Sunteți pe pagina 1din 4

www.constructar.

ro - website dedicat constructorilor aradeni

Codul Civil, Titlul IV

Urmatorul extras din Codul Civil contine:

TITLUL IV. Despre servituti de la Art.576-643TITLUL PRELIMINAR Articolul Capitolul I. Despre servituti ce se nasc din situatia locurilor 578-585 Capitolul II. Despre servitutile stabilite de lege 586-619 Sectiunea I. Despre zidul si santul comun 590-609 Sectiunea II. Despre distanta si lucrrile intermediare, cerute pentru oarecare constructii 610 Sectiunea III. Despre vederea n proprietatea vecinului 611-614 Sectiunea IV. Despre pictura stresinilor 615 Sectiunea V. Despre dreptul de trecere 616-619 Capitolul III. Despre servitutile stabilite prin faptul omului 620-643 Sectiunea I. Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor 620-622 Sectiunea II. Despre modul cu care se stabilesc servitutile 623629 Sectiunea III. Despre drepturile proprietarului fondului crui se cuvine servitutea 630-635 Sectiunea IV. Despre modul stingerii servitutilor 636-643 TITLUL IV DESPRE SERVITUTI Art. 576. Servitutea este o sarcina impus asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avnd un alt stpn. Art. 577. Servitutile izvorsc sau din situatia natural a locurilor, sau din obligatia impus de lege, sau din conventia dintre proprietari. (C. civ. 578, 586 si urm., 620 si urm.). CAPITOLUL I Despre servituti ce se nasc din situatia locurilor Art. 578. Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fr ca mna omului s fi contribuit la aceasta. Proprietarul inferior nu poate ridica stavili ca s opreasc aceast scurgere. Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servitutii fondului inferior. Art. 579. Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate face orice ntrebuintare cu dnsul, fr ns a vtma dreptul ce proprietarul fondului inferior are dobndit sau prin vreun titlu sau prin prescriptie asupra acelui izvor. Art. 580. n acest caz, prescriptia nu se poate dobndi dect prin o folosint nentrerupt n timp de 30 de ani, socotiti din ziua cnd proprietarul fondului inferior a fcut si a svrsit lucrri aparente destinate a nlesni trecerea si scurgerea apei n propritatea sa. Art. 581. Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul, cnd izvorul d apa trebuincioas locuitorilor unei comune, unui sat sau unui ctun. A se vedea nota de sub art. 495. Art. 582. Acela, a crui proprietate este pe marginea unei ape curgtoare, afar de apele care sunt declarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre distinctiunea bunurilor, poate lua ap pentru irigatia propriettilor sale, fr ns a o abate de tot. Acela prin al crui fond trece apa o poate chiar ntrebuinta n toat ntinderea prin care ar avea curgere, cu ndatorire numai a-i lsa cursul firesc la iesirea din proprietatea sa. A se vedea nota de sub art. 495. Art. 583. De se ridic vreo contestatie ntre proprietarii crora aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele 1, la darea hotrrii, sunt datoare s caute a mpca interesul agriculturii cu respectul cuvenit propriettii, observnd ntotdeauna regulamentele particulare si locale asupra curgerii si uzului apelor. A se vedea nota de sub art. 495 1. Instantele Art. 584. Orice proprietar poate ndatora pe vecinul su la grnituirea propriettii lipite cu a sa; cheltuielile grnituirii se vor face pe jumtate. Art. 585. Tot proprietarul si poate ngrdi proprietatea, afar de exceptia ce se face la art. 616. CAPITOLUL II Despre servitutile stabilite de lege Art. 586. Servitutile stabilite de lege au de obiect utilitatea public, sau a comunelor, ori aceea a particularilor. Art. 587. Acele stabilite pentru utilitatea public sau comunal au de obiect crarea sau poteca pe lng marginea rurilor navigabile sau flotabile, constructia sau reparatia drumurilor, sau alte lucrri publice sau comunale. Tot ce priveste acest fel de servituti se determin de ctre legile sau regulamentele particulare. Art. 588. Legea supune pe proprietari la osebite obligatii unul ctre altul, fr chiar s existe vreo conventie ntre dnsii. Art. 589. Parte din aceste obligatii e regulat de ctre legile asupra politiei rurale. Celelalte sunt relative la zidul sau la santul comun ntre vecini, la cazul cnd se poate nlta un contrazid, la privirea asupra propriettii vecinului, la scurgerea stresinilor, la drumul de trecere. Legea asupra politiei rurale din 25 decembrie 1868, la care se refer art. 589 alin. 1, a fost abrogat prin Legea nr. 22
http://www.constructar.ro Propaganda Media SRL Generat: 25 September, 2013, 14:04

www.constructar.ro - website dedicat constructorilor aradeni

martie 1937 privitoare la organizarea si ncurajarea agriculturii. SECTIUNEA I Despre zidul si santul comun

Art. 590. n orase si la tar, orice zid care serveste de desprtire ntre cldiri sau ntre curte si grdin, si ntre ograde la t se socoteste comun, dac nu exist un titlu sau semn care ar proba contrariul. Art. 591. Este semn de necomunitate cnd culmea zidului este dreapt si perpendicular despre peretele de o parte, iar despre cealalt parte nftiseaz un plan nclinat; n acest caz, zidul se presupune c apartine exclusiv proprietarului despre care exist planul nclinat. Art. 592. Reparatia si recldirea zidului comun sunt n sarcina tuturor devlmasilor, si n proportie cu dreptul fiecruia. Art. 593. Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aprat de a contribui la reparatii si recldiri, renuntnd la dreptul su, dac ns zidul comun nu ar sprijini vreo cldire a sa. Art. 594. Fiecare coproprietar poate s zideasc n contra unui zid comun si s bage grinzi sau legturi n toat grosimea zidului, lsnd 54 milimetri despre vecin, fr prejudiciul dreptului ce are vecinul ca s scurteze acele grinzi pn n jumtatea zidului, n caz cnd si el ar voi a pune grinzi tot n acele locuri, sau a lipi un cos. (C. civ. 599, 610, 611) Art. 595. Orice coproprietar poate s nalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala nltrii, reparatiile de ntretinere pentru partea nltat si totodat pgubirile pentru sarcina cauzat zidului comun n proportie cu nltimea. Art. 596. Dac zidul comun nu e n stare a purta greutatea nltrii, cel ce vrea s-l nalte e dator a-l face din ntreg, din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos n grosime s-l fac pe locul su. Art. 597. Vecinul care n-a contribuit la nltare poate cstiga dreptul de comunitate, pltind cheltuiala pe jumtate, precum si pretul pe jumtate al locului ce s-ar fi ntrebuintat pentru ngrosarea zidului. Art. 598. Orice vecin al unui zid poate s-l fac comun, n parte sau tot, pltind stpnului zidului jumtate din valoarea sa, sau jumtate din valoarea prtii ce vrea s fac comun, precum si jumtate din valoarea locului pe care este cldit zidul. Art. 599. Unul din vecini nu poate guri zidul comun, nici s alture sau s sprijine de dnsul vreo lucrare, fr consimtmntul celuilalt. n caz de mpotrivire, el nu poate face aceasta fr a regula mai nti prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare s nu vateme drepturile celuilalt. Art. 600. Fiecare poate n orase si suburbii a ndatora pe vecinul su, a contribui la cldirea si repararea ngrdirii ce desparte casele, curtile si grdinile lor; nltimea ngrdirii se va hotr dup regulamentele particulare sau dup obiceiul obstesc si n lips de regulamente si de obicei, nltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama. Art. 601. Cnd se recldeste un zid comun sau o cas, toate servitutile active si pasive se perpetu n privirea noului zid sau a noii case, fr a se putea ns ngreuna, dac recldirea s-a fcut mai nainte de mplinirea prescriptiei. (C. civ. 636 si urm.). Art. 602. Toale santurile ntre dou proprietti se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu. Art. 603. Este semn de necomunitate cnd pmntul e nltat sau aruncat numai de o parte a santului. Art. 604. Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui n partea cruia pmntul e aruncat. Art. 605. Santul comun trebuie ntretinut cu cheltuiala comun. Art. 606. Orice gard ce desparte dou proprietti se socoteste comun, afar dac numai una singur din dou proprietti va fi ngrdit, sau de nu va fi un titlu sau posesiune ndestultoare care s constate din contra. Art. 607. Nu e iertat a sdi arbori care cresc nalti dect n deprtarea hotrt de regulamentele particulare sau obiceiurile constante si recunoscute si n lips de regulamente si de obiceiuri, n deprtare de doi metri, de la linia desprtitoare a celor dou proprietti pentru arborii nalti si de o jumtate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii. Art. 608. Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distant mai mic s se scoat. Acela pe a crui proprietate se ntind crcile arborilor vecinului poate s ndatoreze a le tia. Dac rdcinile se ntind pe pmntul su are drept a le tia singur. Art. 609. Arborii care se afl n gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e n drept a cere s-i taie. SECTIUNEA II Despre distanta si lucrrile intermediare cerute pentru oarecare constructii

Art. 610. Cel ce face un put sau o privat lng un zid fie comun sau nu; cel ce vrea s cldeasc un cmin sau vatr, o fierrie, un cuptor sau o sob, s-i nlture un ocol de vite, sau cel ce vre puie lng zid un magazin1 de sare, sau grmezi de materii corozive; e ndatorat s lase deprtarea prescris de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau s fac lucrrile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vtmare vecinului. A se vedea: - Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 pentru autorizarea executrii constructiilor si unele msuri pentru realizarea locuintelor, republicat (M. Of. nr. 3 din 13 ianuarie 1997) SECTIUNEA III Despre vederea n proprietatea vecinului

Art. 611. Unul din vecini nu poate face, fr consimtmntul celuilalt, nici ntr-un chip, fereastr sau deschidere ntr-un zid comun. Art. 612. Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra propriettii ngrdite sau nengrdite a vecinului su, de nu va fi o distant de 19 decimetri ntre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecin. Art. 613. Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distant de sase decimetri. Art. 614. Distanta de care este vorba n cele dou articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis
http://www.constructar.ro Propaganda Media SRL Generat: 25 September, 2013, 14:04

www.constructar.ro - website dedicat constructorilor aradeni

vederea, si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafar, pn la linia de desprtire a celor dou proprietti. SECTIUNEA IV Despre pictura stresinilor Art. 615. Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel nct apele din ploi s se scurg pe terenul su, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului su. A se vedea nota de sub art. 610. SECTIUNEA V Despre dreptul de trecere Art. 616. Proprietarul al crui loc este nfundat, care nu are nici o iesire la calea public, poate reclama o trecere pe locul vecinului su pentru exploatarea fondului, cu ndatorire de a-l despgubi n proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona. Art. 617. Trecerea trebuie regulat fcut pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului nchis, ca s ias la drum. Art. 618. Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putin pagub acelui pe al crui loc trecerea urmeaz a fi deschis. Art. 619. Actiunea de despgubire n cazul prevzut prin art. 616 este prescriptibil; iar trecerea trebuie s urmeze dup prescriptie, desi actiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite. CAPITOLUL III Despre servitutile stabilite prin faptul omului SECTIUNEA I Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor Art. 620. Este iertat proprietarilor a stabili pe propriettile lor, sau n folosul propriettilor lor, orice servitute vor gsi de cuviint, pe ct timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient1 obligatia unui fapt personal, si pe ct aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice. Uzul si ntinderea servitutilor stabilite astfel se reguleaz prin titlul ce le constituie, si n lips de titlu, dup regulile urmtoare. (C. civ. 5, 629 si urm., 969). 1. Supus servitutii. Art. 621. Servitutile sunt stabilite sau n folosul cldirilor, sau n folosul pmntului. Cele de felul dinti se numesc urbane, chiar cnd cldirile pentru care servitutile sunt instituite se vor afla nu numai n oras, dar si la tar; cele de al doilea fel se numesc rurale. Art. 622. Servitutile sunt sau continue sau necontinue. Servitutile continue sunt acelea al cror exercitiu este sau poate fi continuu, fr s aib trebuint de faptul actual al omului; astfel sunt apducele,1 scursurile apelor, ferestrele si altele asemenea. Servitutile necontinue sunt acelea care au trebuint de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua ap din fntn, de a paste vite si alte asemenea. Servitutile sunt aparente sau neaparente. Servitutile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrri exterioare, precum: o us, o fereastr, o apducere;1 servitutiile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existenta lor, precum spre exemplu, prohibitiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi dect pn la o ntime determinat. 1. Apeductele. SECTIUNEA II Despre modul cu care se stabilesc servitutile Art. 623. Servitutile continue si aparente se dobndesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani. (C. civ. 622, 1846 si urm., 1890) Art. 624. Servitutile continue si aparente si servitutile necontinue si neaparente nu se pot stabili dect prin titluri. (C.civ. 622, 628, 1845, 1846 si urm.). Art. 625. Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu n privinta servitutilor continue si aparente. (C. civ. 622) Art. 626. Nu poate fi destinatiune a proprietarului dect numai cnd se va dovedi c cele dou fonduri acum desprtite au fost averea aceluiasi proprietar, si c printr-nsul s-au pus lucrurile n starea din care s rezultat servitutea. Art. 627. Dac proprietarul a dou proprietti, ntre care exist un semn vzut de servitute, nstrineaz una din proprietti, fr ca contractul s contin nici o conventie atingtoare de servitute, ea urmeaz de a existe ntr-un mod activ sau pasiv n favoarea fondului nstrinat, sau asupra fondului nstrinat. (C.civ. 1349). Art. 628. Titlu constituiv al servitutii, n privinta servitutilor ce nu se por dobndi prin prescriptie, nu poate fi nlocuit dect prin un titlu de recunoastere a servitutii si dat din partea proprietarului locului aservit. (C. civ. 1189). Art. 629. Cnd se stabileste o servitute se ntelege c se acord totdeodat si toate mijloacele spre ntrebuintarea ei. Astfel servitutea de a lua ap din fntna altuia trage cu sine si dreptul de trecere. (C. civ. 630 si urm.). SECTIUNEA III Despre drepturile proprietarului fondului crui se cuvine servitutea Art. 630. Acela crui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrrile trebuincioase spre a se sluji cu dnsa si spre a o pstra. Art. 631. Aceste lucrri se fac cu cheltuiala sa, iar nu cu cheltuiala proprietarului fondului supus, afar numai cnd se va stabili altfel n titlul de stabilire a servitutii. Art. 632. n cazul chiar unde proprietarul fondului supus este nsrcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrrile trebuincioase spre a se servi de servitute sau a o pstra, el poate totdeauna a se scuti de aceast sarcin, lsnd fondul supus n dispozitia proprietarului fondului crui se cuvine servitutea. Art. 633. Dac proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar mprti, servitutea ar rmne tot aceeasi pentru fiecare parte, fr ca fondul supus s se ngreuneze. Astfel, de va fi un drept de trecere, toti devlmasii vor fi ndatorati a-l exercita prin acelasi loc. Art. 634. Proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scdea ntrebuintarea sau a i-o ngreuna.
http://www.constructar.ro Propaganda Media SRL Generat: 25 September, 2013, 14:04

www.constructar.ro - website dedicat constructorilor aradeni

Astfel nu poate schimba starea locurilor, nici strmuta exercitarea servitutii dintr-un loc ntr-altul, dect acela unde servitutea a fost din nceput stabilit. Cu toate acestea, dac acea stabilire primitiv a devenit mai mpovrtoare proprietarului fondului supus, sau dac l opreste a-si face pe dnsul reparatii folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeasi nlesnire pentru exercitarea drepturilor sale, si acesta nu va putea refuza. Art. 635. ns si acela ce are un drept de servitute nu-l poate ntrebuinta dect dup cuprinderea titlului su, fr a putea face nici n fondul supus servitutii, nici n fondul pentru care servitutea este nfiintat, vreo schimbare mpovrtoare celui dinti fond. SECTIUNEA IV Despre modul stingerii servitutilor Art. 636. Servitutile nceteaz cnd lucrurile se gsesc n astfel de stare, nct servitutea nu se mai poate exercita. (C. civ. 637, 638, 639, 1890). Art. 637. Ele renasc dac lucrurile sunt restabilite ntr-un chip nct servitutile s se poat exercita, afar numai de nu ar fi trecut un spatiu de timp ndestultor spre a se putea presupune c s-a desfiintat servitutea, dup cum se zice la art. 640. (C. civ. 1798). Art. 638. Orice servitute este stins, cnd fondul ctre care este datorit si acela ce o datoreste cad n aceeasi mn. (C. civ. 1154, 1798). Art. 639. Servitutea este stins prin neuz n curs de 30 de ani. (C. civ. 1890). Art. 640. Acesti treizeci de ani se numr dup osebite feluri de servituti, sau din ziua de cnd a ncetat de a se folosi de dnsa cnd este vorba de servituti necontinue, sau din ziua de cnd s-a fcut un act contrar servitutii continue. (C. civ. 636, 639). Art. 641. Modul servitutii se poate prescrie ca si servitutea si cu acelasi chip. (C. civ. 639, 640). Art. 642. Dac proprietatea n folosul creia s-a stabilit servitutea este a mai multor coproprietari, ntrebuintarea din partea unuia popreste prescriptia n privinta celorlalti. (C. civ. 1036). Art. 643. Dac dintre coproprietari se gseste unul n contra cruia prescriptia nu s-a putut aplica, precum un minor, acela pstreaz dreptul tuturor celorlalti coproprietari. (C. civ. 1876).

http://www.constructar.ro

Propaganda Media SRL

Generat: 25 September, 2013, 14:04