*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. pre_ ceptorul o linigti. Si agteptim s6 vin6 tata $i. va lua o hot6rire. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. desigur. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. Dupd mesele de prinz. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. nul lipd llcicli. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. munlll0r $1. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. capr6. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. piinilele pe care. dar 38 Bine. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. lucrurile se vor indepta. toritd noului ei mod de via1i. in fiecare dimineafd gi sea16. de qotii.. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. neputind sI se teascd. nier. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare.mine ea aici. asemdnind. inainte de cind. semn. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. Mai ciudat potolea. rdspunse ea tdios. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. er indemna sl dormea. povestea veni inapoi in sufragerie. in schimb. 9i apoi le ascundea pdstrez. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. fetila avea totugi L. Dar 9i asta va C\ara. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. care. spunind: ingrozitd. in camera ei. pe ascuns.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. Dupd pdrerea ei.in gifonier! !! repeta ea intruna. in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. tot felul de idei ndstrugnice.. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. spunindu-i c6. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire. gi-i spuse. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. da_ nanta ii ficu zi. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. in sufragerie. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. cu sufletul la gura.. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. md a$teaptA bunica. i$i incheia povesCe-am descoperit. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. de pild6. iar 6sta un uliu. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi.. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. prin ce spaimi trecea. li povesti pc . Cuvintele preceptorulur dispus6. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. fErd indoiala. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. sd vind mai intii in sufragerie. N u. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. cind sosi perceptorul. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. mare putere de infelegere qi. iar alta cu un cioc Clarei. $i fird si mai spun6 buni seara. tatil ei.. cle tlecare dat[. Adelheid? strisi ea tea. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. sinr in fundul gifonierului.

in- Necljiti. Ale tale s-ar fi ficut. dar se stipini. aruncindu-se la picioarele miculei infirme.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric . La cin6. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. . fetila mea' o mingiie Clara.'. micuti domnigoard. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic.i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. ingiimi ea printre suspine.Fii linigtiti. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. care auzise tot ce s( intimplase gi. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare. Heidi avea ochii ro$ii de plins . O strinse la piept fericiti qi. am vizut tot. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. mai multe 9i mai proaspete.. Heidi se duse in camera Clarei 9i. o ascuns( in fundul gifonierului. le-au aruncat pe toate. Heidi gist pe pat piliria de pai. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: . O si-ti dau eu altele. incit ai fi zis ci i se fringe inima.u petetiu in brafe. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci. Nu mai plinge. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. cind Tinette trecuse pe lingi e ." Cind se urci itl camera ei.

si n-o trimi. bine. micuJo. Stipinul ca_ . dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). . gi abia acolo am umplut paharul. Ei. acel domn? 40 . o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. ca de obicei. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. da.Da...Da. finu si subli_ Bine. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. care se diduse la o parte. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. titicule.a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. nieze Heidi. sd-1i string mina. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. Dar. api rece de la fintin6... lucruri s6 mdninc ceva. Stai pufin. 9i a trebuit sd md duc departe. Heidi iegi. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit. de la venirea lui Heidi. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. Ba da. Domnul Sesemann rise cu poftd. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate. care lntre timp se ridicase in picioare: . srApiNur. vino incoace. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi. se gribi sd adauge Clara. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. la rindul siu. fiindci la prima fintini era apa rece. foarte bine.exact ce si-i ceard. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. inchizind u.. domnule Sese_ mann. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald. in sala de studii. foarte rece. am infeles.. Acum vi las. luind paharul din mina fetilei. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. nu te-ai plictisit de ea? Nu. lipindu-se de copilul lli. adu-mi. iar tatdl. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. m-am dus mai departe. te rog. Nu. rispunse Heidi. Se asezi pe scaun lingi Clara. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. Pe urm[. adu_mi (nu . nu. des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi. in :asa Sesemann era agitalie mare.. md rog. ilai. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati. scumpa mea Clara. un pa- in miinile lui. spuse domnul Sesemann. gi acum. incepu ei. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. prea multi lume.. rispunse Heidi. md bucur si aud asta. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era.. apoi o in_ trebi: Agadar. Aga! Ia spune. adu-mi. rispunse el. apoi ii spuse lui Heidi. ii lu6 miinile Foarte bine.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! . ia te uiti.har cu api. vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus. Dar am luat-o pe alti stradi gi. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice. Clara e intotdeauna buni cu mine.

Domnului Sesemann". de aceea. Domnul doctor! Da.. o sd aveli gi un ajutor.. . intr-adevdr. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece.doctor! strigari. addugi el.OR Nu qtiu. de care atirni ceva tot de lanJ aur. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. care urmeazA . apisind pe fiecare cuvint. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea. m-a intrebat: . iar bastonul lui are un cap de cal. a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. dacl tot ai venit cu paharul". Dupd ce a biut. ea se intelege bine cu toatd lumea.nici un motiv si fie existi De altfel. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . s-a ui.la mine 9i mi-a spus: . i-am rdspuns eu. aceeagi sear6. s-a apropiat de fintind. indepdrtata. Curind. precum .gros de aur. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit.D6-mi qi mie s5 tat beau. Soseqte mama mea. Desigur.. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei.tifi. aceasta fiind dorinta Clarei. Dupd paisprezece zile de odihni. domnule Sesemann. dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei. murmurA guvernanta. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. $i. iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. micuta elveliand va r6mine la ei. incercd sd-i explice Heidi. Domnul Sesemann rise cu poft6. FIITITA lVITJNTII. unde il a$teptau numeroase treburi. bunul gi bdtrinul . intr-un glas.Cui ii duci apir?" . stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris.. Cind a auzit asta.. Pe micula Clara. dupd plecarea lui drn Frankfurt.IIEIDI. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea.

pini va fi chematl. nu. si vadd dacd totul era in ordine. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. servitori. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. se agezi un pi. trisura se opri in fata casei. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. s-o facd si li le schimbe. A dclua zi dimi neaf6. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. stimati doamn6. cu pas domol. ii spus. . ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. copila mea. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd. mi nunat. fdri indoiali. Bund ziua. o in vld trerupse bitrina... domnia ei nu s-a incheiat.. s6 te p.Heidi. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. cd. Heidi Nu. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. impodobit de un pir alb. camerd dup[ cameri. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6.. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. Cum te cheam6? o intrebi ea. ciocini la usi 42 . aIn sfirpit. Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. chiar daci ar fi fost vorba numai d. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. nr . aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. .ci.s6-mi spui simplu: bunico. in ciuda virstei. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. bine de riu. in clipa urmdtoare. Se simlea aici de parc6. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. - Se simfea putrin vinovat6. .bunic6". se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. simplu. rdspunse copila. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei.nici un motiv sI i se dea un altul. Dacd un copil are un nume al siu. . cu nepoata ei. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette. d. Domnigoara Rottenmeier controld.'r vedea mai bine. s-o primeasci pe doamna Sesemann. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd. se auzi uruitul rofilor 9i.respectuoasd. auzind des pre ce-i vorba. fetiJo. Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune.

$i totugi..-.r5ie. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. dar.. Poza asta ii-a amintit. acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l . ou. . era tot mai palida. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui. Peste putrin. gi tot atit de frumoase. cdci. inainte. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. sprijinit in toiag. azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi. ata cum 1'acuse. Totul osd meargi totul.o? foarte. voinla Ba da.. Ldsd si treacd doue-trei zile. Numai a$a ai Sa inve[i.. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. bine. spuse Heidi. Hai. aSa mi-a spus Peter. ar putea fi 1. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara. nu putea s6 adoarma d-. de ce.. fetilo? . nu-i aqa? Uite. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. Niciodatd. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. 6u1. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. feti. Din clipa aceea. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. deodat6. pin6. vezi.' foarte tirziu. desigur. $i mai sint gi altele in cartea asta. nelol lnceta sa mal plin96. de indatA ce :r' culca. domnig. Nici poft6 de mincare nu mai ar. nu mai plinge. Nu crezi cL am dreptate. dar degeaba. timp. qi acum sintem din nou vesele.-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind. In mijlocul turmei se afla pistorul. r... VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos. . rdspunse bunica. fetila mea. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. cuprinsd de un plins sfigietor. oftind. pe care pdgtea o turm[ de vite. rbspunse Heidi..crtesc. Atunci isi ascundea capul sub pern6.domnigoarei Rottenmeier. o intreb6 apoi bunica. in sfirgit.cgtile astea minunate. si. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd.. in sufletul copilei s-a schimbat ceva. din zr in zi. Adeseori. rdspunse Heidi suspinind.. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor.rara Rottenmeier. de ce e nccijitd. Ala. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit.. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi.ir Spune-mi. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. . Aga.. Heidi.. pe dinaintea ochilor incepeau sA r . Hai. aqa cum ii flgdduise qi. Me rog.jinc pi de cumsecade. ceva ce te face si Dete. seara.Dar Pentru c6 e tare greu.. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei. Dacd vrei.. o linigti bunica.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. te rog. !i-o povestesc. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt...)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla. el incearci mereu. dar tu. Cititul nu se poate invdla. copila mea. atit de bund 9i de prietenoasi.Ascultd. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. izbutea sd adoarmd.

Heidi stitea aldturi de Clara gi. citea cu tot mai multd infl1cirare. La o siptimind dupi aceea.. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16. Nici ei. . intocmai. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. ^ vorbind. spuse zimbind doamna Sesemann.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care. intr-un timp foarte scurt.. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire.continuare. pirea cu neputintd de infiptuit. Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea. Heidi ziri . acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. dacd tinem seama de ce a fost inainte. care la rindul ei a dus la o nou6. Aceasta il pofti si ia loc 9i.. a$ putea spune ci e. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. 9i mai bund metodd de predare. cu o copertd nespus de frumos ilustratS. De pildi. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. agteptam gi. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann. mdrturisi Heidi fdrd govlire. distinsi doamni. un adevdrat miracol. Cind se asezard. acum.cuvinte de bun venit. rdspunse bucuros precepto. a$ putea spune peste noapte.la masa de seri. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii .

cdci. Seari de seari. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. fetifo. . Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. ascultind intotdeauna. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. clitinind din cap: poza ciobinagului care. -+ In altd pozir. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. e a ta..De tot? intrebi Heidi. insd. Fetiga nu mai putea de fericire. incuviinfi bunica. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. Pini la culbare. in acest timp. pe care acum le intelegea gi mai bine. zdrenfiros. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult. dupi cini. rogie in obraji de bucurie. Da. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini.. fericit cd poate sd-l ierte. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. in poza asta. el apirea slab gi sdu. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste. cerul era mai pulin luminos. Dupi plecarea bunicii.. cu incintare. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara.. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. Urma apoi a treia poz6. Dintre toate povegtile. sprijinit in toiagul lui. explicaliile pe care i le didea bunica. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu. iar de miine incepem s-o citim amindoui. rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. O citea acleseori.

Clara era mute gi posomoriti. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci. mirturisi Heidi. dupi o clipi de ticere. spuse bunica. ne. sosi $i ziua despirtirii. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. dimpotrivi. despre tot felul de lucruri. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. lncet. raspunse Ieula. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea.. bunica ii mingiie obrajii. Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. Ai inteles. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. goviire. rispunse Heidi. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica. cu duioqie. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile. frri s6-gi dea seama. egti o copili cu. .De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . Degeaba m-am rugat. cb dumnezeu tot nu m-a auzit. A doua zi. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. incit si nu fie o zi tristd ci. minte $i rostind aceste cuvinte. De la o vreme. dind din cap. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. o zi plinb.. Ce-i cu tine. Heidi nu mai era atit de vesel6. o chemi pe Heidi in camera ei.gi toate o si gi se implineascl in viafl.. acum nu ma mat rog. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni. de veselie. Fetila mea.m-a ascultat niciodati. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica. in tulburarea ei nemirginitl. rispunse Heidr cu nu De ce? . Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile.Fiindci nu ajuti la nimic. fel.veni. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. Heidi inviti sd coas6.. in gind. Intr-o dimineall.. Heidi 46 amitdciune. incet. Foarte bine. cind vizitiul trase trisura la scari. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. copila mea. in inchipuirea ei de copil.. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi. Dupd plecarea bunicii. fetila mea? Da. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. in timp ce Clara mai dormea. pini in ultima clipi. fetila mea.

poveste in care era vorba despre o buntcd moarti.. ci in povestire era vorba despre o alti bunic6.i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind. printre sughiluri. Cici. micuf1 domnigoari. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu . care o cuprindea era atit de mare. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi.si mi mai pot intoarce la ea. i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. de fricd.. cind Heidi nu voia si minince. iegeau foarte rar. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. atunci. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi. de ce te strimbi in . Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96.. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS..ista? Niciodati nu te-am vizut aqa..ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. Curind. ca s6-i n-am dau piinile proaspete. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i. Heidi zirea mereu ir. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi.. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul. se f6cu . marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea. vdicirelile tale sint necugetatc .i. . incetd pe loc si mai plingd gi.nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. Dar blindelea lui era zadarnicd. halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei. incit igi a. se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid.rlba ca varul. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise. de ce numai rr lingurd'l luagi doud.. datd. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi.. Ce-i cu tine. bolborosi ea. 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu . care. nici nu $titi ce gustoasi e. cind se culca. c6. Heidi. in afard de Clara. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. De iegit. In cele din urm6 izbuti. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi. Seara.

si facem pregitirile de drum. Trigea pe ea rochie dupi rochie. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. ar putea se umble mai departe. in sufragerie. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. ii figidui ci la anul^vor face. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. gi-i spuse c6. In cele din urmi. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. Claia se impotrivi. negtiinr ce si mai cread[. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. ceea ce. de bine de riu. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. pe larg. neavind incotro. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. in primele clipe. dealtfel. Heidi era foarte bolnavd gi.. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire.ri indoiali. nu mai gtia ce face. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme.. pe acoperigul casei. ErA ora patru gi jumitate. invocind tot felul de motive. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. Clara trdgea cu urechea. scofind un gipit de spaimi. lisind im presia merge cu spatele inainte. Ca s-o linigteasci. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. Stitea neclintiti. socotind cd nu-gi poate asuma ris. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. pe rind. In acest timp. guvernanta siri in sus. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. domnul Sesemann apisa servitorii. la bunicul ei. o cilitorie in Elvetia. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. pirisi sufrageria. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. fh.se aranjeze un pic. in. Mirati dt zarva din cas6. Clara . sfirgit. nopti in gir. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. pini colo. i. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. punderea de a o mai refine la Frankfurt. ar fr foarte primejdios pentru ea. dupi pireree doctorului. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. ade. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. ln. impreuni. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. De aceea. care lucra undeva prin apropiere. Tatil ei era de neinduplecat. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. cercind si afle ce se intimplase. 9i se duse in camera fiicei lui.sese incremeniti. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. alarmindu-i pe toli Coboriri. aceasta fiind. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite.

dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . la bunicul ei... Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara. Dupd ce se culcd. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate. il asiguri incd o datd st6pi. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare. o intimpind el cu . incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-.' la despdrfire. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. Heidi nu s. cind s-a trezil. Aaal ficu Sebastian. Si rostind aceste cuvinte.. proaspete. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. pilind. spuse el. Intre timp. iar in zilele urmitoare. porf sd alegi. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. de bund seami. Acum ai infeles. izbuti sd murmure Heidi. micufo.se supuse hotiririi tatdlui siu.unde vefi rdmine peste noapte. vezi qi tu ce-am pus in el. pentru copil. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele. bund. in sfirgit' sosi qi Dete. spunind cd azi nu poate. uluit. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul.sd nu vreau!. Ce-ai zice. daca i1i place.. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. te rog. Apoi. qi s[-mi spui. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe. trecutd. .sdu. de vreme ce era chematd cu noaptea in cap. Agtepta ingrijoratd in anticamerd. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi. plece.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. la buniei.i o l6si sd. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste.i dddea seama daca e lreaz6. spunindu-gi in sinea ei cd. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. sper c6 sintetri aminnul dor.Ba da. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. . cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. Vino s5. cum Atunci si mincdm gi pe urm6. batiste. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii.. galuri de tor felul. ci e tare ocupat6. ve\i ajunge la Basel. Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile .mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa.. - cul Heidi era atit de tulburatd.blindefea. cu un aer triumfator. E un lucru cit se poate de firesc. chiar azi. . La vederea lor. neinchis. cu atit mai pu1in. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. In timp ce stipinul scria. in cimaqd de noapte. cici atunci. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! . intr-o casi strdini. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate. aga e. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. 9r tu gi Johann. nigte fricogi fdrd pereche. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. \'reau. Acum avea curaj. In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. ir spuse Clara. voia ei. fbrd s[-i mai spund nimic. f6. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann. unde era pregdtit micul dejun.rd. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli.

se apropie de domnul Sesemann. bun.i se aplecd s6-qi ia pachetul. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. finind co. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd. am ajuns la Basel. De altfel. qi privea mereu pe fereastrd. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. dupd un timp. in ajun. Auzindu-I. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine... ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. rispunse Sebastian liniqtit. uta elvef iand. Sebastian se uite in urma lui.. dacd ii face pl5cere acest lucru. intrebd din nou: _ Lreoell. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. pe. care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. trisura porni. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . firi sd scoatd o vorbi. bunica. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i. zdrind bucata de pinzd rogie. spuse in cele . La scurt timp dupd aceea. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. Peter.Mayenfeld". Domnigoara Rottenmeier agtepta jos. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. istovitd de () noapte atit de agitati.i strigdtul conducitorului:. sub piinitre. cdci rru duri mult li-l auzir6.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. lnlr-aoevar. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. $i. Stitea cuminte. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei.i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. chiar gi pisici sau broagte 1estoase.. strigi ea indignatd. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. Domnigoard Rottenmeier. nici nu avurd timp sd se intristeze.urm[ stdpinul casei. care nu i1i t'olosegte la nimic. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. -Decesdnu lla n. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. i. cu toatd stra.bucurie.. ii spuse incet la ureche: Gata. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori. scuturind-o u. bine pentru ea 9i era incredin. in capul scirii. Sbrrra amindoi de pe scaun.nicia. indelung. pe 1rrs. in sfirgit. in care era impachetati pildria ei de paie. t<7. induiogat de chipul din abdtut al copilului. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit.. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. Ii spuse ci atit el. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. Apoi. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. igi aminti ci. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e. Cind ajunse in faJa trdsurii. Gindul ei se opri la bunica gi.uletrul in brafe. Cind se a$tepta mai pufin.. deodatd. micutd domnigoari. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. iar bucata de pinz5. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate.or. Heidi nu indrdznea s-o ridice. Dupa un timp. Curind adormi qi Heidi. in culmea indigndrii. o viri iute ln coqulet. Heidi se afla in tren. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. La rindul ei. se auz. cu perere de rdu. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. Heidi prinse curaj . oe care nu se desplrfea niciodat6.

bine. De acolo md duc sinsurd. cdci. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. eu sint. Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri. Dupd rceea. ciruta porni la deal. se invoird pind la urmd s-o ta . dpoi. daca te simtreai la ei atit de bine. Pei. neincrezdtor brutarul. ca tofi oamenii din sat. O chemi pe Heidi lingi el . de la bogitria orapului la sdricia din munte". potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors.. nu mai avu ribdarc si.rt o ciruld incdrcati cu doi saci. iar drumurile in tara asta sdu.. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti. la un moment dat. dupd un iimp de gindire. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. il contrazise Heidi. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu. pini sus.it. ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli.. a stat la Unchiul din de ln-gras. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali. Recunogtea pind 9i copacri de pe . asta eu nu am de unde sd gttu. sd gindegti altfel. spuse Heidi. acas6.. care e drumul cel . cu mindne Nu e nevoie. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. ll asleura t_letol. din nou. mai tirziu.. cu un aer foarte misterios.mult.. Cum. cu condilia si nu fie prea greu. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi. deschise vorba: Spune-mi. o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos. pini la Dorfli. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi.i. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului. Me rog. atunci. Dar s-ar putea mormii ca. dupd un timp atit de scurt. rdspunse Heidi. pind nu . la bunicul . Dupd care. din mind.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. nu-i aga. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. trasi de un cal costeliv. din r orbd in vorb6.. Apoi murmurd pentru sine: . Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva.omul binevoitor. care venise la Mayenfeld dupd fiind. Sebastian seascd urmdri un timp..i. Cdrulagul il mdsurd din ochi . De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . tu egti copilul care.. in micufa gari. apoi se agezi pe o banc6..i? Da. sd vind inapoi. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann. . ii ras.. de rdras bun. fi-a dat voie.cineva s-o insoteasci pini sus. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt.i pe Heidi. Nu departe de gari zd. Se In sfir. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli..un drum necunr)scut. nu :ierde nimic. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. cu geamantanul. cdci cunosc foarte bine drumul. Nici o gn1i. era din ce in ce mai emofionatd. punse Atunci Sebastian il intrebd. agteptind cu neribdare s5 so- un tren. se pdreau nespus de primejdioase. Frdmintat de acest gind. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli.s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. Heidi se uita mereu in jurul ei.Bine.Ce ciudat. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. pe care trebuia si-l pund bine in cogure1. care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. Domnul Sesemann qi fiica . dar eu tot nu mun..'i . $i tot aga. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. ii spuse ci i-l duce el.

intrd in odaie Brigitte.Aici sint. cu vocea su grumatd. tre degete piinea buni gi proaspdtd. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. frdmintind in.. nu mai plinge. la Unchiul Heidi'. intre timp. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. alergind cit o lineau picioarele. bunicufo. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. preling pe bratrele fetitei. Apoi. lingr mine. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. in cele din urm[. Ah. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. abia izbur si deschidd uga. aici sint. . Pdreau ce o salutd. capul copilei. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. ajunse gi. o si vin si te vdd in fiecare z. Pe mdsurd ce inainta. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. copila mea. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. mai spunr ceva s5-1i aud glasul.. mea. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi.. uscata. Da. apoi. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. Unchiul din mun(i se inrS. iar Heidi. fata ei neca- marginea drumului. pe drum. inint. Mingiie un timp cu blindete. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. + In acest timp. ca un adevdrat pirinte. Deodati. la o cotitura. igi luase rdmas bun de la Heidr. cici povirnigul era abrupt. de emotie. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. lui Peter. asta e o adevdratd bi' necuvintare. Eqti tu. Hai.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. mam. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. - Nu. in toiul aprinselor disculii. in sfirgit. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. gi te rog frumos. dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. Spori pasul gi. adeugd ea. razna. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt. bunico. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. gi-i ureazd bun venit. cu coguleful in bra1e. de atita tulburare. Iar tu. Zadarnicd-i era insd graba cdci.. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. pdrul ei cirliontat gr vt. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. la tot pasul. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. eu sint. $i rostind aceste cuvinte. de un an incoace. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. porni la deal. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. Heidi urca mereu. ei o lu5. Deodata. insi. srrisi . iar cogulelul nu era deloc ugor. tremurind de emotie. fetil. e p[rul ei. Cind ajunseri in Dorfli. nu se Doate! izbucni ea de bucurie . iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. iar seara. murmuri bdtrina. In acest timp. . va mai intoarce vreodatd ! .ise qi pina in sat. rosteste in goapti: Da. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5.

.i.. De altfel..Heidi. ta? $1 pdl6noara cu pene. Nici nu gtii. a noastrd!. mamd. incit ii spuse ci dac6. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. ciodat6. scoase din coguletr pdLaria ei de pai. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase. intr-a- Nu. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. i t' .. dar dacd tie ili place atit de mult. cit timp o mai am pe a mea. ce rochili frumoasi are Heidi. sd v[d cum ifi vlne. i. Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene.!. cu atita sfinlenie. de pe masi. ^ a te-o. Apoi. ca strinse mina.i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. potl s-o pistrezi. te rog. vechea ei pild:ioari..i-o pe cap. pune-o. mototolitd in timpul cdldtoriei .. apoi se invirti in jurul ei. e tot ai. . punindu-. rispunse Heidi. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl .

Sper cd nu te-au gonit. agezat pe bancu[6. le agezd in fala bdtrinu tul. ar fi putut si o vindd. cu toatl duioqia. apoi. buniculel Bdtrinul tdcea. 5 citi. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun . Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. in sfirgit. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. il vazu p bunicul ei. invdluit in fldcdri.. Curind. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. pe bani buni. Oh. bunicule.devdr. Rimase un timp nemiqcatd'. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. Ghe[arul. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. 54 - N-am nevoie de nimic. Mi-era insi ru qine si le spun. rispunse Heicir . o impituri gi o viri in buzunar. in timp ce o conducea spre ug6.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate..ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. nu. in schimb. Dealtfel. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. Altfel. dar vezi. vino miine. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. copila mea. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului.. imbrdtriqind-o cu duioqie. ce scdlda intreaga pajigte.. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie. erau acum in carcafi de lacrimi. Heidi se oprea la tot pasul. dar. incit uneori. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. ochii lui. ii spuse Brigitte. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. Noapte bund. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt.. impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului.. a$tept. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. bunicule. care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul.. O mingiie un timp p Heidi. Era reflexul stincilor Falkniss. dupd ce citi scri soarea. Niciodatd. spuse bunicul. Heidi azvirli co. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl.. Bunicule. spuse bunica. se gribi s6-i rdspundr ..nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi. fiicei invdgitorului din Ddrfli.. gtii. de Peter gi de caprele noastre. Era atit de coplegitd. Cred cd docto rul. Noapte bund. bu- nlco. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. nu avea de -eind sd o poarte. fii atentd. simteam cd mi sufoc. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare. prietenul domnului Sesemann. Deodatd. Sdri de pe genunchii bunicului 9i. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. Bunicul te-ar recunoscut oricum. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. plingind de atita incintare pi de bucurie. mi-era atit de do de tine. pu nind pachetul pe bancd 9i. o raz6. dar miine am sd vin sa te vid. fost buni cu mine. Asta e pentru tine. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. $i vino. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum.. Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd.

i1i pregitesc un altul. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. aerul de munte. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin. pe neagteptate. Iqi biu laptele cu poftd. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii. se repezi intr-acolo. suspinind de pldcere: Ah. ce lapte minunat. aqa? Peter. Ciocirlia Nu. de buni seam6. spuse bunicul. in aceeagi clipi. la ea acasd. in sfir. Zburda. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. Dac6. Peter.qi fala i se lumind de bucurie. Stii. ciobdnagul se opri..pada 9i Heidi. Heidi insi dormea. cdci. o sd folosegti du-se aga. nu credeam cd ai sd te mai intorci.. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului.Pat am. de afar6. se auzi un fluierat prelung. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme. . fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. Te-ai intors. Heidi se agezd pe locul ei obignuit.. ca sd fie vazutd. in timpul nopfii. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. miine nu. una cite una. Deodat6. iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. Heidi nu mai putea de bucurie. se strinseri toate in jurul ei. chemind fiecare capri pe numele ei. apoi lisd cana pe masi qi spuse.la bunica. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. Nu-i nimic. sd mergem si bem laptele. strigd Heidi 9i. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati. sdLrind de colo pind colo. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. Cind.. de bucurie. uluit. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA. dar poimiine mergem sigur. dar fii liniqtiti..mai bun pe lumel . Cind o vizu pe Heidi. gi. reintrd in caban6. cu Peter in mijlocul lor. care igi ridicase bdrbufa. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. Mai intii.it. cufundatd intr-un somn adinc. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. mai frumos. altul Deodati. Le imbrdtiga pe toate. nu cred ci: existi . rdspunse Heidi. ii recunoscuserd vocea. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. bunicule? !? alti datd. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. mai spuse . $i tot jucin- nitos. insi. rispunse bunicul. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. Miine mergem impreund cu turma duiolie. Acestea. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. neribdatoare. miine mi . dintr-o risuflare. Buni seara.

Grozavd idee. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. mul. dupi ce mai capefi pufini putere. care le face la fel de bune. ea avea si rimind la bunica. Sufla o adiere ugoari ce se strecura. finindu-se de mini. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile. cu nesa!.. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. Nu. De altfel. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. parcd.umiti lor. in aceast6" zi... bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. Nu. nu. parc6. iar duminica. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. de fapt. pini si ajungi la Numai Ddrfli. fremitind. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri.. guvernanta.spunindu-i c6. Era simbiti dupi-amiazi gi. imbibat de miresmele pajigtii inflorite. relui ea. aerul curat de munte. ii curmd vorba Brigitte. . spuse: Gata. bitrina ticu.. Ei. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. o intrerupse bunica. In sfirgit. faci cu de-ale gurii. Brigitte se gribi s-o dea de gol. de teami. el o s5 gtie mai bine ce si ei.. incepind de azi. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. ins6. se ardti gi bunicul care. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea. in timpul 6sta. si nu i-o fure cineva. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. apoi. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . ea o sd mi ajute. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. printre cren- gile bdtrinilor copaci. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. . a prins din nou putere. ii mullumi din inimi pentru piinile. in fiecare zr o si ai piinita ta. doui. trigind in piept. din picate. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird.. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei.. Pe urr46. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci.cd. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. Gata. Deodat6. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. vizindu-gi fiecare de drumul lui.. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt. mirturisind ci. Cind copila se apropie de ea. Dupi ce le-a mincat. s-a simfit ca o nou-niscuti. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. acum putem merge. Stitea fericitd la umbra brazilor. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. nu!.i se lumini de fericire. Heidi ziri pe o policioard. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap.ci piinigele astea. bunica nu mincase decit o singuri piinila. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei..

ericirii. ticuti.. Heidi era incintati. in culmea f. Spune. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. se auzi un ciocdr it in fereastra. mai uiti el. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. se inr. $tii. . bunicule.trind Ianrea. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. incit pe drum - Phstreaz-o. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa.din urmi. in ajun. spunindu-i: Datoritd tie. in amurg. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. cu rugiciune cu tol. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. scumpa mea copil6. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. . Il ascultS. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. - Care vrei tu. uscatd!. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila. Dacd n. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: . Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. pe mdsurd ce Heidi citea. a doua zi. in liecare zi. eu am invitrat sd citesc. Heidi strdlucea toatd de bucurie. se aqezd din nou gi intrebi pe b6.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. nu ne ajutdm singuri. gi Heidi incepu s6-i citeascd. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. tn cele . spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. ci o sa ne rugdm amindoi. aga cum era qi firesc. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta.sd-tri citesc ceva? Un imn.ri. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. bunicule. prefera totugi s[ coboare.. mormii oamenii. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. urcindu-se pe un scaun. Vrei Adevdrat. Bunicril lf. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. Deodat6. Heidi lud rochitra. copila mea. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. cdci. un imn nespus de frumos li induiolitor. Nepoata veni numaidecit. :u invergunare si ia 9i pdldria... spunindu-i c5. mi s-a inseninat inima. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor.. sint banii tdi. La urma urmei. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. e a ta. cu . cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. ?p. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. plin6 de insuflefire. Apor ir mullumi. Heidi fugr repede in odaia ei. scumpa mea copild? Ai putea . Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. cind termind de citit. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. nimeni nu ne ajut6.bunic6. in ceea ce o privegte.. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. Ei. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. Cind sd plece. bine. Nu-i aqa.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul. lviergea ticutd. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. Acum sint fericitd. in felul acesta. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. cu bratele incrucigate la piept gi. Era atit de fericiti.. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse. de pildd. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt. Cind intrard in cabani.

in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc.. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut. Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure. Heidi nu se l6si mult agteptati. bunicul se trezi gi. Ce .. luind cu el un scdunel. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit.. se duserd amindoi la culcare. mai era incd supirat pe el. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u..Iartd-md tatd. iar eu. vorba ceea. Nici nu gtii ce frumos esti. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. Bunicul i9i privi nepoara . trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. gi ramase neclintit pe banca lui. e o Doveste frumrlasd. Banii insd se isprdvird curind gi. intr-o bun6 zi. Bunicul privi poza indelung." Deodati.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. intr-adevdr. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet.rea nici o zdreanfd de nor. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. Primegte-mi inapoi qi. copila mea. pe cer nu se zd. itri voi fi cel mai ascultd. apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor.. care... vdzindu-l pe bunicul ei. O razd. Se agternurd citeva clipe de tdcere.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. i se ndz6.tor dintre servitori. in sat'. Era duminicd. Apoi. rdpus 9i el de somn. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. La citeva ceasuri dupi aceea. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. li tritia foarte bine acasd. pina cind.teapte sd te vadd. $i aga fdcu. rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui.. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . cdci.noi. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei. in coroanele brazilor din spatele cabanei. gi-a primit fiul cu bratrele deschise. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei.A fost odatd un gospodar care avea un ilu. la pdrintrii lui. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci.toare. 58 pede afard.. A$a stind lucrurile. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. o citise de atitea orr. bunicule? carte mare sub bra!. in schimb. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca.. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald.zu pe ginduri - Da. pe o pajigte nespus de frumoasd. bunicule!. in loc de recunogtinfS. ca sd-gi agoniseascd traiul. v-am pirdsit.ifi std in hainele tale de sirbitoare. dimpotrivd. nu-i a5a. luind-o de mind. dar. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. printre strdini. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita. dupi ce mincari pe sdturate. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi.. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului. la serbare. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. Uneori. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei. cobori 5i se intinse pe patul lui. la cdpdtiiul nepoatei iubite. luminind chipul frumos al copilei. de bund seami. copila mea. La un moment dat. Bdtrinul stitu muita vreme aga.

bravo! se bucura pastttrul. cotul. Era pastorul.ri si scoatd nici un cuvint. bunicule. itt. bucurie qi striga. spuse unul.irte bunicului gi. spuse un al treilea. Se apropie de b6trin gi. cu ochii strdlucind de bucurie. in t<''iul acestor disculii.a gi singuratic.. stringindu-i mina cu toati cdldura. pe obra.. Bunicul qi Heidi se a. linindu-se de mini.. Deci.llr. litl trebuie datd la scoali. ne$tiind ce sd mai cread6.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. tll de rdu pe cit pare. Daca n-ar fi asa. unii. sd se intoarcd la un bunic pt'.. La urma urmei. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. 9i creu ... numaidecit. nu era it. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. vecine. in culmea fericirii. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei.e rindurile.. cu blindefe. numaidecit.l. spuse el. in piala printre noi. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr .sd citesc 9i sd scrru. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. raspunsc. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p. La tttt pasui. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. vilat Bravo. incd o datd. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i.. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut.t ::.. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i. se gribi sd adauge un altul.. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor. la serbarea noastr6?. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel.tt 1'r':.. fii binevenit printre noi. la tot Pasul: Auzi. sd mai punem fara la cale. De ?Cc'c'r. refe. ca pe un vecl.potece. ca in tin. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at. coplegit de emofie. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. Unchiulel strigau algri. Dumneata ai avut dreptate. uluili. Oamenii din jur cdscau gura la ei. atunci. Incintatd de atmosfera sirb[toreasci. Bitrinul.. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-. La un moment dat. .ii.. dacd acesta ar fi. pastorul o mlnglla Heidi.li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. cind ai fost la mine sus. la vale. cu sau fdrd voia dumitale. \pr luindu-li rdmas bun. erl cu fetila.ezara pe o bancd la marginea pietrii. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. Deodatd.t bunicul.. tot silttli primi cu braiele deschise. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. din mullime se desprinse un birbat inalt. prietenul de altd dati al bunicului. Eu am spus asta intotdeauna.in. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii... Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter. . aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi.. ten reintors in rindurile obltei. curind. tot mai puternic^.qovii qi vino. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru.. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi.i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru. in cele din urmd. ii spuse: $i. satului. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat.si placi Cum si nul Dealtfel.. Vedeti. sd 9ti1i ca anr t . Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. . Heidi sdrea in sus de tului. nu-i aqa? . $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6..

dar clipi din ochi $treng1re$te. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene. bunico. bunicule! mos Da. Nu. iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii. Dealtfel. Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii. rispunse bitrinul. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. intr-o buni zi! .cu lnduiogat.de ce ar trebui si te pedepsesc. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind... Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil. ce fericiti sint! . si-fi string mina. La iarnd mi intorc in sat. bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru. in sus. $i te rog. Nu{i fie teami. printre vechii mei prieteni. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai. De-acum inainte vom trii in pace ca.. Sitenii ii insotird un timp pe potecS.. Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. pistreaz-o sin6toas6. vino mai aproape.... bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. pdlhia e a ei.ca oricind. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter.. Deodati.. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. nu se poate! Ce surprizi!. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei. cu fatra luminatd . Brigitte siri in sus de bucurie. fetifi minunati.asta meriti pe pulin zece franci.. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate .zimbetul bucuriei.. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua.. Unchiule. mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi. azi toate sint mai frude moase ca oricind.. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba. Bunicul incuviinfd aceastd idee. Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. strigi bitrina cuprinsi de.. Migcatd de fericirea bunicului. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc. nici nu vid. Dac6 fi-a dat-o.emotie. nu se poate. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6.

I]ETITA MUNTILOR .HF]IDI.

pe unde seliei. Aceasta se ariti curind. lmpreuna cu nepoata lui. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi.. ii insofeau acum. aflate nu departe de Dorfli. didu buzna in cas6. timp. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. pind Ja urmd domnul Sese:lann . in drum spre cabana singuratici. Cu sufletul la gurd. la i. ca o vijelie.. Heidi o deschise cu neribdare. 62 . Cum era gi firesc. incepuse sd se lase inserarea. firi si se incurce. porni cu Heidi pe cirare.Pentru mine. ln graba lui. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului. pis3tr)rul Peter. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi. pe bunicul din munfi. impreund cu bunrca. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie.i-a dat consimfimintul gi astfel. Era o scrisoare de la Clara. dupd ce :e agez?rd cu totii. in mijlocul unei naturi incintdtoare. vegtile primite de la buna ei . :tena. cu acest prilej. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat.rilmna. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi.iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. Tocmar atunci. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. poleitd de ultimele raze ale amurgului. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. . izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. dupd ce le strinse mina tuturoi. gi incepu sd citeasci. bineinfeles. cu toate celdura. intre ve- trecuse intimpldtor. la Bdile Ragaz.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. cu dangdtul lor pagnic. care a venit s6-mi string6 mina.. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare. ln SUS. se izbise cu fruntea dc. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi.

Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi..aceasti bucurie. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo. Avea ochii tri$ti. ai dreptate. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. firi lovdire. doctorul igi putea si se riceasci. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. lucru neobignuit pentru el. cum vid. ii rispunse doctorul. dar trebuie si mi intelegi. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-. la munte. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia.cicilitor. Era o zi frumoasi de septembrie. Trebuie! Apoi. in floarea virstei du-gi prietenul intristat.Trebuie. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. privind in jos spre pietrele trotuarului. se gribi s6 adauge: inainte de toate. fu intimpinat de stipinul casei. $i. care pigea incet gi ingindurat. de alta. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru.tem in septembrie $i.. continue: Gindegte-te bine. timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj.. Da. ci. prin bun6. dragul meu Sesemann.ATONTE Bunul gi blajinul doctor.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru.. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. de la moartea sotiei lui. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. $i rostind aceste cuvinte.. de atunci. Cu ea. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. ca td- Dragul meu. locu. iar pdrul siu negru. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. De atunci. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann. strilucea acum ca argintul. care-l agtepta in capul scirii. in- solit de Sebastian... Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. Asta pe de-o parte. la inceputul primdverii.HEIDI. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. imi dau seama cd sint . dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. spuse nie. pe un .blajin. foarte prietene.

se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum.i. scumpul meu pneten. ins6. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6.. Pentru Clara. in schimb. la rindul sdu. insi. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului. Apoi. $i pe ciobdnapuf p. cu toate sinceritatea.. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. ziu. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. dar stipinul casei nu-i didu rd.. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. in luna mai. in voce tare contrnui. in numele nostru.r-. Se in_ toarse spre doctor gi.. duce(i-v6. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. Dar. Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. Acum . il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. ce_i drept. la bdile Ragaz. Crede-md. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine. Tu nu rntri niciodat6... al tutu_ ror? In felul dsta.gaz sd se mai gindeasid si. luin_ du-l de bra{. la anul. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. pe tofi. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. mi-a venit o idee grozavdl. in felul dsta. apoi. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. in felul acesta. izbucni: Doctore. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. bunul meu prieten. dar foarte slabd. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece. dar. dar. in band gi inapoi. De mult le am pregitite. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori."u pe bunicul. Cici. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi. nu sintetri de ea. gindindu-md la plecarea mea. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. Acum insi."prA. ridicindu-se brusc de oe scaun.. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. gi atunci. ca mine. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. ii spuse cu gingdgie in glas: Da. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. bdtindu_t cL palma pe umdr. mr se probleme greu de rezolvat. dragul meu. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. in scaunul ei cu rotile. E drept ci fiica ta. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit.a cite e) snoavd plind de haz. il conduse in odaia fiicei sale. Tu. Si-i vedefi ne toti.."nli. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei. prin infirmitatea ei. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. iar tat6l ei se gr6bi si. din vorbd in vorbd. asculti planul meu. domnule doctor. la inroarcere.deva loc s-o ferim de orice oboseali. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. deocamdati. dealtfel. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd. In clipa de fap. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi.u ._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten.. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind. te rog. Ca sd_i crufe lacrimile. ce zici'! pllns nlcl tu. Nu. dragul meu prie_ ten. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. apucindu-l de miini. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia.

cu mirare. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi. mai cu seam6. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. domnigoarq Rottenmeier. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia. in loc si f i-o petreci la munte. se intoarse grabnic acasd gi iat-. domnule doctor.. la fel de respectuoasd. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti. in schimb.i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier. se gribi si rdspundi Clara.. bine.. despre buna mea Heidi.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . spuse el.. cutia asta qi lituri fragede. Dr.rrul. Sebastian. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . Ai dreptate.. cum sd vi spun.rar:r Rottenmeier..insi.'i. Bine. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie. zimbi docto.drrcttrrul. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. mi-a venit 9i mie ideea cd. ag fi fericitd. eram in sufragerie 9i. aga cum doresc pi eu.... dacd a$a stau lucrurile. dar se pare ca da. gi tatdl tdu. Vintul. din ce in ce mar tare. dis-de-dimineaf6.. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse. are dreptate. stiruitor. interveni tatdl ei. care trebuia sa-l pregateasca. care.. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. gti1i.. Cind sd treacd pragul. Doct. Clara insd il apucd Ia. la rindul ei.. intimplitor.. Domnigt. lipsegte acum de acas[. ia spune. cum se cuvine. dar domnig. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui. irr dorinta de a o lasa sa treacd. pind deseard il vefi primi. se ridicd de pe scaun. intr-o clipiti. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun. camerista odaie.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine. spre a-l asa ^saluta.. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit . acum tdindu-i calea doctorului. umfla qalul guvernantei. cll vocea sa blajini. fdcindu-i o pleciciune adinci. cu gindul sd iasd. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. cu cit are omul mai multe idei. care se pregAtea tocmai sd iasd. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor. Dar. La despirlire o rugi.. cu pinzele intinse. scumpa mea. ciobdnaqului Peter si bunicii. de vreme ce. aga... Miine. printre. Nici o grij6. Da. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i.... Da. Aga o sd fac.. te rog. fetifa noastrd. pe prietenul casei..ara Rottenmeier. fdcu un pas inap.. atunci s6 qtii c[ md duc. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire. Iar tu. gtili. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale.. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6. il intrerupse doctorul surizind... curtenittrr. o sd mi supun. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd. Bine. in vestibul. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri.. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor.. Deodatd. Nu de alta' dar mi-e teamd c6..... i se adresd: V-ali supdra. Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag.ul. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii.. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin.. ieSi Hm. ai dreptate. se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi. ficu acelagi lucru. dar n-avefi nici o grijl.. dacd v-ag .

de drumul siu. Un . firegte.al cilduros pentru betrine. atunci cind le va deschide. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei. din cele povestite de Heidi. tot pentru ea. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. Un salam mare.. de zile mari gi. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru. cu un capigon de toatd t'rumusefea. Asta. pentru Heidi. fird si mai ziboveasci. cutia cu prdjituri fra gede. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. r 66 . se apuci si facd pachetul. ca sd-i [ind dr cald gi. intimplitor.. Cind pachetul fu gata. i-l trimitea Brigiitei. dar. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I. in sfirqit. la care Clara se uita cr nespusi bucurie. cit de lacom. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful