Johanna Spyri - Heidi, fetita muntilor - 2.pdf

*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

Mai ciudat potolea. tatil ei. de qotii. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. pre_ ceptorul o linigti. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. tot felul de idei ndstrugnice. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint.. iar 6sta un uliu. Dupd mesele de prinz. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. neputind sI se teascd. in fiecare dimineafd gi sea16. lucrurile se vor indepta. gi-i spuse. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. er indemna sl dormea. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. iar alta cu un cioc Clarei. rdspunse ea tdios. Dupd pdrerea ei. li povesti pc . va lua o hot6rire. $i fird si mai spun6 buni seara. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. cu sufletul la gura. pe ascuns. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. fetila avea totugi L. toritd noului ei mod de via1i. i$i incheia povesCe-am descoperit. piinilele pe care. care. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. Adelheid? strisi ea tea. in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. nier. Dar 9i asta va C\ara. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. capr6.in gifonier! !! repeta ea intruna.. da_ nanta ii ficu zi. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. spunindu-i c6. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. povestea veni inapoi in sufragerie.. in schimb. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. in camera ei.. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. in sufragerie. semn. 9i apoi le ascundea pdstrez. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. munlll0r $1. spunind: ingrozitd. Cuvintele preceptorulur dispus6. cle tlecare dat[. dar 38 Bine. inainte de cind. N u. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. asemdnind. sinr in fundul gifonierului. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. prin ce spaimi trecea. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. desigur. sd vind mai intii in sufragerie. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. cind sosi perceptorul. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. mare putere de infelegere qi. de pild6. fErd indoiala. nul lipd llcicli. md a$teaptA bunica. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec.mine ea aici. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. Si agteptim s6 vin6 tata $i. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire..

Fii linigtiti. am vizut tot. cind Tinette trecuse pe lingi e . O strinse la piept fericiti qi. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. fetila mea' o mingiie Clara. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. o ascuns( in fundul gifonierului.u petetiu in brafe. incit ai fi zis ci i se fringe inima. La cin6. le-au aruncat pe toate. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. Ale tale s-ar fi ficut. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: . care auzise tot ce s( intimplase gi. Heidi gist pe pat piliria de pai. . mai multe 9i mai proaspete. dar se stipini.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric .i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare." Cind se urci itl camera ei. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. ingiimi ea printre suspine. Heidi se duse in camera Clarei 9i.. Heidi avea ochii ro$ii de plins . Nu mai plinge. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. in- Necljiti. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. micuti domnigoard.'. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic. O si-ti dau eu altele.

.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! . vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus. apoi ii spuse lui Heidi. sd-1i string mina.. inchizind u. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. Ei. luind paharul din mina fetilei. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. md rog. care se diduse la o parte.har cu api. Dar am luat-o pe alti stradi gi. des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi. foarte bine. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. da. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. Heidi iegi. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati. in sala de studii. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. micuJo. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. scumpa mea Clara. api rece de la fintin6. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate.. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. Stipinul ca_ . prea multi lume. ii lu6 miinile Foarte bine. Aga! Ia spune. incepu ei. md bucur si aud asta.a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. spuse domnul Sesemann. si n-o trimi. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice. titicule.. se gribi sd adauge Clara. un pa- in miinile lui.. domnule Sese_ mann. in :asa Sesemann era agitalie mare. de la venirea lui Heidi. lucruri s6 mdninc ceva. nu. bine. ca de obicei. gi acum. m-am dus mai departe. am infeles. Pe urm[. Stai pufin.Da. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald... apoi o in_ trebi: Agadar. Dar. nu te-ai plictisit de ea? Nu. lipindu-se de copilul lli. foarte rece. la rindul siu. rispunse el. rispunse Heidi. nieze Heidi. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. adu_mi (nu . srApiNur. ilai. adu-mi. te rog. Domnul Sesemann rise cu poftd. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. Se asezi pe scaun lingi Clara.. vino incoace. gi abia acolo am umplut paharul. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit.exact ce si-i ceard. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. acel domn? 40 . Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi. care lntre timp se ridicase in picioare: . Nu. 9i a trebuit sd md duc departe. fiindci la prima fintini era apa rece. iar tatdl.. . rispunse Heidi. finu si subli_ Bine. Clara e intotdeauna buni cu mine.Da. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. adu-mi. ia te uiti. Acum vi las. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. Ba da.

aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. o sd aveli gi un ajutor. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. murmurA guvernanta. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann.Domnului Sesemann"..OR Nu qtiu. s-a ui. i-am rdspuns eu.Cui ii duci apir?" . micuta elveliand va r6mine la ei. intr-un glas.IIEIDI. Dupd paisprezece zile de odihni. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit.D6-mi qi mie s5 tat beau. precum . Domnul Sesemann rise cu poft6... . aceeagi sear6. inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten. Pe micula Clara.doctor! strigari. dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei. m-a intrebat: . ea se intelege bine cu toatd lumea. stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris. care urmeazA .gros de aur. a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. Domnul doctor! Da. care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede. unde il a$teptau numeroase treburi. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. de care atirni ceva tot de lanJ aur. indepdrtata. domnule Sesemann. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea. Soseqte mama mea. bunul gi bdtrinul . doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea. FIITITA lVITJNTII.. Cind a auzit asta. Dupd ce a biut. apisind pe fiecare cuvint.nici un motiv si fie existi De altfel. de aceea.. aceasta fiind dorinta Clarei. addugi el. iar bastonul lui are un cap de cal. iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. s-a apropiat de fintind. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . intr-adevdr. Desigur. incercd sd-i explice Heidi.la mine 9i mi-a spus: . Curind.tifi. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. dacl tot ai venit cu paharul". dupd plecarea lui drn Frankfurt. $i.

care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei. in ciuda virstei..'r vedea mai bine. s-o primeasci pe doamna Sesemann. simplu. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. domnia ei nu s-a incheiat. nr . se auzi uruitul rofilor 9i. Bund ziua.respectuoasd. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. s6 te p. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. . Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele.s6-mi spui simplu: bunico. chiar daci ar fi fost vorba numai d. A dclua zi dimi neaf6. in clipa urmdtoare. aIn sfirpit. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6.bunic6". bine de riu. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. Domnigoara Rottenmeier controld. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. o in vld trerupse bitrina. Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. si vadd dacd totul era in ordine. Cum te cheam6? o intrebi ea. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. fetiJo. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. ciocini la usi 42 . Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd. ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. - Se simfea putrin vinovat6. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care.Heidi. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. fdri indoiali. trisura se opri in fata casei. . avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. Se simlea aici de parc6. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca.. servitori. rdspunse copila. pini va fi chematl. .. Heidi Nu. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. se agezi un pi. d. mi nunat. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. auzind des pre ce-i vorba. nu. se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. cd. ii spus. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. impodobit de un pir alb. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd.. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. stimati doamn6. cu pas domol. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. cu nepoata ei.nici un motiv sI i se dea un altul. copila mea. aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. . camerd dup[ cameri. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. Dacd un copil are un nume al siu. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. s-o facd si li le schimbe. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6.ci.

azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. Peste putrin. de ce e nccijitd.. $i totugi. rbspunse Heidi.. in sufletul copilei s-a schimbat ceva. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit. In mijlocul turmei se afla pistorul.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr.domnigoarei Rottenmeier.crtesc. $i mai sint gi altele in cartea asta. Heidi. ar putea fi 1. dar tu. Aga. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd.r5ie. .. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61.Dar Pentru c6 e tare greu... Numai a$a ai Sa inve[i. deodat6. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului.-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6. rdspunse Heidi suspinind. o intreb6 apoi bunica. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara. era tot mai palida.. nu-i aqa? Uite. ceva ce te face si Dete. Nici poft6 de mincare nu mai ar.. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos..o? foarte..Ascultd.. Niciodatd. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. cuprinsd de un plins sfigietor. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei. . Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor. pin6. copila mea. inainte. Atunci isi ascundea capul sub pern6. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. Cititul nu se poate invdla.cgtile astea minunate.. de ce. 6u1. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui. domnig. Dacd vrei. voinla Ba da. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. aqa cum ii flgdduise qi. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. ata cum 1'acuse. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla. Hai. dar degeaba. pe care pdgtea o turm[ de vite. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. seara. izbutea sd adoarmd. Din clipa aceea. acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l . fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. de indatA ce :r' culca. fetilo? . feti. nu putea s6 adoarma d-.. Me rog. in sfirgit. vezi... Ala. spuse Heidi. Totul osd meargi totul. Hai.ir Spune-mi.. nu mai plinge. oftind. o linigti bunica. dar.rara Rottenmeier. ou. aSa mi-a spus Peter. r. bine. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. desigur. timp.jinc pi de cumsecade. rdspunse bunica. . Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. Poza asta ii-a amintit.. Ldsd si treacd doue-trei zile. !i-o povestesc. pe dinaintea ochilor incepeau sA r . din zr in zi.-. gi tot atit de frumoase. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei.. si. qi acum sintem din nou vesele. Nu crezi cL am dreptate. el incearci mereu. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi. Adeseori. nelol lnceta sa mal plin96.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind. cdci. atit de bund 9i de prietenoasi. sprijinit in toiag.' foarte tirziu. te rog. fetila mea.

preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann. rdspunse bucuros precepto. acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. De pildi. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire. intr-un timp foarte scurt. intocmai. pirea cu neputintd de infiptuit.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. a$ putea spune peste noapte. Nici ei. citea cu tot mai multd infl1cirare. Cind se asezard. ^ vorbind. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. acum.. agteptam gi.. 9i mai bund metodd de predare. Heidi stitea aldturi de Clara gi. . ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. a$ putea spune ci e. Aceasta il pofti si ia loc 9i. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii . spuse zimbind doamna Sesemann. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile..cuvinte de bun venit. Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea. dacd tinem seama de ce a fost inainte. pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii. cu o copertd nespus de frumos ilustratS. Heidi ziri . ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care. distinsi doamni.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. La o siptimind dupi aceea.la masa de seri. un adevdrat miracol. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. care la rindul ei a dus la o nou6. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. mdrturisi Heidi fdrd govlire.continuare. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16.

unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. cdci. cerul era mai pulin luminos. sprijinit in toiagul lui. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste..De tot? intrebi Heidi. -+ In altd pozir. dupi cini. incuviinfi bunica. O citea acleseori. Urma apoi a treia poz6. e a ta. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal... pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. zdrenfiros. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. el apirea slab gi sdu. fericit cd poate sd-l ierte. clitinind din cap: poza ciobinagului care. . rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. fetifo. Dupi plecarea bunicii. in poza asta.. insd. iar de miine incepem s-o citim amindoui. rogie in obraji de bucurie. Dintre toate povegtile. pe care acum le intelegea gi mai bine. explicaliile pe care i le didea bunica. cu incintare. Fetiga nu mai putea de fericire. ascultind intotdeauna. in acest timp. Seari de seari. Pini la culbare. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini. Da. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu.

finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. Heidi nu mai era atit de vesel6. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. incet. copila mea. fel. Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu.. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. Foarte bine. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. fetila mea. despre tot felul de lucruri. cu duioqie. Fetila mea. in tulburarea ei nemirginitl. in inchipuirea ei de copil. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. Dupd plecarea bunicii. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci. pini in ultima clipi.veni. Ce-i cu tine. raspunse Ieula. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. Clara era mute gi posomoriti. lncet. o chemi pe Heidi in camera ei. sosi $i ziua despirtirii. Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . De la o vreme. egti o copili cu. spuse bunica. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica. Degeaba m-am rugat. rispunse Heidi. minte $i rostind aceste cuvinte. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi.. mirturisi Heidi. dupi o clipi de ticere. in timp ce Clara mai dormea. goviire. dind din cap. fetila mea? Da. rispunse Heidr cu nu De ce? . cb dumnezeu tot nu m-a auzit.. in gind. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica.. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni.. . frri s6-gi dea seama. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. Heidi inviti sd coas6.Fiindci nu ajuti la nimic. Ai inteles. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r .m-a ascultat niciodati. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. cind vizitiul trase trisura la scari. Intr-o dimineall. o zi plinb. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. bunica ii mingiie obrajii. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi. A doua zi.. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. acum nu ma mat rog. dimpotrivi.gi toate o si gi se implineascl in viafl. ne. Heidi 46 amitdciune. incit si nu fie o zi tristd ci. de veselie. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea.

. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu . ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi. bolborosi ea.. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. atunci. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea. 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu . Ce-i cu tine. cind se culca. cind Heidi nu voia si minince. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. vdicirelile tale sint necugetatc . care o cuprindea era atit de mare. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi. printre sughiluri. in afard de Clara.si mi mai pot intoarce la ea. Heidi zirea mereu ir. se f6cu . De iegit. se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid.i. c6. de ce numai rr lingurd'l luagi doud. halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei. micuf1 domnigoari.poveste in care era vorba despre o buntcd moarti.. Heidi. incit igi a. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS. de fricd.i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind..ista? Niciodati nu te-am vizut aqa. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i..rlba ca varul. care. iegeau foarte rar.. ca s6-i n-am dau piinile proaspete. Curind. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . In cele din urm6 izbuti.. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. incetd pe loc si mai plingd gi. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul. datd. nici nu $titi ce gustoasi e.ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. Dar blindelea lui era zadarnicd. i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. ci in povestire era vorba despre o alti bunic6. Cici. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea..nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare. . de ce te strimbi in . Seara.

Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. cobori li domnigoara Rottenmeiel care.sese incremeniti. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. dupi pireree doctorului. In acest timp. alarmindu-i pe toli Coboriri. invocind tot felul de motive. i. guvernanta siri in sus. pe larg. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. in sufragerie. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. in primele clipe. Claia se impotrivi. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. ii figidui ci la anul^vor face. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. sfirgit. domnul Sesemann apisa servitorii. dealtfel. o cilitorie in Elvetia. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme. Trigea pe ea rochie dupi rochie. cercind si afle ce se intimplase. De aceea. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. 9i se duse in camera fiicei lui. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. care lucra undeva prin apropiere. ade. si facem pregitirile de drum. Stitea neclintiti.. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. in. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. Tatil ei era de neinduplecat. la bunicul ei. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. nopti in gir. socotind cd nu-gi poate asuma ris. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. pe acoperigul casei. Clara . aceasta fiind. ceea ce. scofind un gipit de spaimi.ri indoiali. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. Heidi era foarte bolnavd gi. ar fr foarte primejdios pentru ea. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite.. pirisi sufrageria. Ca s-o linigteasci. neavind incotro. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. Clara trdgea cu urechea. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. impreuni. nu mai gtia ce face. pini colo. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. Mirati dt zarva din cas6. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. In cele din urmi. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. de bine de riu. fh. lisind im presia merge cu spatele inainte. gi-i spuse c6. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. ErA ora patru gi jumitate. punderea de a o mai refine la Frankfurt. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. negtiinr ce si mai cread[. ln. ar putea se umble mai departe.se aranjeze un pic. pe rind.

Agtepta ingrijoratd in anticamerd. pilind.i o l6si sd. cu atit mai pu1in. ci e tare ocupat6. micufo. in sfirgit' sosi qi Dete. uluit.. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. intr-o casi strdini. unde era pregdtit micul dejun. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie.. f6. pentru copil. sper c6 sintetri aminnul dor. de bund seami. izbuti sd murmure Heidi. voia ei. spunindu-gi in sinea ei cd. neinchis. chiar azi. te rog.sd nu vreau!. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare. il asiguri incd o datd st6pi. Vino s5. in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. ve\i ajunge la Basel. . . - cul Heidi era atit de tulburatd. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate.. aga e. vezi qi tu ce-am pus in el. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. Si rostind aceste cuvinte.unde vefi rdmine peste noapte. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. Dupd ce se culcd. Ce-ai zice. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! . de vreme ce era chematd cu noaptea in cap. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. plece.' la despdrfire. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . cu un aer triumfator. proaspete. spuse el.rd. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann. nigte fricogi fdrd pereche. o intimpind el cu . fbrd s[-i mai spund nimic. cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. cind s-a trezil. ir spuse Clara. Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . . La vederea lor. qi s[-mi spui. Apoi. Acum avea curaj. trecutd. spunind cd azi nu poate. cum Atunci si mincdm gi pe urm6.blindefea. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. In timp ce stipinul scria. daca i1i place. Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara.Ba da. Aaal ficu Sebastian. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. Intre timp.i dddea seama daca e lreaz6.mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa.. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . la buniei. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. in cimaqd de noapte. batiste. \'reau. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi. E un lucru cit se poate de firesc. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii.se supuse hotiririi tatdlui siu. porf sd alegi. iar in zilele urmitoare. Acum ai infeles. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. galuri de tor felul. Heidi nu s. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate.. cici atunci.sdu. In mijlocul camerei se afla un geamantan mare.. 9r tu gi Johann. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul. la bunicul ei. bund. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe.

Domnigoard Rottenmeier. cu toatd stra. zdrind bucata de pinzd rogie. rispunse Sebastian liniqtit. trisura porni. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. qi privea mereu pe fereastrd.. igi aminti ci. $i. bun. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. istovitd de () noapte atit de agitati.uletrul in brafe. cdci rru duri mult li-l auzir6. oe care nu se desplrfea niciodat6. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. Auzindu-I. am ajuns la Basel. in sfirgit. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. dupd un timp. pe 1rrs. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori.i se aplecd s6-qi ia pachetul. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine.urm[ stdpinul casei.. chiar gi pisici sau broagte 1estoase. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. induiogat de chipul din abdtut al copilului. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. iar bucata de pinz5. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. Sbrrra amindoi de pe scaun. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. cu perere de rdu. lnlr-aoevar. pe. se apropie de domnul Sesemann. Gindul ei se opri la bunica gi. Heidi se afla in tren. intrebd din nou: _ Lreoell. De altfel. Heidi prinse curaj . uta elvef iand. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit. -Decesdnu lla n. bine pentru ea 9i era incredin.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu.. Domnigoara Rottenmeier agtepta jos. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. In acest timo Heidi nu ldsi nici o .. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. Cind ajunse in faJa trdsurii.bucurie. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd.i strigdtul conducitorului:. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. i. se auz. Sebastian se uite in urma lui. in culmea indigndrii.. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. strigi ea indignatd. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd. care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. Heidi nu indrdznea s-o ridice. t<7. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti. Stitea cuminte. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. spuse in cele .Mayenfeld". nici nu avurd timp sd se intristeze. La rindul ei. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. care nu i1i t'olosegte la nimic. sub piinitre. in care era impachetati pildria ei de paie. La scurt timp dupd aceea.or. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. indelung. deodatd. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei. Ii spuse ci atit el. in capul scirii.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura.nicia.i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. in ajun. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. bunica. dacd ii face pl5cere acest lucru.. Curind adormi qi Heidi. firi sd scoatd o vorbi. Dupa un timp. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. finind co. o viri iute ln coqulet. Peter. Apoi. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e. scuturind-o u. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. ii spuse incet la ureche: Gata. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i.. micutd domnigoari. Cind se a$tepta mai pufin.

rdspunse Heidi. sd vind inapoi. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd. tu egti copilul care. Nici o gn1i. la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. trasi de un cal costeliv. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali. ca tofi oamenii din sat. din mind. pind nu . a stat la Unchiul din de ln-gras.rt o ciruld incdrcati cu doi saci. Pei. neincrezdtor brutarul. iar drumurile in tara asta sdu.. care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. Me rog.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli. ii spuse ci i-l duce el. cu mindne Nu e nevoie. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli. apoi se agezi pe o banc6..i. agteptind cu neribdare s5 so- un tren. cu geamantanul. asta eu nu am de unde sd gttu.. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. de la bogitria orapului la sdricia din munte". sd gindegti altfel. O chemi pe Heidi lingi el . pini la Dorfli. nu :ierde nimic.un drum necunr)scut. .s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina.Bine... Se In sfir. il contrazise Heidi. de rdras bun.. din r orbd in vorb6. Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. nu-i aga. De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . Apoi murmurd pentru sine: . era din ce in ce mai emofionatd. fi-a dat voie. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu. ii ras.cineva s-o insoteasci pini sus.i. dpoi. cu un aer foarte misterios. Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. nu mai avu ribdarc si. Dupd rceea. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. deschise vorba: Spune-mi. cdci cunosc foarte bine drumul. $i tot aga. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. Cum. acas6.'i .. De acolo md duc sinsurd.. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. bine. cu condilia si nu fie prea greu. se invoird pind la urmd s-o ta . Dar s-ar putea mormii ca. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi. pini sus. Dupd care. atunci. dupd un iimp de gindire. in micufa gari. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. Domnul Sesemann qi fiica . mai tirziu.. dar eu tot nu mun. se pdreau nespus de primejdioase. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann. Nu departe de gari zd. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului.. ll asleura t_letol. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt. la bunicul .i pe Heidi. din nou. Cdrulagul il mdsurd din ochi . cdci.. care venise la Mayenfeld dupd fiind. eu sint. dupd un timp atit de scurt. daca te simtreai la ei atit de bine. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi.i? Da. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. Sebastian seascd urmdri un timp.Ce ciudat. Heidi se uita mereu in jurul ei. punse Atunci Sebastian il intrebd. ciruta porni la deal..omul binevoitor. Frdmintat de acest gind. spuse Heidi.. Recunogtea pind 9i copacri de pe . care e drumul cel .mult.it. la un moment dat. pe care trebuia si-l pund bine in cogure1.

murmuri bdtrina. lui Peter.Aici sint. la tot pasul. Pe mdsurd ce inainta. o si vin si te vdd in fiecare z. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. razna. $i rostind aceste cuvinte.. - Nu. cici povirnigul era abrupt.ise qi pina in sat. fata ei neca- marginea drumului. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. in cele din urm[. tre degete piinea buni gi proaspdtd. uscata. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. + In acest timp. Da. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. tremurind de emotie. abia izbur si deschidd uga. Cind ajunseri in Dorfli. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. Deodata. frdmintind in. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. Mingiie un timp cu blindete. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. cu vocea su grumatd. adeugd ea. intre timp. eu sint. copila mea. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. iar cogulelul nu era deloc ugor. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. . mam. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. e p[rul ei. Eqti tu. gi-i ureazd bun venit. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. ei o lu5. de emotie. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. de atita tulburare. de un an incoace. Iar tu. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. nu se Doate! izbucni ea de bucurie . Spori pasul gi.. fetil. va mai intoarce vreodatd ! . dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. Pdreau ce o salutd. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt. Hai. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. la o cotitura. Zadarnicd-i era insd graba cdci. alergind cit o lineau picioarele. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur. Deodati. cu coguleful in bra1e. intrd in odaie Brigitte. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. gi te rog frumos. mai spunr ceva s5-1i aud glasul. Unchiul din mun(i se inrS. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. iar seara. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul.. inint. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. rosteste in goapti: Da. aici sint. in toiul aprinselor disculii.. pdrul ei cirliontat gr vt. Heidi urca mereu. capul copilei. apoi. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. In acest timp. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. asta e o adevdratd bi' necuvintare. Apoi. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. . igi luase rdmas bun de la Heidr. iar Heidi. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. lingr mine. preling pe bratrele fetitei. bunicufo. nu mai plinge. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. ca un adevdrat pirinte. Ah. ajunse gi. la Unchiul Heidi'. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. insi. pe drum. in sfirgit. bunico. porni la deal. srrisi . mea.

mamd. sd v[d cum ifi vlne.. ^ a te-o.i-o pe cap. i. intr-a- Nu.. rispunse Heidi. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. te rog. punindu-. Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene.!. e tot ai. vechea ei pild:ioari. De altfel. ca strinse mina.Heidi. pune-o.i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. dar dacd tie ili place atit de mult. mototolitd in timpul cdldtoriei . pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl . Apoi. incit ii spuse ci dac6.. ciodat6. cit timp o mai am pe a mea. Nici nu gtii. a noastrd!. de pe masi. potl s-o pistrezi.. apoi se invirti in jurul ei. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. scoase din coguletr pdLaria ei de pai.. ce rochili frumoasi are Heidi. cu atita sfinlenie. . i t' ..i. ta? $1 pdl6noara cu pene.

. 5 citi.. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. spuse bunica. buniculel Bdtrinul tdcea. vino miine. Mi-era insi ru qine si le spun. in schimb.. Curind. Deodatd. Cred cd docto rul. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. incit uneori. bunicule. Noapte bund.. Dealtfel. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6. invdluit in fldcdri. Era atit de coplegitd. dar miine am sd vin sa te vid. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. ii spuse Brigitte.. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. apoi. Rimase un timp nemiqcatd'. dar. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . erau acum in carcafi de lacrimi. pu nind pachetul pe bancd 9i. mi-era atit de do de tine. rispunse Heicir . Bunicul te-ar recunoscut oricum. Era reflexul stincilor Falkniss. a$tept. ochii lui. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. de Peter gi de caprele noastre. ar fi putut si o vindd. dar vezi. cu toatl duioqia. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. simteam cd mi sufoc. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun . imbrdtriqind-o cu duioqie.devdr.. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. bu- nlco. fiicei invdgitorului din Ddrfli. nu avea de -eind sd o poarte. care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. prietenul domnului Sesemann. Asta e pentru tine. Altfel. in sfirgit. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie. nu. Bunicule. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. Noapte bund. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. copila mea.. o raz6. ce scdlda intreaga pajigte.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. Heidi se oprea la tot pasul. agezat pe bancu[6. Ghe[arul. fost buni cu mine. pe bani buni. fii atentd. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. bunicule. plingind de atita incintare pi de bucurie.. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare. 54 - N-am nevoie de nimic. Niciodatd. il vazu p bunicul ei.. Oh. le agezd in fala bdtrinu tul. O mingiie un timp p Heidi. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu.. dupd ce citi scri soarea. Sper cd nu te-au gonit.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. gtii. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. Heidi azvirli co. impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului. spuse bunicul. $i vino. se gribi s6-i rdspundr . Sdri de pe genunchii bunicului 9i.. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. in timp ce o conducea spre ug6. o impituri gi o viri in buzunar.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea.

Miine mergem impreund cu turma duiolie. altul Deodati. nu credeam cd ai sd te mai intorci. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. Le imbrdtiga pe toate... iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi. suspinind de pldcere: Ah. in aceeagi clipi. una cite una. nu cred ci: existi .qi fala i se lumind de bucurie. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme. ciobdnagul se opri. rispunse bunicul. chemind fiecare capri pe numele ei. Mai intii. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. Heidi nu mai putea de bucurie. insi. ce lapte minunat. bunicule? !? alti datd. Peter. Buni seara. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. de afar6. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. rdspunse Heidi. Heidi insi dormea. reintrd in caban6. Nu-i nimic. dar poimiine mergem sigur.it. aqa? Peter. se repezi intr-acolo. apoi lisd cana pe masi qi spuse. mai frumos. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut.Pat am. Iqi biu laptele cu poftd. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. Dac6. de bucurie. in sfir. se strinseri toate in jurul ei. ca sd fie vazutd. strigd Heidi 9i. cufundatd intr-un somn adinc.. Te-ai intors..pada 9i Heidi. . Ciocirlia Nu. neribdatoare. Deodat6. cu Peter in mijlocul lor. sd mergem si bem laptele. Acestea. de buni seam6. Zburda. Cind o vizu pe Heidi. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit. mai spuse . sdLrind de colo pind colo. gi. $i tot jucin- nitos. spuse bunicul. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati. o sd folosegti du-se aga. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii. in timpul nopfii. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre.mai bun pe lumel ..la bunica. cdci. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. care igi ridicase bdrbufa. Heidi se agezd pe locul ei obignuit. dintr-o risuflare. miine mi . miine nu. Cind. se auzi un fluierat prelung. i1i pregitesc un altul. la ea acasd. dar fii liniqtiti. fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin. ii recunoscuserd vocea. aerul de munte. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. uluit. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. pe neagteptate. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA. Stii. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu.

relui ea. dupi ce mai capefi pufini putere. Pe urr46. a prins din nou putere. Nu. iar duminica.cd. spuse: Gata. faci cu de-ale gurii. De altfel. din picate. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. incepind de azi. pini si ajungi la Numai Ddrfli. Era simbiti dupi-amiazi gi. vizindu-gi fiecare de drumul lui.. printre cren- gile bdtrinilor copaci. nu. aerul curat de munte. acum putem merge. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. Deodat6.i se lumini de fericire. in timpul 6sta. finindu-se de mini. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. ii curmd vorba Brigitte. ins6.spunindu-i c6. Brigitte se gribi s-o dea de gol. doui. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei. el o s5 gtie mai bine ce si ei. in fiecare zr o si ai piinita ta. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu.. apoi. s-a simfit ca o nou-niscuti. de fapt. Sufla o adiere ugoari ce se strecura. mirturisind ci. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. ea avea si rimind la bunica. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. ii mullumi din inimi pentru piinile. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea. bunica nu mincase decit o singuri piinila. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri. ea o sd mi ajute. care le face la fel de bune. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile.. trigind in piept. In sfirgit.. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. in aceast6" zi.. cu nesa!.. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. nu!. parcd.. Dupi ce le-a mincat. . Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci. Nu..umiti lor. bitrina ticu. de teami. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. Gata. Ei. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei. si nu i-o fure cineva. parc6. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. imbibat de miresmele pajigtii inflorite. Grozavd idee. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. o intrerupse bunica. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. fremitind. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. mul. guvernanta. se ardti gi bunicul care. Heidi ziri pe o policioard. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i.. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. Cind copila se apropie de ea. Stitea fericitd la umbra brazilor. ..ci piinigele astea.

. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl.. Dacd n. ci o sa ne rugdm amindoi.ericirii. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo.. nu ne ajutdm singuri. Nepoata veni numaidecit. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. in ceea ce o privegte. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. plin6 de insuflefire. Deodat6.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. eu am invitrat sd citesc. :u invergunare si ia 9i pdldria. mai uiti el.. Heidi fugr repede in odaia ei. Acum sint fericitd. in felul acesta.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul. Vrei Adevdrat. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. sint banii tdi. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. Cind intrard in cabani. Cind sd plece. nimeni nu ne ajut6. - Care vrei tu. pe mdsurd ce Heidi citea. $tii. cdci. bine.ri. La urma urmei. scumpa mea copil6. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. e a ta. Il ascultS. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. gi Heidi incepu s6-i citeascd. Heidi era incintati. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. uscatd!. copila mea. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. se inr. in ajun. de pildd. cu . spunindu-i: Datoritd tie. incit pe drum - Phstreaz-o. Spune. bunicule.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. in liecare zi. a doua zi. . in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse. mormii oamenii. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor. tn cele . lviergea ticutd. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. aga cum era qi firesc. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. Heidi strdlucea toatd de bucurie. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: .. Apor ir mullumi. in amurg. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. Era atit de fericiti. bunicule. se auzi un ciocdr it in fereastra. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila.sd-tri citesc ceva? Un imn. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta. Heidi lud rochitra.bunic6. chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. cu rugiciune cu tol.. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. un imn nespus de frumos li induiolitor. scumpa mea copild? Ai putea . Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb. cu bratele incrucigate la piept gi. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. spunindu-i c5.. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli. urcindu-se pe un scaun. prefera totugi s[ coboare. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor.. mi s-a inseninat inima. Nu-i aqa. in culmea f. Bunicril lf. ticuti. ?p.trind Ianrea. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. Ei.din urmi. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. cind termind de citit. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea.

dimpotrivd. copila mea. Era duminicd. cdci. A$a stind lucrurile. gi-a primit fiul cu bratrele deschise. copila mea. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. intr-o bun6 zi. Nici nu gtii ce frumos esti.Iartd-md tatd. $i aga fdcu. in sat'. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. pe cer nu se zd. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. de bund seami. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. in coroanele brazilor din spatele cabanei.zu pe ginduri - Da. v-am pirdsit. Banii insd se isprdvird curind gi. luminind chipul frumos al copilei. se duserd amindoi la culcare. in schimb. intr-adevdr. vdzindu-l pe bunicul ei. Primegte-mi inapoi qi. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei.rea nici o zdreanfd de nor. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. o citise de atitea orr.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. Apoi. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet. dar.. vorba ceea. la pdrintrii lui.. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci... mai era incd supirat pe el. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. la cdpdtiiul nepoatei iubite.tor dintre servitori. i se ndz6.. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. itri voi fi cel mai ascultd. pe o pajigte nespus de frumoasd. Ce .A fost odatd un gospodar care avea un ilu.ifi std in hainele tale de sirbitoare. iar eu.. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd." Deodati. care. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme .noi. bunicul se trezi gi. Bunicul i9i privi nepoara . iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. gi ramase neclintit pe banca lui. Heidi nu se l6si mult agteptati. luind-o de mind.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd. li tritia foarte bine acasd.. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. ca sd-gi agoniseascd traiul. e o Doveste frumrlasd.toare. la serbare. cobori 5i se intinse pe patul lui.. apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. pina cind. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. La un moment dat. Uneori. 58 pede afard.. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald. in loc de recunogtinfS.. O razd. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc. printre strdini. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . Bunicul privi poza indelung. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita. bunicule? carte mare sub bra!. Se agternurd citeva clipe de tdcere. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului. bunicule!. nu-i a5a. Bdtrinul stitu muita vreme aga. luind cu el un scdunel. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu.. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie. rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui. rdpus 9i el de somn. dupi ce mincari pe sdturate. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut.teapte sd te vadd. La citeva ceasuri dupi aceea.

intr-adeta spalma lmprejurtmllor.in. stringindu-i mina cu toati cdldura. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului.. La tttt pasui.llr. .potece.irte bunicului gi. Era pastorul. Se apropie de b6trin gi. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr . fii binevenit printre noi. itt. dacd acesta ar fi. erl cu fetila. litl trebuie datd la scoali. la serbarea noastr6?. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i. Vedeti. linindu-se de mini. nu era it. se gribi sd adauge un altul..ii. La un moment dat. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei. cu sau fdrd voia dumitale. la tot Pasul: Auzi. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii. tot silttli primi cu braiele deschise. vecine.. bucurie qi striga. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. din mullime se desprinse un birbat inalt. la vale. ca pe un vecl.. ne$tiind ce sd mai cread6.. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. tot mai puternic^.tt 1'r':. in t<''iul acestor disculii.qovii qi vino.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. . Incintatd de atmosfera sirb[toreasci. bunicule. incd o datd.. Oamenii din jur cdscau gura la ei. refe. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. curind.e rindurile. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut. raspunsc.a gi singuratic. prietenul de altd dati al bunicului.. 9i creu . cotul..ri si scoatd nici un cuvint. Bunicul qi Heidi se a. ten reintors in rindurile obltei. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at.ezara pe o bancd la marginea pietrii. \pr luindu-li rdmas bun. spuse el. spuse un al treilea. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. in cele din urmd. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. numaidecit. La urma urmei. Bitrinul. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l.. cu blindefe.. tll de rdu pe cit pare. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p. ii spuse: $i. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. in culmea fericirii. Dumneata ai avut dreptate. Heidi sdrea in sus de tului. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. satului.t ::... E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. in piala printre noi. Unchiulel strigau algri. cu ochii strdlucind de bucurie. spuse unul. unii. Deci. Deodatd. cind ai fost la mine sus. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. nu-i aqa? . Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. coplegit de emofie. bravo! se bucura pastttrul.si placi Cum si nul Dealtfel. Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter. atunci.. De ?Cc'c'r. ca in tin. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. vilat Bravo.i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru.li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r.l.t bunicul. pe obra.. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina.. uluili. numaidecit.. sd se intoarcd la un bunic pt'. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. pastorul o mlnglla Heidi. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru.. Eu am spus asta intotdeauna. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-. sd mai punem fara la cale..sd citesc 9i sd scrru. . $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6.. Daca n-ar fi asa. sd 9ti1i ca anr t ..

printre vechii mei prieteni. Nu{i fie teami. mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi. intr-o buni zi! . Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. cu fatra luminatd .. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci.emotie. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc. in sus... si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai.. Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii. Unchiule.. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei.. Brigitte siri in sus de bucurie. De-acum inainte vom trii in pace ca. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate . Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter.. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba. strigi bitrina cuprinsi de. ce fericiti sint! . l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6. pdlhia e a ei. bunico... bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati. $i te rog. dar clipi din ochi $treng1re$te. azi toate sint mai frude moase ca oricind. Migcatd de fericirea bunicului. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios.zimbetul bucuriei. nici nu vid. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor. pistreaz-o sin6toas6. Bunicul incuviinfd aceastd idee.de ce ar trebui si te pedepsesc.asta meriti pe pulin zece franci. Sitenii ii insotird un timp pe potecS. fetifi minunati. si-fi string mina. nu se poate. rispunse bitrinul. Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. vino mai aproape.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru. nu se poate! Ce surprizi!. bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. Deodati. Dealtfel..cu lnduiogat.. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii. Nu.... La iarnd mi intorc in sat. bunicule! mos Da. Dac6 fi-a dat-o.ca oricind. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene.

HF]IDI. I]ETITA MUNTILOR .

incepuse sd se lase inserarea. la i. cu dangdtul lor pagnic. pe bunicul din munfi.. in drum spre cabana singuratici. :tena. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi. in mijlocul unei naturi incintdtoare. vegtile primite de la buna ei . didu buzna in cas6. ii insofeau acum. dupd ce :e agez?rd cu totii. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. dupd ce le strinse mina tuturoi. Tocmar atunci. . impreund cu bunrca. care a venit s6-mi string6 mina. intre ve- trecuse intimpldtor. pis3tr)rul Peter.iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului. ca o vijelie. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten. aflate nu departe de Dorfli. bineinfeles. Cu sufletul la gurd. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. gi incepu sd citeasci.i-a dat consimfimintul gi astfel.rilmna. poleitd de ultimele raze ale amurgului. firi si se incurce. cu toate celdura. ln SUS. Cum era gi firesc. Era o scrisoare de la Clara. pe unde seliei. la Bdile Ragaz.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. 62 . timp. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene.. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat. Heidi o deschise cu neribdare. porni cu Heidi pe cirare. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi.. se izbise cu fruntea dc. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi. ln graba lui.Pentru mine. lmpreuna cu nepoata lui. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. cu acest prilej. pind Ja urmd domnul Sese:lann . Aceasta se ariti curind.

Trebuie. Asta pe de-o parte. De atunci. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. ii rispunse doctorul. doctorul igi putea si se riceasci. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta. privind in jos spre pietrele trotuarului... cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri.. ci. de la moartea sotiei lui. in- solit de Sebastian. cum vid. $i rostind aceste cuvinte. continue: Gindegte-te bine. ai dreptate.. Avea ochii tri$ti. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. Era o zi frumoasi de septembrie. $i. prin bun6. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi.cicilitor. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. Cu ea. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. care pigea incet gi ingindurat. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru. spuse nie. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. Trebuie! Apoi.blajin. dragul meu Sesemann. in floarea virstei du-gi prietenul intristat.HEIDI. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. firi lovdire. ca td- Dragul meu. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. locu. la inceputul primdverii. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. Da. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei.ATONTE Bunul gi blajinul doctor. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. iar pdrul siu negru. de alta. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru.aceasti bucurie. dar trebuie si mi intelegi. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. foarte prietene. care-l agtepta in capul scirii. la munte.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. pe un . lucru neobignuit pentru el. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . fu intimpinat de stipinul casei. se gribi s6 adauge: inainte de toate. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj.. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo.tem in septembrie $i. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia.. imi dau seama cd sint . timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta. strilucea acum ca argintul. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. de atunci.. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu.

dar. Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. prin infirmitatea ei. Dar. il conduse in odaia fiicei sale. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind. Tu. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. dealtfel. domnule doctor. la anul. apoi. nu sintetri de ea. scumpul meu pneten.gaz sd se mai gindeasid si. izbucni: Doctore. dar. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. la rindul sdu.a cite e) snoavd plind de haz. ridicindu-se brusc de oe scaun. Tu nu rntri niciodat6. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia.. luin_ du-l de bra{.r-. Ca sd_i crufe lacrimile. gi atunci. la bdile Ragaz. gindindu-md la plecarea mea. In clipa de fap. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. Cici. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. duce(i-v6.. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi.. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. asculti planul meu. apucindu-l de miini. E drept ci fiica ta. in voce tare contrnui. dragul meu. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. la inroarcere. ins6.. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. De mult le am pregitite. bdtindu_t cL palma pe umdr. $i pe ciobdnapuf p. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi.. Acum . mi-a venit o idee grozavdl. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului. in felul dsta. ca mine. insi.. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece. Se in_ toarse spre doctor gi. ce zici'! pllns nlcl tu. in felul acesta. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd."u pe bunicul. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. in band gi inapoi. in luna mai. Acum insi.u .. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. ce_i drept. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. iar tat6l ei se gr6bi si."prA. mr se probleme greu de rezolvat. dar foarte slabd. dar stipinul casei nu-i didu rd. din vorbd in vorbd. bunul meu prieten. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. Crede-md. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. cu toate sinceritatea. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. Nu. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit.deva loc s-o ferim de orice oboseali. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. in schimb. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd.. Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. ii spuse cu gingdgie in glas: Da. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten. pe tofi. ziu. dragul meu prie_ ten. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6. Si-i vedefi ne toti. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. Apoi. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. in scaunul ei cu rotile. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. te rog. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. al tutu_ ror? In felul dsta.. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari."nli. Pentru Clara. deocamdati. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui.i. in numele nostru. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei.

cll vocea sa blajini.insi... Clara insd il apucd Ia.drrcttrrul.i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier.. care trebuia sa-l pregateasca. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri.. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin. dacd a$a stau lucrurile. atunci s6 qtii c[ md duc.. Da.. Nici o grij6. in schimb. Bine. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului. ciobdnaqului Peter si bunicii. Bine. cu mirare. gtili. despre buna mea Heidi.ul. curtenittrr.. intr-o clipiti.. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit . cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i. se gribi si rdspundi Clara. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor. dis-de-dimineaf6. Ai dreptate.. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi. la rindul ei. gi tatdl tdu. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia.. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale.. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor.. cum sd vi spun. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd..ara Rottenmeier. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[.. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. Aga o sd fac.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . Sebastian. fdcu un pas inap. cu gindul sd iasd.. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. care. il intrerupse doctorul surizind. mai cu seam6. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata.. te rog. Da.rrul. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte.. gti1i. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun. fdcindu-i o pleciciune adinci. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi. Doct. Deodatd...'i. printre. Nu de alta' dar mi-e teamd c6. Dar. domnule doctor. se ridicd de pe scaun. ficu acelagi lucru. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in. irr dorinta de a o lasa sa treacd. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . Iar tu. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag. dar se pare ca da. care se pregAtea tocmai sd iasd. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire. Vintul. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. aga cum doresc pi eu. pe prietenul casei.. acum tdindu-i calea doctorului. camerista odaie.. in loc si f i-o petreci la munte.. in vestibul. scumpa mea... cu pinzele intinse.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse. spuse el. Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. cu cit are omul mai multe idei. interveni tatdl ei.. umfla qalul guvernantei. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie. spre a-l asa ^saluta. cum se cuvine.. cutia asta qi lituri fragede. ag fi fericitd. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. intimplitor. domnigoarq Rottenmeier. la fel de respectuoasd.. mi-a venit 9i mie ideea cd..rar:r Rottenmeier. fetifa noastrd. dacd v-ag . zimbi docto.. lipsegte acum de acas[. i se adresd: V-ali supdra. La despirlire o rugi.. stiruitor.. Dr. Miine. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. ai dreptate.. ieSi Hm. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti. eram in sufragerie 9i. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui. bine. pind deseard il vefi primi. se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. aga.. are dreptate. Domnigt. o sd mi supun. se intoarse grabnic acasd gi iat-. din ce in ce mar tare. Cind sd treacd pragul... dar domnig. de vreme ce. dar n-avefi nici o grijl.. ia spune.

o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd.. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru. Cind pachetul fu gata. dar. cutia cu prdjituri fra gede. se apuci si facd pachetul. intimplitor. atunci cind le va deschide. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. in sfirqit. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei. Un . la care Clara se uita cr nespusi bucurie. de zile mari gi. pentru Heidi. din cele povestite de Heidi. firegte. r 66 . O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. tot pentru ea. i-l trimitea Brigiitei. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i. ca sd-i [ind dr cald gi. cit de lacom.. Un salam mare. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene. Asta. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. cu un capigon de toatd t'rumusefea.de drumul siu. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I.al cilduros pentru betrine. fird si mai ziboveasci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful