P. 1
Johanna Spyri - Heidi, fetita muntilor - 2.pdf

Johanna Spyri - Heidi, fetita muntilor - 2.pdf

|Views: 461|Likes:
Published by ivona_b287803
copii
copii

More info:

Categories:Book Excerpts
Published by: ivona_b287803 on Oct 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/09/2015

pdf

text

original

*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

in camera ei. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. care. munlll0r $1. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. pre_ ceptorul o linigti. de qotii. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. Dupd mesele de prinz. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. Si agteptim s6 vin6 tata $i. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. inainte de cind.in gifonier! !! repeta ea intruna. va lua o hot6rire. mare putere de infelegere qi. in fiecare dimineafd gi sea16. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. neputind sI se teascd. in sufragerie. sinr in fundul gifonierului. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. in schimb. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec.. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire. gi-i spuse. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. md a$teaptA bunica. er indemna sl dormea. sd vind mai intii in sufragerie.mine ea aici. nier. iar 6sta un uliu. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. i$i incheia povesCe-am descoperit. Mai ciudat potolea. Dar 9i asta va C\ara. piinilele pe care. pe ascuns.. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. nul lipd llcicli. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. asemdnind. desigur. cind sosi perceptorul. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. li povesti pc . $i fird si mai spun6 buni seara. tot felul de idei ndstrugnice. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. da_ nanta ii ficu zi. lucrurile se vor indepta. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. fetila avea totugi L. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. Dupd pdrerea ei.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume.. spunind: ingrozitd. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. tatil ei.. 9i apoi le ascundea pdstrez. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd.. Cuvintele preceptorulur dispus6. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. spunindu-i c6. povestea veni inapoi in sufragerie. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. fErd indoiala. toritd noului ei mod de via1i. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. N u. dar 38 Bine. cu sufletul la gura. iar alta cu un cioc Clarei. capr6. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. de pild6. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. rdspunse ea tdios. semn. prin ce spaimi trecea. Adelheid? strisi ea tea. cle tlecare dat[. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca.

suspina adinc vlzind piinila din fala ei. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic. o ascuns( in fundul gifonierului. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. Ale tale s-ar fi ficut. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. fetila mea' o mingiie Clara. cind Tinette trecuse pe lingi e . am vizut tot. ingiimi ea printre suspine. micuti domnigoard. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile.u petetiu in brafe. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. O si-ti dau eu altele. Nu mai plinge. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. La cin6.. dar se stipini. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. care auzise tot ce s( intimplase gi. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. Heidi se duse in camera Clarei 9i.Fii linigtiti. le-au aruncat pe toate." Cind se urci itl camera ei. mai multe 9i mai proaspete. in- Necljiti. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: .i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. incit ai fi zis ci i se fringe inima.'. O strinse la piept fericiti qi. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci. . Heidi gist pe pat piliria de pai.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric . Heidi avea ochii ro$ii de plins .

de la venirea lui Heidi. in sala de studii. foarte rece. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. nu. Clara e intotdeauna buni cu mine. la rindul siu. apoi ii spuse lui Heidi. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. scumpa mea Clara.. Pe urm[.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! . domnule Sese_ mann. gi abia acolo am umplut paharul. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios. Stai pufin. adu-mi. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. titicule. am infeles. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). Heidi iegi. rispunse Heidi. Acum vi las. ca de obicei. Dar. sd-1i string mina. ii lu6 miinile Foarte bine. o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. spuse domnul Sesemann. rispunse Heidi. 9i a trebuit sd md duc departe. da.. nieze Heidi. nu te-ai plictisit de ea? Nu. si n-o trimi. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate.Da. te rog. un pa- in miinile lui. se gribi sd adauge Clara.har cu api. incepu ei. lipindu-se de copilul lli.. bine. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. foarte bine. acel domn? 40 . lucruri s6 mdninc ceva. Stipinul ca_ .. srApiNur. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. .ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi. Nu. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. md bucur si aud asta.a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi.Da. luind paharul din mina fetilei. inchizind u. rispunse el. gi acum. prea multi lume. in :asa Sesemann era agitalie mare. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. micuJo. Ei. Dar am luat-o pe alti stradi gi. adu-mi.. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. finu si subli_ Bine. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. Ba da. Se asezi pe scaun lingi Clara. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi.. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. iar tatdl. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. care se diduse la o parte. care lntre timp se ridicase in picioare: . ia te uiti. apoi o in_ trebi: Agadar. vino incoace.. fiindci la prima fintini era apa rece.. Aga! Ia spune. api rece de la fintin6. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit. md rog. m-am dus mai departe. Domnul Sesemann rise cu poftd.exact ce si-i ceard. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald. adu_mi (nu . ilai. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati. vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus.. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice.

stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris.la mine 9i mi-a spus: .Cui ii duci apir?" . s-a ui.OR Nu qtiu. .gros de aur. Curind. domnule Sesemann. dacl tot ai venit cu paharul". indepdrtata. addugi el. a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa.IIEIDI. de care atirni ceva tot de lanJ aur. iar bastonul lui are un cap de cal.doctor! strigari. Desigur. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1.tifi.. care urmeazA . Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . incercd sd-i explice Heidi. dupd plecarea lui drn Frankfurt. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei.. ea se intelege bine cu toatd lumea. Dupd ce a biut.D6-mi qi mie s5 tat beau. Cind a auzit asta. intr-adevdr. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea. de aceea. s-a apropiat de fintind. bunul gi bdtrinul . domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit. Domnul Sesemann rise cu poft6. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. precum . iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. i-am rdspuns eu..Domnului Sesemann". care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede. apisind pe fiecare cuvint. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea. Dupd paisprezece zile de odihni. Soseqte mama mea.nici un motiv si fie existi De altfel. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. murmurA guvernanta. intr-un glas.. o sd aveli gi un ajutor. m-a intrebat: . micuta elveliand va r6mine la ei. $i. Pe micula Clara. FIITITA lVITJNTII. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten.. dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei. aceeagi sear6. Domnul doctor! Da. unde il a$teptau numeroase treburi. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. aceasta fiind dorinta Clarei.

bine de riu. Bund ziua. cd. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii.. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. Domnigoara Rottenmeier controld. cu nepoata ei. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. ii spus. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca. rdspunse copila. .. Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea.Heidi. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd. si vadd dacd totul era in ordine. pini va fi chematl. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare.s6-mi spui simplu: bunico. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6. nr . . nu. Cum te cheam6? o intrebi ea. d.bunic6". se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. auzind des pre ce-i vorba. aIn sfirpit. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. in clipa urmdtoare. servitori. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei. in ciuda virstei. Se simlea aici de parc6. Heidi Nu. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. chiar daci ar fi fost vorba numai d. copila mea. impodobit de un pir alb. s6 te p. aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. fetiJo. ciocini la usi 42 . trisura se opri in fata casei. mi nunat. s-o primeasci pe doamna Sesemann.. fdri indoiali. se agezi un pi. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd.. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. o in vld trerupse bitrina. simplu. domnia ei nu s-a incheiat.respectuoasd. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. A dclua zi dimi neaf6. Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. - Se simfea putrin vinovat6.nici un motiv sI i se dea un altul. cu pas domol. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. s-o facd si li le schimbe. Dacd un copil are un nume al siu.'r vedea mai bine. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette. stimati doamn6.ci. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. camerd dup[ cameri. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. se auzi uruitul rofilor 9i. . spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. . pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung.

. rdspunse Heidi suspinind. Atunci isi ascundea capul sub pern6. pin6. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. fetila mea. atit de bund 9i de prietenoasi. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. o linigti bunica. Aga.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd.. era tot mai palida. aqa cum ii flgdduise qi. oftind. timp.ir Spune-mi. si. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. domnig. desigur. sprijinit in toiag. voinla Ba da. rdspunse bunica. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei. dar degeaba. dar.domnigoarei Rottenmeier.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. Hai. copila mea..Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. de indatA ce :r' culca. . Me rog. nelol lnceta sa mal plin96.rara Rottenmeier. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. nu mai plinge. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. fetilo? . dar tu... Cititul nu se poate invdla. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind. !i-o povestesc. ou.. $i totugi. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor. ar putea fi 1. cdci. r. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. Peste putrin. seara.. Adeseori. $i mai sint gi altele in cartea asta.. cuprinsd de un plins sfigietor.r5ie. gi tot atit de frumoase. ata cum 1'acuse. te rog.-. spuse Heidi. pe care pdgtea o turm[ de vite. deodat6. Dacd vrei.. de ce e nccijitd.. din zr in zi. . feti.. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui. rbspunse Heidi. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. In mijlocul turmei se afla pistorul. Din clipa aceea. Nu crezi cL am dreptate. in sfirgit. pe dinaintea ochilor incepeau sA r .. . acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l . vdzind fafa vegnic plinsi a copilei. Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi. Numai a$a ai Sa inve[i. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi. nu-i aqa? Uite. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. qi acum sintem din nou vesele. el incearci mereu.. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. inainte. o intreb6 apoi bunica. Ala. 6u1. Hai. vezi.' foarte tirziu. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. Nici poft6 de mincare nu mai ar. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6..o? foarte. ceva ce te face si Dete. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r.crtesc. izbutea sd adoarmd. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit. bine. aSa mi-a spus Peter. Poza asta ii-a amintit.. Totul osd meargi totul. in sufletul copilei s-a schimbat ceva.. Heidi. Niciodatd.jinc pi de cumsecade.cgtile astea minunate. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos. de ce. Ldsd si treacd doue-trei zile. nu putea s6 adoarma d-.-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind.Dar Pentru c6 e tare greu..Ascultd. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie.

. Aceasta il pofti si ia loc 9i. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. Cind se asezard.continuare. Nici ei. pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii.. rdspunse bucuros precepto. acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. 9i mai bund metodd de predare. a$ putea spune ci e. La o siptimind dupi aceea.cuvinte de bun venit. mdrturisi Heidi fdrd govlire. ^ vorbind. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann.. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. dacd tinem seama de ce a fost inainte. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. un adevdrat miracol. a$ putea spune peste noapte. Heidi ziri . Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii . Heidi stitea aldturi de Clara gi. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire. agteptam gi. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care. cu o copertd nespus de frumos ilustratS.la masa de seri. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. intr-un timp foarte scurt. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. distinsi doamni. acum. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. care la rindul ei a dus la o nou6.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. pirea cu neputintd de infiptuit. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. spuse zimbind doamna Sesemann. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd. . intocmai. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. citea cu tot mai multd infl1cirare. De pildi.

sprijinit in toiagul lui. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi. Urma apoi a treia poz6. e a ta. -+ In altd pozir. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult. Seari de seari. fetifo. in acest timp. rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. cerul era mai pulin luminos. Pini la culbare. O citea acleseori. dupi cini. rogie in obraji de bucurie. cu incintare. . explicaliile pe care i le didea bunica. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini. cdci. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. pe care acum le intelegea gi mai bine. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. clitinind din cap: poza ciobinagului care. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. Da. el apirea slab gi sdu. ascultind intotdeauna. zdrenfiros. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare.. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. incuviinfi bunica. fericit cd poate sd-l ierte. Fetiga nu mai putea de fericire. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci... insd.De tot? intrebi Heidi. Dintre toate povegtile. Dupi plecarea bunicii. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. in poza asta. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu.. iar de miine incepem s-o citim amindoui.

in timp ce Clara mai dormea. Foarte bine. rispunse Heidr cu nu De ce? .veni. in gind. Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga .. Ai inteles. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni.. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. copiii simlird un gol mare in sufletul lor.m-a ascultat niciodati. dupi o clipi de ticere. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. goviire. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. De la o vreme. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi.. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. in tulburarea ei nemirginitl. Clara era mute gi posomoriti..gi toate o si gi se implineascl in viafl. raspunse Ieula. acum nu ma mat rog. rispunse Heidi. in inchipuirea ei de copil. spuse bunica.Fiindci nu ajuti la nimic. copila mea. mirturisi Heidi.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . lncet. ne. Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. o chemi pe Heidi in camera ei. sosi $i ziua despirtirii. frri s6-gi dea seama. fetila mea. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. incit si nu fie o zi tristd ci. Ce-i cu tine.. minte $i rostind aceste cuvinte. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. despre tot felul de lucruri. Dupd plecarea bunicii. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica. o zi plinb. Heidi inviti sd coas6. bunica ii mingiie obrajii. . cind vizitiul trase trisura la scari. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. de veselie. Heidi 46 amitdciune. dind din cap. dimpotrivi. fel. A doua zi. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. incet.. Heidi nu mai era atit de vesel6. cu duioqie. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. pini in ultima clipi. Degeaba m-am rugat. fetila mea? Da. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci. egti o copili cu. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. cb dumnezeu tot nu m-a auzit. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. Fetila mea. Intr-o dimineall.

poveste in care era vorba despre o buntcd moarti. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . nici nu $titi ce gustoasi e.rlba ca varul. care. incit igi a. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. atunci. Cici. Curind.. de ce numai rr lingurd'l luagi doud. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. De iegit. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS.. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. de ce te strimbi in .nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. care o cuprindea era atit de mare. Heidi. Dar blindelea lui era zadarnicd. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi... ca s6-i n-am dau piinile proaspete. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu .i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i. 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu . se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid. vdicirelile tale sint necugetatc . Ce-i cu tine. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. Heidi zirea mereu ir. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd.. printre sughiluri. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96.ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. cind se culca. bolborosi ea. micuf1 domnigoari. in afard de Clara. i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi.i. c6. datd. In cele din urm6 izbuti.. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi.ista? Niciodati nu te-am vizut aqa.. iegeau foarte rar.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare.. ci in povestire era vorba despre o alti bunic6. se f6cu . halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei. Seara. incetd pe loc si mai plingd gi. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi.si mi mai pot intoarce la ea. de fricd. cind Heidi nu voia si minince. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul. .

gi-i spuse c6. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. domnul Sesemann apisa servitorii. de bine de riu. dupi pireree doctorului. si facem pregitirile de drum. scofind un gipit de spaimi. nopti in gir.. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. ErA ora patru gi jumitate. impreuni. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. punderea de a o mai refine la Frankfurt. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. Claia se impotrivi. pe larg. guvernanta siri in sus. negtiinr ce si mai cread[. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. ar putea se umble mai departe. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. Tatil ei era de neinduplecat. in sufragerie. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. Trigea pe ea rochie dupi rochie. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. cercind si afle ce se intimplase.. sfirgit. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. socotind cd nu-gi poate asuma ris. Clara . lisind im presia merge cu spatele inainte. aceasta fiind. Clara trdgea cu urechea. invocind tot felul de motive. care lucra undeva prin apropiere. In cele din urmi. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. 9i se duse in camera fiicei lui. i. pini colo.ri indoiali. Heidi era foarte bolnavd gi. pe rind. fh. pirisi sufrageria. De aceea.se aranjeze un pic. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. Ca s-o linigteasci. ii figidui ci la anul^vor face. ceea ce. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. ade. Stitea neclintiti. la bunicul ei. nu mai gtia ce face. In acest timp. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. ln. neavind incotro. in.sese incremeniti. ar fr foarte primejdios pentru ea. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. Mirati dt zarva din cas6. alarmindu-i pe toli Coboriri. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. in primele clipe. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. dealtfel. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. o cilitorie in Elvetia. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. pe acoperigul casei.

Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! .. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala.blindefea. In timp ce stipinul scria. ve\i ajunge la Basel. ci e tare ocupat6. Apoi. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. cu un aer triumfator. \'reau. de vreme ce era chematd cu noaptea in cap. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. te rog. vezi qi tu ce-am pus in el. . Dupd ce se culcd. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate. neinchis. In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. - cul Heidi era atit de tulburatd. Si rostind aceste cuvinte. Vino s5. aga e. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa.sd nu vreau!. .se supuse hotiririi tatdlui siu. o intimpind el cu . E un lucru cit se poate de firesc.sdu. proaspete. Acum ai infeles. de bund seami. la buniei. .. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. daca i1i place. spuse el. porf sd alegi..mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare. {brA insi si-i spuni vreun cuvint.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii. trecutd. ir spuse Clara. in cimaqd de noapte.' la despdrfire. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI.. cici atunci.. cum Atunci si mincdm gi pe urm6. voia ei. uluit. pilind. Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. spunind cd azi nu poate. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. unde era pregdtit micul dejun. micufo. batiste. cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. Acum avea curaj. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . iar in zilele urmitoare. chiar azi. Agtepta ingrijoratd in anticamerd. 9r tu gi Johann. cind s-a trezil. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste. spunindu-gi in sinea ei cd. la bunicul ei.unde vefi rdmine peste noapte. nigte fricogi fdrd pereche.. bund. cu atit mai pu1in. Ce-ai zice. in sfirgit' sosi qi Dete. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul.i dddea seama daca e lreaz6. Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara.i o l6si sd. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul.rd. f6. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi. Heidi nu s. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . izbuti sd murmure Heidi. fbrd s[-i mai spund nimic. plece.Ba da. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann. sper c6 sintetri aminnul dor. Aaal ficu Sebastian. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea. Intre timp. La vederea lor. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. galuri de tor felul. il asiguri incd o datd st6pi. pentru copil. qi s[-mi spui. intr-o casi strdini. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele.

Domnigoara Rottenmeier agtepta jos. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. Curind adormi qi Heidi. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. Gindul ei se opri la bunica gi. t<7.. se auz.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu. bine pentru ea 9i era incredin. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. indelung. Ii spuse ci atit el.. trisura porni.. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e.i strigdtul conducitorului:. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. igi aminti ci.. Apoi. Peter. cu perere de rdu. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine. finind co. cdci rru duri mult li-l auzir6. in capul scirii. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd. La rindul ei. dupd un timp.or.. istovitd de () noapte atit de agitati.. scuturind-o u. Stitea cuminte. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. bun.bucurie. pe. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. iar bucata de pinz5. Auzindu-I.urm[ stdpinul casei. induiogat de chipul din abdtut al copilului. Dupa un timp. Domnigoard Rottenmeier. in sfirgit. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit.uletrul in brafe. deodatd. intrebd din nou: _ Lreoell. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. oe care nu se desplrfea niciodat6. in culmea indigndrii. cu toatd stra. Heidi prinse curaj .i se aplecd s6-qi ia pachetul. uta elvef iand. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. -Decesdnu lla n. in care era impachetati pildria ei de paie. Sbrrra amindoi de pe scaun. in ajun. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. De altfel. sub piinitre. nici nu avurd timp sd se intristeze. rispunse Sebastian liniqtit. spuse in cele . il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. i. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. Heidi se afla in tren. care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. lnlr-aoevar. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. $i. strigi ea indignatd. Sebastian se uite in urma lui. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei. La scurt timp dupd aceea. ii spuse incet la ureche: Gata. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. bunica. Heidi nu indrdznea s-o ridice. zdrind bucata de pinzd rogie. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. firi sd scoatd o vorbi. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. qi privea mereu pe fereastrd. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori. Cind se a$tepta mai pufin. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate.Mayenfeld".nicia.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. am ajuns la Basel. dacd ii face pl5cere acest lucru. Cind ajunse in faJa trdsurii. o viri iute ln coqulet. micutd domnigoari. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. chiar gi pisici sau broagte 1estoase. care nu i1i t'olosegte la nimic. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . pe 1rrs.i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. se apropie de domnul Sesemann. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri..

pind nu . ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului. Recunogtea pind 9i copacri de pe . Dupd rceea.'i . daca te simtreai la ei atit de bine. De acolo md duc sinsurd. se pdreau nespus de primejdioase. de la bogitria orapului la sdricia din munte". din nou. care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:.i pe Heidi. punse Atunci Sebastian il intrebd. bine. din mind.omul binevoitor. dupd un iimp de gindire.. asta eu nu am de unde sd gttu. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann. Se In sfir.. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi. care venise la Mayenfeld dupd fiind.Ce ciudat.i. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu.. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. mai tirziu. ll asleura t_letol. cdci cunosc foarte bine drumul. .. ii ras. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure.i. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. cu condilia si nu fie prea greu. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. nu-i aga. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. fi-a dat voie. Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd. Frdmintat de acest gind. cu mindne Nu e nevoie. pini la Dorfli.s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina. Nu departe de gari zd. neincrezdtor brutarul. care e drumul cel . Domnul Sesemann qi fiica . nu :ierde nimic.cineva s-o insoteasci pini sus. la un moment dat. era din ce in ce mai emofionatd.. O chemi pe Heidi lingi el . Dupd care. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali. iar drumurile in tara asta sdu. rdspunse Heidi. la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios.. pini sus..Bine. ii spuse ci i-l duce el. ca tofi oamenii din sat. agteptind cu neribdare s5 so- un tren. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti.. spuse Heidi. in micufa gari. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. Pei.. Heidi se uita mereu in jurul ei.. ciruta porni la deal. Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri.rt o ciruld incdrcati cu doi saci.. pe care trebuia si-l pund bine in cogure1. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. Cum.. eu sint. Dar s-ar putea mormii ca. Apoi murmurd pentru sine: . de rdras bun. Nici o gn1i. Cdrulagul il mdsurd din ochi . apoi se agezi pe o banc6. atunci. acas6. din r orbd in vorb6. cu geamantanul. trasi de un cal costeliv. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt. Sebastian seascd urmdri un timp. cu un aer foarte misterios. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare.mult. il contrazise Heidi. sd gindegti altfel.un drum necunr)scut. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. $i tot aga. Me rog.it. se invoird pind la urmd s-o ta . Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli. dupd un timp atit de scurt.i? Da. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi. sd vind inapoi. tu egti copilul care. a stat la Unchiul din de ln-gras. nu mai avu ribdarc si. dpoi.. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. deschise vorba: Spune-mi. cdci. la bunicul . De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . dar eu tot nu mun.

incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. asta e o adevdratd bi' necuvintare. murmuri bdtrina. Deodata. Da. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. Spori pasul gi. mea. e p[rul ei. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. la o cotitura. nu se Doate! izbucni ea de bucurie .jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. Hai. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. alergind cit o lineau picioarele. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. la tot pasul. cu coguleful in bra1e. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. ajunse gi. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. Cind ajunseri in Dorfli. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. va mai intoarce vreodatd ! . 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd.Aici sint. inint. rosteste in goapti: Da. in cele din urm[. + In acest timp. mam. - Nu. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. insi. bunico.. Iar tu. Unchiul din mun(i se inrS. gi-i ureazd bun venit. tre degete piinea buni gi proaspdtd. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi. porni la deal. copila mea. ei o lu5.ise qi pina in sat. nu mai plinge. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt. de atita tulburare. apoi. Mingiie un timp cu blindete. Zadarnicd-i era insd graba cdci. Pdreau ce o salutd. aici sint. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. $i rostind aceste cuvinte. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. Deodati. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. razna. pdrul ei cirliontat gr vt. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. capul copilei. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. la Unchiul Heidi'. cu vocea su grumatd. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur. de un an incoace. in toiul aprinselor disculii. bunicufo. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. pe drum. Ah. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. fata ei neca- marginea drumului. In acest timp. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. lui Peter. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. iar Heidi. de emotie. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. gi te rog frumos.. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. . preling pe bratrele fetitei. in sfirgit. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. uscata. iar cogulelul nu era deloc ugor. intre timp. lingr mine. Pe mdsurd ce inainta.. mai spunr ceva s5-1i aud glasul. cici povirnigul era abrupt. igi luase rdmas bun de la Heidr. iar seara. tremurind de emotie. frdmintind in. Heidi urca mereu. adeugd ea. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. intrd in odaie Brigitte. Eqti tu. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. ca un adevdrat pirinte. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. . o si vin si te vdd in fiecare z. fetil. Apoi. dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat.. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. srrisi . abia izbur si deschidd uga. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. eu sint.

mamd. De altfel. te rog. sd v[d cum ifi vlne. Apoi. de pe masi. i.. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. potl s-o pistrezi. vechea ei pild:ioari. Nici nu gtii. scoase din coguletr pdLaria ei de pai. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl . acesta era singurul motiv pentru care rdstrase. e tot ai... a noastrd!. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. cit timp o mai am pe a mea. cu atita sfinlenie. apoi se invirti in jurul ei. intr-a- Nu.i.i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. pune-o. punindu-. dar dacd tie ili place atit de mult.. ta? $1 pdl6noara cu pene.Heidi. ^ a te-o. mototolitd in timpul cdldtoriei . ca strinse mina.. ce rochili frumoasi are Heidi.!. ciodat6.i-o pe cap. incit ii spuse ci dac6. i t' . . Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene. rispunse Heidi..

.. Curind. dupd ce citi scri soarea. il vazu p bunicul ei. le agezd in fala bdtrinu tul. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare.. Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. in sfirgit. ar fi putut si o vindd. imbrdtriqind-o cu duioqie.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. de Peter gi de caprele noastre. Bunicul te-ar recunoscut oricum.. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi.. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. incit uneori. plingind de atita incintare pi de bucurie. Niciodatd. copila mea. pu nind pachetul pe bancd 9i. O mingiie un timp p Heidi.. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. Ghe[arul. se gribi s6-i rdspundr . lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. Heidi azvirli co. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. bunicule. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. Noapte bund. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. Sper cd nu te-au gonit. ochii lui. nu. spuse bunica. Bunicule. Noapte bund. rispunse Heicir . Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. mi-era atit de do de tine.. 54 - N-am nevoie de nimic. vino miine. invdluit in fldcdri. cu toatl duioqia. gtii. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. o impituri gi o viri in buzunar.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi. Sdri de pe genunchii bunicului 9i. $i vino.devdr.. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. fii atentd. o raz6. in schimb. Oh. prietenul domnului Sesemann. Rimase un timp nemiqcatd'. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. a$tept. Mi-era insi ru qine si le spun. impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului. dar miine am sd vin sa te vid. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. Altfel. agezat pe bancu[6.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . in timp ce o conducea spre ug6. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie. dar. bunicule. Deodatd. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun . spuse bunicul. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. pe bani buni. Era reflexul stincilor Falkniss. fiicei invdgitorului din Ddrfli. simteam cd mi sufoc. ce scdlda intreaga pajigte. Asta e pentru tine. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. apoi. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. Era atit de coplegitd. erau acum in carcafi de lacrimi. Cred cd docto rul. Heidi se oprea la tot pasul. buniculel Bdtrinul tdcea. nu avea de -eind sd o poarte. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. Dealtfel... care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. 5 citi. dar vezi. bu- nlco. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. fost buni cu mine.. ii spuse Brigitte.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt.

Buni seara. dar fii liniqtiti. de afar6. Heidi nu mai putea de bucurie.. dar poimiine mergem sigur. ca sd fie vazutd. cufundatd intr-un somn adinc. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. spuse bunicul. fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. Le imbrdtiga pe toate. in timpul nopfii.qi fala i se lumind de bucurie. in sfir. cu Peter in mijlocul lor. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. uluit. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii. i1i pregitesc un altul. una cite una. se repezi intr-acolo. Cind. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. rispunse bunicul. aerul de munte. aqa? Peter. neribdatoare. insi. miine mi . o sd folosegti du-se aga. ciobdnagul se opri. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA. Cind o vizu pe Heidi. miine nu.. sd mergem si bem laptele. strigd Heidi 9i. mai frumos.. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. de bucurie. dintr-o risuflare.la bunica. Ciocirlia Nu. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. Iqi biu laptele cu poftd. Te-ai intors.. ce lapte minunat. suspinind de pldcere: Ah. Zburda. . ii recunoscuserd vocea. altul Deodati. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme.. Deodat6. Nu-i nimic.pada 9i Heidi. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. chemind fiecare capri pe numele ei. apoi lisd cana pe masi qi spuse. la ea acasd. rdspunse Heidi.mai bun pe lumel . Peter. Dac6. gi. se strinseri toate in jurul ei. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. sdLrind de colo pind colo. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit. nu credeam cd ai sd te mai intorci. se auzi un fluierat prelung. mai spuse . de buni seam6. Mai intii. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin.Pat am. Acestea. pe neagteptate.it. Heidi insi dormea. care igi ridicase bdrbufa. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. in aceeagi clipi. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati. cdci. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. reintrd in caban6. bunicule? !? alti datd. iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. Miine mergem impreund cu turma duiolie. nu cred ci: existi . $i tot jucin- nitos. Heidi se agezd pe locul ei obignuit. Stii.

o intrerupse bunica. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. In sfirgit. imbibat de miresmele pajigtii inflorite.. ea o sd mi ajute.cd.. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt. ii mullumi din inimi pentru piinile. nu!.i se lumini de fericire. mul.spunindu-i c6. doui. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. relui ea. trigind in piept. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. parcd. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. Sufla o adiere ugoari ce se strecura.. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. guvernanta. Gata.. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. Ei. Pe urr46. in aceast6" zi. finindu-se de mini. Heidi ziri pe o policioard. dupi ce mai capefi pufini putere. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. cu nesa!. spuse: Gata. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. de fapt. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile. care le face la fel de bune. parc6. ea avea si rimind la bunica. s-a simfit ca o nou-niscuti. in timpul 6sta. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird.. Grozavd idee. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. aerul curat de munte. . bunica nu mincase decit o singuri piinila. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. iar duminica. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu.. si nu i-o fure cineva. faci cu de-ale gurii. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. Deodat6. vizindu-gi fiecare de drumul lui. apoi. el o s5 gtie mai bine ce si ei...umiti lor. Brigitte se gribi s-o dea de gol. pini si ajungi la Numai Ddrfli. De altfel. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei.ci piinigele astea. ii curmd vorba Brigitte. fremitind. printre cren- gile bdtrinilor copaci. din picate. . Era simbiti dupi-amiazi gi. ins6. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. de teami. mirturisind ci. nu. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei. Dupi ce le-a mincat. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. a prins din nou putere. in fiecare zr o si ai piinita ta. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . Cind copila se apropie de ea.. Stitea fericitd la umbra brazilor. Nu. se ardti gi bunicul care. Nu. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. acum putem merge. bitrina ticu. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu.. incepind de azi.

Cind intrard in cabani. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. La urma urmei. in culmea f. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. Spune. Vrei Adevdrat. . in ajun. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. copila mea. Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa. cu rugiciune cu tol. Heidi fugr repede in odaia ei.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila. in amurg. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. cdci... cu . mi s-a inseninat inima. de pildd. Heidi era incintati. un imn nespus de frumos li induiolitor. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. nimeni nu ne ajut6. . Apor ir mullumi. tn cele . Bunicril lf. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli. gi Heidi incepu s6-i citeascd. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. $tii. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. scumpa mea copil6.. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. cu bratele incrucigate la piept gi. pe mdsurd ce Heidi citea. Il ascultS. lviergea ticutd. a doua zi. Deodat6. bine. Cind sd plece.trind Ianrea. Nepoata veni numaidecit. in felul acesta. urcindu-se pe un scaun. mai uiti el. spunindu-i: Datoritd tie. plin6 de insuflefire. scumpa mea copild? Ai putea . aga cum era qi firesc.bunic6. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo.. sint banii tdi.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt.ericirii. Heidi strdlucea toatd de bucurie. ci o sa ne rugdm amindoi. uscatd!. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. in liecare zi.sd-tri citesc ceva? Un imn. ticuti.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul. mormii oamenii. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. - Care vrei tu. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse..ri. se inr. ?p. Era atit de fericiti. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. bunicule.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. Heidi lud rochitra. Dacd n. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor.. Ei. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun.din urmi. nu ne ajutdm singuri. Acum sint fericitd. prefera totugi s[ coboare. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. in ceea ce o privegte. bunicule. cind termind de citit. :u invergunare si ia 9i pdldria. e a ta. spunindu-i c5. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. eu am invitrat sd citesc. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. incit pe drum - Phstreaz-o.. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: . Nu-i aqa. se auzi un ciocdr it in fereastra. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i.

tor dintre servitori.teapte sd te vadd. la serbare. O razd.Iartd-md tatd. li tritia foarte bine acasd. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. v-am pirdsit. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. intr-adevdr. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet. nu-i a5a. vorba ceea. rdpus 9i el de somn. in schimb. Primegte-mi inapoi qi. itri voi fi cel mai ascultd. dimpotrivd." Deodati. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. Era duminicd. 58 pede afard.. la cdpdtiiul nepoatei iubite. bunicul se trezi gi. iar eu. Banii insd se isprdvird curind gi. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . bunicule? carte mare sub bra!. cobori 5i se intinse pe patul lui. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni.. in loc de recunogtinfS.. pe o pajigte nespus de frumoasd.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. e o Doveste frumrlasd.A fost odatd un gospodar care avea un ilu. La citeva ceasuri dupi aceea.. Uneori. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca. vdzindu-l pe bunicul ei. luind cu el un scdunel. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. bunicule!. Apoi. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii.rea nici o zdreanfd de nor. Nici nu gtii ce frumos esti. de bund seami. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita. luind-o de mind.. o citise de atitea orr. cdci. Bunicul privi poza indelung. mai era incd supirat pe el. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. Ce . gi-a primit fiul cu bratrele deschise..ifi std in hainele tale de sirbitoare. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. dar. apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. care.toare. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. copila mea. printre strdini. i se ndz6. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. Bunicul i9i privi nepoara . dupi ce mincari pe sdturate. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd.. luminind chipul frumos al copilei. in coroanele brazilor din spatele cabanei. pe cer nu se zd.. La un moment dat. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. $i aga fdcu. la pdrintrii lui. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. pina cind. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a.. A$a stind lucrurile. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei.. ca sd-gi agoniseascd traiul. in sat'. Se agternurd citeva clipe de tdcere. Bdtrinul stitu muita vreme aga. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci.zu pe ginduri - Da.. gi ramase neclintit pe banca lui. Heidi nu se l6si mult agteptati.noi. se duserd amindoi la culcare. copila mea. intr-o bun6 zi.

Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter. ca pe un vecl. tot silttli primi cu braiele deschise. prietenul de altd dati al bunicului.. erl cu fetila.ri si scoatd nici un cuvint. curind. . nu-i aqa? . la tot Pasul: Auzi. Deodatd. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. cu blindefe. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru. refe. in t<''iul acestor disculii. . fii binevenit printre noi. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii.in.. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. Incintatd de atmosfera sirb[toreasci. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. La tttt pasui. \pr luindu-li rdmas bun.irte bunicului gi. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. bucurie qi striga. numaidecit. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. cotul.potece. satului. din mullime se desprinse un birbat inalt. in piala printre noi. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. raspunsc. la serbarea noastr6?.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. La urma urmei. Bitrinul. se gribi sd adauge un altul. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi.tt 1'r':.ezara pe o bancd la marginea pietrii. bravo! se bucura pastttrul... ne$tiind ce sd mai cread6. bunicule. linindu-se de mini. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p. sd se intoarcd la un bunic pt'..llr. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i... La un moment dat. unii.l. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr .. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. . itt. vecine.si placi Cum si nul Dealtfel. spuse el. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. sd mai punem fara la cale. spuse un al treilea..i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru. Oamenii din jur cdscau gura la ei. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. De ?Cc'c'r.. Dumneata ai avut dreptate. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. Se apropie de b6trin gi..t ::. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6..e rindurile. Eu am spus asta intotdeauna. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi. litl trebuie datd la scoali. la vale.. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. cind ai fost la mine sus. dacd acesta ar fi. Vedeti. cu ochii strdlucind de bucurie.qovii qi vino. nu era it. uluili. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. spuse unul. ten reintors in rindurile obltei.. atunci. incd o datd. Daca n-ar fi asa. Deci. Heidi sdrea in sus de tului. pastorul o mlnglla Heidi. coplegit de emofie. sd 9ti1i ca anr t . Era pastorul. tll de rdu pe cit pare. in culmea fericirii. ca in tin. vilat Bravo.ii. Bunicul qi Heidi se a..li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r.. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei. stringindu-i mina cu toati cdldura. Unchiulel strigau algri.t bunicul. in cele din urmd. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat.. ii spuse: $i. 9i creu . Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. pe obra. cu sau fdrd voia dumitale.sd citesc 9i sd scrru. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l. tot mai puternic^.. numaidecit. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i..a gi singuratic. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at..

bunico. Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. Migcatd de fericirea bunicului. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru.ca oricind. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6..emotie.. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6. printre vechii mei prieteni. bunicule! mos Da. ce fericiti sint! . si-fi string mina. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate . nu se poate. mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi. $i te rog... Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor.. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. nu se poate! Ce surprizi!. Nu. pistreaz-o sin6toas6. La iarnd mi intorc in sat. nici nu vid. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba. strigi bitrina cuprinsi de.zimbetul bucuriei. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene. Nu{i fie teami. azi toate sint mai frude moase ca oricind. iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii.de ce ar trebui si te pedepsesc. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc. in sus. rispunse bitrinul... Deodati. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. Bunicul incuviinfd aceastd idee.. dar clipi din ochi $treng1re$te. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei. pdlhia e a ei. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter. vino mai aproape.. Brigitte siri in sus de bucurie..cu lnduiogat. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai.. bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. De-acum inainte vom trii in pace ca. intr-o buni zi! . Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii.asta meriti pe pulin zece franci. Dealtfel. cu fatra luminatd . Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios.. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind.. Unchiule. Dac6 fi-a dat-o. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati. fetifi minunati.. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua. Sitenii ii insotird un timp pe potecS.

HF]IDI. I]ETITA MUNTILOR .

Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi. pe unde seliei. ln graba lui. lmpreuna cu nepoata lui. porni cu Heidi pe cirare. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. cu dangdtul lor pagnic. :tena. Era o scrisoare de la Clara. poleitd de ultimele raze ale amurgului.rilmna. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. in mijlocul unei naturi incintdtoare. . pe bunicul din munfi. se izbise cu fruntea dc. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie. Heidi o deschise cu neribdare. pis3tr)rul Peter.. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1.Pentru mine. pind Ja urmd domnul Sese:lann . Cum era gi firesc.i-a dat consimfimintul gi astfel. 62 .iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. didu buzna in cas6. gi incepu sd citeasci. ii insofeau acum. dupd ce :e agez?rd cu totii. ln SUS. Tocmar atunci. bineinfeles. cu acest prilej. vegtile primite de la buna ei . la Bdile Ragaz. impreund cu bunrca. la i. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. intre ve- trecuse intimpldtor. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi. ca o vijelie. Aceasta se ariti curind. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. incepuse sd se lase inserarea. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. care a venit s6-mi string6 mina. Cu sufletul la gurd. cu toate celdura. firi si se incurce. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare.. dupd ce le strinse mina tuturoi.. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat. aflate nu departe de Dorfli. in drum spre cabana singuratici. timp. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului.

de la moartea sotiei lui. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. strilucea acum ca argintul. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi... Avea ochii tri$ti.. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. dar trebuie si mi intelegi. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. lucru neobignuit pentru el. Cu ea. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. de atunci. ii rispunse doctorul. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-. spuse nie. foarte prietene... locu. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta. care-l agtepta in capul scirii. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. Da. $i. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . de alta. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. care pigea incet gi ingindurat. imi dau seama cd sint . cum vid. prin bun6.blajin. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. pe un . timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co.Trebuie.HEIDI. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann. in floarea virstei du-gi prietenul intristat.aceasti bucurie. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. continue: Gindegte-te bine. $i rostind aceste cuvinte. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. ai dreptate. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo. doctorul igi putea si se riceasci. dragul meu Sesemann. in- solit de Sebastian.. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu. Era o zi frumoasi de septembrie.ATONTE Bunul gi blajinul doctor. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia.. ca td- Dragul meu. fu intimpinat de stipinul casei. firi lovdire. la munte. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. De atunci. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. se gribi s6 adauge: inainte de toate. Trebuie! Apoi. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru.cicilitor. ci. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. la inceputul primdverii.tem in septembrie $i. iar pdrul siu negru. Asta pe de-o parte. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. privind in jos spre pietrele trotuarului.

Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. asculti planul meu. Apoi.gaz sd se mai gindeasid si. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. E drept ci fiica ta.. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. Pentru Clara. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului.. la rindul sdu. izbucni: Doctore. Si-i vedefi ne toti. mr se probleme greu de rezolvat. apucindu-l de miini.u . ce zici'! pllns nlcl tu. in luna mai. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. dar foarte slabd. Nu. mi-a venit o idee grozavdl.. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. gindindu-md la plecarea mea. dar. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti. insi. iar tat6l ei se gr6bi si. luin_ du-l de bra{. la anul. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. la bdile Ragaz. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei.. in felul dsta. bunul meu prieten. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui.. dar stipinul casei nu-i didu rd. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. $i pe ciobdnapuf p. ca mine. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind.a cite e) snoavd plind de haz. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. Se in_ toarse spre doctor gi. il conduse in odaia fiicei sale. in band gi inapoi. bdtindu_t cL palma pe umdr. apoi. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. in numele nostru. in schimb. in scaunul ei cu rotile. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. Crede-md. Acum . cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. ziu."u pe bunicul. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur.r-.. ce_i drept. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit. scumpul meu pneten. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. dragul meu."nli. nu sintetri de ea. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. din vorbd in vorbd. ii spuse cu gingdgie in glas: Da."prA. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi. cu toate sinceritatea. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. Tu nu rntri niciodat6. ins6. prin infirmitatea ei.. dar. in felul acesta.deva loc s-o ferim de orice oboseali. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. gi atunci. Dar. pe tofi. duce(i-v6. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. ridicindu-se brusc de oe scaun. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten. deocamdati. al tutu_ ror? In felul dsta. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia. te rog. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd. dragul meu prie_ ten. Acum insi. In clipa de fap. Cici. in voce tare contrnui. la inroarcere. De mult le am pregitite.i. Ca sd_i crufe lacrimile... Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. domnule doctor. dealtfel. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi. Tu.

. Nici o grij6. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . care. domnule doctor. atunci s6 qtii c[ md duc. il intrerupse doctorul surizind. camerista odaie.rrul. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . cum sd vi spun. bine. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie. La despirlire o rugi. umfla qalul guvernantei. aga. despre buna mea Heidi. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. interveni tatdl ei. se gribi si rdspundi Clara.ul. irr dorinta de a o lasa sa treacd.. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette. se intoarse grabnic acasd gi iat-. stiruitor. din ce in ce mar tare. in loc si f i-o petreci la munte. gtili.. Sebastian. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui.... ia spune. gti1i. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun. intr-o clipiti. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. dacd a$a stau lucrurile. spre a-l asa ^saluta. fdcu un pas inap. la fel de respectuoasd. domnigoarq Rottenmeier. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in.rar:r Rottenmeier. spuse el. se ridicd de pe scaun. curtenittrr. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. in schimb. dar se pare ca da. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi.'i. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata. Miine. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. scumpa mea. aga cum doresc pi eu. Clara insd il apucd Ia.. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire... Vintul. mai cu seam6. care se pregAtea tocmai sd iasd.... Dr... ai dreptate.. zimbi docto. dar n-avefi nici o grijl. dis-de-dimineaf6. ag fi fericitd.. Da. la rindul ei..... Deodatd. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale.i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier. ficu acelagi lucru. cum se cuvine. mi-a venit 9i mie ideea cd. se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. Domnigt. Iar tu. Dar. dar domnig. acum tdindu-i calea doctorului. ieSi Hm.. te rog.. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i. Doct. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin. pe prietenul casei. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului... eram in sufragerie 9i. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag.. Cind sd treacd pragul. cll vocea sa blajini.. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii. fdcindu-i o pleciciune adinci.. cu gindul sd iasd. cu mirare.. gi tatdl tdu. o sd mi supun. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi. cu pinzele intinse.drrcttrrul. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi.. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit .ara Rottenmeier. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor.. Bine. lipsegte acum de acas[. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6..s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine. fetifa noastrd... are dreptate. cu cit are omul mai multe idei. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri. de vreme ce. intimplitor. i se adresd: V-ali supdra.. Ai dreptate.insi. Bine. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. pind deseard il vefi primi. Da. Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. printre. care trebuia sa-l pregateasca... Aga o sd fac. ciobdnaqului Peter si bunicii. in vestibul. Nu de alta' dar mi-e teamd c6. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd. dacd v-ag . cutia asta qi lituri fragede.

Cind pachetul fu gata. tot pentru ea. intimplitor. de zile mari gi. fird si mai ziboveasci. la care Clara se uita cr nespusi bucurie. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene. se apuci si facd pachetul. Un salam mare.. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. Asta. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I.al cilduros pentru betrine. cit de lacom. ca sd-i [ind dr cald gi. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru.. dar. din cele povestite de Heidi. r 66 . cu un capigon de toatd t'rumusefea. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. in sfirqit.de drumul siu. cutia cu prdjituri fra gede. firegte. atunci cind le va deschide. pentru Heidi. i-l trimitea Brigiitei. Un .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->