CITOSKELETUL

A. Filamentele intermediare - cele mai rezistente structuri ale citoskeletului Au diametrul de 50 nm. Sunt impartite in 6 mari familii : I. II. III. IV. V. VI. Citokeratine acide Citokeratine neutre/bazice ; I si II dimerizeaza formand filamente interm de tipul tonofilamentelor din tesutul epitelial Vinentina, desmina/skeletina, periferina, proteina fibrilara acida gliala care impreuna cu microtubulul formeaza gliofibrilele organite ale cel gliale. Neurofilamente de tip heavy, medium si light ; alfa internexina filam interm din SNP embrionar Lamininele nucleare formeaza lamina nucleara Nestina filam intermediare din SNC embrionar

Monomerii prezinta un domeniu transmembranar alfa helix cu 310-350 aacizi un capat NH2 terminal si unul COOH terminal. Se asociaza cap cap sau coada coada si alfa helixurile se torsioneaza. Dimerii form tetrameri cap coada, iar tetramerii form protofilamente. 8 protofilam = 1 filament intermediar. Rolul determina si mentine forma celulei B. Microtubulii - structuri cilindrice cu diametrul de 25 nm. Contin 13 subunitati polimerice de tubulina. Exista trei tipuri de tubulina alfa si beta si gamma ( gamma initiaza polimerizarea primelor 2). Microtubulii sunt polzarizati. Capatul negativ e in centrosfera iar polul pozitiv in citoplasma. Sunt structuri dinamice. De capatul pozitiv se leaga GTP iar de cel negativ GDP. Centrii de organizare sunt repr de centrozomi si centrioli corpusculi bazali de la nivelul cililor. Au rol in forma celulei, deplasarea celulara si transportul de subst. Necesita proteine motorii asemanatoare miozinei dineina dinspre + spre si kinezina invers. Centrozomul contine 2 centrioli perpendiculari inveliti in centrosfera ce contine GTP, GDP, Ca, tubuline. Heterodimerii de tubulina (alfabeta) au forma de clepsidra protofilamente ce se polimerizeaza. La nivelul ciclului celular se sintetizeaza 2 centrozomi 4 centrioli 4 microtubuli care merg cate 2 la polii celulei si ii dau un aspect alungit. In metafaza div mitotice form fusul de diviziune si fiecarui cromozom ii vor corespune 4 microtubuli. Dineina determina deplasarea cromozomilor. In telofaza bandeleta de contractie formeaza inelul de contractie ce separa cele 2 celule fiice. C. Cilii sunt protruzii membranare, prelungiri in forma de fund de sac ale polului apical al mb care se continua cu prelungiri ale citoplasmei axonema. Contin 9 dublete de microtubuli si unul central. Microtubulii periferici contin ca dublet : subfibrila A (13 filamente) la un microtubul si subfibrila B (10 protofilamente) la niv microtubulului alaturat din diblet. Subfibrina A contine 2 brate de dineina ce se leaga de dubletul invecinat. Dubletul central e invelit de o teaca de nexina de trimite raze catre microtubulii periferici ins copul solidarizarii structurii cilului. Cilul e de 10 ori mai mare decat microtubulul.

JONCTIUNI CELULARE
A. Jonctiuni simple La nivelul a 2 celule ale caror mb sunt la o distanta de 30 nm spatiul ptr joctiune este mare astfel incat nu se opune transportului de markeri celulari. Daca mb sunt paralele se delimiteaza spatiul intercelular. Daca mb celulelor trimit prelungiri una catre cealalta de forma de deget de manusa sau dinti de fierastrau se form jonctiuni simple de tip denticular/ digitiform. Denticular mai puternic decat digitiform. B. Jonctiuni stranse = zonula occludens Sunt jonctiuni de tip celula-celula. Au structura pentalaminata sau heptalaminata. Contin mb celulare care se pot suprapune la nivelul stratului proteic extern pentalaminate. Exista si cazuri cand sunt despartite la 2 nm jonctiune stransa heptalaminata. Contin proteine integrale multipas de tip ocludine care se aseaza fata in fata si formeaza legaturi homofilice. Edifica o structura de tip fermoar. La locul de legare al ocludinelor se rearanjeaza fosfolipidele astfel incat se creeaza inele de fuziune. Jonctiunea prezinta noduri care pot fi regulate/neregulate. Cu cat reteaua e mai neregulata cu atat e mai flexibila. Datorita inelelor de fuziune, nu e permeabila ptr molec mari dar e permeabila ptr molec mici. Cresterea numarului de structuri de proteine gemene scade permeabilitatea. Contine filamente de actina si miozina. De asemenea, compartimenteaza cel epiteliale in pol apical si pol laterobazal. C.Jonctiuni atasate de tip celula-celula sau celula-matrice extracelulara Contin mai multe structuri comune : Membrana celulelor sau mb cel- substrat din matrice extracelulara Glicoproteina transportoare linker ce contine 2 domenii : unul extracel ce lform legaturi homo/heterofilice cu proteinele si unul intracelular ce se leaga de complexul proteic atasat citoskeletului Complexul proteic atasat citoskeletului Citoskeletul ce contine microfilam de actina si filamente intermediare

Glicoproteine transportoare linker (GPTK) sunt de mai multe feluri : A. B. C. D. Selectine Integrine Imunoglobuline a, b, c realiz leg heterofilice CADHERINE - realiz legaturi homofilice

A B C D sunt calciudependente (Ca asigura integritatea tisulara). Jonctiunile atasate au caracter majoritar permanent dar sunt si temporare in diapedeza leucocitelor prin interstitiu.

D. Jonctiuni de atasare cu caracter permanent ZONUALA ADERENS = desmozomul in banda - la niv a 2 mb a caror distanta e 20 nm - dist mare ptr o jonctiune astfel incat nu se opune transp de markeri in spatiul extracelular. Complexul proteic de atasare la citoskelet Microfilamente de actina Cadherina realizeaza legaturi homofilice in spatiul extracelular care se leaga de complexul proteic de atasare la citoskelet. Locatia intre celulele epiteliale sub jonctiunea stransa de la niv polului apical, intre cel musculare in pozitia orizontala a discurilor intercalare E. Jonctiune focala - de tip celula matrice Componente : Mb cel la 10-15 nm de substratul matricei extracelulare (fibronectina) GPTL - actioneaa si ca receptor avand 2 comp alfa si beta si se leaga de complexul proteic de legare la citoskelet care contine 2 proteine : talina si vinculina Bandeleta contractila contine proteina GELSOLINA ce se leaga de actina stabilizand lungimea F. Macula Adherens de tip celula-celula Componente Mb celor 2 celule situate la dist de 20-30 nm astfel incat jonctiunea nu se opune transp de subst marker in spatiul extracelular GPTL - -cadherina Complexul proteic atasat CSK formeaza o densificare sub forma de hemidisc placa desmozomala ce contine : desmoplasmina, desmoiochina, desmocalmina, plasmoglobina, antigenul penfigusului bulos Penfigusul bulos e o fabrica de anticorpi - boala dermatologica autoimuna Elemente de CSK repr de tonofilamente si desmina G. Hemidesmozomul leaga polul bazal cel epiteliala de mb bazala (componenta a matricei extracelulare) Componente: Polul bazal situat la dist de 15 nm de mb bazala GPTL integrina Complex proteic atasat CSK placa desmozomala cu proteinele de rigoare (sus) Elem de CSK desmina H. Jonctiunea Gap/Nexus aspect de macula/spot; Tip celula-celula Componente uneste 2 mb cel la dist de 2 nm.

Conexoni cu lung de 7.5 nm alcatuiti din 6 conexine ce prezinta in centru un por hidrofil de 0.2 nm al carui diametru e dependent de Ca. Prin el trec vitamine, ioni, hormoni, glucoza si AMPc. Localizare portiunea verticala a discurilor intercalare, intre cel epiteliale sub desmozomul spot pe polul lateral aproape de cel bazal Complexul jonctional e format din str in ordinea urmatoare: Zonula occludens Zonula adherens Macula adherens