*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. iar alta cu un cioc Clarei. in camera ei. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. tot felul de idei ndstrugnice. cle tlecare dat[. asemdnind. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. pre_ ceptorul o linigti. de pild6. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. rdspunse ea tdios. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. Cuvintele preceptorulur dispus6. in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. piinilele pe care. da_ nanta ii ficu zi. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. semn. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat.. li povesti pc . nier. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec. munlll0r $1. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda.. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. 9i apoi le ascundea pdstrez.mine ea aici.. Dar 9i asta va C\ara. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. spunind: ingrozitd. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. fErd indoiala. Mai ciudat potolea. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. gi-i spuse. cu sufletul la gura. N u. Dupd pdrerea ei. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. va lua o hot6rire. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. cind sosi perceptorul. Dupd mesele de prinz. neputind sI se teascd.. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig.. in fiecare dimineafd gi sea16. er indemna sl dormea. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. care. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. iar 6sta un uliu. mare putere de infelegere qi. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. lucrurile se vor indepta. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. Adelheid? strisi ea tea. $i fird si mai spun6 buni seara. fetila avea totugi L. Si agteptim s6 vin6 tata $i. dar 38 Bine. in schimb. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. nul lipd llcicli. inainte de cind. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. de qotii. md a$teaptA bunica.in gifonier! !! repeta ea intruna. sinr in fundul gifonierului. in sufragerie. capr6. tatil ei. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. toritd noului ei mod de via1i. prin ce spaimi trecea. sd vind mai intii in sufragerie. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. pe ascuns. desigur. spunindu-i c6. i$i incheia povesCe-am descoperit. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. povestea veni inapoi in sufragerie.

oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. Ale tale s-ar fi ficut. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian.. fetila mea' o mingiie Clara. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. . mai multe 9i mai proaspete. cind Tinette trecuse pe lingi e . O si-ti dau eu altele. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic." Cind se urci itl camera ei. dar se stipini.'. Heidi avea ochii ro$ii de plins . o ascuns( in fundul gifonierului. incit ai fi zis ci i se fringe inima. ingiimi ea printre suspine. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. Heidi gist pe pat piliria de pai. Heidi se duse in camera Clarei 9i. O strinse la piept fericiti qi. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci.Fii linigtiti. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: . Nu mai plinge. micuti domnigoard.u petetiu in brafe.i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. in- Necljiti. care auzise tot ce s( intimplase gi.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric . ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare. La cin6. am vizut tot. le-au aruncat pe toate.

. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. Heidi iegi. adu-mi. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). care lntre timp se ridicase in picioare: . adu-mi.har cu api. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit. in sala de studii. finu si subli_ Bine. care se diduse la o parte. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. Se asezi pe scaun lingi Clara. Stai pufin. ia te uiti.Da. luind paharul din mina fetilei. am infeles. fiindci la prima fintini era apa rece. srApiNur.a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi. bine. gi abia acolo am umplut paharul. domnule Sese_ mann.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! .. ilai. inchizind u. rispunse Heidi. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. m-am dus mai departe. Dar. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. da. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. foarte bine. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati.. Clara e intotdeauna buni cu mine..exact ce si-i ceard. md rog. vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus. iar tatdl. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi.. Stipinul ca_ . se gribi sd adauge Clara. nu.. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice. Acum vi las. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. . des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios. in :asa Sesemann era agitalie mare. Ei. gi acum. ca de obicei. acel domn? 40 . Nu.. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. spuse domnul Sesemann. adu_mi (nu . micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. scumpa mea Clara. Dar am luat-o pe alti stradi gi.. de la venirea lui Heidi. Pe urm[. lipindu-se de copilul lli. lucruri s6 mdninc ceva. vino incoace. un pa- in miinile lui. o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. Ba da. la rindul siu. nu te-ai plictisit de ea? Nu. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi. api rece de la fintin6. Domnul Sesemann rise cu poftd.Da. rispunse el. ii lu6 miinile Foarte bine. 9i a trebuit sd md duc departe. foarte rece. rispunse Heidi. micuJo. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era. md bucur si aud asta. apoi o in_ trebi: Agadar. apoi ii spuse lui Heidi. titicule. nieze Heidi. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. si n-o trimi. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate. prea multi lume. sd-1i string mina. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri.. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. Aga! Ia spune. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. incepu ei. te rog. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui.

iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. FIITITA lVITJNTII. $i. o sd aveli gi un ajutor. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei. a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. micuta elveliand va r6mine la ei.doctor! strigari.gros de aur.nici un motiv si fie existi De altfel. s-a ui. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea.. intr-adevdr. Domnul Sesemann rise cu poft6. m-a intrebat: .tifi. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . domnule Sesemann. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea.la mine 9i mi-a spus: ... Pe micula Clara. dupd plecarea lui drn Frankfurt. apisind pe fiecare cuvint. incercd sd-i explice Heidi..D6-mi qi mie s5 tat beau. intr-un glas. aceasta fiind dorinta Clarei. de care atirni ceva tot de lanJ aur. Curind. dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei.IIEIDI. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. Desigur. dacl tot ai venit cu paharul". ea se intelege bine cu toatd lumea.Domnului Sesemann". Soseqte mama mea. Cind a auzit asta. indepdrtata. bunul gi bdtrinul . care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede.Cui ii duci apir?" . . precum . iar bastonul lui are un cap de cal. Dupd paisprezece zile de odihni. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea. stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris. Domnul doctor! Da. care urmeazA . aceeagi sear6. inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten. s-a apropiat de fintind.. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit. addugi el. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. Dupd ce a biut. de aceea. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. i-am rdspuns eu. murmurA guvernanta.OR Nu qtiu. unde il a$teptau numeroase treburi.

. Bund ziua. auzind des pre ce-i vorba. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. copila mea. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. chiar daci ar fi fost vorba numai d. . Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. fetiJo. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti.respectuoasd. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. nu.bunic6". fdri indoiali. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. Heidi Nu. domnia ei nu s-a incheiat. ciocini la usi 42 . Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. si vadd dacd totul era in ordine.Heidi. impodobit de un pir alb.. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. . Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6. cu nepoata ei. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. d. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. .nici un motiv sI i se dea un altul. se agezi un pi. simplu.s6-mi spui simplu: bunico. servitori. s-o primeasci pe doamna Sesemann. ii spus. se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. s6 te p. pini va fi chematl. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. camerd dup[ cameri. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. aIn sfirpit. mi nunat. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. se auzi uruitul rofilor 9i. Dacd un copil are un nume al siu. cd. bine de riu. rdspunse copila. nr . trisura se opri in fata casei. . - Se simfea putrin vinovat6. Cum te cheam6? o intrebi ea. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca. cu pas domol.. ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea. o in vld trerupse bitrina. aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere.ci. A dclua zi dimi neaf6. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. stimati doamn6. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. in clipa urmdtoare. in ciuda virstei. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei.. Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. Domnigoara Rottenmeier controld. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. s-o facd si li le schimbe.'r vedea mai bine. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette. Se simlea aici de parc6.

fetila mea.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. Niciodatd. Poza asta ii-a amintit.cgtile astea minunate. Nici poft6 de mincare nu mai ar. Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6... izbutea sd adoarmd. bine... o linigti bunica. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. inainte. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor. Totul osd meargi totul. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei. de ce.r5ie. !i-o povestesc. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. Adeseori. in sufletul copilei s-a schimbat ceva.rara Rottenmeier. Din clipa aceea. dar degeaba.. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. $i mai sint gi altele in cartea asta.-. dar tu.. domnig. o intreb6 apoi bunica. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind. pe dinaintea ochilor incepeau sA r .-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind. Aga. In mijlocul turmei se afla pistorul. timp. atit de bund 9i de prietenoasi. aqa cum ii flgdduise qi. Me rog.o? foarte.domnigoarei Rottenmeier. de ce e nccijitd.. Hai. Ldsd si treacd doue-trei zile..Ascultd. qi acum sintem din nou vesele. nu putea s6 adoarma d-. dar.' foarte tirziu.. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l .. ar putea fi 1. cuprinsd de un plins sfigietor. $i totugi. ou. era tot mai palida. copila mea. Dacd vrei. ceva ce te face si Dete. spuse Heidi. oftind.. rbspunse Heidi. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. in sfirgit. Atunci isi ascundea capul sub pern6. r. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui... .)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla. din zr in zi. Hai. Numai a$a ai Sa inve[i. Cititul nu se poate invdla. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. te rog. nu-i aqa? Uite. cdci.. Peste putrin.crtesc. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt. Ala.Dar Pentru c6 e tare greu. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. si. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. voinla Ba da. rdspunse bunica.. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei.. nu mai plinge. vezi. sprijinit in toiag.jinc pi de cumsecade. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. pin6. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. de indatA ce :r' culca. feti. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. el incearci mereu. gi tot atit de frumoase. ata cum 1'acuse.ir Spune-mi. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. Nu crezi cL am dreptate. . desigur. Heidi. nelol lnceta sa mal plin96. aSa mi-a spus Peter. pe care pdgtea o turm[ de vite. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit. fetilo? . 6u1. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. rdspunse Heidi suspinind. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati.. seara. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. . azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. deodat6. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd.

acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii . Cind se asezard. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. care la rindul ei a dus la o nou6. a$ putea spune peste noapte. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire. Heidi ziri . rdspunse bucuros precepto. a$ putea spune ci e. pirea cu neputintd de infiptuit. 9i mai bund metodd de predare. agteptam gi. pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii. La o siptimind dupi aceea. distinsi doamni. ^ vorbind. un adevdrat miracol. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd... In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. Aceasta il pofti si ia loc 9i.cuvinte de bun venit. mdrturisi Heidi fdrd govlire. Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea. intocmai. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. intr-un timp foarte scurt. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. Heidi stitea aldturi de Clara gi. cu o copertd nespus de frumos ilustratS. dacd tinem seama de ce a fost inainte. Nici ei.continuare. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care.la masa de seri. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16. spuse zimbind doamna Sesemann. De pildi. acum. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. citea cu tot mai multd infl1cirare.. .proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd.

nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi. cu incintare. cerul era mai pulin luminos. rogie in obraji de bucurie. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu. . bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. zdrenfiros. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. Dupi plecarea bunicii. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. cdci. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. dupi cini. Urma apoi a treia poz6. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. ascultind intotdeauna. fetifo. incuviinfi bunica. Pini la culbare. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult... Da. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste. in acest timp. Dintre toate povegtile. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. iar de miine incepem s-o citim amindoui.De tot? intrebi Heidi. pe care acum le intelegea gi mai bine.. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. -+ In altd pozir. insd. el apirea slab gi sdu. Fetiga nu mai putea de fericire. O citea acleseori. clitinind din cap: poza ciobinagului care. Seari de seari. rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie.. explicaliile pe care i le didea bunica. e a ta. in poza asta. fericit cd poate sd-l ierte. sprijinit in toiagul lui.

Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. Clara era mute gi posomoriti. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. spuse bunica. De la o vreme. de veselie. despre tot felul de lucruri. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. in gind. fetila mea. minte $i rostind aceste cuvinte.. Fetila mea. Degeaba m-am rugat. dimpotrivi. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci. acum nu ma mat rog. egti o copili cu. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. . frri s6-gi dea seama. cind vizitiul trase trisura la scari. raspunse Ieula. Intr-o dimineall. fel. goviire.. ne. sosi $i ziua despirtirii. Heidi inviti sd coas6. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica.. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. Ai inteles. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni. Ce-i cu tine. cb dumnezeu tot nu m-a auzit.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume.. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da.Fiindci nu ajuti la nimic.. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. dind din cap. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi. Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . Heidi 46 amitdciune. dupi o clipi de ticere. o chemi pe Heidi in camera ei. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica.veni. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. rispunse Heidr cu nu De ce? . in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. incit si nu fie o zi tristd ci. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. Foarte bine. Heidi nu mai era atit de vesel6. mirturisi Heidi. cu duioqie.. pini in ultima clipi. in tulburarea ei nemirginitl. copila mea. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea. fetila mea? Da.gi toate o si gi se implineascl in viafl. in timp ce Clara mai dormea. rispunse Heidi. A doua zi. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile. in inchipuirea ei de copil. lncet. o zi plinb. Dupd plecarea bunicii. incet. bunica ii mingiie obrajii. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate.m-a ascultat niciodati.

Curind. Seara. vdicirelile tale sint necugetatc . ci in povestire era vorba despre o alti bunic6. De iegit. Ce-i cu tine. cind Heidi nu voia si minince.rlba ca varul. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu . de ce te strimbi in . care.. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea.i. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. Dar blindelea lui era zadarnicd. care o cuprindea era atit de mare. se f6cu .nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. printre sughiluri. de fricd. bolborosi ea. incit igi a.. Cici. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . cind se culca. i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi.. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. atunci. incetd pe loc si mai plingd gi.ista? Niciodati nu te-am vizut aqa. In cele din urm6 izbuti. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare.i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind. Heidi zirea mereu ir. c6..si mi mai pot intoarce la ea. de ce numai rr lingurd'l luagi doud. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. micuf1 domnigoari.poveste in care era vorba despre o buntcd moarti. 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu . De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise.. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul.. iegeau foarte rar. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS. ca s6-i n-am dau piinile proaspete. in afard de Clara. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul. datd.. nici nu $titi ce gustoasi e.ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi. se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid.. Heidi. . halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei.

alarmindu-i pe toli Coboriri. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. invocind tot felul de motive. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme. socotind cd nu-gi poate asuma ris. pe acoperigul casei. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. la bunicul ei. ade. De aceea.sese incremeniti. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. si facem pregitirile de drum. Trigea pe ea rochie dupi rochie. in sufragerie. ar fr foarte primejdios pentru ea. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. domnul Sesemann apisa servitorii. pirisi sufrageria. pe rind. pe larg. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. dupi pireree doctorului. In cele din urmi. Mirati dt zarva din cas6. in primele clipe. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. Stitea neclintiti. Clara . Clara trdgea cu urechea.. pini colo. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. negtiinr ce si mai cread[. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. dealtfel.. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. Ca s-o linigteasci. ar putea se umble mai departe. ii figidui ci la anul^vor face. i. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. gi-i spuse c6. guvernanta siri in sus. scofind un gipit de spaimi. care lucra undeva prin apropiere. nopti in gir. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. ln. punderea de a o mai refine la Frankfurt. In acest timp. 9i se duse in camera fiicei lui. Heidi era foarte bolnavd gi. Claia se impotrivi. neavind incotro. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. Tatil ei era de neinduplecat. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. impreuni. o cilitorie in Elvetia. nu mai gtia ce face. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. aceasta fiind. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. lisind im presia merge cu spatele inainte. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. fh. cercind si afle ce se intimplase. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. ErA ora patru gi jumitate. in. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. sfirgit.ri indoiali. de bine de riu. ceea ce.se aranjeze un pic. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi.

chiar azi. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. voia ei. la buniei. Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . qi s[-mi spui.. pentru copil. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. batiste. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. \'reau. micufo. izbuti sd murmure Heidi. in cimaqd de noapte. Acum ai infeles. neinchis.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. cind s-a trezil. daca i1i place.sdu. Si rostind aceste cuvinte. - cul Heidi era atit de tulburatd. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. . te rog. .sd nu vreau!. ci e tare ocupat6. Heidi nu s. . aga e. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! . nigte fricogi fdrd pereche. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. Agtepta ingrijoratd in anticamerd..rd. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit.. ve\i ajunge la Basel. trecutd. Vino s5.mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. E un lucru cit se poate de firesc. Apoi. incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie.' la despdrfire. galuri de tor felul. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. cici atunci.unde vefi rdmine peste noapte. fbrd s[-i mai spund nimic. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii. in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. spunindu-gi in sinea ei cd.i dddea seama daca e lreaz6. Intre timp. f6. Aaal ficu Sebastian. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste. In timp ce stipinul scria. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. iar in zilele urmitoare. pilind. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea. ir spuse Clara. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe.. unde era pregdtit micul dejun. Acum avea curaj. o intimpind el cu . de vreme ce era chematd cu noaptea in cap. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi. sper c6 sintetri aminnul dor. Ce-ai zice. 9r tu gi Johann.blindefea. bund. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . cu atit mai pu1in. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann. Dupd ce se culcd. spunind cd azi nu poate. La vederea lor. plece. uluit. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare. in sfirgit' sosi qi Dete. intr-o casi strdini.Ba da. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa. cu un aer triumfator. proaspete. il asiguri incd o datd st6pi. la bunicul ei. In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. spuse el. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele.i o l6si sd. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. porf sd alegi. vezi qi tu ce-am pus in el.se supuse hotiririi tatdlui siu. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . de bund seami.. cum Atunci si mincdm gi pe urm6..

care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti.or. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit. Auzindu-I.. chiar gi pisici sau broagte 1estoase.urm[ stdpinul casei. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. firi sd scoatd o vorbi. Curind adormi qi Heidi. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . Apoi.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. dupd un timp. Domnigoard Rottenmeier. cu toatd stra. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. dacd ii face pl5cere acest lucru. La scurt timp dupd aceea. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. scuturind-o u. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista.. cu perere de rdu. Dupa un timp. sub piinitre. igi aminti ci. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. zdrind bucata de pinzd rogie. istovitd de () noapte atit de agitati. bun. ii spuse incet la ureche: Gata. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. finind co. Cind ajunse in faJa trdsurii..i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. o viri iute ln coqulet. pe. -Decesdnu lla n. Ii spuse ci atit el. am ajuns la Basel. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. se auz. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. nici nu avurd timp sd se intristeze. Cind se a$tepta mai pufin. care nu i1i t'olosegte la nimic. t<7. bine pentru ea 9i era incredin. qi privea mereu pe fereastrd.Mayenfeld". doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e. iar bucata de pinz5. De altfel. induiogat de chipul din abdtut al copilului. bunica. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. Peter. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. $i. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei.uletrul in brafe. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica.. intrebd din nou: _ Lreoell. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine. indelung.. uta elvef iand.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu.. trisura porni. in ajun. Heidi prinse curaj . micutd domnigoari. Heidi nu indrdznea s-o ridice. Stitea cuminte. i. cdci rru duri mult li-l auzir6. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. rispunse Sebastian liniqtit. Sbrrra amindoi de pe scaun. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. Domnigoara Rottenmeier agtepta jos. pe 1rrs. deodatd.. lnlr-aoevar. La rindul ei. se apropie de domnul Sesemann.nicia.i strigdtul conducitorului:.bucurie. in culmea indigndrii. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. Sebastian se uite in urma lui. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. spuse in cele . oe care nu se desplrfea niciodat6. in care era impachetati pildria ei de paie.i se aplecd s6-qi ia pachetul. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. in sfirgit. in capul scirii. Heidi se afla in tren. strigi ea indignatd. Gindul ei se opri la bunica gi.

care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. bine. pind nu . N-o vdzuse niciodatd pe Heidi. Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. asta eu nu am de unde sd gttu. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli. Frdmintat de acest gind. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. Dupd rceea.. la un moment dat. de la bogitria orapului la sdricia din munte". Pei. De acolo md duc sinsurd. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli. Recunogtea pind 9i copacri de pe . dupd un iimp de gindire..Ce ciudat. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali.i pe Heidi. cu geamantanul. spuse Heidi. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. in micufa gari. atunci. ii ras. din r orbd in vorb6. eu sint.. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. Cum.. cdci. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos. cdci cunosc foarte bine drumul. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. cu mindne Nu e nevoie. O chemi pe Heidi lingi el . nu :ierde nimic. daca te simtreai la ei atit de bine. Me rog. ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli. nu mai avu ribdarc si. cu un aer foarte misterios..sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. apoi se agezi pe o banc6. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu. Dar s-ar putea mormii ca. il contrazise Heidi. iar drumurile in tara asta sdu. ciruta porni la deal. care e drumul cel . o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina. ca tofi oamenii din sat.rt o ciruld incdrcati cu doi saci. Apoi murmurd pentru sine: .i. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. neincrezdtor brutarul. fi-a dat voie. mai tirziu. la bunicul .. Nici o gn1i.i. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi. a stat la Unchiul din de ln-gras. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului. Heidi se uita mereu in jurul ei. ii spuse ci i-l duce el. cu condilia si nu fie prea greu.i? Da. sd vind inapoi.. Dupd care. se pdreau nespus de primejdioase. Domnul Sesemann qi fiica . pe care trebuia si-l pund bine in cogure1. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti.omul binevoitor. dar eu tot nu mun. din nou. Sebastian seascd urmdri un timp..un drum necunr)scut. sd gindegti altfel. se invoird pind la urmd s-o ta . agteptind cu neribdare s5 so- un tren. nu-i aga. punse Atunci Sebastian il intrebd.. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri. trasi de un cal costeliv.Bine. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. deschise vorba: Spune-mi. Se In sfir. pini la Dorfli.mult. care venise la Mayenfeld dupd fiind.. .it. acas6. ll asleura t_letol.cineva s-o insoteasci pini sus.. De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea .. $i tot aga. rdspunse Heidi. de rdras bun. tu egti copilul care. era din ce in ce mai emofionatd. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann. pini sus.. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd.s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. Nu departe de gari zd. dpoi. din mind.'i . la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt. dupd un timp atit de scurt. Cdrulagul il mdsurd din ochi .

mam. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. pdrul ei cirliontat gr vt. bunicufo. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. Pe mdsurd ce inainta. de un an incoace. e p[rul ei. gi-i ureazd bun venit. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. la tot pasul. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga.Aici sint. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. Cind ajunseri in Dorfli. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. pe drum. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. o si vin si te vdd in fiecare z. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. igi luase rdmas bun de la Heidr. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. in sfirgit. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. Heidi urca mereu. mea. nu mai plinge. fetil. Zadarnicd-i era insd graba cdci. In acest timp. copila mea. la Unchiul Heidi'. $i rostind aceste cuvinte. iar seara. rosteste in goapti: Da. Spori pasul gi. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. ajunse gi. . ei o lu5. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. alergind cit o lineau picioarele. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. Unchiul din mun(i se inrS. - Nu.ise qi pina in sat. de atita tulburare. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. ca un adevdrat pirinte. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. cu vocea su grumatd. lingr mine. la o cotitura. asta e o adevdratd bi' necuvintare. Deodata. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur. apoi. + In acest timp. cici povirnigul era abrupt. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga.. porni la deal. adeugd ea. nu se Doate! izbucni ea de bucurie . Hai. fata ei neca- marginea drumului. uscata. intrd in odaie Brigitte. lui Peter. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. intre timp. dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. gi te rog frumos.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi. cu coguleful in bra1e. Iar tu.. iar cogulelul nu era deloc ugor. Da. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. Eqti tu. Pdreau ce o salutd. murmuri bdtrina. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. Deodati. inint. de emotie. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. insi. . va mai intoarce vreodatd ! ... Apoi. capul copilei. bunico. aici sint. Mingiie un timp cu blindete. in cele din urm[. srrisi . sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. eu sint. razna. iar Heidi. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. abia izbur si deschidd uga. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. tre degete piinea buni gi proaspdtd. Ah. preling pe bratrele fetitei. mai spunr ceva s5-1i aud glasul. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt. tremurind de emotie. in toiul aprinselor disculii. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. frdmintind in.

i. te rog. Heidi s-o admire din toate pdrf ile..i-o pe cap. mamd. apoi se invirti in jurul ei.i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. De altfel.Heidi. ca strinse mina. dar dacd tie ili place atit de mult. punindu-. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. ce rochili frumoasi are Heidi. sd v[d cum ifi vlne. vechea ei pild:ioari. scoase din coguletr pdLaria ei de pai. . Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene.. cit timp o mai am pe a mea. intr-a- Nu. a noastrd!. mototolitd in timpul cdldtoriei . Nici nu gtii. cu atita sfinlenie. rispunse Heidi. ^ a te-o.. Apoi.. potl s-o pistrezi.!. incit ii spuse ci dac6. e tot ai. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl . ciodat6. de pe masi.. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase..i. ta? $1 pdl6noara cu pene. pune-o. i t' .

Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. Bunicul te-ar recunoscut oricum.. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. imbrdtriqind-o cu duioqie. Deodatd. copila mea. Sper cd nu te-au gonit. Altfel. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. pu nind pachetul pe bancd 9i. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. gtii.devdr. dupd ce citi scri soarea. Era atit de coplegitd. Oh. Rimase un timp nemiqcatd'. le agezd in fala bdtrinu tul. 54 - N-am nevoie de nimic. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun . dar. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare. bunicule. dar vezi. Cred cd docto rul.. Asta e pentru tine.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. 5 citi. in sfirgit. impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului.. spuse bunica.. Sdri de pe genunchii bunicului 9i. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o... se gribi s6-i rdspundr . nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. in schimb. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. rispunse Heicir . buniculel Bdtrinul tdcea.. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. a$tept. fiicei invdgitorului din Ddrfli. ar fi putut si o vindd. dar miine am sd vin sa te vid. in timp ce o conducea spre ug6. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. vino miine. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. incit uneori. plingind de atita incintare pi de bucurie. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. fii atentd. Heidi se oprea la tot pasul. Noapte bund. ochii lui. cu toatl duioqia. nu. apoi. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. Curind. O mingiie un timp p Heidi. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. simteam cd mi sufoc. o raz6. Noapte bund. Ghe[arul.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. o impituri gi o viri in buzunar. pe bani buni.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor. Era reflexul stincilor Falkniss. Dealtfel. de Peter gi de caprele noastre. Mi-era insi ru qine si le spun.. spuse bunicul.. Niciodatd. nu avea de -eind sd o poarte. ii spuse Brigitte. $i vino. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6. Heidi azvirli co. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . Bunicule.. mi-era atit de do de tine. erau acum in carcafi de lacrimi. agezat pe bancu[6. il vazu p bunicul ei. prietenul domnului Sesemann. ce scdlda intreaga pajigte. invdluit in fldcdri. bu- nlco. fost buni cu mine. bunicule.. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori.

Acestea. de bucurie. cufundatd intr-un somn adinc. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. Heidi se agezd pe locul ei obignuit. Iqi biu laptele cu poftd. ca sd fie vazutd. ciobdnagul se opri. altul Deodati. strigd Heidi 9i.it. fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. la ea acasd. pe neagteptate. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. dar poimiine mergem sigur. de afar6. uluit. se strinseri toate in jurul ei. Peter. Cind o vizu pe Heidi. insi. se repezi intr-acolo. reintrd in caban6. care igi ridicase bdrbufa. Stii. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. ii recunoscuserd vocea. dintr-o risuflare. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi.. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. Cind. aerul de munte. . Heidi ieqi iute in fafa cabanei. gi. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. suspinind de pldcere: Ah. chemind fiecare capri pe numele ei. Heidi nu mai putea de bucurie.. in sfir. mai spuse . Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. cu Peter in mijlocul lor. Ciocirlia Nu. cdci. de buni seam6. in timpul nopfii. rispunse bunicul. rdspunse Heidi. Buni seara. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati.. Miine mergem impreund cu turma duiolie. sdLrind de colo pind colo. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. nu credeam cd ai sd te mai intorci. dar fii liniqtiti.la bunica. Deodat6.. miine mi . apoi lisd cana pe masi qi spuse.mai bun pe lumel . nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. se auzi un fluierat prelung. Mai intii. aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. Zburda. spuse bunicul. o sd folosegti du-se aga. miine nu. Te-ai intors. aqa? Peter. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. bunicule? !? alti datd. iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA. nu cred ci: existi . Heidi insi dormea. ce lapte minunat. Dac6. in aceeagi clipi. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd.pada 9i Heidi. una cite una.. Nu-i nimic.Pat am.qi fala i se lumind de bucurie. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme. sd mergem si bem laptele. i1i pregitesc un altul. neribdatoare. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. Le imbrdtiga pe toate. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii. mai frumos. $i tot jucin- nitos. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin.

de fapt. Brigitte se gribi s-o dea de gol. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. Nu. De altfel.. acum putem merge. printre cren- gile bdtrinilor copaci. de teami. vizindu-gi fiecare de drumul lui. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. Nu. mirturisind ci.. finindu-se de mini. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. nu!. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. Heidi ziri pe o policioard. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt.i se lumini de fericire.cd. Pe urr46. Cind copila se apropie de ea. din picate. aerul curat de munte. Dupi ce le-a mincat. s-a simfit ca o nou-niscuti.. se ardti gi bunicul care. faci cu de-ale gurii. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. ii curmd vorba Brigitte. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. spuse: Gata. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei.. ea o sd mi ajute. trigind in piept.. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru.. doui. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile. guvernanta. el o s5 gtie mai bine ce si ei. in aceast6" zi.umiti lor. fremitind. care le face la fel de bune. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. bunica nu mincase decit o singuri piinila. pini si ajungi la Numai Ddrfli.spunindu-i c6. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile.. Sufla o adiere ugoari ce se strecura.. Stitea fericitd la umbra brazilor. ii mullumi din inimi pentru piinile. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. Grozavd idee. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. incepind de azi.. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri. si nu i-o fure cineva. ea avea si rimind la bunica. mul. bitrina ticu. . nu. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. in fiecare zr o si ai piinita ta. Era simbiti dupi-amiazi gi. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. ins6. relui ea. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. In sfirgit. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. a prins din nou putere. Gata. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. cu nesa!. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird. Deodat6. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei. Ei. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap. parc6. apoi. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu. parcd.. . o intrerupse bunica. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci. in timpul 6sta. iar duminica. dupi ce mai capefi pufini putere. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea.ci piinigele astea. imbibat de miresmele pajigtii inflorite.

. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. Heidi strdlucea toatd de bucurie. incit pe drum - Phstreaz-o.din urmi. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea. bunicule. Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb. Spune. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. . :u invergunare si ia 9i pdldria. - Care vrei tu. sint banii tdi. in ajun. Deodat6.. Heidi era incintati. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo. Vrei Adevdrat.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul.. mormii oamenii. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. mi s-a inseninat inima. in amurg. scumpa mea copild? Ai putea . cu bratele incrucigate la piept gi. Ei. gi Heidi incepu s6-i citeascd. cdci.ericirii. Heidi fugr repede in odaia ei. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. cind termind de citit. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor. ci o sa ne rugdm amindoi. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. lviergea ticutd. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila. uscatd!. eu am invitrat sd citesc. nu ne ajutdm singuri. ticuti. prefera totugi s[ coboare. Nepoata veni numaidecit. bine. in culmea f. urcindu-se pe un scaun. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl.ri. se inr. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. un imn nespus de frumos li induiolitor. e a ta. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. Heidi lud rochitra.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul.. in liecare zi. scumpa mea copil6. Apor ir mullumi. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. in ceea ce o privegte. Cind sd plece. spunindu-i: Datoritd tie. Il ascultS. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. $tii. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. de pildd. tn cele .bunic6. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta.. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt. spunindu-i c5. Era atit de fericiti. copila mea. Dacd n. cu rugiciune cu tol. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. Bunicril lf.. aga cum era qi firesc. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora.. bunicule. a doua zi. . Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: .sd-tri citesc ceva? Un imn. chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. La urma urmei. ?p.trind Ianrea. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. Acum sint fericitd. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. in felul acesta. Cind intrard in cabani. plin6 de insuflefire. Nu-i aqa. mai uiti el. nimeni nu ne ajut6. cu .sd los coqul pe care-l purtase in spinare. se auzi un ciocdr it in fereastra. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. pe mdsurd ce Heidi citea.

nu-i a5a. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd. intr-adevdr.. Banii insd se isprdvird curind gi. intr-o bun6 zi. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu.. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. la cdpdtiiul nepoatei iubite.. Heidi nu se l6si mult agteptati.noi. se duserd amindoi la culcare. vdzindu-l pe bunicul ei. La citeva ceasuri dupi aceea. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. Se agternurd citeva clipe de tdcere.ifi std in hainele tale de sirbitoare.. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd.toare. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. luind cu el un scdunel. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. Nici nu gtii ce frumos esti. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca. cdci. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. dimpotrivd.rea nici o zdreanfd de nor. in loc de recunogtinfS.. Uneori. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei. luind-o de mind. printre strdini. copila mea. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. de bund seami. Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. in coroanele brazilor din spatele cabanei. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald.A fost odatd un gospodar care avea un ilu. bunicule!. e o Doveste frumrlasd. Bunicul privi poza indelung. cobori 5i se intinse pe patul lui. 58 pede afard. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA.Iartd-md tatd. bunicul se trezi gi. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure.. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului. $i aga fdcu. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut. in schimb.teapte sd te vadd. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . pe o pajigte nespus de frumoasd. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. Primegte-mi inapoi qi. bunicule? carte mare sub bra!. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. dar. copila mea. la pdrintrii lui. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: ..ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. pina cind. Bdtrinul stitu muita vreme aga. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. vorba ceea. care. in sat'. Ce . apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. Era duminicd. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi.. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. itri voi fi cel mai ascultd. gi ramase neclintit pe banca lui. i se ndz6. La un moment dat. o citise de atitea orr.. la serbare. ca sd-gi agoniseascd traiul. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc.zu pe ginduri - Da. mai era incd supirat pe el." Deodati. pe cer nu se zd. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. li tritia foarte bine acasd. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei.tor dintre servitori. rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui. A$a stind lucrurile.. O razd. dupi ce mincari pe sdturate. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . iar eu. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita. gi-a primit fiul cu bratrele deschise. Bunicul i9i privi nepoara . v-am pirdsit. luminind chipul frumos al copilei.. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. Apoi. rdpus 9i el de somn.

stringindu-i mina cu toati cdldura. refe.t ::. Era pastorul. din mullime se desprinse un birbat inalt.potece. incd o datd.... ten reintors in rindurile obltei.. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr .ezara pe o bancd la marginea pietrii. fii binevenit printre noi. cu sau fdrd voia dumitale.. La tttt pasui. bucurie qi striga. itt.. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor.. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. in cele din urmd. la vale.ii.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. cu blindefe. \pr luindu-li rdmas bun. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. uluili. tll de rdu pe cit pare. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi. Eu am spus asta intotdeauna. coplegit de emofie. Dumneata ai avut dreptate. curind. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. unii. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l. tot silttli primi cu braiele deschise. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. La urma urmei. satului.i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru.llr. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i. Oamenii din jur cdscau gura la ei. numaidecit.. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat.sd citesc 9i sd scrru. linindu-se de mini. spuse unul. 9i creu . prietenul de altd dati al bunicului. Se apropie de b6trin gi.. raspunsc. ca pe un vecl. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p.li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r. atunci.tt 1'r':. sd mai punem fara la cale. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-.l. bunicule. pastorul o mlnglla Heidi. Deodatd. Deci. Incintatd de atmosfera sirb[toreasci. Bunicul qi Heidi se a. nu era it..t bunicul.. ne$tiind ce sd mai cread6.a gi singuratic. Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea.in. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. . Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter.. cu ochii strdlucind de bucurie.ri si scoatd nici un cuvint.e rindurile.. spuse el. Bitrinul. Unchiulel strigau algri. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at.. ii spuse: $i. tot mai puternic^. vilat Bravo. Vedeti. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut. Heidi sdrea in sus de tului. spuse un al treilea. pe obra.. De ?Cc'c'r. ca in tin. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6. La un moment dat. in culmea fericirii.. se gribi sd adauge un altul.. litl trebuie datd la scoali. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. vecine. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. bravo! se bucura pastttrul.si placi Cum si nul Dealtfel. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. in piala printre noi. nu-i aqa? . in t<''iul acestor disculii. sd se intoarcd la un bunic pt'. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi.irte bunicului gi. erl cu fetila.. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii. cind ai fost la mine sus. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel.qovii qi vino. .. . dacd acesta ar fi. Daca n-ar fi asa.. sd 9ti1i ca anr t . numaidecit. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru. cotul. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. la tot Pasul: Auzi. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. la serbarea noastr6?. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei.

rispunse bitrinul. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil. cu fatra luminatd . nu se poate! Ce surprizi!.. strigi bitrina cuprinsi de. ce fericiti sint! . si-fi string mina. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate . mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi. iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii. Nu{i fie teami.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru.de ce ar trebui si te pedepsesc. Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. Sitenii ii insotird un timp pe potecS. bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati.cu lnduiogat.ca oricind.. De-acum inainte vom trii in pace ca. Nu. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter. dar clipi din ochi $treng1re$te.. azi toate sint mai frude moase ca oricind. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. Brigitte siri in sus de bucurie. bunico. Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii. printre vechii mei prieteni. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6. Dealtfel. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate.. Dac6 fi-a dat-o. $i te rog.. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba.asta meriti pe pulin zece franci. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene. Deodati.. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6.. Unchiule. bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. Migcatd de fericirea bunicului. pdlhia e a ei. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind..... apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei. vino mai aproape. La iarnd mi intorc in sat. in sus. nu se poate..emotie. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc.zimbetul bucuriei. intr-o buni zi! . nici nu vid.. fetifi minunati.. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. Bunicul incuviinfd aceastd idee. pistreaz-o sin6toas6. bunicule! mos Da. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai.

HF]IDI. I]ETITA MUNTILOR .

qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi. poleitd de ultimele raze ale amurgului. in mijlocul unei naturi incintdtoare. pe bunicul din munfi. . incepuse sd se lase inserarea. dupd ce :e agez?rd cu totii. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi. Era o scrisoare de la Clara. pind Ja urmd domnul Sese:lann . didu buzna in cas6. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. Aceasta se ariti curind. porni cu Heidi pe cirare. Heidi o deschise cu neribdare. intre ve- trecuse intimpldtor..iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. dupd ce le strinse mina tuturoi. la i.rilmna. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie.. Cum era gi firesc. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. pe unde seliei. care a venit s6-mi string6 mina. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. la Bdile Ragaz. :tena. cu dangdtul lor pagnic. ca o vijelie. in drum spre cabana singuratici. aflate nu departe de Dorfli. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat. Cu sufletul la gurd. 62 . se izbise cu fruntea dc. impreund cu bunrca.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. vegtile primite de la buna ei . cu toate celdura. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. timp. pis3tr)rul Peter. firi si se incurce. lmpreuna cu nepoata lui. ln SUS. gi incepu sd citeasci. Tocmar atunci. ii insofeau acum. ln graba lui. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare. cu acest prilej. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului.Pentru mine.. bineinfeles. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi.i-a dat consimfimintul gi astfel.

. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-. se gribi s6 adauge: inainte de toate. dragul meu Sesemann.ATONTE Bunul gi blajinul doctor. $i rostind aceste cuvinte.tem in septembrie $i. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. Era o zi frumoasi de septembrie. de la moartea sotiei lui. Da. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo.. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului.Trebuie. fu intimpinat de stipinul casei. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta.cicilitor. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta. care-l agtepta in capul scirii. dar trebuie si mi intelegi. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru. Trebuie! Apoi.. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia. prin bun6. cum vid. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. Cu ea. privind in jos spre pietrele trotuarului.HEIDI. ai dreptate. De atunci. pe un . la inceputul primdverii. ii rispunse doctorul. in floarea virstei du-gi prietenul intristat. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. $i. spuse nie. strilucea acum ca argintul. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea. firi lovdire. doctorul igi putea si se riceasci. lucru neobignuit pentru el.. ci.. continue: Gindegte-te bine. care pigea incet gi ingindurat.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. locu. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. de atunci.blajin. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru. ca td- Dragul meu..aceasti bucurie. iar pdrul siu negru. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. imi dau seama cd sint . Asta pe de-o parte.. in- solit de Sebastian. la munte. de alta. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. Avea ochii tri$ti. foarte prietene. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - .

scumpul meu pneten. ridicindu-se brusc de oe scaun. la bdile Ragaz. ca mine. dar. apucindu-l de miini. in numele nostru. Tu. Cici. al tutu_ ror? In felul dsta. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd.. pe tofi. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. in felul dsta. dar foarte slabd. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6.. Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi. $i pe ciobdnapuf p. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. Ca sd_i crufe lacrimile. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit. asculti planul meu. dragul meu prie_ ten. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea.u . E drept ci fiica ta. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd.a cite e) snoavd plind de haz. mr se probleme greu de rezolvat. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. Se in_ toarse spre doctor gi. din vorbd in vorbd. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine. duce(i-v6. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece.. gi atunci. Apoi.i. Nu. in felul acesta. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. apoi... mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei. nu sintetri de ea. dar. te rog. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui. In clipa de fap."nli. mi-a venit o idee grozavdl. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti."prA. insi.. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. in scaunul ei cu rotile. luin_ du-l de bra{. deocamdati. in voce tare contrnui. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii."u pe bunicul. in schimb. ce zici'! pllns nlcl tu. dragul meu. ce_i drept. iar tat6l ei se gr6bi si. il conduse in odaia fiicei sale. bunul meu prieten. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. Si-i vedefi ne toti. Acum insi. Dar. bdtindu_t cL palma pe umdr. dar stipinul casei nu-i didu rd. la anul. Tu nu rntri niciodat6. gindindu-md la plecarea mea.gaz sd se mai gindeasid si. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. ziu. domnule doctor. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi..r-. ins6. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum.deva loc s-o ferim de orice oboseali. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. la inroarcere._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. la rindul sdu.. dealtfel. in luna mai. prin infirmitatea ei. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi. De mult le am pregitite.. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. in band gi inapoi. Pentru Clara. cu toate sinceritatea. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. ii spuse cu gingdgie in glas: Da. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. Acum . ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. izbucni: Doctore. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. Crede-md.

cu cit are omul mai multe idei. Dar.. umfla qalul guvernantei. atunci s6 qtii c[ md duc. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i.... Bine. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit ... i se adresd: V-ali supdra. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. Bine. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . spuse el. in loc si f i-o petreci la munte.. cutia asta qi lituri fragede. mai cu seam6. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata. ficu acelagi lucru..insi. cu mirare.. se gribi si rdspundi Clara.. cu pinzele intinse. domnigoarq Rottenmeier. lipsegte acum de acas[. gti1i. acum tdindu-i calea doctorului. ia spune. Sebastian. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi. care trebuia sa-l pregateasca. scumpa mea. dar n-avefi nici o grijl. se intoarse grabnic acasd gi iat-.. care.. dar domnig. pind deseard il vefi primi. de vreme ce. cum se cuvine. printre.rar:r Rottenmeier. camerista odaie. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale. spre a-l asa ^saluta. Clara insd il apucd Ia..i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti.. il intrerupse doctorul surizind. in schimb. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse. cu gindul sd iasd. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in.. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii. fetifa noastrd. care se pregAtea tocmai sd iasd. intimplitor. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine.'i. aga cum doresc pi eu. fdcu un pas inap. Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. in vestibul.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . Domnigt. interveni tatdl ei. stiruitor. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. Aga o sd fac. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. Dr.. ciobdnaqului Peter si bunicii.. ai dreptate. aga.ul. intr-o clipiti. Doct. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire... umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette... cum sd vi spun.. mi-a venit 9i mie ideea cd. are dreptate. Miine. Da. la rindul ei. dacd v-ag ... dar se pare ca da. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia. o sd mi supun..rrul. Da... Nici o grij6. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului. dis-de-dimineaf6. eram in sufragerie 9i.. gi tatdl tdu. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. domnule doctor. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. dacd a$a stau lucrurile. Cind sd treacd pragul. zimbi docto. cll vocea sa blajini. la fel de respectuoasd. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi.. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag.drrcttrrul. Deodatd. La despirlire o rugi. se ridicd de pe scaun. Ai dreptate. bine. curtenittrr. te rog.ara Rottenmeier. Vintul. gtili. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin. despre buna mea Heidi. irr dorinta de a o lasa sa treacd.. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor.. fdcindu-i o pleciciune adinci. pe prietenul casei. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie.... Nu de alta' dar mi-e teamd c6. Iar tu. din ce in ce mar tare.. ag fi fericitd.. ieSi Hm.

cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. r 66 . de fapt pentru Peter dar gtiindu-I. firegte. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. ca sd-i [ind dr cald gi. se apuci si facd pachetul. cit de lacom. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire.al cilduros pentru betrine. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. intimplitor. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i.. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. atunci cind le va deschide. cutia cu prdjituri fra gede. Cind pachetul fu gata. i-l trimitea Brigiitei. Asta. cu un capigon de toatd t'rumusefea. tot pentru ea. pentru Heidi. in sfirqit. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. Un salam mare.de drumul siu. Un .. de zile mari gi. dar. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru. din cele povestite de Heidi. la care Clara se uita cr nespusi bucurie. fird si mai ziboveasci. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful