*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte.mine ea aici. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. spunindu-i c6. da_ nanta ii ficu zi. tot felul de idei ndstrugnice. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. capr6. in schimb. prin ce spaimi trecea. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6.in gifonier! !! repeta ea intruna. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. munlll0r $1. lucrurile se vor indepta. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. inainte de cind. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. li povesti pc . cle tlecare dat[.. Cuvintele preceptorulur dispus6. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. Dupd pdrerea ei. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda. Adelheid? strisi ea tea. nier. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. fetila avea totugi L. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi.. mare putere de infelegere qi. asemdnind. fErd indoiala. toritd noului ei mod de via1i. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. desigur. tatil ei. neputind sI se teascd.. pe ascuns. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. spunind: ingrozitd. 9i apoi le ascundea pdstrez. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire. gi-i spuse. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. de pild6. piinilele pe care. in fiecare dimineafd gi sea16. N u. va lua o hot6rire.. care. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. Si agteptim s6 vin6 tata $i. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. nul lipd llcicli. sd vind mai intii in sufragerie. in sufragerie. Mai ciudat potolea. iar alta cu un cioc Clarei. iar 6sta un uliu. Dar 9i asta va C\ara. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. Dupd mesele de prinz. de qotii. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. dar 38 Bine. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. md a$teaptA bunica. sinr in fundul gifonierului. cu sufletul la gura. pre_ ceptorul o linigti. in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. rdspunse ea tdios. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. in camera ei.. povestea veni inapoi in sufragerie. $i fird si mai spun6 buni seara. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. i$i incheia povesCe-am descoperit. er indemna sl dormea. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. cind sosi perceptorul. semn.

o ascuns( in fundul gifonierului. ingiimi ea printre suspine. Heidi gist pe pat piliria de pai. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. cind Tinette trecuse pe lingi e . le-au aruncat pe toate. .u petetiu in brafe. mai multe 9i mai proaspete. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. Nu mai plinge. O si-ti dau eu altele. fetila mea' o mingiie Clara. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic." Cind se urci itl camera ei. Ale tale s-ar fi ficut. in- Necljiti. incit ai fi zis ci i se fringe inima. micuti domnigoard. am vizut tot. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: . La cin6. Heidi se duse in camera Clarei 9i.Fii linigtiti. Heidi avea ochii ro$ii de plins .domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric .. O strinse la piept fericiti qi.i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. care auzise tot ce s( intimplase gi. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. dar se stipini. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci.'. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare.

. care se diduse la o parte. nieze Heidi. o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. lipindu-se de copilul lli. rispunse Heidi. micuJo. lucruri s6 mdninc ceva. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. ilai. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). finu si subli_ Bine. prea multi lume. scumpa mea Clara. titicule. te rog. foarte bine. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era. da. spuse domnul Sesemann. vino incoace. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald. des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios. de la venirea lui Heidi. fiindci la prima fintini era apa rece. domnule Sese_ mann. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati.exact ce si-i ceard. incepu ei. api rece de la fintin6. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. Clara e intotdeauna buni cu mine. Dar. . si n-o trimi. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba.. in :asa Sesemann era agitalie mare. srApiNur. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. acel domn? 40 . Acum vi las. bine.. m-am dus mai departe.har cu api.a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi.Da. Pe urm[. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. nu te-ai plictisit de ea? Nu. Ei.. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. apoi o in_ trebi: Agadar. inchizind u. adu_mi (nu . care lntre timp se ridicase in picioare: . un pa- in miinile lui. la rindul siu. Aga! Ia spune. 9i a trebuit sd md duc departe. Se asezi pe scaun lingi Clara. am infeles. foarte rece. nu. ia te uiti.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! . gi abia acolo am umplut paharul. Domnul Sesemann rise cu poftd. rispunse Heidi.. Dar am luat-o pe alti stradi gi. se gribi sd adauge Clara. iar tatdl.Da. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. rispunse el.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi.. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. md bucur si aud asta. Stai pufin. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi. Heidi iegi. ca de obicei. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii... vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus.. sd-1i string mina. adu-mi. gi acum. adu-mi. ii lu6 miinile Foarte bine. md rog. Nu. Ba da. Stipinul ca_ . Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate. apoi ii spuse lui Heidi. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. luind paharul din mina fetilei. in sala de studii.

dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei. $i. de care atirni ceva tot de lanJ aur. o sd aveli gi un ajutor.. de aceea. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. domnule Sesemann.. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea. care urmeazA . Domnul doctor! Da. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. aceeagi sear6. bunul gi bdtrinul .OR Nu qtiu. indepdrtata. unde il a$teptau numeroase treburi. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea.. aceasta fiind dorinta Clarei.gros de aur. murmurA guvernanta.la mine 9i mi-a spus: . Dupd paisprezece zile de odihni. m-a intrebat: . Dupd ce a biut. i-am rdspuns eu. micuta elveliand va r6mine la ei.IIEIDI. . precum . care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede. Soseqte mama mea. stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris.Domnului Sesemann". addugi el.Cui ii duci apir?" . s-a apropiat de fintind.D6-mi qi mie s5 tat beau. Desigur. intr-un glas. Cind a auzit asta. Curind. dacl tot ai venit cu paharul". Pe micula Clara. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit. iar bastonul lui are un cap de cal. FIITITA lVITJNTII. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei. ea se intelege bine cu toatd lumea.tifi. apisind pe fiecare cuvint. intr-adevdr. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. s-a ui. incercd sd-i explice Heidi..nici un motiv si fie existi De altfel. dupd plecarea lui drn Frankfurt. Domnul Sesemann rise cu poft6.doctor! strigari..

iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. auzind des pre ce-i vorba. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. o in vld trerupse bitrina. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei. mi nunat. bine de riu. s-o facd si li le schimbe. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. domnia ei nu s-a incheiat.nici un motiv sI i se dea un altul. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. . Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. pini va fi chematl. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. Heidi Nu. . cu pas domol. Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. ii spus.ci. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. s6 te p.. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. . dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. fdri indoiali. se auzi uruitul rofilor 9i.. servitori. aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. Domnigoara Rottenmeier controld. si vadd dacd totul era in ordine. Bund ziua. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. d. fetiJo. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette.'r vedea mai bine. A dclua zi dimi neaf6. trisura se opri in fata casei. nr . Se simlea aici de parc6. aIn sfirpit. s-o primeasci pe doamna Sesemann. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. copila mea. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd.s6-mi spui simplu: bunico.bunic6".Heidi. se agezi un pi. ciocini la usi 42 . mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape.respectuoasd. impodobit de un pir alb. camerd dup[ cameri. . ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea.. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. cd. Cum te cheam6? o intrebi ea. chiar daci ar fi fost vorba numai d. cu nepoata ei. rdspunse copila. Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei.. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca. in clipa urmdtoare. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. simplu. Dacd un copil are un nume al siu. in ciuda virstei. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. - Se simfea putrin vinovat6. nu. stimati doamn6.

cdci. deodat6. gi tot atit de frumoase. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. dar degeaba. . care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. nelol lnceta sa mal plin96. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt. . Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6. inainte.ir Spune-mi. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei.o? foarte. o linigti bunica. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. Nici poft6 de mincare nu mai ar. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla.Ascultd.. timp. el incearci mereu.. ata cum 1'acuse.. acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l .jinc pi de cumsecade. Totul osd meargi totul. $i totugi. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui.. Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi. Aga.r5ie. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. Ala. nu mai plinge. rbspunse Heidi. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. Peste putrin. Poza asta ii-a amintit. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. de ce e nccijitd. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos. Hai. izbutea sd adoarmd. Hai. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. oftind.Dar Pentru c6 e tare greu... Niciodatd.. voinla Ba da. nu putea s6 adoarma d-. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara.rara Rottenmeier. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. nu-i aqa? Uite.crtesc. copila mea.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. Heidi. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. spuse Heidi. si.. rdspunse Heidi suspinind. Din clipa aceea. pe dinaintea ochilor incepeau sA r . Adeseori. In mijlocul turmei se afla pistorul. Cititul nu se poate invdla. pin6. atit de bund 9i de prietenoasi. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi..domnigoarei Rottenmeier. $i mai sint gi altele in cartea asta.. vezi. Numai a$a ai Sa inve[i. de ce.-. sprijinit in toiag... bine. r. domnig. de indatA ce :r' culca. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. 6u1. fetila mea. azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. Me rog. ou. aqa cum ii flgdduise qi. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind. Dacd vrei. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. in sufletul copilei s-a schimbat ceva. ar putea fi 1. te rog. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. pe care pdgtea o turm[ de vite. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. feti. dar. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor..r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei. o intreb6 apoi bunica. rdspunse bunica. seara. desigur. qi acum sintem din nou vesele. ceva ce te face si Dete. fetilo? . dar tu. Ldsd si treacd doue-trei zile. aSa mi-a spus Peter.cgtile astea minunate... .' foarte tirziu.. !i-o povestesc. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. din zr in zi.-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind. era tot mai palida. Nu crezi cL am dreptate. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. cuprinsd de un plins sfigietor.. in sfirgit. Atunci isi ascundea capul sub pern6.

Heidi stitea aldturi de Clara gi. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd. Nici ei. ^ vorbind. un adevdrat miracol. Heidi ziri .. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care. distinsi doamni.la masa de seri. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. De pildi. acum. intocmai. pirea cu neputintd de infiptuit. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii.continuare. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16. La o siptimind dupi aceea.cuvinte de bun venit. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann. dacd tinem seama de ce a fost inainte. pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. a$ putea spune peste noapte... Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea. care la rindul ei a dus la o nou6. Cind se asezard. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. spuse zimbind doamna Sesemann. acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. Aceasta il pofti si ia loc 9i. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. cu o copertd nespus de frumos ilustratS.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. . il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii . agteptam gi. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. a$ putea spune ci e. mdrturisi Heidi fdrd govlire. citea cu tot mai multd infl1cirare. intr-un timp foarte scurt. 9i mai bund metodd de predare. rdspunse bucuros precepto.

. pe care acum le intelegea gi mai bine. in acest timp. Urma apoi a treia poz6. ascultind intotdeauna. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. Seari de seari.. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu.De tot? intrebi Heidi. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi.. sprijinit in toiagul lui. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. Dintre toate povegtile. Pini la culbare. zdrenfiros. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. fericit cd poate sd-l ierte. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste. Dupi plecarea bunicii. clitinind din cap: poza ciobinagului care. dupi cini. Da. rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie.. incuviinfi bunica. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. cu incintare. Fetiga nu mai putea de fericire. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte.. rogie in obraji de bucurie. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. O citea acleseori. insd. explicaliile pe care i le didea bunica. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. e a ta. in poza asta. -+ In altd pozir. el apirea slab gi sdu. cerul era mai pulin luminos. cdci. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult. iar de miine incepem s-o citim amindoui. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. fetifo.

nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. cb dumnezeu tot nu m-a auzit. bunica ii mingiie obrajii. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. lncet. dimpotrivi. . de data asta firi unde gtii? intrebi bunica. raspunse Ieula.. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi.. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. cind vizitiul trase trisura la scari. Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. egti o copili cu. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi.veni. dind din cap. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile. fetila mea? Da.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . in tulburarea ei nemirginitl. spuse bunica. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. incit si nu fie o zi tristd ci. frri s6-gi dea seama. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. incet. fetila mea. De la o vreme. copila mea. rispunse Heidr cu nu De ce? . de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. Ai inteles. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. rispunse Heidi. o zi plinb. Clara era mute gi posomoriti. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. Ce-i cu tine. Heidi 46 amitdciune. Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . sosi $i ziua despirtirii. de veselie. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. Intr-o dimineall. fel. dupi o clipi de ticere. Foarte bine.m-a ascultat niciodati. Fetila mea.. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni. mirturisi Heidi.. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. in gind. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi. goviire. Degeaba m-am rugat. Heidi inviti sd coas6.. minte $i rostind aceste cuvinte. despre tot felul de lucruri.gi toate o si gi se implineascl in viafl.Fiindci nu ajuti la nimic. in inchipuirea ei de copil.. pini in ultima clipi. in timp ce Clara mai dormea. cu duioqie. Heidi nu mai era atit de vesel6. Dupd plecarea bunicii. ne. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. A doua zi. acum nu ma mat rog. o chemi pe Heidi in camera ei.

Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd. in afard de Clara.. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. incetd pe loc si mai plingd gi. Dar blindelea lui era zadarnicd. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS.. Ce-i cu tine.poveste in care era vorba despre o buntcd moarti. printre sughiluri. De iegit. halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei. In cele din urm6 izbuti. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu . de ce numai rr lingurd'l luagi doud.. datd. de ce te strimbi in . i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb.. cind se culca. Seara.. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96. care. care o cuprindea era atit de mare. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . Curind.ista? Niciodati nu te-am vizut aqa. bolborosi ea. iegeau foarte rar. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. Heidi. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea.nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. cind Heidi nu voia si minince. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi.i. ci in povestire era vorba despre o alti bunic6. c6. de fricd.rlba ca varul. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul. Cici. se f6cu . spunindu-i cd nu bunica de la munte murise. 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu .. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare. vdicirelile tale sint necugetatc .. ca s6-i n-am dau piinile proaspete.. nici nu $titi ce gustoasi e. incit igi a.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. micuf1 domnigoari. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi.i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea.ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi.si mi mai pot intoarce la ea. atunci. Heidi zirea mereu ir. . se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid.

ade. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. Ca s-o linigteasci. domnul Sesemann apisa servitorii. punderea de a o mai refine la Frankfurt. scofind un gipit de spaimi. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. i. Clara . a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. pe rind. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. dupi pireree doctorului. guvernanta siri in sus. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. gi-i spuse c6. ErA ora patru gi jumitate. o cilitorie in Elvetia. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. Tatil ei era de neinduplecat. care lucra undeva prin apropiere. cercind si afle ce se intimplase. ar fr foarte primejdios pentru ea. in. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. in primele clipe. Heidi era foarte bolnavd gi. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. 9i se duse in camera fiicei lui. pirisi sufrageria. dealtfel. sfirgit. si facem pregitirile de drum. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. neavind incotro. aceasta fiind. pe acoperigul casei.sese incremeniti. ii figidui ci la anul^vor face. In cele din urmi. ceea ce. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei.. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. nu mai gtia ce face. De aceea.. socotind cd nu-gi poate asuma ris. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. Clara trdgea cu urechea. fh. de bine de riu. nopti in gir. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. In acest timp. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. la bunicul ei. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. negtiinr ce si mai cread[. invocind tot felul de motive. Stitea neclintiti. alarmindu-i pe toli Coboriri. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului.se aranjeze un pic. ar putea se umble mai departe. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. pini colo. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. in sufragerie. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. impreuni. Claia se impotrivi. lisind im presia merge cu spatele inainte. Trigea pe ea rochie dupi rochie. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. ln. pe larg.ri indoiali. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. Mirati dt zarva din cas6.

sper c6 sintetri aminnul dor. Ce-ai zice. ir spuse Clara. in sfirgit' sosi qi Dete. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie. il asiguri incd o datd st6pi.' la despdrfire. E un lucru cit se poate de firesc. neinchis. spunind cd azi nu poate.blindefea. Vino s5. batiste. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! .rd. de bund seami. cind s-a trezil.. - cul Heidi era atit de tulburatd. Heidi nu s. chiar azi. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste.i dddea seama daca e lreaz6. 9r tu gi Johann.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. daca i1i place. plece. vezi qi tu ce-am pus in el. In timp ce stipinul scria. cum Atunci si mincdm gi pe urm6. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. cu un aer triumfator. cici atunci.mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. qi s[-mi spui.. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele. Aaal ficu Sebastian. iar in zilele urmitoare. Intre timp. spunindu-gi in sinea ei cd. La vederea lor. Si rostind aceste cuvinte. Dupd ce se culcd. nigte fricogi fdrd pereche. intr-o casi strdini. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann. Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara.sd nu vreau!. voia ei. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. Acum avea curaj. cu atit mai pu1in. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. aga e. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea.Ba da. Apoi. proaspete.i o l6si sd. fbrd s[-i mai spund nimic.sdu.. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. in cimaqd de noapte. izbuti sd murmure Heidi. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. f6. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii. unde era pregdtit micul dejun. pilind. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . . sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. \'reau. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare.. micufo. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul. spuse el. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. galuri de tor felul. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate. de vreme ce era chematd cu noaptea in cap.. . .unde vefi rdmine peste noapte. In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. ve\i ajunge la Basel. la buniei.se supuse hotiririi tatdlui siu. cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. bund. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. ci e tare ocupat6. o intimpind el cu . incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. trecutd. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi.. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . Acum ai infeles. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi. te rog. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate. pentru copil. la bunicul ei. Agtepta ingrijoratd in anticamerd. porf sd alegi. uluit.

i. La scurt timp dupd aceea. in capul scirii. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale.uletrul in brafe. rispunse Sebastian liniqtit. Curind adormi qi Heidi.i strigdtul conducitorului:. lnlr-aoevar. indelung. Heidi prinse curaj . apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate. cu toatd stra. pe 1rrs. qi privea mereu pe fereastrd. Apoi.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei.. t<7. in care era impachetati pildria ei de paie. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul.. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. Stitea cuminte. bunica.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. igi aminti ci. micutd domnigoari. Peter. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i. trisura porni..bucurie. ii spuse incet la ureche: Gata.. Auzindu-I. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e. oe care nu se desplrfea niciodat6. am ajuns la Basel.or. De altfel. induiogat de chipul din abdtut al copilului..nicia. Sbrrra amindoi de pe scaun. istovitd de () noapte atit de agitati. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. bun.i se aplecd s6-qi ia pachetul. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. in ajun. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori. scuturind-o u. Domnigoard Rottenmeier. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. intrebd din nou: _ Lreoell. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit. in culmea indigndrii. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. -Decesdnu lla n.. Cind ajunse in faJa trdsurii. pe. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. Dupa un timp. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. La rindul ei. dupd un timp. Cind se a$tepta mai pufin. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. o viri iute ln coqulet. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti. iar bucata de pinz5.i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. se auz. dacd ii face pl5cere acest lucru. Domnigoara Rottenmeier agtepta jos. nici nu avurd timp sd se intristeze. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. strigi ea indignatd. deodatd. Heidi se afla in tren. chiar gi pisici sau broagte 1estoase. care nu i1i t'olosegte la nimic. firi sd scoatd o vorbi. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. Sebastian se uite in urma lui. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. se apropie de domnul Sesemann. $i. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine. Gindul ei se opri la bunica gi. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea.. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii.Mayenfeld".urm[ stdpinul casei. care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. zdrind bucata de pinzd rogie. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. bine pentru ea 9i era incredin. Heidi nu indrdznea s-o ridice. uta elvef iand. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. in sfirgit. cdci rru duri mult li-l auzir6. Ii spuse ci atit el. spuse in cele . cu perere de rdu. finind co. sub piinitre.

qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti.i. cu condilia si nu fie prea greu.un drum necunr)scut. la bunicul . care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali.rt o ciruld incdrcati cu doi saci.i. asta eu nu am de unde sd gttu. pini sus. se pdreau nespus de primejdioase. .Bine.. care venise la Mayenfeld dupd fiind. nu mai avu ribdarc si. dupd un iimp de gindire.. iar drumurile in tara asta sdu.. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. Sebastian seascd urmdri un timp. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann.. Dupd rceea. ca tofi oamenii din sat.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. cdci cunosc foarte bine drumul.cineva s-o insoteasci pini sus. de la bogitria orapului la sdricia din munte". pe care trebuia si-l pund bine in cogure1. la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. tu egti copilul care. ll asleura t_letol. cu un aer foarte misterios. Heidi se uita mereu in jurul ei. agteptind cu neribdare s5 so- un tren. nu :ierde nimic. pini la Dorfli. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului. De acolo md duc sinsurd.. daca te simtreai la ei atit de bine. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli.it. deschise vorba: Spune-mi. Cum. sd gindegti altfel. Apoi murmurd pentru sine: . o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina. dar eu tot nu mun. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei.omul binevoitor. ii ras. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt. Pei. in micufa gari. bine. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. neincrezdtor brutarul. Nu departe de gari zd. sd vind inapoi.s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. era din ce in ce mai emofionatd. ciruta porni la deal. dpoi. Cdrulagul il mdsurd din ochi . Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. Dupd care. apoi se agezi pe o banc6.Ce ciudat. cdci. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. il contrazise Heidi.. punse Atunci Sebastian il intrebd. O chemi pe Heidi lingi el .i pe Heidi.mult.. ii spuse ci i-l duce el. trasi de un cal costeliv. spuse Heidi. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos.. atunci. nu-i aga. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. dupd un timp atit de scurt. Nici o gn1i. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli.. din nou. mai tirziu. fi-a dat voie.'i . pind nu .. cu mindne Nu e nevoie. din r orbd in vorb6.i? Da. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi. cu geamantanul. din mind. de rdras bun. acas6. De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . Recunogtea pind 9i copacri de pe . se invoird pind la urmd s-o ta . Domnul Sesemann qi fiica . Dar s-ar putea mormii ca. rdspunse Heidi. Frdmintat de acest gind. care e drumul cel . Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri. a stat la Unchiul din de ln-gras. Me rog.... $i tot aga. care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. eu sint. ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli. la un moment dat. Se In sfir.

oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. la Unchiul Heidi'. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. In acest timp. preling pe bratrele fetitei. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. Ah. alergind cit o lineau picioarele. gi te rog frumos. fata ei neca- marginea drumului. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi. iar seara. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. tre degete piinea buni gi proaspdtd. + In acest timp. de atita tulburare.. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. ei o lu5. rosteste in goapti: Da.. porni la deal. bunicufo. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. . tremurind de emotie. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. eu sint. Mingiie un timp cu blindete. la o cotitura. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. . mai spunr ceva s5-1i aud glasul. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. iar cogulelul nu era deloc ugor.ise qi pina in sat. igi luase rdmas bun de la Heidr. fetil. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. murmuri bdtrina. Deodati. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. Heidi urca mereu. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi.Aici sint. iar Heidi. ajunse gi. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. inint. asta e o adevdratd bi' necuvintare. Spori pasul gi. uscata. lui Peter. Pdreau ce o salutd. copila mea. cu vocea su grumatd. in toiul aprinselor disculii. razna. mea. aici sint. va mai intoarce vreodatd ! . capul copilei. apoi. adeugd ea. Unchiul din mun(i se inrS. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. la tot pasul. pe drum. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. lingr mine. nu se Doate! izbucni ea de bucurie . Deodata. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. nu mai plinge. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. Da. - Nu. cu coguleful in bra1e. cici povirnigul era abrupt. in cele din urm[. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. abia izbur si deschidd uga. Eqti tu. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. Cind ajunseri in Dorfli. Hai. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt. bunico. $i rostind aceste cuvinte. de emotie. frdmintind in. e p[rul ei. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. pdrul ei cirliontat gr vt. de un an incoace. in sfirgit.. Apoi. ca un adevdrat pirinte. srrisi .. mam. intre timp. Pe mdsurd ce inainta. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. Iar tu. Zadarnicd-i era insd graba cdci. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. o si vin si te vdd in fiecare z. intrd in odaie Brigitte. gi-i ureazd bun venit. insi. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd.

ca strinse mina. a noastrd!. punindu-. . ce rochili frumoasi are Heidi.. intr-a- Nu. te rog..!. cit timp o mai am pe a mea. de pe masi. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase. apoi se invirti in jurul ei.. dar dacd tie ili place atit de mult. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. potl s-o pistrezi. Nici nu gtii.. Apoi. ^ a te-o. sd v[d cum ifi vlne. mototolitd in timpul cdldtoriei .i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. vechea ei pild:ioari. i t' .i-o pe cap. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl . pune-o. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. incit ii spuse ci dac6. Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene.. cu atita sfinlenie. mamd. ta? $1 pdl6noara cu pene.. ciodat6. e tot ai.Heidi. i. De altfel.i. rispunse Heidi. scoase din coguletr pdLaria ei de pai.

pu nind pachetul pe bancd 9i. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. 54 - N-am nevoie de nimic. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. copila mea. Noapte bund. $i vino. ar fi putut si o vindd. vino miine. Deodatd. bu- nlco. plingind de atita incintare pi de bucurie.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun .. fost buni cu mine. Bunicule. dar.. simteam cd mi sufoc. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. agezat pe bancu[6. Era atit de coplegitd. buniculel Bdtrinul tdcea. Noapte bund. gtii. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: ... Ghe[arul. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. pe bani buni. rispunse Heicir . se gribi s6-i rdspundr . Curind. dar miine am sd vin sa te vid. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. invdluit in fldcdri. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt. spuse bunica. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. O mingiie un timp p Heidi. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare.. a$tept. nefiind in stare si rosteascl o vorbd.devdr. Dealtfel. Era reflexul stincilor Falkniss. Rimase un timp nemiqcatd'.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. de Peter gi de caprele noastre. Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. Mi-era insi ru qine si le spun.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi. spuse bunicul. Altfel. Sper cd nu te-au gonit. prietenul domnului Sesemann. incit uneori. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. in sfirgit.. Heidi azvirli co.. Oh. apoi. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. Asta e pentru tine.. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. 5 citi. bunicule. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului. Cred cd docto rul.. Heidi se oprea la tot pasul. dar vezi. mi-era atit de do de tine. o raz6. ii spuse Brigitte. nu avea de -eind sd o poarte. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6. nu. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului. Sdri de pe genunchii bunicului 9i. ce scdlda intreaga pajigte. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. dupd ce citi scri soarea. ochii lui. le agezd in fala bdtrinu tul. il vazu p bunicul ei. fii atentd. cu toatl duioqia. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. in schimb.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor.. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. bunicule. in timp ce o conducea spre ug6. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. Niciodatd. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. imbrdtriqind-o cu duioqie. care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili.. fiicei invdgitorului din Ddrfli. erau acum in carcafi de lacrimi. Bunicul te-ar recunoscut oricum. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. o impituri gi o viri in buzunar.

Te-ai intors. sdLrind de colo pind colo. miine mi . aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. ii recunoscuserd vocea.. Mai intii. se repezi intr-acolo. se auzi un fluierat prelung. Peter. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA. aerul de munte. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. o sd folosegti du-se aga. neribdatoare. cu Peter in mijlocul lor. cufundatd intr-un somn adinc. Buni seara. Stii. spuse bunicul. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. care igi ridicase bdrbufa. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. Le imbrdtiga pe toate. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii.it. de buni seam6. strigd Heidi 9i. Dac6. . iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. Zburda. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. de afar6. in aceeagi clipi.mai bun pe lumel . bunicule? !? alti datd. dar fii liniqtiti. Ciocirlia Nu. Acestea.. $i tot jucin- nitos..Pat am.. una cite una. nu cred ci: existi . Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. ciobdnagul se opri. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. altul Deodati. aqa? Peter. Heidi nu mai putea de bucurie. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. i1i pregitesc un altul. Miine mergem impreund cu turma duiolie. nu credeam cd ai sd te mai intorci. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. Cind o vizu pe Heidi. gi. uluit. chemind fiecare capri pe numele ei. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin. ca sd fie vazutd. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit. reintrd in caban6. ce lapte minunat. insi. rdspunse Heidi. Iqi biu laptele cu poftd. apoi lisd cana pe masi qi spuse. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. de bucurie. se strinseri toate in jurul ei.la bunica. pe neagteptate. cdci. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. dar poimiine mergem sigur. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. la ea acasd. Heidi se agezd pe locul ei obignuit. sd mergem si bem laptele. fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. Deodat6.pada 9i Heidi. in timpul nopfii. miine nu. rispunse bunicul. Cind. suspinind de pldcere: Ah. mai frumos. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi. dintr-o risuflare. mai spuse . duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. in sfir.qi fala i se lumind de bucurie. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. Nu-i nimic. Heidi insi dormea. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati.. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme.

mirturisind ci. Sufla o adiere ugoari ce se strecura. De altfel. Cind copila se apropie de ea. in fiecare zr o si ai piinita ta. apoi. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei. ii mullumi din inimi pentru piinile. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . de teami. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap.i se lumini de fericire.. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti.. cu nesa!. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. Ei. relui ea. acum putem merge. nu. parcd. parc6. guvernanta. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri.. iar duminica. Era simbiti dupi-amiazi gi. spuse: Gata. in timpul 6sta. Stitea fericitd la umbra brazilor. Dupi ce le-a mincat. incepind de azi.ci piinigele astea. pini si ajungi la Numai Ddrfli. ii curmd vorba Brigitte.. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. el o s5 gtie mai bine ce si ei. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea. aerul curat de munte. a prins din nou putere. finindu-se de mini. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. imbibat de miresmele pajigtii inflorite. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. printre cren- gile bdtrinilor copaci. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. ea avea si rimind la bunica. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. nu!. ea o sd mi ajute. doui. Grozavd idee. Pe urr46. care le face la fel de bune. Deodat6. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile.spunindu-i c6. bitrina ticu. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. se ardti gi bunicul care. . dupi ce mai capefi pufini putere. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. vizindu-gi fiecare de drumul lui. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. Gata. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. Nu. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci. . Heidi ziri pe o policioard.umiti lor... si nu i-o fure cineva. o intrerupse bunica. de fapt. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. Nu. trigind in piept. fremitind.cd.. s-a simfit ca o nou-niscuti. ins6. In sfirgit. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. din picate. mul. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird... faci cu de-ale gurii. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. in aceast6" zi. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. bunica nu mincase decit o singuri piinila.. Brigitte se gribi s-o dea de gol.

Bunicril lf. bine. ci o sa ne rugdm amindoi. Deodat6. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul.. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. copila mea. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. Nepoata veni numaidecit. bunicule. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. Era atit de fericiti. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. scumpa mea copil6. gi Heidi incepu s6-i citeascd. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor. Heidi lud rochitra. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. ticuti. aga cum era qi firesc. Cind sd plece.din urmi. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli.. de pildd. cdci. plin6 de insuflefire. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. - Care vrei tu. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. tn cele .t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. :u invergunare si ia 9i pdldria. $tii. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. sint banii tdi. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. mai uiti el. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. in ceea ce o privegte. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd.. un imn nespus de frumos li induiolitor. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. Nu-i aqa. eu am invitrat sd citesc. prefera totugi s[ coboare. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. uscatd!.. cu . incit pe drum - Phstreaz-o. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. Heidi strdlucea toatd de bucurie. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl. in amurg. . chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i.ri. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa.. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. lviergea ticutd. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. Cind intrard in cabani. Heidi era incintati. urcindu-se pe un scaun. bunicule. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. se inr. ?p. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: . Ei. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. e a ta. in ajun.ericirii. . scumpa mea copild? Ai putea . se auzi un ciocdr it in fereastra. nu ne ajutdm singuri. Heidi fugr repede in odaia ei. a doua zi. Vrei Adevdrat. La urma urmei. in culmea f.trind Ianrea. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb.. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. pe mdsurd ce Heidi citea. Spune. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila. cu bratele incrucigate la piept gi. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta. Il ascultS. cind termind de citit.. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea. mormii oamenii. Dacd n. Apor ir mullumi. mi s-a inseninat inima. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. nimeni nu ne ajut6. spunindu-i c5. Acum sint fericitd. cu rugiciune cu tol. in felul acesta.bunic6.sd-tri citesc ceva? Un imn. in liecare zi. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. spunindu-i: Datoritd tie.

cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. dupi ce mincari pe sdturate. Banii insd se isprdvird curind gi. vdzindu-l pe bunicul ei. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului.rea nici o zdreanfd de nor.. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. A$a stind lucrurile.zu pe ginduri - Da. de bund seami. pe cer nu se zd. bunicul se trezi gi. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . intr-o bun6 zi. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. iar eu. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni.noi. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. $i aga fdcu.. copila mea. Nici nu gtii ce frumos esti.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. itri voi fi cel mai ascultd. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei. nu-i a5a. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie. in sat'. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. Heidi nu se l6si mult agteptati. dimpotrivd.. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet.. intr-adevdr. pe o pajigte nespus de frumoasd. li tritia foarte bine acasd. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. ca sd-gi agoniseascd traiul.ifi std in hainele tale de sirbitoare. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei.tor dintre servitori. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc. o citise de atitea orr.. La citeva ceasuri dupi aceea. Bunicul privi poza indelung.teapte sd te vadd. Bdtrinul stitu muita vreme aga. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd. mai era incd supirat pe el. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald. care.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd.toare. i se ndz6. Se agternurd citeva clipe de tdcere. Bunicul i9i privi nepoara . Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita. printre strdini. se duserd amindoi la culcare. La un moment dat. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. luminind chipul frumos al copilei. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut. luind cu el un scdunel." Deodati. rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca.. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. copila mea. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. la serbare. Ce . in schimb. bunicule? carte mare sub bra!.. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci.. rdpus 9i el de somn. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. in loc de recunogtinfS. 58 pede afard. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure. la cdpdtiiul nepoatei iubite. vorba ceea. gi-a primit fiul cu bratrele deschise. Apoi. Uneori. pina cind.. la pdrintrii lui. e o Doveste frumrlasd. v-am pirdsit.. gi ramase neclintit pe banca lui. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. dar. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. cdci.A fost odatd un gospodar care avea un ilu. bunicule!. in coroanele brazilor din spatele cabanei. luind-o de mind.. cobori 5i se intinse pe patul lui. O razd. Era duminicd.Iartd-md tatd. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu. Primegte-mi inapoi qi. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos.

. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. Daca n-ar fi asa.. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor...a gi singuratic. unii. numaidecit. Vedeti. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at.si placi Cum si nul Dealtfel. ne$tiind ce sd mai cread6. din mullime se desprinse un birbat inalt. itt. cu blindefe. linindu-se de mini. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi. Oamenii din jur cdscau gura la ei. numaidecit. sd 9ti1i ca anr t . spuse unul. sd mai punem fara la cale. refe.. bucurie qi striga.. in cele din urmd. spuse el. ca in tin. in piala printre noi. La tttt pasui. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut... addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. pe obra. fii binevenit printre noi. .li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r. curind. \pr luindu-li rdmas bun.e rindurile.. Dumneata ai avut dreptate. . tot mai puternic^.. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p. la serbarea noastr6?. dacd acesta ar fi. ii spuse: $i. cu sau fdrd voia dumitale. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei. tll de rdu pe cit pare. se gribi sd adauge un altul. bunicule.ii. Bunicul qi Heidi se a. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. in culmea fericirii. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. erl cu fetila. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr . vecine. bravo! se bucura pastttrul. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. Incintatd de atmosfera sirb[toreasci. Deci. stringindu-i mina cu toati cdldura. cind ai fost la mine sus.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. litl trebuie datd la scoali.sd citesc 9i sd scrru. Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter. 9i creu . La urma urmei. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat. Era pastorul. cotul. $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6. satului. spuse un al treilea. Eu am spus asta intotdeauna. Unchiulel strigau algri.l... iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor. in t<''iul acestor disculii.. De ?Cc'c'r. incepurd toti s6-9i dea cu un copil.. Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. pastorul o mlnglla Heidi... raspunsc. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. nu era it. la tot Pasul: Auzi.. la vale.in.tt 1'r':. uluili. Bitrinul.t ::. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. cu ochii strdlucind de bucurie. tot silttli primi cu braiele deschise. Deodatd. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi. coplegit de emofie. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor.ri si scoatd nici un cuvint. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru... atunci. sd se intoarcd la un bunic pt'. ten reintors in rindurile obltei. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii.potece. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. ca pe un vecl. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i. incd o datd.t bunicul. La un moment dat. prietenul de altd dati al bunicului. . strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l..irte bunicului gi.qovii qi vino.ezara pe o bancd la marginea pietrii. nu-i aqa? .i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru. vilat Bravo. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. Se apropie de b6trin gi. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. Heidi sdrea in sus de tului.llr.

60 spuse-n goaptd c6 nu poate . bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati. nu se poate! Ce surprizi!. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind. printre vechii mei prieteni. Dealtfel. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba.cu lnduiogat. pdlhia e a ei..asta meriti pe pulin zece franci. fetifi minunati. strigi bitrina cuprinsi de. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru.. Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. $i te rog.. mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi.emotie.... iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii. Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii. La iarnd mi intorc in sat. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. Nu{i fie teami. bunico. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter. si-fi string mina.. rispunse bitrinul.. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei. cu fatra luminatd ..de ce ar trebui si te pedepsesc. Nu. Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. Unchiule. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. ce fericiti sint! . bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru.. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6. dar clipi din ochi $treng1re$te. Migcatd de fericirea bunicului. Bunicul incuviinfd aceastd idee. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai. Deodati. vino mai aproape. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. bunicule! mos Da. Brigitte siri in sus de bucurie. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor. nici nu vid.. Sitenii ii insotird un timp pe potecS.ca oricind. De-acum inainte vom trii in pace ca... Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6. in sus. pistreaz-o sin6toas6. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil. Dac6 fi-a dat-o. intr-o buni zi! . azi toate sint mai frude moase ca oricind.zimbetul bucuriei.. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene. nu se poate.

HF]IDI. I]ETITA MUNTILOR .

spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. ii insofeau acum. dupd ce le strinse mina tuturoi.Pentru mine. ln graba lui. cu toate celdura. Cu sufletul la gurd.. aflate nu departe de Dorfli. :tena. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. porni cu Heidi pe cirare. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi. Aceasta se ariti curind. firi si se incurce.rilmna. 62 . 9i atitea intreberi avu de pus fiecare. pe unde seliei. didu buzna in cas6. Heidi o deschise cu neribdare..iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten. in drum spre cabana singuratici. Era o scrisoare de la Clara. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie. pind Ja urmd domnul Sese:lann . pis3tr)rul Peter. la i. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. . cu dangdtul lor pagnic. Tocmar atunci. incepuse sd se lase inserarea.. timp. se izbise cu fruntea dc. lmpreuna cu nepoata lui. vegtile primite de la buna ei .i-a dat consimfimintul gi astfel. pe bunicul din munfi. intre ve- trecuse intimpldtor. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi. Cum era gi firesc.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. poleitd de ultimele raze ale amurgului. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi. la Bdile Ragaz. gi incepu sd citeasci. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului. cu acest prilej. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. bineinfeles. in mijlocul unei naturi incintdtoare. ca o vijelie. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. impreund cu bunrca. ln SUS. care a venit s6-mi string6 mina. dupd ce :e agez?rd cu totii. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat.

Era o zi frumoasi de septembrie. Asta pe de-o parte. $i rostind aceste cuvinte. firi lovdire.. prin bun6. se gribi s6 adauge: inainte de toate. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea. dar trebuie si mi intelegi. care pigea incet gi ingindurat. la inceputul primdverii. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. in- solit de Sebastian. de alta. ai dreptate.. imi dau seama cd sint . gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo. foarte prietene. Trebuie! Apoi. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta.ATONTE Bunul gi blajinul doctor. Avea ochii tri$ti. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[.HEIDI. spuse nie. ii rispunse doctorul. pe un .. Cu ea.. in floarea virstei du-gi prietenul intristat. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu. timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-.blajin.tem in septembrie $i. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru. dragul meu Sesemann. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj. de la moartea sotiei lui. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi.Trebuie. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann.cicilitor. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. De atunci. cum vid. $i. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia. strilucea acum ca argintul.. Da. privind in jos spre pietrele trotuarului. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. la munte.. fu intimpinat de stipinul casei. continue: Gindegte-te bine. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . ci. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. iar pdrul siu negru. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. care-l agtepta in capul scirii. doctorul igi putea si se riceasci. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. locu. de atunci.. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. ca td- Dragul meu.aceasti bucurie. lucru neobignuit pentru el.

Pentru Clara. ce_i drept. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. la bdile Ragaz. la anul.. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. in band gi inapoi. deocamdati. in luna mai. dar stipinul casei nu-i didu rd. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6. De mult le am pregitite. nu sintetri de ea. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. apucindu-l de miini..u . Acum insi.. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. la rindul sdu. din vorbd in vorbd._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd. insi. in voce tare contrnui. mr se probleme greu de rezolvat. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. dar foarte slabd. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi. E drept ci fiica ta. dealtfel. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi.. $i pe ciobdnapuf p. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti. apoi. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. gindindu-md la plecarea mea. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia. ridicindu-se brusc de oe scaun. mi-a venit o idee grozavdl.. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. in felul dsta. Ca sd_i crufe lacrimile. prin infirmitatea ei. dar. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. Tu. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. Cici. al tutu_ ror? In felul dsta. Acum . gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind. ce zici'! pllns nlcl tu. Crede-md. are alre bucurii pe care multri copii nu le au."prA. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. te rog. duce(i-v6. dragul meu prie_ ten. Nu.i. in numele nostru. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. ziu."u pe bunicul. iar tat6l ei se gr6bi si. ca mine. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. gi atunci. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. pe tofi. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. in felul acesta. ii spuse cu gingdgie in glas: Da. asculti planul meu. Dar.r-. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei. domnule doctor. izbucni: Doctore. Se in_ toarse spre doctor gi. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd. Si-i vedefi ne toti.."nli. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. Apoi. in schimb. la inroarcere. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi.. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. bunul meu prieten. in scaunul ei cu rotile. ins6. In clipa de fap. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine.. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. Tu nu rntri niciodat6. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum. dar. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate..deva loc s-o ferim de orice oboseali. scumpul meu pneten. luin_ du-l de bra{. dragul meu. cu toate sinceritatea. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. bdtindu_t cL palma pe umdr. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi. il conduse in odaia fiicei sale.a cite e) snoavd plind de haz. Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului.gaz sd se mai gindeasid si.

Nici o grij6... ag fi fericitd. care trebuia sa-l pregateasca. ieSi Hm. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii. mai cu seam6... printre. Ai dreptate. Deodatd.. cum se cuvine... Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. in schimb.insi. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd. fdcu un pas inap. La despirlire o rugi. Da. Nu de alta' dar mi-e teamd c6.. Sebastian. Dr. ai dreptate.... se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. despre buna mea Heidi. care. i se adresd: V-ali supdra. dacd a$a stau lucrurile.. ficu acelagi lucru. bine. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse.. cum sd vi spun. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie. atunci s6 qtii c[ md duc. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- .. cu mirare. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag.. pe prietenul casei.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp .i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd.rrul. cu pinzele intinse. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire. scumpa mea. dar n-avefi nici o grijl. aga cum doresc pi eu. eram in sufragerie 9i. curtenittrr. spre a-l asa ^saluta. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale. se gribi si rdspundi Clara.ul.. Clara insd il apucd Ia. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit . din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun. interveni tatdl ei. dar se pare ca da. ciobdnaqului Peter si bunicii. spuse el. gti1i.. Miine. domnule doctor.... dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia.. umfla qalul guvernantei. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor.. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in. dis-de-dimineaf6. gi tatdl tdu. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. fdcindu-i o pleciciune adinci. il intrerupse doctorul surizind.. Vintul. Doct. cutia asta qi lituri fragede. in loc si f i-o petreci la munte. camerista odaie. lipsegte acum de acas[. cu gindul sd iasd.. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. se ridicd de pe scaun. fetifa noastrd. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i. te rog.. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6. Cind sd treacd pragul. Dar. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. pind deseard il vefi primi.drrcttrrul. Aga o sd fac. cll vocea sa blajini.. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui. Domnigt. intr-o clipiti.. Bine. zimbi docto. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti. la rindul ei. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi. ia spune. dar domnig.. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. se intoarse grabnic acasd gi iat-. mi-a venit 9i mie ideea cd.. are dreptate. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. Iar tu.. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine..rar:r Rottenmeier. gtili. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi. dacd v-ag . Da. irr dorinta de a o lasa sa treacd.'i. in vestibul. de vreme ce.. Bine.. cu cit are omul mai multe idei. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului. la fel de respectuoasd. aga. domnigoarq Rottenmeier. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin.. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor. care se pregAtea tocmai sd iasd. acum tdindu-i calea doctorului. intimplitor. din ce in ce mar tare. o sd mi supun. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette.ara Rottenmeier.. stiruitor..

al cilduros pentru betrine. tot pentru ea. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. cu un capigon de toatd t'rumusefea. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. Un salam mare. intimplitor. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6.. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. in sfirqit. de zile mari gi. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I. pentru Heidi. se apuci si facd pachetul. i-l trimitea Brigiitei. din cele povestite de Heidi. la care Clara se uita cr nespusi bucurie. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. firegte.de drumul siu. ca sd-i [ind dr cald gi. Un . atunci cind le va deschide. Asta. cit de lacom. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i.. cutia cu prdjituri fra gede. fird si mai ziboveasci. dar. Cind pachetul fu gata. r 66 . Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful