*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. de pild6.. in schimb. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. cle tlecare dat[. neputind sI se teascd. rdspunse ea tdios.. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. sinr in fundul gifonierului. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. toritd noului ei mod de via1i.. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. cind sosi perceptorul. de qotii. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. Dupd pdrerea ei. in fiecare dimineafd gi sea16. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. nier. in sufragerie. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. Mai ciudat potolea. capr6. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. nul lipd llcicli. spunindu-i c6. Si agteptim s6 vin6 tata $i. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale.. tatil ei. va lua o hot6rire. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. gi-i spuse. pe ascuns. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda. spunind: ingrozitd. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. i$i incheia povesCe-am descoperit. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. semn. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. er indemna sl dormea. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. li povesti pc . O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec. prin ce spaimi trecea. in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. tot felul de idei ndstrugnice.mine ea aici. munlll0r $1. care. da_ nanta ii ficu zi. Cuvintele preceptorulur dispus6. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. Dar 9i asta va C\ara. mare putere de infelegere qi. pre_ ceptorul o linigti. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte.in gifonier! !! repeta ea intruna. iar alta cu un cioc Clarei. sd vind mai intii in sufragerie. dar 38 Bine. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. 9i apoi le ascundea pdstrez. povestea veni inapoi in sufragerie. fErd indoiala. in camera ei. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. $i fird si mai spun6 buni seara. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. Adelheid? strisi ea tea. lucrurile se vor indepta. cu sufletul la gura. fetila avea totugi L. iar 6sta un uliu. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. N u. asemdnind. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. inainte de cind. piinilele pe care. Dupd mesele de prinz. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. desigur. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. md a$teaptA bunica.

i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. mai multe 9i mai proaspete.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric . Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic. micuti domnigoard. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare." Cind se urci itl camera ei. dar se stipini. care auzise tot ce s( intimplase gi.i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. Ale tale s-ar fi ficut. La cin6. cind Tinette trecuse pe lingi e . fetila mea' o mingiie Clara. Heidi avea ochii ro$ii de plins .'. o ascuns( in fundul gifonierului. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci. . dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: . in- Necljiti. Heidi se duse in camera Clarei 9i. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. incit ai fi zis ci i se fringe inima. le-au aruncat pe toate. O si-ti dau eu altele. ingiimi ea printre suspine. Heidi gist pe pat piliria de pai. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. Nu mai plinge. O strinse la piept fericiti qi. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte.u petetiu in brafe. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. am vizut tot.Fii linigtiti..

Da.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi.har cu api. nu te-ai plictisit de ea? Nu. Pe urm[. foarte bine. Acum vi las. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. Aga! Ia spune. se gribi sd adauge Clara. Dar. da. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. api rece de la fintin6. rispunse Heidi. adu_mi (nu .. o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. care se diduse la o parte.. titicule. incepu ei. gi acum. adu-mi. vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus. inchizind u. micuJo.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! .Da. Dar am luat-o pe alti stradi gi. gi abia acolo am umplut paharul. ilai. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. un pa- in miinile lui. de la venirea lui Heidi. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. am infeles. fiindci la prima fintini era apa rece. Stipinul ca_ ..a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi. rispunse el. ia te uiti.. apoi ii spuse lui Heidi. m-am dus mai departe. spuse domnul Sesemann.exact ce si-i ceard. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. Heidi iegi. scumpa mea Clara. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. rispunse Heidi. care lntre timp se ridicase in picioare: .. la rindul siu.. te rog. md bucur si aud asta.. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). 9i a trebuit sd md duc departe. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. Ba da. adu-mi. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. sd-1i string mina. ca de obicei. vino incoace. Nu. lipindu-se de copilul lli.. finu si subli_ Bine. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. iar tatdl. des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios. lucruri s6 mdninc ceva. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. domnule Sese_ mann. Se asezi pe scaun lingi Clara. acel domn? 40 . nu. bine. nieze Heidi. md rog. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. . srApiNur. luind paharul din mina fetilei. Clara e intotdeauna buni cu mine. foarte rece. prea multi lume. in sala de studii. si n-o trimi. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice. Ei. in :asa Sesemann era agitalie mare. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. Stai pufin. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit.. ii lu6 miinile Foarte bine. Domnul Sesemann rise cu poftd. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. apoi o in_ trebi: Agadar. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era.

. o sd aveli gi un ajutor. Cind a auzit asta. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit. dacl tot ai venit cu paharul". iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede.. precum . addugi el. de aceea. . intr-adevdr. murmurA guvernanta. stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris. aceeagi sear6.Domnului Sesemann". $i. de care atirni ceva tot de lanJ aur. Domnul doctor! Da.. s-a apropiat de fintind. bunul gi bdtrinul . a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. Domnul Sesemann rise cu poft6. apisind pe fiecare cuvint. indepdrtata. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. Dupd paisprezece zile de odihni. care urmeazA .nici un motiv si fie existi De altfel.la mine 9i mi-a spus: . o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea. m-a intrebat: . unde il a$teptau numeroase treburi. dupd plecarea lui drn Frankfurt. Curind.Cui ii duci apir?" . Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea. Soseqte mama mea. micuta elveliand va r6mine la ei. aceasta fiind dorinta Clarei.doctor! strigari. s-a ui. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei. intr-un glas. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. domnule Sesemann. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie.gros de aur. dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei.tifi. Pe micula Clara. iar bastonul lui are un cap de cal. FIITITA lVITJNTII.. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. ea se intelege bine cu toatd lumea. incercd sd-i explice Heidi. Dupd ce a biut. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten. Desigur. i-am rdspuns eu.D6-mi qi mie s5 tat beau.OR Nu qtiu..IIEIDI.

. trisura se opri in fata casei. nu. Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. Cum te cheam6? o intrebi ea. se agezi un pi. aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. Domnigoara Rottenmeier controld. . Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii.'r vedea mai bine.nici un motiv sI i se dea un altul. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. domnia ei nu s-a incheiat. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. ciocini la usi 42 . Se simlea aici de parc6.bunic6".respectuoasd. se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei.. in ciuda virstei. - Se simfea putrin vinovat6. servitori. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. s6 te p. cd. mi nunat. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. nr . ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea. se auzi uruitul rofilor 9i. ii spus. o in vld trerupse bitrina. si vadd dacd totul era in ordine. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. s-o facd si li le schimbe. s-o primeasci pe doamna Sesemann. stimati doamn6. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. cu pas domol.. auzind des pre ce-i vorba. . oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. d. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. rdspunse copila. Heidi Nu. Bund ziua. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. camerd dup[ cameri.ci. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd. Dacd un copil are un nume al siu. copila mea. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. chiar daci ar fi fost vorba numai d.s6-mi spui simplu: bunico. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd.Heidi. bine de riu. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. A dclua zi dimi neaf6. pini va fi chematl. cu nepoata ei. fetiJo. simplu. in clipa urmdtoare.. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. fdri indoiali. . Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. aIn sfirpit.. impodobit de un pir alb. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier.

tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor. rbspunse Heidi. Nu crezi cL am dreptate. pin6. dar. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului.. el incearci mereu. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61. nelol lnceta sa mal plin96. de indatA ce :r' culca.Ascultd.-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind.. dar degeaba. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. timp. o intreb6 apoi bunica. Numai a$a ai Sa inve[i... Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. desigur. $i mai sint gi altele in cartea asta. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui. gi tot atit de frumoase. ata cum 1'acuse. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. r. inainte. . Hai. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei.r5ie.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla.. .. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt.Dar Pentru c6 e tare greu... dar tu. pe care pdgtea o turm[ de vite. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. nu-i aqa? Uite. nu mai plinge. ceva ce te face si Dete. qi acum sintem din nou vesele.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. si.. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. bine. atit de bund 9i de prietenoasi. In mijlocul turmei se afla pistorul. Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6. !i-o povestesc. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi. azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. $i totugi.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca.o? foarte. acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l .crtesc. in sfirgit. voinla Ba da. Din clipa aceea. Nici poft6 de mincare nu mai ar. de ce e nccijitd. 6u1.-. din zr in zi.domnigoarei Rottenmeier.. Cititul nu se poate invdla.. rdspunse Heidi suspinind. fetila mea. Poza asta ii-a amintit. aSa mi-a spus Peter.jinc pi de cumsecade. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. Peste putrin. sprijinit in toiag.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. oftind. fetilo? . Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi. Me rog. seara. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd. feti. Atunci isi ascundea capul sub pern6. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. Aga.. era tot mai palida. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. rdspunse bunica. de ce. vezi. deodat6. Ldsd si treacd doue-trei zile. Totul osd meargi totul. . Heidi. spuse Heidi. o linigti bunica. cuprinsd de un plins sfigietor.cgtile astea minunate. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei. ar putea fi 1.ir Spune-mi. izbutea sd adoarmd. in sufletul copilei s-a schimbat ceva. domnig.. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind. pe dinaintea ochilor incepeau sA r . Ala. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. cdci.rara Rottenmeier. aqa cum ii flgdduise qi. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. copila mea.' foarte tirziu. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara.. nu putea s6 adoarma d-. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh.. Hai. Niciodatd.. Adeseori. ou. te rog.. Dacd vrei. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos.

mdrturisi Heidi fdrd govlire. distinsi doamni. Heidi stitea aldturi de Clara gi.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. pirea cu neputintd de infiptuit. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. un adevdrat miracol. rdspunse bucuros precepto. intocmai. a$ putea spune peste noapte. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. acum. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd. spuse zimbind doamna Sesemann. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. Aceasta il pofti si ia loc 9i. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16.cuvinte de bun venit. La o siptimind dupi aceea. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire. Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea.. De pildi. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann.. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor.continuare. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care. 9i mai bund metodd de predare. care la rindul ei a dus la o nou6. Nici ei. Heidi ziri . . pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii. Cind se asezard.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii .la masa de seri. dacd tinem seama de ce a fost inainte. agteptam gi. cu o copertd nespus de frumos ilustratS. acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. intr-un timp foarte scurt.. a$ putea spune ci e. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. ^ vorbind. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. citea cu tot mai multd infl1cirare.

explicaliile pe care i le didea bunica. Urma apoi a treia poz6. sprijinit in toiagul lui. rogie in obraji de bucurie. fetifo. cerul era mai pulin luminos.. rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. cu incintare. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni.De tot? intrebi Heidi.. dupi cini. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. Pini la culbare. in poza asta. cdci. insd. . Dupi plecarea bunicii. zdrenfiros. incuviinfi bunica. fericit cd poate sd-l ierte. Da. O citea acleseori. in acest timp. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. -+ In altd pozir. Seari de seari.. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste. ascultind intotdeauna. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult. pe care acum le intelegea gi mai bine. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. e a ta. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. Fetiga nu mai putea de fericire.. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. clitinind din cap: poza ciobinagului care. iar de miine incepem s-o citim amindoui. Dintre toate povegtile. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu. el apirea slab gi sdu. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini.

in tulburarea ei nemirginitl. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. egti o copili cu. bunica ii mingiie obrajii. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. raspunse Ieula. copila mea. Heidi nu mai era atit de vesel6. Dupd plecarea bunicii. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci.m-a ascultat niciodati. o chemi pe Heidi in camera ei. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli.. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni. dimpotrivi. fetila mea? Da. spuse bunica. Ai inteles.. Clara era mute gi posomoriti. dind din cap. Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. incet. Heidi inviti sd coas6. in inchipuirea ei de copil. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. Foarte bine.Fiindci nu ajuti la nimic. De la o vreme. fetila mea. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. lncet. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. cb dumnezeu tot nu m-a auzit. rispunse Heidr cu nu De ce? . in timp ce Clara mai dormea. cu duioqie. Ce-i cu tine. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. Degeaba m-am rugat. sosi $i ziua despirtirii. Fetila mea. Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . rispunse Heidi. frri s6-gi dea seama. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile... pini in ultima clipi. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. despre tot felul de lucruri. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi. acum nu ma mat rog. Intr-o dimineall. ne. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. o zi plinb. incit si nu fie o zi tristd ci. . Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. goviire. cind vizitiul trase trisura la scari. in gind. A doua zi. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. mirturisi Heidi.gi toate o si gi se implineascl in viafl. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. minte $i rostind aceste cuvinte.veni... de veselie. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. Heidi 46 amitdciune.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . fel. dupi o clipi de ticere. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica.

cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi. ca s6-i n-am dau piinile proaspete. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul. in afard de Clara. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi. cind se culca. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96.ista? Niciodati nu te-am vizut aqa.i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind.. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. cind Heidi nu voia si minince. incit igi a. se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid..rlba ca varul. Seara. Heidi. atunci. incetd pe loc si mai plingd gi. Heidi zirea mereu ir. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd. nici nu $titi ce gustoasi e. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi. care. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea. De iegit. Cici. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu .. de fricd. bolborosi ea. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare. Curind. In cele din urm6 izbuti.i. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu .ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. iegeau foarte rar. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. Dar blindelea lui era zadarnicd. vdicirelile tale sint necugetatc . ci in povestire era vorba despre o alti bunic6.. care o cuprindea era atit de mare. Ce-i cu tine.. se f6cu . Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS.. de ce numai rr lingurd'l luagi doud.. i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei.si mi mai pot intoarce la ea. micuf1 domnigoari. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i.poveste in care era vorba despre o buntcd moarti.. datd. .nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. c6. de ce te strimbi in . printre sughiluri.

de bine de riu. In cele din urmi. nu mai gtia ce face. Ca s-o linigteasci. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. Clara . pe larg. alarmindu-i pe toli Coboriri. cercind si afle ce se intimplase. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. pirisi sufrageria. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. impreuni. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. dealtfel. Mirati dt zarva din cas6. De aceea. ErA ora patru gi jumitate. guvernanta siri in sus. fh. ar fr foarte primejdios pentru ea. ar putea se umble mai departe. si facem pregitirile de drum. Stitea neclintiti. socotind cd nu-gi poate asuma ris. care lucra undeva prin apropiere. pe rind. Heidi era foarte bolnavd gi. Trigea pe ea rochie dupi rochie. aceasta fiind. in.. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme. Tatil ei era de neinduplecat. ade. in sufragerie. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. In acest timp. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. invocind tot felul de motive. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. i. in primele clipe. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. sfirgit. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. o cilitorie in Elvetia. scofind un gipit de spaimi. 9i se duse in camera fiicei lui. lisind im presia merge cu spatele inainte. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd.sese incremeniti. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. ln. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. negtiinr ce si mai cread[. la bunicul ei. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. dupi pireree doctorului. Clara trdgea cu urechea.. pe acoperigul casei. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. neavind incotro. Claia se impotrivi. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. gi-i spuse c6. pini colo. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. nopti in gir. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. ceea ce. punderea de a o mai refine la Frankfurt.ri indoiali. domnul Sesemann apisa servitorii. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei.se aranjeze un pic. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. ii figidui ci la anul^vor face. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier.

.sd nu vreau!. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. Ce-ai zice. Agtepta ingrijoratd in anticamerd. trecutd. pentru copil. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul. . cu un aer triumfator. unde era pregdtit micul dejun. bund. daca i1i place. Vino s5. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea.' la despdrfire. Si rostind aceste cuvinte.. in sfirgit' sosi qi Dete. ci e tare ocupat6. voia ei. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. Aaal ficu Sebastian.. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste. incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. in cimaqd de noapte. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe.mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. Acum ai infeles. sper c6 sintetri aminnul dor. uluit. cind s-a trezil. 9r tu gi Johann. la buniei. .i dddea seama daca e lreaz6. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate. cu atit mai pu1in. aga e. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! . te rog. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. vezi qi tu ce-am pus in el. In timp ce stipinul scria. galuri de tor felul. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii. cum Atunci si mincdm gi pe urm6. de vreme ce era chematd cu noaptea in cap. pilind. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare.. Acum avea curaj. \'reau. in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. nigte fricogi fdrd pereche. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. batiste. spunindu-gi in sinea ei cd. la bunicul ei.sdu. In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. neinchis. de bund seami. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. porf sd alegi. Dupd ce se culcd. spunind cd azi nu poate. qi s[-mi spui. Heidi nu s. il asiguri incd o datd st6pi. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann.. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie.i o l6si sd. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. E un lucru cit se poate de firesc. intr-o casi strdini. ir spuse Clara.Ba da. Intre timp. Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara. proaspete. fbrd s[-i mai spund nimic. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti .se supuse hotiririi tatdlui siu. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. iar in zilele urmitoare. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. cici atunci. spuse el. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd.unde vefi rdmine peste noapte. ve\i ajunge la Basel. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. f6. izbuti sd murmure Heidi. o intimpind el cu . in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. micufo. chiar azi. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate.rd. - cul Heidi era atit de tulburatd. .blindefea. plece. La vederea lor.. Apoi.

Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd.. se apropie de domnul Sesemann. Cind ajunse in faJa trdsurii. in sfirgit. strigi ea indignatd. nici nu avurd timp sd se intristeze. cu perere de rdu.uletrul in brafe. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. deodatd. De altfel. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori.or. sub piinitre. bun. Ii spuse ci atit el. Peter. induiogat de chipul din abdtut al copilului. in care era impachetati pildria ei de paie. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1.bucurie. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. t<7.Mayenfeld".urm[ stdpinul casei. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. dupd un timp. Heidi nu indrdznea s-o ridice.. Gindul ei se opri la bunica gi.. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. lnlr-aoevar. indelung. bine pentru ea 9i era incredin.. micutd domnigoari. -Decesdnu lla n. finind co. Auzindu-I. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate. La scurt timp dupd aceea. Dupa un timp.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. Curind adormi qi Heidi. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. rispunse Sebastian liniqtit. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. i. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . Heidi se afla in tren.. Stitea cuminte. in ajun. o viri iute ln coqulet. chiar gi pisici sau broagte 1estoase.nicia. zdrind bucata de pinzd rogie. cdci rru duri mult li-l auzir6. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. in capul scirii. oe care nu se desplrfea niciodat6. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu. intrebd din nou: _ Lreoell. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. uta elvef iand. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. am ajuns la Basel. spuse in cele . in culmea indigndrii. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti.i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. La rindul ei.i se aplecd s6-qi ia pachetul. qi privea mereu pe fereastrd. $i. pe. ii spuse incet la ureche: Gata. Domnigoard Rottenmeier. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. pe 1rrs. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. Apoi. iar bucata de pinz5.. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine. bunica. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei. trisura porni. Sbrrra amindoi de pe scaun. Cind se a$tepta mai pufin. istovitd de () noapte atit de agitati. care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. se auz. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. dacd ii face pl5cere acest lucru. Domnigoara Rottenmeier agtepta jos.. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi.i strigdtul conducitorului:. firi sd scoatd o vorbi. cu toatd stra. care nu i1i t'olosegte la nimic. Sebastian se uite in urma lui. scuturind-o u. Heidi prinse curaj . igi aminti ci. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e.

neincrezdtor brutarul. a stat la Unchiul din de ln-gras. Dar s-ar putea mormii ca. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. mai tirziu. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali. Apoi murmurd pentru sine: . Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri.omul binevoitor. Recunogtea pind 9i copacri de pe . cdci. sd gindegti altfel. spuse Heidi. cdci cunosc foarte bine drumul. il contrazise Heidi. pini sus.rt o ciruld incdrcati cu doi saci.. nu mai avu ribdarc si.. dupd un timp atit de scurt. cu mindne Nu e nevoie. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt. dupd un iimp de gindire. Dupd care. Frdmintat de acest gind.Bine. Heidi se uita mereu in jurul ei. la un moment dat. ca tofi oamenii din sat. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului.it. Pei. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli. ll asleura t_letol. din r orbd in vorb6. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului. Sebastian seascd urmdri un timp.. cu condilia si nu fie prea greu. deschise vorba: Spune-mi. se invoird pind la urmd s-o ta . De acolo md duc sinsurd. trasi de un cal costeliv..i? Da. cu un aer foarte misterios. pe care trebuia si-l pund bine in cogure1.'i . ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. tu egti copilul care. pini la Dorfli. pind nu . fi-a dat voie. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. dpoi. cu geamantanul.. .i.. Dupd rceea. o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann.. De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli.un drum necunr)scut. care venise la Mayenfeld dupd fiind. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos. $i tot aga.mult. ii ras. in micufa gari. O chemi pe Heidi lingi el . se pdreau nespus de primejdioase. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. ii spuse ci i-l duce el. Cdrulagul il mdsurd din ochi .. la bunicul . era din ce in ce mai emofionatd. eu sint. Nu departe de gari zd. care e drumul cel . la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. Domnul Sesemann qi fiica . care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. apoi se agezi pe o banc6. dar eu tot nu mun. Se In sfir. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu. din nou. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd.cineva s-o insoteasci pini sus. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti. agteptind cu neribdare s5 so- un tren. nu :ierde nimic. Me rog. sd vind inapoi.. atunci.Ce ciudat. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. Cum... acas6. punse Atunci Sebastian il intrebd. daca te simtreai la ei atit de bine. bine. Nici o gn1i. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd.i pe Heidi. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi.. nu-i aga. rdspunse Heidi. asta eu nu am de unde sd gttu.s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. de rdras bun.i. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. din mind. ciruta porni la deal. de la bogitria orapului la sdricia din munte".. Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. iar drumurile in tara asta sdu.

fata ei neca- marginea drumului. inint. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. srrisi . gi te rog frumos. intrd in odaie Brigitte. uscata. Deodati. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. Unchiul din mun(i se inrS. o si vin si te vdd in fiecare z. Spori pasul gi. gi-i ureazd bun venit. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. va mai intoarce vreodatd ! . Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. la tot pasul. murmuri bdtrina. Deodata. mam. ca un adevdrat pirinte. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. alergind cit o lineau picioarele. Zadarnicd-i era insd graba cdci. la o cotitura. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. Ah. in toiul aprinselor disculii. . asta e o adevdratd bi' necuvintare. eu sint. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. tre degete piinea buni gi proaspdtd. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. ajunse gi. Pdreau ce o salutd. pdrul ei cirliontat gr vt. + In acest timp. copila mea. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. la Unchiul Heidi'. Pe mdsurd ce inainta. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. de emotie. bunico. aici sint. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. bunicufo. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. - Nu. igi luase rdmas bun de la Heidr. lui Peter. Iar tu. razna. In acest timp. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. Apoi.Aici sint. e p[rul ei. de atita tulburare. Da. tremurind de emotie. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi. iar Heidi. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. $i rostind aceste cuvinte. iar cogulelul nu era deloc ugor. preling pe bratrele fetitei. fetil. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss.. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. rosteste in goapti: Da. intre timp. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. nu mai plinge. dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. lingr mine. porni la deal. in sfirgit. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. Hai.. nu se Doate! izbucni ea de bucurie . tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt. Mingiie un timp cu blindete. capul copilei. cu coguleful in bra1e.. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. cici povirnigul era abrupt.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. pe drum. Heidi urca mereu. in cele din urm[. frdmintind in. abia izbur si deschidd uga. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. . Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. apoi. mea. Eqti tu. cu vocea su grumatd. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii.ise qi pina in sat. ei o lu5. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. de un an incoace. insi. iar seara.. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur. mai spunr ceva s5-1i aud glasul. adeugd ea. Cind ajunseri in Dorfli.

. ta? $1 pdl6noara cu pene. i t' . ce rochili frumoasi are Heidi. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. scoase din coguletr pdLaria ei de pai. mototolitd in timpul cdldtoriei . apoi se invirti in jurul ei. vechea ei pild:ioari.i-o pe cap.. sd v[d cum ifi vlne. potl s-o pistrezi. incit ii spuse ci dac6. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase.!. Nici nu gtii. ciodat6. cit timp o mai am pe a mea.i... cu atita sfinlenie.i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene.. a noastrd!. rispunse Heidi. i. . ca strinse mina. dar dacd tie ili place atit de mult. e tot ai. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. ^ a te-o. De altfel. de pe masi.Heidi. Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene.. pune-o. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl . mamd. intr-a- Nu. Apoi. te rog. punindu-.

Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. 54 - N-am nevoie de nimic. Ghe[arul. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului. le agezd in fala bdtrinu tul. o impituri gi o viri in buzunar. in sfirgit.devdr. Heidi azvirli co.. in timp ce o conducea spre ug6. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. fiicei invdgitorului din Ddrfli. mi-era atit de do de tine. ar fi putut si o vindd. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. ii spuse Brigitte. incit uneori. copila mea. Curind. ochii lui. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. Heidi se oprea la tot pasul. apoi. Oh. cu toatl duioqia.. nu avea de -eind sd o poarte.. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. Bunicule. bu- nlco. o raz6.. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. Altfel.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. Mi-era insi ru qine si le spun. nu. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun .. simteam cd mi sufoc.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor. plingind de atita incintare pi de bucurie. dar miine am sd vin sa te vid. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. ce scdlda intreaga pajigte. Cred cd docto rul. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. Noapte bund. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. bunicule. spuse bunicul.. a$tept.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi.. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. Dealtfel. pu nind pachetul pe bancd 9i.. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. bunicule. agezat pe bancu[6. imbrdtriqind-o cu duioqie. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt. gtii. care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. rispunse Heicir .. Deodatd.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. in schimb. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare. se gribi s6-i rdspundr . Noapte bund. 5 citi. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6. fost buni cu mine. il vazu p bunicul ei. dar vezi. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. Era atit de coplegitd. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie. $i vino. Bunicul te-ar recunoscut oricum. dupd ce citi scri soarea. de Peter gi de caprele noastre. Rimase un timp nemiqcatd'. buniculel Bdtrinul tdcea. fii atentd. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare.. Sdri de pe genunchii bunicului 9i. Era reflexul stincilor Falkniss. O mingiie un timp p Heidi. Niciodatd. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. Asta e pentru tine. erau acum in carcafi de lacrimi. spuse bunica. vino miine. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or.. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. prietenul domnului Sesemann. dar. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. invdluit in fldcdri. pe bani buni. Sper cd nu te-au gonit.

sdLrind de colo pind colo. dintr-o risuflare. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. cufundatd intr-un somn adinc. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. una cite una. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors.it. dar fii liniqtiti. se repezi intr-acolo. bunicule? !? alti datd. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. Heidi nu mai putea de bucurie. Ciocirlia Nu. Heidi insi dormea. fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. strigd Heidi 9i. Peter. iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. i1i pregitesc un altul. mai frumos. in aceeagi clipi. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. suspinind de pldcere: Ah. insi. $i tot jucin- nitos.qi fala i se lumind de bucurie. aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. Le imbrdtiga pe toate. pe neagteptate.la bunica. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA.pada 9i Heidi. altul Deodati. Zburda. Miine mergem impreund cu turma duiolie. chemind fiecare capri pe numele ei. in sfir. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. Mai intii.mai bun pe lumel . miine nu. Cind o vizu pe Heidi. Te-ai intors. Acestea. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme. aerul de munte. de afar6. nu cred ci: existi . o sd folosegti du-se aga. in timpul nopfii.. Buni seara. ce lapte minunat. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. rdspunse Heidi. apoi lisd cana pe masi qi spuse. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. ciobdnagul se opri.Pat am. care igi ridicase bdrbufa. spuse bunicul. Deodat6. aqa? Peter. cdci. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. dar poimiine mergem sigur. sd mergem si bem laptele. .. cu Peter in mijlocul lor. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. se strinseri toate in jurul ei. miine mi . la ea acasd. Dac6. nu credeam cd ai sd te mai intorci.. ca sd fie vazutd. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. de buni seam6. rispunse bunicul. Stii.. ii recunoscuserd vocea. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit.. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. Nu-i nimic. reintrd in caban6. gi. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin. mai spuse . de bucurie. Cind. se auzi un fluierat prelung. Iqi biu laptele cu poftd. uluit. Heidi se agezd pe locul ei obignuit. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. neribdatoare.

Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi.. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. cu nesa!. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. ins6. Heidi ziri pe o policioard. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird. imbibat de miresmele pajigtii inflorite. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei. doui. incepind de azi. acum putem merge. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince.. parcd. mirturisind ci. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . ea avea si rimind la bunica. Dupi ce le-a mincat. bitrina ticu. de teami. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci. Sufla o adiere ugoari ce se strecura. . spuse: Gata.. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile. pini si ajungi la Numai Ddrfli. Brigitte se gribi s-o dea de gol.. Nu. si nu i-o fure cineva. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni.. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. iar duminica. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. Cind copila se apropie de ea.cd. Era simbiti dupi-amiazi gi. ea o sd mi ajute. care le face la fel de bune. finindu-se de mini. aerul curat de munte. el o s5 gtie mai bine ce si ei. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. in fiecare zr o si ai piinita ta. Stitea fericitd la umbra brazilor. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. fremitind. trigind in piept. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea. ii mullumi din inimi pentru piinile. se ardti gi bunicul care.i se lumini de fericire. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. din picate. faci cu de-ale gurii. printre cren- gile bdtrinilor copaci.ci piinigele astea. mul. ii curmd vorba Brigitte. In sfirgit.spunindu-i c6. o intrerupse bunica. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. Ei. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri. Nu... a prins din nou putere. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. Deodat6. parc6. bunica nu mincase decit o singuri piinila. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap. Gata. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. relui ea.. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. guvernanta. in timpul 6sta.umiti lor. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. . nu. dupi ce mai capefi pufini putere. De altfel.. de fapt. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. vizindu-gi fiecare de drumul lui. nu!. apoi. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. Pe urr46. in aceast6" zi. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu. Grozavd idee. s-a simfit ca o nou-niscuti..

l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. Cind intrard in cabani. Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. nu ne ajutdm singuri. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. Dacd n.. spunindu-i c5. plin6 de insuflefire. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta. Ei. Heidi strdlucea toatd de bucurie. urcindu-se pe un scaun.. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. incit pe drum - Phstreaz-o. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. Vrei Adevdrat. se auzi un ciocdr it in fereastra. in culmea f. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila. Apor ir mullumi. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: .. cu .. Il ascultS. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. in felul acesta. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. Era atit de fericiti. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. cdci.bunic6. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. . se inr. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. Deodat6. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. Spune. uscatd!. ci o sa ne rugdm amindoi. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. copila mea. scumpa mea copild? Ai putea . chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. cind termind de citit. in liecare zi. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul. tn cele ..din urmi. mi s-a inseninat inima. ?p. lviergea ticutd. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile..sd-tri citesc ceva? Un imn. sint banii tdi. gi Heidi incepu s6-i citeascd. cu bratele incrucigate la piept gi. in ceea ce o privegte. La urma urmei. spunindu-i: Datoritd tie. :u invergunare si ia 9i pdldria. mai uiti el. mormii oamenii. scumpa mea copil6. eu am invitrat sd citesc. $tii. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. nimeni nu ne ajut6. Cind sd plece. - Care vrei tu. e a ta. Acum sint fericitd. in ajun. Bunicril lf. . Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor. un imn nespus de frumos li induiolitor.trind Ianrea. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. cu rugiciune cu tol. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. Heidi fugr repede in odaia ei. in amurg. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea. Heidi era incintati. pe mdsurd ce Heidi citea. a doua zi. aga cum era qi firesc. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. Nepoata veni numaidecit. bunicule.ericirii.ri. bunicule. ticuti. Heidi lud rochitra. bine. Nu-i aqa. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. prefera totugi s[ coboare.. de pildd.

A fost odatd un gospodar care avea un ilu. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. O razd.. bunicul se trezi gi. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald.. Nici nu gtii ce frumos esti. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. pina cind.tor dintre servitori. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . pe o pajigte nespus de frumoasd. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. o citise de atitea orr. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. intr-o bun6 zi. La citeva ceasuri dupi aceea. iar eu. la serbare. intr-adevdr. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. Bunicul i9i privi nepoara . Se agternurd citeva clipe de tdcere. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd.. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd. cobori 5i se intinse pe patul lui. li tritia foarte bine acasd. gi ramase neclintit pe banca lui. in loc de recunogtinfS. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut.. Banii insd se isprdvird curind gi. Ce . la cdpdtiiul nepoatei iubite. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita. dupi ce mincari pe sdturate.. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. bunicule!. dimpotrivd. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. care. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. mai era incd supirat pe el. Bunicul privi poza indelung. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. Era duminicd. apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci. rdpus 9i el de somn. vorba ceea. gi-a primit fiul cu bratrele deschise.rea nici o zdreanfd de nor. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. vdzindu-l pe bunicul ei. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. nu-i a5a. copila mea. v-am pirdsit.noi. bunicule? carte mare sub bra!.. Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. Bdtrinul stitu muita vreme aga. la pdrintrii lui. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni. $i aga fdcu.toare. itri voi fi cel mai ascultd. in sat'. Heidi nu se l6si mult agteptati.. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: .. in schimb.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. de bund seami. i se ndz6. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca.. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului. luind-o de mind. luminind chipul frumos al copilei. dar. rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui.. Primegte-mi inapoi qi. La un moment dat. printre strdini. Apoi. cdci. pe cer nu se zd. luind cu el un scdunel. Uneori. copila mea. 58 pede afard. A$a stind lucrurile.teapte sd te vadd.ifi std in hainele tale de sirbitoare. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. ca sd-gi agoniseascd traiul.zu pe ginduri - Da. in coroanele brazilor din spatele cabanei. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie. e o Doveste frumrlasd. se duserd amindoi la culcare." Deodati. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei.Iartd-md tatd..

. ca pe un vecl. nu era it. sd 9ti1i ca anr t . fanfara tocmai intona un mar$ caden{at. tll de rdu pe cit pare. incd o datd. sd mai punem fara la cale. cu ochii strdlucind de bucurie. \pr luindu-li rdmas bun.. atunci. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru. stringindu-i mina cu toati cdldura.. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p.i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru. Heidi sdrea in sus de tului. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii.in. ten reintors in rindurile obltei.. ne$tiind ce sd mai cread6. linindu-se de mini. curind. bucurie qi striga. spuse unul.ii.ezara pe o bancd la marginea pietrii.e rindurile.. erl cu fetila. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. vecine. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. tot mai puternic^.llr. Dumneata ai avut dreptate. Daca n-ar fi asa.l. bravo! se bucura pastttrul.. cotul. spuse un al treilea. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. unii. raspunsc. tot silttli primi cu braiele deschise. . sd mai stdm un Prc L Nu vorbi. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. La tttt pasui.. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat. La urma urmei. nu-i aqa? . Se apropie de b6trin gi.. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii..li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r. ii spuse: $i.si placi Cum si nul Dealtfel.. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l... Bunicul qi Heidi se a.. Oamenii din jur cdscau gura la ei.tt 1'r':. Incintatd de atmosfera sirb[toreasci.. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-. pe obra. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi.qovii qi vino. Deci. . in cele din urmd. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei.irte bunicului gi. numaidecit. . bunicule. cind ai fost la mine sus. refe.sd citesc 9i sd scrru.a gi singuratic. fii binevenit printre noi. Eu am spus asta intotdeauna. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. La un moment dat.potece.. in culmea fericirii. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i. vilat Bravo.. numaidecit. $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6. Bitrinul. litl trebuie datd la scoali. itt.. uluili.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat.. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter.t ::. in t<''iul acestor disculii. la vale. Unchiulel strigau algri. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor. in piala printre noi. cu blindefe. pastorul o mlnglla Heidi. 9i creu .t bunicul. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. Vedeti.. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr . din mullime se desprinse un birbat inalt. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. Era pastorul. spuse el. Deodatd. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. ca in tin.ri si scoatd nici un cuvint. De ?Cc'c'r.. se gribi sd adauge un altul. la tot Pasul: Auzi. la serbarea noastr6?. satului. coplegit de emofie. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. prietenul de altd dati al bunicului. sd se intoarcd la un bunic pt'. cu sau fdrd voia dumitale. dacd acesta ar fi.

Migcatd de fericirea bunicului. mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi... gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. in sus. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc... Unchiule..cu lnduiogat. si-fi string mina. fetifi minunati. rispunse bitrinul. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor. Dac6 fi-a dat-o. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6. bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati. nu se poate. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. Dealtfel. pistreaz-o sin6toas6.. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate .. $i te rog.de ce ar trebui si te pedepsesc. La iarnd mi intorc in sat.asta meriti pe pulin zece franci. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil.. bunicule! mos Da. dar clipi din ochi $treng1re$te. strigi bitrina cuprinsi de.. cu fatra luminatd . Deodati. printre vechii mei prieteni.emotie. vino mai aproape. bunico. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios. Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii.. pdlhia e a ei. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai. Bunicul incuviinfd aceastd idee. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind... bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua.. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei.zimbetul bucuriei. azi toate sint mai frude moase ca oricind.ca oricind. bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6. Nu{i fie teami. Brigitte siri in sus de bucurie. intr-o buni zi! . nici nu vid. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. nu se poate! Ce surprizi!. Sitenii ii insotird un timp pe potecS. De-acum inainte vom trii in pace ca. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. ce fericiti sint! . Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. Nu. iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii..voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru.

I]ETITA MUNTILOR .HF]IDI.

l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. timp. in mijlocul unei naturi incintdtoare. didu buzna in cas6. firi si se incurce.. care a venit s6-mi string6 mina. ln SUS..rilmna. porni cu Heidi pe cirare. impreund cu bunrca. pe unde seliei. se izbise cu fruntea dc. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. cu toate celdura. la i. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten. aflate nu departe de Dorfli. pe bunicul din munfi.. pis3tr)rul Peter. 62 . Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie. in drum spre cabana singuratici. ln graba lui.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. Era o scrisoare de la Clara. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare.i-a dat consimfimintul gi astfel. gi incepu sd citeasci. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. Aceasta se ariti curind. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. poleitd de ultimele raze ale amurgului. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi. bineinfeles.Pentru mine. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului. Cu sufletul la gurd. ca o vijelie. Heidi o deschise cu neribdare. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi. ii insofeau acum.iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. intre ve- trecuse intimpldtor. Tocmar atunci. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. cu dangdtul lor pagnic. cu acest prilej. vegtile primite de la buna ei . :tena. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. incepuse sd se lase inserarea. dupd ce :e agez?rd cu totii. dupd ce le strinse mina tuturoi. . pind Ja urmd domnul Sese:lann . la Bdile Ragaz. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat. Cum era gi firesc. lmpreuna cu nepoata lui. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi.

timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta. in- solit de Sebastian. prin bun6. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea.tem in septembrie $i. locu.blajin. iar pdrul siu negru. cum vid. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia.Trebuie. Da. fu intimpinat de stipinul casei. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos.aceasti bucurie. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. privind in jos spre pietrele trotuarului. dragul meu Sesemann. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-.. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi. De atunci.. Era o zi frumoasi de septembrie. ii rispunse doctorul. Asta pe de-o parte. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru. de atunci. la munte.HEIDI. $i rostind aceste cuvinte. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. de alta. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. ca td- Dragul meu. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia.cicilitor. $i. doctorul igi putea si se riceasci. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. pe un . ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . care pigea incet gi ingindurat. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. imi dau seama cd sint . zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj. la inceputul primdverii. se gribi s6 adauge: inainte de toate. ai dreptate.. spuse nie. in floarea virstei du-gi prietenul intristat.. Avea ochii tri$ti. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu. de la moartea sotiei lui. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann.ATONTE Bunul gi blajinul doctor. strilucea acum ca argintul. continue: Gindegte-te bine. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. care-l agtepta in capul scirii. Trebuie! Apoi. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. foarte prietene. dar trebuie si mi intelegi.. lucru neobignuit pentru el. ci. firi lovdire. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor.. Cu ea.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta..

Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. dar stipinul casei nu-i didu rd. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea."prA."nli. mr se probleme greu de rezolvat. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. Apoi.. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. in felul dsta. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind. dragul meu prie_ ten. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi.deva loc s-o ferim de orice oboseali. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. In clipa de fap. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. Dar. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. din vorbd in vorbd. in numele nostru. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. insi. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi. in felul acesta. ridicindu-se brusc de oe scaun. iar tat6l ei se gr6bi si.. Se in_ toarse spre doctor gi. prin infirmitatea ei. apucindu-l de miini. ziu. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. deocamdati. scumpul meu pneten.. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. dar foarte slabd. in scaunul ei cu rotile. la rindul sdu. la anul. in voce tare contrnui. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece.u . Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. Acum . ii spuse cu gingdgie in glas: Da. Crede-md. Acum insi. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur.. la bdile Ragaz. dealtfel. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. mi-a venit o idee grozavdl. E drept ci fiica ta.. in band gi inapoi. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. dar. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd. ce_i drept."u pe bunicul.i. in luna mai. $i pe ciobdnapuf p. Tu nu rntri niciodat6. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. De mult le am pregitite. il conduse in odaia fiicei sale. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. gi atunci. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum. luin_ du-l de bra{. asculti planul meu. Cici. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. gindindu-md la plecarea mea. apoi.. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti.gaz sd se mai gindeasid si. bunul meu prieten. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. ce zici'! pllns nlcl tu. Pentru Clara. in schimb. bdtindu_t cL palma pe umdr. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. nu sintetri de ea. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului.r-. duce(i-v6._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten.a cite e) snoavd plind de haz. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. al tutu_ ror? In felul dsta. la inroarcere. Si-i vedefi ne toti. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia. izbucni: Doctore.. pe tofi. ins6. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd. ca mine. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi.. cu toate sinceritatea. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine. domnule doctor. Tu. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. te rog. dar. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. Nu. Ca sd_i crufe lacrimile. dragul meu. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume..

am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. in loc si f i-o petreci la munte.. Dar.. care trebuia sa-l pregateasca. cu cit are omul mai multe idei.. se intoarse grabnic acasd gi iat-. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale. care. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui. fetifa noastrd... scumpa mea.. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. Aga o sd fac... cum sd vi spun. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse. Bine.rar:r Rottenmeier.. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. umfla qalul guvernantei. cu mirare. acum tdindu-i calea doctorului. dar domnig.. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun.. dis-de-dimineaf6. Ai dreptate. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd. domnigoarq Rottenmeier. eram in sufragerie 9i. Vintul. dar n-avefi nici o grijl.. Bine. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi.. curtenittrr. printre. dacd a$a stau lucrurile.i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier... la fel de respectuoasd.drrcttrrul.. cutia asta qi lituri fragede.. ag fi fericitd.. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor. dar se pare ca da. dacd v-ag . are dreptate. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in. ia spune. cll vocea sa blajini. irr dorinta de a o lasa sa treacd. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit . intimplitor. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia.. ieSi Hm.. Dr. gtili.. la rindul ei. in schimb. Domnigt.. cu pinzele intinse. fdcu un pas inap. se gribi si rdspundi Clara.'i... o sd mi supun. cu gindul sd iasd. domnule doctor. te rog. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii. Da. Nu de alta' dar mi-e teamd c6. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri. il intrerupse doctorul surizind. ciobdnaqului Peter si bunicii. in vestibul... Da. despre buna mea Heidi..ul.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6. pind deseard il vefi primi. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie. cum se cuvine. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. aga. Clara insd il apucd Ia. Doct. stiruitor. Deodatd. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. fdcindu-i o pleciciune adinci. i se adresd: V-ali supdra.. lipsegte acum de acas[. Iar tu. Miine. interveni tatdl ei. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti. Cind sd treacd pragul. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette. atunci s6 qtii c[ md duc. Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i..insi. aga cum doresc pi eu.. La despirlire o rugi. ficu acelagi lucru.ara Rottenmeier. spre a-l asa ^saluta. din ce in ce mar tare. de vreme ce. care se pregAtea tocmai sd iasd.. Nici o grij6. Sebastian. zimbi docto. gi tatdl tdu. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag. intr-o clipiti. ai dreptate.. se ridicd de pe scaun. gti1i. mai cu seam6.. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului. spuse el.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine. mi-a venit 9i mie ideea cd...rrul. camerista odaie. pe prietenul casei. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi.. bine.

pentru Heidi. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. Un salam mare. Un . De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. ca sd-i [ind dr cald gi. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I. de zile mari gi. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i. dar. r 66 .al cilduros pentru betrine. fird si mai ziboveasci. firegte. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene. cit de lacom. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru.de drumul siu. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. atunci cind le va deschide. tot pentru ea. la care Clara se uita cr nespusi bucurie. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase.. intimplitor. din cele povestite de Heidi. Asta. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei. cutia cu prdjituri fra gede. se apuci si facd pachetul. in sfirqit. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine.. cu un capigon de toatd t'rumusefea. i-l trimitea Brigiitei. Cind pachetul fu gata.