatorii din strintate au ocazia s descopere savoarea Transilvaniei.

Peste 10.000 de vizitatori la Transilvania Fest 2013


Peste 10.000 de vizitatori au participat la Transilvania Fest 2013, festival itinerant de cultur i mncare, organizat la Cluj la finele sptmnii trecute, n Piaa Unirii. n cadrul trgului de produse tradiionale, la mare cutare au fost brnzeturile i carnea afumat, prjiturile de cas, legumele, mierea, uleiurile presate la rece, gemurile, dulceurile i uica de prune. Citeste mai mult. Ce este Transilvania Fest? Transilvania Fest este un festival itinerant de cultur i mncare, care vine n sprijinul dezvoltrii comunitare n Transilvania, prin turism i comer. Festivalul susine comunitile locale i pe cei interesai de promovarea produselor autohtone. Festivalul promoveaz tradiiile i a obiceiurile din Transilvania, prin conectarea i sprijinirea activ a micilor productori. Astfel, programul evenimentului aduce n atenia publicului modul de via tradiional i formele contemporane de implicare n comunitate. Organizat pentru prima dat n 2005, cu numele de Turda Fest, (pe Valea Arieului, n Turda, i cu o ediie la Cluj-Napoca), festivalul a devenit Transilvania Fest o dat cu cea de-a asea ediie, n 2010, cnd a fost mutat la Biertan, urmnd ca n 2011 s fie inut la Blaj. Anul acesta, Transilvania Fest revine la Cluj-Napoca, unde va fi organizat n Piaa Unirii, n weekendul 20-22 septembrie 2013.

O combinaie ntre gustul mncrii locale, obiecte tradiionale, costume populare i produse locale Un eveniment orientat spre ocrotirea mediului nconjurtor i spre asigurarea sustenabilitii Demonstraii i competiii, buctrie tradiional dedicat comunitilor locale, cu implicarea profesionitilor internaionali din domeniul culinar Descoperirea i degustarea de produse regionale: vinul, brnza, mierea, produse de panificaie, carne afumat, gem i murturi Sprijin pentru artizanii din Transilvania, prin organizarea de ateliere pent ru deprinderea meteugurilor tradiionale: tors, broderie, pielrie, ceramic, sculptur n lemn, precum i mpletituri din nuiele, pictur pe lemn, decoraiuni de port popular. Susinerea diversitii culturale: prezentarea grupurilor de tineri care practic dansul popular din Transilvania Vizitarea fermelor locale Activiti distractive, educative i interesante pentru copii, ntr -un spaiu special amenajat Activiti pentru tineri, cu scopul de a-i atrage, provoca i de a le strni interesul: ateliere creative cu materiale reciclabile, facepainting, sesiuni de poveti i legende i teatru de ppui Activiti n aer liber: proiecii de film, ateliere i demonstraii de gtit

Festivalul de carte Transilvania va ncepe miercuri, 19 iunie, n Piaa Unirii din Cluj-Napoca.

Patele este cea mai important srbtoarea cretin prin nvierea lui Iisus Hristos. De-alungul timpului ns iepuraul de pate, oule roii i drobul au devenit representative pentru masa de pate a fiecrui roman. Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in satele trasilvanene, fie in Bucovina este un fapt recunosc ca pentru acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani. Srbtoarea Patelui i are obiceiurile i tradiiile specifice n funcie de zonele rii n care tradiia patelui este respectat conform datinilor. n inutul transilvnean datorit confluenelor orientale i occidentale pe care le are aceast zon de ar, Patele a adoptat de-a lungul timpului tradiii specifice att de la sai, de la maghiari, ct i de la romani. Se spune c pregtindu-se de srbtoarea Patelui n Miercurea, Joia i n Vinerea Mare, femeile pregtesc pasca, mielul i oule, a cror ncondeiere se distinge n Transilvania printr-o varietate mare de modele i culori. Toate acestea reprezint elementele purttoare ale simbolului sacrificiului pascal i al nvierii. n alte zone din Transilvania, n ziua de smbt, bieii mpodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lsarea ntunericului, tinerii se strecoar n curile fetelor de mritat i le aga brazii la poart. La fetele frumoase din sat vin zeci de biei care pun crengue la poart. Pentru c pndesc toat

noaptea la ferestre, tinerele tiu pe cine trebuie s rsplteasc la stropit n prima sau a doua zi de Pate. Oule roii se ciocnesc la masa de Pati dup un anumit ritual: persoana mai n vrst (de obicei brbatul) ciocnete capul oului de capul oului inut n mn de un comesean, n timp ce spune: Hristos a nviat !, la care se rspunde cu: Adevrat a nviat! n dimineaa primei zile de Pate n unele sate transilvnene toi membrii se spal pe fa cu apa dintr-un vas n care a fost pus un ou rou, un ban de argint i o crengu cu busuioc. Tot n aceast zi, n unele zone exist credina c i va merge bine dac prima persoan care intra n cas va fi un brbat. De asemenea, se spune c exist obiceiul de a se purta haine noi n semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar i pentru c ea semnific primenirea trupului i a sufletului, aa cum se primenete ntreaga natur odat cu primvara. Masa din prima zi de Pati este un prilej de reunire a familiei, decurgnd dup un adevrat ritual. De pe masa de Pati nu pot lipsi: oule roii, caul de oaie, salata cu ceap verde i ridichi, drobul i friptura de miel, pasca umplut cu brnz sau smntn i mai nou, cu ciocolat. n a doua zi de Pate, tinerele fete sunt stropite cu parfum de ctre feciorii mbrcai n haine tradiionale. Acestea, la rndul lor, ofer baieilor de but i cteva mici daruri. Se spune c acele fete vor avea noroc tot anul, iar brbaii care uit de acest obicei, vor fi urmrii de ghinion.

Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica inca din vremuri stravechi, marturie stand frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila. Olaritul este o munca obositoare, necesitand forta, indemanare si cunostinte deosebite. Orice greseala poate avea drept consecinta distrugerea vasului; de aceea, olaritul este un mestesug rezervat in exclusivitate barbatilor, femeile ajutand eventual doar la decorat. Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata. Roata e formata din doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare in partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos este miscat de olar, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara destul de rapida. Astfel, roata se invarteste, obtinandu-se forme circulare cu contur regulat....(continuare articol) Ceramica neagra de Marginea mostenire dacica

Pentru iubitorul de istorie si de frumos, urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice a poporului roman. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea, jud. Suceava. Dupa modelare, vasele isi urmeaza drumul vechi de mii de ani: pe vremuri, erau arse in gropi mari de 1,5 m, de forma unui con cu varful in sus. Alaturi era sapata o groapa mai mica, ce comunica printr-un canal cu prima si in care se facea focul, foc ce ducea la colorarea in rosu a vaselor din groapa mare. In acest moment vasele erau acoperite cu un strat gros de lut umed, astupandu-se astfel si canalul dintre cele doua gropi; arderea insa continua, fara oxigen, vasele capatand culoarea cenusie sau neagra. Tehnica s-a pastrat pana azi, cu ceva schimbari: pamantul este adus de olar de la marginea satului, insa vasele sunt arse acum in cuptoare, inchise si in partea de sus si la gurile de foc. Lemnele de brad stau stiva pe peretii atelierelor. Ca si dacii, mesterul framanta lutul cu mainile goale, dupa ce l-a inmuiat cu apa. Isi alege apoi un bulgare de pamant, il pune pe roata si totul incepe sa se transforme, pana cand in ochiii mesterului se citeste multumirea lucrului bine facut. Formele vaselor sunt si ele din vremuri stravechi: oala inalta, oala mare cu doua toarte, strachini de diferte dimensiuni, oale cu manusi. Tehnica de decorare este cea traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, urmele cenusii ramase pe peretii vasului inca nears amestecandu-se cu negrul metalic al acestora. Acestei tehnici i se adauga folosirea motivelor si ornamentelor geometrice: spirale, linii frante, ramuri de brad.

Gastronomie
In centrul Transilvaniei, gastronomia zonei este caracterizata de mancaruri ardelenesti si unguresti. De la painea de cartofi la preparate pe baza de carne si afumaturi, de la telemea la placinte, mancarea din inima Transilvaniei este diversificata si foarte gustoasa. Alba Iulia Platoul transilvan reprezinta un tip de antreu bogat si satios, alcatuit din ceapa, rosii, telemea, carnati de casa, kaiser, slanina afumata, toba. Inturnatul de carari este un preparat traditional, specific oierilor de pe Valea Sebesului, comuna Sasciori. Placintele pe lespede reprezinta un preparat traditional din judetul Alba, facut din aluat. Placintele au o umplutura de branza, la care se poate adauga verdeata. Tocana buciumana vine din regiunea Bucium (judetul Alba) si este un preparat pe baza de carne. Tocana se prepara din carne de porc, smantana si condimente, dupa care se serveste cu balmos. Mielul la ceaun se face de catre ciobanii din Ciugud, la foc mic. Carnea se condimenteaza cu ceapa, usturoi si diverse mirodenii. Sibiu Muschiul de porc sibian se pregateste cu sunca, ciuperci, cartofi si cascaval, la care se adauga plante aromatice si muraturi. Ciorba in paine este o specialitate transilvaneana, intalnita in diverse regiuni, precum Sibiu sau Alba. Una dintre variante este ciorba de fasole in coaja de paine, servita cu ceapa rosie. Papricasul sibian reprezinta o varianta a celebrului papricas unguresc, intalnit peste tot in Ardeal. Papricasul sibian se face din carne de porc si ciuperci, la care se adauga ceapa, oua, verdeata, smantana, faina etc. Salata sibiana este un amestec inedit de crenvusti, ciuperci (bureti), cartofi, salam, mere, castraveti si plante aromatice. Covasna Kurtos kalacs este unul dintre cele mai cunoscute preparate traditionale din Tinutul Secuiesc. Cozonacul spiralat, din aluat si zahar sau alta glazura, este acum un preparat facut pe tot teritoriul tarii. Cozonacul unguresc Baigli este un tip de cozonac secuiesc, de mica dimensiune, cu umplutura de mac sau nuca. Papricasul este un fel de mancare ungureasca, din carne de pui cu sos si galusti. Preparatul este cunoscut si apreciat nu doar in Ardeal, ci in toata tara. Gulasul reprezinta un preparat specific regiunii Covasna, unde se desfasoara si un festival al acestui tip de mancare. Preparatul are multe variante, cu si fara carne, pe baza de fasole, cartofi etc. Harghita Supa de cartofi a la Praid este un preparat din tochitura de carne de porc, smantana si tarhon. Supa este specifica regiunii Praid si poate fi servita pe toata durata anului.

Varza secuiasca se pregateste in Tinutul Secuiesc. Preparatul se face din varza tocata, aromata si condimentata cu marar si cimbru si servita cu smantana. Brasov Buretii ca la Brasov sunt un fel de mancare pe baza de ciuperci de padure, cimbru, dafin si usturoi. Salata brasoveana se bazeaza pe sunca si salam combinate cu legume: cartofi, telina, morcovi, mazare, totul amestecat cu un sos din maioneza, mustar si muraturi. Tochitura brasoveana este specifica Tarii Barsei si se prepara din carne de vitel si organe interne (ficat, plaman, rinichi, maruntaie, inima), ceapa si verdeata, totul combinat cu supa de oase, vin si bulion. Papanasii brasoveni se pregatesc din branza de vaci si se pudreaza la final cu zahar praf. In general, preparatul se serveste cu dulceata acrisoara, insa poate fi folosita si smantana. Clatitele brasovene au o umplutura de ciuperci, ficatei, ceapa si plante aromatice (cimbru, patrunjel, marar). Clatitele trebuie servite cu marar si smantana. Preparate traditionale: Balmos. Este o mancare traditionala in Maramures, preparata in special la stana. Se prepara din cas dulce de oaie, lapte sau unt si malai. Tocana cu mamaliga. Se prepara din mamaliga, jumari, lapte dulce, smantana si carnati. Sarmale cu pasat. Aceste sarmale sunt la fel de celebre ca suratele lor din Moldova. Se prepara in perioadele de post si contin varza acra, pasat, legume. Se coc la cuptor, in oala de lut, fara apa, doar cu putin ulei pe deasupra. In Transilvania, sarmalele se servesc atat calde, cat si reci. La prepararea lor se folosesc mai multe tipuri de frunze: de varza, vita de vie, sfecla sau loboda. Placinta creata. Este un preparat traditional din Maramures, omologat de catre o femeie din localitatea Somcuta Mare. Este o placinta impaturita, cu branza, care se prajeste in ulei. Poate fi umpluta si cu cartofi, mere sau varza. Tocanita bihoreana. Este o mancare consistenta, pe baza de carne de porc, foarte populara in aceasta parte a tarii. Gulas bograci. Cunoscut si sub numele de gulas unguresc la ceaun, acest preparat este original din Transilvania. Se prepara din carne de porc, costita, ciolan afumat, legume si condimente. Papricas. Acest preparat este asemanator gulasului. Este o mancare cu multe condimente, in special ardei. Poate fi preparat din carne de pui, porc, vita sau vanat, dar si din galuste din aluat. Varza a la Cluj. Acest preparat este specific zonei Clujului si este cunoscut si sub numele de musaca de varza, sarmale imprastiate sau varza in straturi la cuptor. Oricum ai denumi-o este insa extrem de gustoasa, putin picanta. Cocoroada. Este o placinta din foi subtiri, cu prune si zahar, coapta direct pe vatra. La aceasta placinta se mai folosesc si mere, branza sau varza. Gomboti. Este un desert traditional unguresc si reprezinta de fapt galustile cu prune. Pentru prepararea acestui desert se mai poate folosi si branza dulce. Pogacele. Pogacelele sau jumari in aluat, sunt originare din Tirol. Se prepara dupa taiatul porcului, din jumari de porc. Se pot insa prepara si din jumari de gasca.

Bulz ardelenesc. Se prepara din mamaliga, branza de burduf, costita afumata, oua si telemea. Supa de chimen. Aceasta supa este nelipsita de pe mesele din Transivania. Contine bulbi de chimen, cartofi, dovlecei, lapte, ceapa. Ciorba ardeleaneasca. Este o ciorba consistenta, cu aroma de tarhon si smantana, cu carne de porc sau de pui. Supa transilvaneana. Se prepara din mazare, sunca, usturoi, rosii si patrunjel. Fasolea frecata. Este un preparat specific perioadelor de post. Se serveste cu ceapa rosie murata. Zacusca. Preparata din timpul verii, pentru a face fata posturilor lungi din iarna, acest preparat personifica iscusinta femeilor din Transilvania in bucatarie. Se poate face din vinete, gogosari, ardei, ciurperci, morcovi, fasole sau conopida.