*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. gi piinilele vreau s6 le pdstrez... in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. cle tlecare dat[. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani. $i fird si mai spun6 buni seara. care. fetila avea totugi L. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile.. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. md a$teaptA bunica. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. iar 6sta un uliu.mine ea aici. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. in fiecare dimineafd gi sea16. cind sosi perceptorul. Si agteptim s6 vin6 tata $i. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. 9i apoi le ascundea pdstrez. munlll0r $1. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. prin ce spaimi trecea. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. in camera ei. cu sufletul la gura. tot felul de idei ndstrugnice. povestea veni inapoi in sufragerie. spunind: ingrozitd. semn. va lua o hot6rire. tatil ei. nul lipd llcicli. asemdnind. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. lucrurile se vor indepta. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. Dar 9i asta va C\ara. sd vind mai intii in sufragerie. Adelheid? strisi ea tea. spunindu-i c6. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. mare putere de infelegere qi. pre_ ceptorul o linigti. piinilele pe care.. nier. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. sinr in fundul gifonierului. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec.in gifonier! !! repeta ea intruna. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. rdspunse ea tdios. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. er indemna sl dormea.. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. li povesti pc . fErd indoiala. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. dar 38 Bine. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. Dupd pdrerea ei. Cuvintele preceptorulur dispus6. toritd noului ei mod de via1i. de qotii. capr6. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. gi-i spuse. in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. da_ nanta ii ficu zi. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. de pild6. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. iar alta cu un cioc Clarei. desigur. Mai ciudat potolea. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. neputind sI se teascd. N u. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. Dupd mesele de prinz. in sufragerie. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda. inainte de cind. in schimb. pe ascuns. i$i incheia povesCe-am descoperit.

incit ai fi zis ci i se fringe inima. mai multe 9i mai proaspete.i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. o ascuns( in fundul gifonierului. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic. Heidi gist pe pat piliria de pai. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. La cin6. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. care auzise tot ce s( intimplase gi. Ale tale s-ar fi ficut.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric . O si-ti dau eu altele. le-au aruncat pe toate." Cind se urci itl camera ei. am vizut tot. micuti domnigoard. in- Necljiti. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. Heidi avea ochii ro$ii de plins . ingiimi ea printre suspine. O strinse la piept fericiti qi. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. dar se stipini. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: .'..Fii linigtiti. Nu mai plinge. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. cind Tinette trecuse pe lingi e . . Heidi se duse in camera Clarei 9i. fetila mea' o mingiie Clara.u petetiu in brafe.

intimpinindu-l cu mult5 celdurd. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! . 9i a trebuit sd md duc departe. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. luind paharul din mina fetilei. rispunse el. Heidi iegi. md bucur si aud asta. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate. Ei. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta. ii lu6 miinile Foarte bine. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald. srApiNur. rispunse Heidi. Nu. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi. un pa- in miinile lui. ca de obicei. m-am dus mai departe. Stipinul ca_ .Da.. nu. fiindci la prima fintini era apa rece. in sala de studii. apoi ii spuse lui Heidi.Da. si n-o trimi. . cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. scumpa mea Clara. Ba da.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi.a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi. Aga! Ia spune. in :asa Sesemann era agitalie mare.. Acum vi las. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi.. domnule Sese_ mann.. Pe urm[. da. la rindul siu. foarte bine. Clara e intotdeauna buni cu mine. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni.exact ce si-i ceard. acel domn? 40 . se gribi sd adauge Clara.har cu api.. adu-mi. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati. Se asezi pe scaun lingi Clara. rispunse Heidi. finu si subli_ Bine. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era. de la venirea lui Heidi. am infeles. lucruri s6 mdninc ceva. vino incoace. spuse domnul Sesemann. nieze Heidi. care se diduse la o parte. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. nu te-ai plictisit de ea? Nu. ilai... te rog. gi acum. micuJo. foarte rece. incepu ei. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. ia te uiti. Stai pufin. adu_mi (nu . titicule.. vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus. Dar am luat-o pe alti stradi gi. sd-1i string mina. Domnul Sesemann rise cu poftd. des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios. api rece de la fintin6. care lntre timp se ridicase in picioare: . La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit. prea multi lume.. apoi o in_ trebi: Agadar. bine. iar tatdl. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. gi abia acolo am umplut paharul. adu-mi. Dar. o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. inchizind u. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. lipindu-se de copilul lli. md rog.

Pe micula Clara. aceasta fiind dorinta Clarei. Soseqte mama mea.Domnului Sesemann". iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali. murmurA guvernanta. bunul gi bdtrinul .. cerind s-o agtepte trasura Ia gar5. intr-adevdr. Cind a auzit asta..doctor! strigari. care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un . apisind pe fiecare cuvint. Dupd paisprezece zile de odihni. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea. dacl tot ai venit cu paharul". o sd aveli gi un ajutor. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei. a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. domnule Sesemann. dupd plecarea lui drn Frankfurt. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. precum . . Curind. Dupd ce a biut. unde il a$teptau numeroase treburi. $i. s-a ui. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea. de care atirni ceva tot de lanJ aur. Desigur. Domnul Sesemann rise cu poft6. incercd sd-i explice Heidi.la mine 9i mi-a spus: .gros de aur.nici un motiv si fie existi De altfel. aceeagi sear6. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. de aceea.IIEIDI.OR Nu qtiu. ea se intelege bine cu toatd lumea. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit. indepdrtata. s-a apropiat de fintind.tifi. inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten.. dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei. m-a intrebat: . care urmeazA .. Domnul doctor! Da. iar bastonul lui are un cap de cal. i-am rdspuns eu.D6-mi qi mie s5 tat beau. intr-un glas. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. FIITITA lVITJNTII.Cui ii duci apir?" .. micuta elveliand va r6mine la ei. addugi el. stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris.

doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. ciocini la usi 42 . Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei. . fdri indoiali. s6 te p. Domnigoara Rottenmeier controld. Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. aIn sfirpit.ci. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd.respectuoasd..Heidi. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. mi nunat. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. Se simlea aici de parc6. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. cu nepoata ei. simplu. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. impodobit de un pir alb. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. o in vld trerupse bitrina. se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. se auzi uruitul rofilor 9i. Dacd un copil are un nume al siu. pini va fi chematl. Cum te cheam6? o intrebi ea. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. d. in ciuda virstei. copila mea.'r vedea mai bine..nici un motiv sI i se dea un altul. si vadd dacd totul era in ordine. rdspunse copila. stimati doamn6. cu pas domol. servitori. . Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette. fetiJo. bine de riu. A dclua zi dimi neaf6. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca. cd.bunic6". aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea... se agezi un pi. in clipa urmdtoare. Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. trisura se opri in fata casei. nu. . Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. . Heidi Nu. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. s-o facd si li le schimbe. ii spus. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni.s6-mi spui simplu: bunico. Bund ziua. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. - Se simfea putrin vinovat6. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. s-o primeasci pe doamna Sesemann. chiar daci ar fi fost vorba numai d. camerd dup[ cameri. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6. auzind des pre ce-i vorba. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. nr . domnia ei nu s-a incheiat.

Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6. ata cum 1'acuse. Ldsd si treacd doue-trei zile. nu-i aqa? Uite. Din clipa aceea. pin6. te rog. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile. r. fetila mea. feti. .domnigoarei Rottenmeier.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. pe care pdgtea o turm[ de vite. o linigti bunica. Totul osd meargi totul. ar putea fi 1. sprijinit in toiag.. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. fetilo? . 6u1. pe dinaintea ochilor incepeau sA r .-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind. desigur. rdspunse Heidi suspinind. in sufletul copilei s-a schimbat ceva. Adeseori. .. In mijlocul turmei se afla pistorul.' foarte tirziu. seara. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd. dar. Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc.. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. Cititul nu se poate invdla.. Dacd vrei. Ala. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. o intreb6 apoi bunica.Dar Pentru c6 e tare greu. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind. cuprinsd de un plins sfigietor. de indatA ce :r' culca.o? foarte.. qi acum sintem din nou vesele. Atunci isi ascundea capul sub pern6. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. rbspunse Heidi. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd.crtesc.. Niciodatd. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. . in sfirgit. rdspunse bunica.jinc pi de cumsecade. aqa cum ii flgdduise qi. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. era tot mai palida.. copila mea. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt.. oftind. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. bine. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi.Ascultd. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. dar degeaba. Nici poft6 de mincare nu mai ar.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61. atit de bund 9i de prietenoasi.. Heidi. domnig. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor. Peste putrin.. timp... acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l . azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. gi tot atit de frumoase. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui..cgtile astea minunate. aSa mi-a spus Peter. deodat6.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. nu mai plinge. voinla Ba da. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara.. $i totugi.r5ie. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. $i mai sint gi altele in cartea asta. spuse Heidi. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei.. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei. izbutea sd adoarmd. inainte. de ce. din zr in zi.-. nu putea s6 adoarma d-. cdci. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. nelol lnceta sa mal plin96. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos. Hai. !i-o povestesc. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. vezi. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. de ce e nccijitd. ou. Aga. si...ir Spune-mi. ceva ce te face si Dete. el incearci mereu. Nu crezi cL am dreptate. dar tu.rara Rottenmeier. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. Hai. Poza asta ii-a amintit. Numai a$a ai Sa inve[i. Me rog.

spuse zimbind doamna Sesemann. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. De pildi.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea.. citea cu tot mai multd infl1cirare. cu o copertd nespus de frumos ilustratS. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. ^ vorbind. a$ putea spune peste noapte. Cind se asezard. distinsi doamni. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii . rdspunse bucuros precepto. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. a$ putea spune ci e. dacd tinem seama de ce a fost inainte. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd..continuare. pirea cu neputintd de infiptuit.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. La o siptimind dupi aceea. care la rindul ei a dus la o nou6. Aceasta il pofti si ia loc 9i. intocmai. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. agteptam gi.cuvinte de bun venit.. acum. Heidi ziri . mdrturisi Heidi fdrd govlire. Nici ei. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. intr-un timp foarte scurt. un adevdrat miracol. pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii.la masa de seri. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire. . Heidi stitea aldturi de Clara gi. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. 9i mai bund metodd de predare.

pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. cu incintare. el apirea slab gi sdu. Dintre toate povegtile. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult.De tot? intrebi Heidi. incuviinfi bunica. insd.. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele. dupi cini. sprijinit in toiagul lui. ascultind intotdeauna. rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. iar de miine incepem s-o citim amindoui. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. fericit cd poate sd-l ierte. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi. Dupi plecarea bunicii.. e a ta. .. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu. -+ In altd pozir. Da.. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. pe care acum le intelegea gi mai bine. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. in acest timp. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. cerul era mai pulin luminos. in poza asta. Urma apoi a treia poz6. explicaliile pe care i le didea bunica. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini. cdci. zdrenfiros. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste. rogie in obraji de bucurie. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. fetifo. clitinind din cap: poza ciobinagului care. Seari de seari. O citea acleseori. Pini la culbare. Fetiga nu mai putea de fericire.

gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni. fel. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. dimpotrivi.m-a ascultat niciodati. Dupd plecarea bunicii. in tulburarea ei nemirginitl. pini in ultima clipi. copila mea. dupi o clipi de ticere. sosi $i ziua despirtirii. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. in inchipuirea ei de copil. o chemi pe Heidi in camera ei.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. de veselie. Intr-o dimineall. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. rispunse Heidi. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. Heidi 46 amitdciune.gi toate o si gi se implineascl in viafl. egti o copili cu. Heidi inviti sd coas6.. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi.. incet. acum nu ma mat rog. rispunse Heidr cu nu De ce? . fetila mea? Da. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci.. Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . o zi plinb. in gind. raspunse Ieula.Fiindci nu ajuti la nimic. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste.. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. Heidi nu mai era atit de vesel6. despre tot felul de lucruri. cind vizitiul trase trisura la scari.. cu duioqie. goviire. frri s6-gi dea seama. incit si nu fie o zi tristd ci. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica. spuse bunica. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica. dind din cap. lncet. cb dumnezeu tot nu m-a auzit. in timp ce Clara mai dormea. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile.. Foarte bine. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea. A doua zi. bunica ii mingiie obrajii. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. De la o vreme. minte $i rostind aceste cuvinte. ne. Degeaba m-am rugat. mirturisi Heidi. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. Clara era mute gi posomoriti.veni. Ai inteles. Fetila mea. . Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. Ce-i cu tine. fetila mea.

i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. bolborosi ea. Heidi zirea mereu ir. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare.rlba ca varul. vdicirelile tale sint necugetatc ... Cici. cind Heidi nu voia si minince.. de ce numai rr lingurd'l luagi doud. .si mi mai pot intoarce la ea. ca s6-i n-am dau piinile proaspete.i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind.. Ce-i cu tine. halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei. nici nu $titi ce gustoasi e. se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid.. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi.i. care o cuprindea era atit de mare. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd .. In cele din urm6 izbuti.. iegeau foarte rar. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i.ista? Niciodati nu te-am vizut aqa.ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. c6. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi.poveste in care era vorba despre o buntcd moarti. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. Heidi. micuf1 domnigoari. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi. ci in povestire era vorba despre o alti bunic6. De iegit. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise. incetd pe loc si mai plingd gi. Seara. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu . se f6cu . de fricd. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd. atunci. care. in afard de Clara. printre sughiluri. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. cind se culca. Curind. incit igi a. Dar blindelea lui era zadarnicd. de ce te strimbi in .. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul.nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. datd. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu .

domnul Sesemann apisa servitorii. Trigea pe ea rochie dupi rochie. dupi pireree doctorului. Heidi era foarte bolnavd gi. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. lisind im presia merge cu spatele inainte. nopti in gir. pe rind. De aceea. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme. alarmindu-i pe toli Coboriri. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. Tatil ei era de neinduplecat. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. ii figidui ci la anul^vor face. dealtfel. aceasta fiind. ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. gi-i spuse c6. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. o cilitorie in Elvetia. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. Stitea neclintiti. guvernanta siri in sus. Ca s-o linigteasci. de bine de riu. ErA ora patru gi jumitate. ade. pini colo. si facem pregitirile de drum. invocind tot felul de motive. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. 9i se duse in camera fiicei lui. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. Claia se impotrivi. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea.. pirisi sufrageria. in. Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. scofind un gipit de spaimi. neavind incotro. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. impreuni. In acest timp. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte. sfirgit. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum.ri indoiali. nu mai gtia ce face. Clara trdgea cu urechea. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. ar putea se umble mai departe. ln. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. ceea ce. ar fr foarte primejdios pentru ea.sese incremeniti.. care lucra undeva prin apropiere. in primele clipe. In cele din urmi. i. la bunicul ei. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. pe acoperigul casei. cercind si afle ce se intimplase. socotind cd nu-gi poate asuma ris. pe larg. Mirati dt zarva din cas6.se aranjeze un pic. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. in sufragerie. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. fh. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. negtiinr ce si mai cread[. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel. Clara . Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. punderea de a o mai refine la Frankfurt.

Agtepta ingrijoratd in anticamerd. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe. Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici. cici atunci. ci e tare ocupat6. proaspete. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. - cul Heidi era atit de tulburatd. o intimpind el cu . In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. porf sd alegi. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. cu un aer triumfator.' la despdrfire. fbrd s[-i mai spund nimic. qi s[-mi spui.. cind s-a trezil.Ba da. ir spuse Clara. sper c6 sintetri aminnul dor. batiste. La vederea lor. de vreme ce era chematd cu noaptea in cap. uluit. pilind. spunindu-gi in sinea ei cd. pentru copil. vezi qi tu ce-am pus in el. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. spuse el. Si rostind aceste cuvinte. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann. trecutd. Ce-ai zice. Heidi nu s. nigte fricogi fdrd pereche. iar in zilele urmitoare. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. In timp ce stipinul scria. . micufo. Intre timp. neinchis. .i o l6si sd. la buniei. de bund seami. . Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui.. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . cum Atunci si mincdm gi pe urm6. galuri de tor felul. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! . Aaal ficu Sebastian.se supuse hotiririi tatdlui siu. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. Dupd ce se culcd.i dddea seama daca e lreaz6. unde era pregdtit micul dejun. chiar azi. Acum avea curaj. E un lucru cit se poate de firesc. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. aga e.unde vefi rdmine peste noapte.. bund. intr-o casi strdini. Apoi. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. in cimaqd de noapte. cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere.mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da.sdu. in sfirgit' sosi qi Dete. Acum ai infeles. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. ve\i ajunge la Basel. incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie.. sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. la bunicul ei. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii.. il asiguri incd o datd st6pi. voia ei. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . Vino s5. Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . daca i1i place. plece.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. f6. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate.blindefea. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea. \'reau. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia.rd. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa. cu atit mai pu1in. te rog. 9r tu gi Johann. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi. spunind cd azi nu poate. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele.sd nu vreau!. izbuti sd murmure Heidi..

i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. scuturind-o u. se apropie de domnul Sesemann. finind co. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine. Auzindu-I..i se aplecd s6-qi ia pachetul. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. La rindul ei. micutd domnigoari.. t<7. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit.Mayenfeld". pe 1rrs. Heidi prinse curaj . o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. in care era impachetati pildria ei de paie. Heidi se afla in tren.uletrul in brafe. Gindul ei se opri la bunica gi.. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. cdci rru duri mult li-l auzir6. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. indelung. $i.atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu. Domnigoard Rottenmeier. in sfirgit. oe care nu se desplrfea niciodat6. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati.nicia.. chiar gi pisici sau broagte 1estoase. De altfel. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e. Cind ajunse in faJa trdsurii. -Decesdnu lla n. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. Stitea cuminte.. induiogat de chipul din abdtut al copilului. igi aminti ci. iar bucata de pinz5. cu toatd stra.bucurie. pe. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. lnlr-aoevar. Sbrrra amindoi de pe scaun. uta elvef iand. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. o viri iute ln coqulet. Ii spuse ci atit el. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. qi privea mereu pe fereastrd.. care nu i1i t'olosegte la nimic. deodatd. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. firi sd scoatd o vorbi. dacd ii face pl5cere acest lucru. in ajun.i strigdtul conducitorului:. nici nu avurd timp sd se intristeze. in capul scirii. zdrind bucata de pinzd rogie. Domnigoara Rottenmeier agtepta jos. i. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . bunica. rispunse Sebastian liniqtit. cu perere de rdu. La scurt timp dupd aceea.or. intrebd din nou: _ Lreoell. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori. Cind se a$tepta mai pufin. istovitd de () noapte atit de agitati. se auz.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. bun. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid. Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti. trisura porni. spuse in cele . ii spuse incet la ureche: Gata. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd.. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei. Curind adormi qi Heidi. Dupa un timp. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. strigi ea indignatd. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. am ajuns la Basel. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. in culmea indigndrii. Peter. dupd un timp. sub piinitre. Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i. bine pentru ea 9i era incredin. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag. Sebastian se uite in urma lui. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. Apoi.urm[ stdpinul casei. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. Heidi nu indrdznea s-o ridice.

daca te simtreai la ei atit de bine.. se pdreau nespus de primejdioase. care venise la Mayenfeld dupd fiind. sd vind inapoi.cineva s-o insoteasci pini sus.i. dupd un iimp de gindire.'i . de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului..Ce ciudat. ciruta porni la deal.it.i. il contrazise Heidi. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului.. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti.. cu geamantanul. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos. a stat la Unchiul din de ln-gras.i? Da. dar eu tot nu mun. De acolo md duc sinsurd.Bine. in micufa gari. Frdmintat de acest gind.. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann.. O chemi pe Heidi lingi el . cu condilia si nu fie prea greu. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi. din nou. pini la Dorfli. din r orbd in vorb6. Apoi murmurd pentru sine: . la un moment dat. Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. Cdrulagul il mdsurd din ochi . $i tot aga. nu mai avu ribdarc si. ll asleura t_letol. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. Dupd rceea. ii spuse ci i-l duce el. Heidi se uita mereu in jurul ei. spuse Heidi. o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i.. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. apoi se agezi pe o banc6. cdci. eu sint. cdci cunosc foarte bine drumul. bine. sd gindegti altfel. ..s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos.. atunci. care e drumul cel .omul binevoitor. rdspunse Heidi. neincrezdtor brutarul. cu un aer foarte misterios. mai tirziu.. ii ras. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. agteptind cu neribdare s5 so- un tren.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri. Se In sfir. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus.mult. tu egti copilul care. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. Recunogtea pind 9i copacri de pe . deschise vorba: Spune-mi. Pei. pind nu . Domnul Sesemann qi fiica . era din ce in ce mai emofionatd. Sebastian seascd urmdri un timp.. Nu departe de gari zd. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu..rt o ciruld incdrcati cu doi saci. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli. fi-a dat voie. la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. pe care trebuia si-l pund bine in cogure1. asta eu nu am de unde sd gttu. Cum. ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt. Dar s-ar putea mormii ca. Dupd care. se invoird pind la urmd s-o ta .un drum necunr)scut. nu-i aga. dupd un timp atit de scurt. de rdras bun. din mind. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. iar drumurile in tara asta sdu. Me rog.i pe Heidi. punse Atunci Sebastian il intrebd. dpoi. care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. acas6. cu mindne Nu e nevoie. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi. de la bogitria orapului la sdricia din munte". Nici o gn1i. la bunicul .. trasi de un cal costeliv. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali. nu :ierde nimic. pini sus. ca tofi oamenii din sat.

iar seara. tre degete piinea buni gi proaspdtd. tremurind de emotie. Unchiul din mun(i se inrS. razna. . dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. adeugd ea. Spori pasul gi. intre timp. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. apoi. inint. in sfirgit. insi.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. mam. fetil. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. iar Heidi. Zadarnicd-i era insd graba cdci. aici sint. bunicufo. srrisi . Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. . ajunse gi. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt.Aici sint. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur. igi luase rdmas bun de la Heidr. uscata. gi te rog frumos. Ah. iar cogulelul nu era deloc ugor. Deodata. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. + In acest timp. $i rostind aceste cuvinte. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. va mai intoarce vreodatd ! . Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. la tot pasul.ise qi pina in sat. alergind cit o lineau picioarele. gi-i ureazd bun venit. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. ei o lu5. Pe mdsurd ce inainta. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. frdmintind in. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. abia izbur si deschidd uga. - Nu. lui Peter. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. asta e o adevdratd bi' necuvintare. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi... Deodati. Mingiie un timp cu blindete. de emotie. capul copilei. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. Cind ajunseri in Dorfli. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. fata ei neca- marginea drumului. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. Heidi urca mereu. pdrul ei cirliontat gr vt. in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. intrd in odaie Brigitte. Iar tu. murmuri bdtrina. in cele din urm[. cici povirnigul era abrupt. Da. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. preling pe bratrele fetitei. Pdreau ce o salutd. copila mea. Apoi. eu sint.. cu vocea su grumatd. o si vin si te vdd in fiecare z. Eqti tu. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. ca un adevdrat pirinte. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. e p[rul ei. nu mai plinge. lingr mine. cu coguleful in bra1e. la o cotitura. Hai. rosteste in goapti: Da. in toiul aprinselor disculii. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. porni la deal. pe drum. In acest timp. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. de un an incoace. mai spunr ceva s5-1i aud glasul. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. mea. de atita tulburare. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci.. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. bunico. nu se Doate! izbucni ea de bucurie . la Unchiul Heidi'.

de pe masi. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase. Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene. pune-o. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. e tot ai. intr-a- Nu. Apoi. ca strinse mina. apoi se invirti in jurul ei. Nici nu gtii. punindu-. te rog..i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. i.!.i-o pe cap. .. De altfel. a noastrd!. ^ a te-o. vechea ei pild:ioari. dar dacd tie ili place atit de mult... ta? $1 pdl6noara cu pene. mototolitd in timpul cdldtoriei . cit timp o mai am pe a mea. sd v[d cum ifi vlne..Heidi. i t' . ce rochili frumoasi are Heidi.. rispunse Heidi. potl s-o pistrezi. mamd. scoase din coguletr pdLaria ei de pai. incit ii spuse ci dac6. cu atita sfinlenie. ciodat6.i. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl .

.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. cu toatl duioqia. mi-era atit de do de tine. 5 citi.. dar miine am sd vin sa te vid. le agezd in fala bdtrinu tul. de Peter gi de caprele noastre. Dealtfel. ochii lui. Sdri de pe genunchii bunicului 9i.. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt. Heidi azvirli co.. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. Noapte bund. invdluit in fldcdri.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate.. nu. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. se gribi s6-i rdspundr . care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. Curind. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. copila mea. fii atentd. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. ii spuse Brigitte. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. o impituri gi o viri in buzunar. prietenul domnului Sesemann. spuse bunicul. Oh. in timp ce o conducea spre ug6. il vazu p bunicul ei.. Noapte bund. Era reflexul stincilor Falkniss. pu nind pachetul pe bancd 9i. spuse bunica. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. in sfirgit. Asta e pentru tine.. agezat pe bancu[6. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. Niciodatd. dupd ce citi scri soarea.. pe bani buni. simteam cd mi sufoc. O mingiie un timp p Heidi. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun . nu avea de -eind sd o poarte. ar fi putut si o vindd. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie.. bunicule. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. dar... o raz6. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. buniculel Bdtrinul tdcea.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor. Deodatd. Ghe[arul. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. 54 - N-am nevoie de nimic. rispunse Heicir . a$tept. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. Altfel. in schimb. fost buni cu mine. Rimase un timp nemiqcatd'. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6.devdr. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. bu- nlco. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului. fiicei invdgitorului din Ddrfli. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. Era atit de coplegitd.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. apoi. $i vino. Bunicule. Sper cd nu te-au gonit. ce scdlda intreaga pajigte. erau acum in carcafi de lacrimi. dar vezi. incit uneori. bunicule. imbrdtriqind-o cu duioqie. Mi-era insi ru qine si le spun. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. gtii. Heidi se oprea la tot pasul. plingind de atita incintare pi de bucurie. vino miine. Cred cd docto rul. Bunicul te-ar recunoscut oricum.

mai bun pe lumel . aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. reintrd in caban6. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. mai spuse . Ciocirlia Nu. Acestea. gi. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. Heidi se agezd pe locul ei obignuit.Pat am. Heidi insi dormea. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA.. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin. o sd folosegti du-se aga. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. una cite una. pe neagteptate. rdspunse Heidi. Cind.pada 9i Heidi. strigd Heidi 9i.it. Peter. $i tot jucin- nitos. dintr-o risuflare. neribdatoare. de buni seam6. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. miine nu. nu cred ci: existi . gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii.. in sfir. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. cufundatd intr-un somn adinc. miine mi . de bucurie. Miine mergem impreund cu turma duiolie. Mai intii. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. la ea acasd. mai frumos. insi. i1i pregitesc un altul. sd mergem si bem laptele. apoi lisd cana pe masi qi spuse.qi fala i se lumind de bucurie. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. chemind fiecare capri pe numele ei. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. nu credeam cd ai sd te mai intorci. suspinind de pldcere: Ah. bunicule? !? alti datd. cdci. Heidi nu mai putea de bucurie. de afar6. se repezi intr-acolo. ce lapte minunat. Cind o vizu pe Heidi. sdLrind de colo pind colo. spuse bunicul. altul Deodati. . care igi ridicase bdrbufa. ca sd fie vazutd. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme. ciobdnagul se opri. Te-ai intors. aqa? Peter. Deodat6. Le imbrdtiga pe toate. in aceeagi clipi... ii recunoscuserd vocea. Buni seara. fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit.. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. Nu-i nimic. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. aerul de munte. dar fii liniqtiti. Iqi biu laptele cu poftd. in timpul nopfii. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut.la bunica. Dac6. uluit. se strinseri toate in jurul ei. cu Peter in mijlocul lor. Stii. Zburda. rispunse bunicul. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. se auzi un fluierat prelung. iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. dar poimiine mergem sigur. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi.

spuse: Gata. bitrina ticu. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. nu!. incepind de azi. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. doui. In sfirgit. a prins din nou putere... Ei. de fapt. fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri. Era simbiti dupi-amiazi gi. guvernanta. fremitind. ins6. bunica nu mincase decit o singuri piinila. . mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap. ea avea si rimind la bunica. Nu. Grozavd idee. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . el o s5 gtie mai bine ce si ei. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt. se ardti gi bunicul care. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. in fiecare zr o si ai piinita ta... Heidi ziri pe o policioard. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd. Brigitte se gribi s-o dea de gol. vizindu-gi fiecare de drumul lui. Sufla o adiere ugoari ce se strecura. trigind in piept. parc6. ii curmd vorba Brigitte. ii mullumi din inimi pentru piinile. apoi.spunindu-i c6. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. aerul curat de munte.. Pe urr46. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile.cd. mul. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. Nu. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei. ea o sd mi ajute. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. de teami.. mirturisind ci. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. din picate. imbibat de miresmele pajigtii inflorite. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. in aceast6" zi.. faci cu de-ale gurii. finindu-se de mini. . parcd. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei. cu nesa!. Deodat6. s-a simfit ca o nou-niscuti. printre cren- gile bdtrinilor copaci. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie. Cind copila se apropie de ea.umiti lor. in timpul 6sta. Gata. si nu i-o fure cineva. Dupi ce le-a mincat.ci piinigele astea. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea. dupi ce mai capefi pufini putere... Stitea fericitd la umbra brazilor. strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. relui ea. pini si ajungi la Numai Ddrfli.i se lumini de fericire. nu. o intrerupse bunica. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri. care le face la fel de bune. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu. De altfel. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali.. iar duminica. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. acum putem merge.

se inr. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. La urma urmei. aga cum era qi firesc. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. de pildd. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa.. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. Spune. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. bunicule. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. copila mea. Bunicril lf.. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. Nu-i aqa.faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. in ajun. chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. ?p. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. Vrei Adevdrat. . mi s-a inseninat inima. plin6 de insuflefire. lviergea ticutd. Cind intrard in cabani. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt. cu rugiciune cu tol.. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. gi Heidi incepu s6-i citeascd.. cind termind de citit. nimeni nu ne ajut6. in liecare zi. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. ci o sa ne rugdm amindoi. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. scumpa mea copild? Ai putea . urcindu-se pe un scaun. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. Era atit de fericiti. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. in culmea f. Dacd n. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila.. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: . spunindu-i c5.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. bine. Cind sd plece.sd-tri citesc ceva? Un imn. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. cdci. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. Acum sint fericitd. spunindu-i: Datoritd tie. scumpa mea copil6. eu am invitrat sd citesc. in ceea ce o privegte. Heidi era incintati. Heidi lud rochitra. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo. se auzi un ciocdr it in fereastra. Apor ir mullumi. incit pe drum - Phstreaz-o. uscatd!. :u invergunare si ia 9i pdldria. tn cele . Nepoata veni numaidecit. mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. in felul acesta.bunic6. cu bratele incrucigate la piept gi. un imn nespus de frumos li induiolitor. sint banii tdi. in amurg. Heidi fugr repede in odaia ei. - Care vrei tu.ri. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt.ericirii.trind Ianrea. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli.din urmi. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. e a ta. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea.. ticuti. Heidi strdlucea toatd de bucurie. cu . lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor. prefera totugi s[ coboare. . Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb. nu ne ajutdm singuri. Deodat6. $tii. a doua zi. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. Ei. mai uiti el. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. Il ascultS. bunicule. pe mdsurd ce Heidi citea.. mormii oamenii.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul.

in coroanele brazilor din spatele cabanei. cobori 5i se intinse pe patul lui. pina cind. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi.zu pe ginduri - Da. pe o pajigte nespus de frumoasd. in loc de recunogtinfS. ca sd-gi agoniseascd traiul. apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi.. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. v-am pirdsit. gi-a primit fiul cu bratrele deschise. i se ndz6. se duserd amindoi la culcare. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. itri voi fi cel mai ascultd.Iartd-md tatd. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . cdci. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. dar.. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita.. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei. copila mea.teapte sd te vadd. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. bunicul se trezi gi. intr-o bun6 zi. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni.. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut. in sat'. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. Primegte-mi inapoi qi. Bdtrinul stitu muita vreme aga. la cdpdtiiul nepoatei iubite.." Deodati. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului. in schimb. Uneori. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd.toare. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci.tor dintre servitori. Bunicul privi poza indelung. de bund seami.. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. vorba ceea. mai era incd supirat pe el.noi. li tritia foarte bine acasd.. e o Doveste frumrlasd. Era duminicd. La un moment dat. o citise de atitea orr. $i aga fdcu. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. vdzindu-l pe bunicul ei. copila mea. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. 58 pede afard.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd.. bunicule!. Banii insd se isprdvird curind gi.. rdpus 9i el de somn. Ce . O razd. La citeva ceasuri dupi aceea. la pdrintrii lui. luind-o de mind. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei. iar eu. luind cu el un scdunel. printre strdini. luminind chipul frumos al copilei. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor. bunicule? carte mare sub bra!.ifi std in hainele tale de sirbitoare. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. pe cer nu se zd. Heidi nu se l6si mult agteptati. pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie.. Apoi. la serbare. nu-i a5a. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. gi ramase neclintit pe banca lui. dimpotrivd. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. intr-adevdr. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!. care. A$a stind lucrurile. Bunicul i9i privi nepoara . rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui.rea nici o zdreanfd de nor.A fost odatd un gospodar care avea un ilu. Nici nu gtii ce frumos esti.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. Se agternurd citeva clipe de tdcere. dupi ce mincari pe sdturate..

ir lreaga suflare adunati in piatd era de p. incd o datd. ne$tiind ce sd mai cread6. la serbarea noastr6?. Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter.qovii qi vino. in piala printre noi. ca pe un vecl.. \pr luindu-li rdmas bun. nu-i aqa? .i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru. $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru. sd mai punem fara la cale. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor.. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi. nu era it. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. tot silttli primi cu braiele deschise. bunicule. ii spuse: $i.. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. cotul. cu blindefe. La urma urmei. numaidecit. ca in tin.e rindurile..irte bunicului gi.li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. satului. ten reintors in rindurile obltei. spuse el. spuse unul.ezara pe o bancd la marginea pietrii. cind ai fost la mine sus. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. Bitrinul. bucurie qi striga. itt. unii. in t<''iul acestor disculii.llr.a gi singuratic. stringindu-i mina cu toati cdldura. tll de rdu pe cit pare. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. raspunsc. cu sau fdrd voia dumitale. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l.. Era pastorul.sd citesc 9i sd scrru. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. la vale.. in culmea fericirii.t ::. Bunicul qi Heidi se a. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at. pastorul o mlnglla Heidi.. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat. fii binevenit printre noi. $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6. vecine.ii. Dumneata ai avut dreptate. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. atunci.tt 1'r':. prietenul de altd dati al bunicului.. litl trebuie datd la scoali. . tot mai puternic^. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i.potece. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd. Daca n-ar fi asa.. Se apropie de b6trin gi. curind. erl cu fetila. . Deodatd. pe obra.. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. sd 9ti1i ca anr t .. la tot Pasul: Auzi. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-.. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi.. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. Oamenii din jur cdscau gura la ei. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. se gribi sd adauge un altul. dacd acesta ar fi.si placi Cum si nul Dealtfel. Vedeti. din mullime se desprinse un birbat inalt. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. vilat Bravo. Deci.. Eu am spus asta intotdeauna. Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. Heidi sdrea in sus de tului. in cele din urmd.l. uluili. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa.. refe. 9i creu . Incintatd de atmosfera sirb[toreasci.. sd se intoarcd la un bunic pt'. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr . spuse un al treilea. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei. .fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. Unchiulel strigau algri..in. numaidecit. De ?Cc'c'r. La un moment dat. coplegit de emofie.. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii..ri si scoatd nici un cuvint.. cu ochii strdlucind de bucurie. linindu-se de mini.t bunicul. La tttt pasui. bravo! se bucura pastttrul. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut.

mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi. nu se poate! Ce surprizi!.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru. bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. Nu.de ce ar trebui si te pedepsesc.emotie. vino mai aproape.. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate . Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. bunico. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. Brigitte siri in sus de bucurie.. Dealtfel. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil. Nu{i fie teami.asta meriti pe pulin zece franci. pdlhia e a ei. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6. Sitenii ii insotird un timp pe potecS.. strigi bitrina cuprinsi de. nici nu vid. Dac6 fi-a dat-o. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua.zimbetul bucuriei. fetifi minunati. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios.. $i te rog. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene.. bunicule! mos Da. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter..... in sus. dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. rispunse bitrinul. dar clipi din ochi $treng1re$te. printre vechii mei prieteni. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai. Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. cu fatra luminatd . Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. si-fi string mina. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei. Deodati. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. nu se poate. ce fericiti sint! . Migcatd de fericirea bunicului. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind.. De-acum inainte vom trii in pace ca.ca oricind. pistreaz-o sin6toas6... iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii. La iarnd mi intorc in sat..cu lnduiogat. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6. Bunicul incuviinfd aceastd idee.. azi toate sint mai frude moase ca oricind. bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. intr-o buni zi! . Unchiule.

HF]IDI. I]ETITA MUNTILOR .

care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. se izbise cu fruntea dc. ln graba lui.rilmna.i-a dat consimfimintul gi astfel. Cu sufletul la gurd. Tocmar atunci. pe unde seliei. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare. ..usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. pis3tr)rul Peter. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. impreund cu bunrca. la Bdile Ragaz. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi.iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi. cu dangdtul lor pagnic. intre ve- trecuse intimpldtor. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten. ii insofeau acum. vegtile primite de la buna ei . dupd ce le strinse mina tuturoi. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. bineinfeles. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului. la i. pe bunicul din munfi. Cum era gi firesc. timp. care a venit s6-mi string6 mina. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi. ca o vijelie. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. :tena. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie.Pentru mine. gi incepu sd citeasci. Era o scrisoare de la Clara. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. porni cu Heidi pe cirare. lmpreuna cu nepoata lui. poleitd de ultimele raze ale amurgului. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. dupd ce :e agez?rd cu totii. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli. aflate nu departe de Dorfli. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat. Heidi o deschise cu neribdare. ln SUS.. 62 . in mijlocul unei naturi incintdtoare. incepuse sd se lase inserarea. didu buzna in cas6. cu acest prilej. pind Ja urmd domnul Sese:lann . cu toate celdura. firi si se incurce.. Aceasta se ariti curind. in drum spre cabana singuratici.

Trebuie! Apoi. dar trebuie si mi intelegi. ii rispunse doctorul.ATONTE Bunul gi blajinul doctor. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile.. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu.. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. imi dau seama cd sint . Da. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. prin bun6. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. Cu ea. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. foarte prietene. pe un .cicilitor. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. Asta pe de-o parte. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul. la munte. la inceputul primdverii. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj.. firi lovdire. ci. vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave.tem in septembrie $i. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta.Trebuie. locu. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. de atunci. de alta. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru. de la moartea sotiei lui. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann. se gribi s6 adauge: inainte de toate. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi. in floarea virstei du-gi prietenul intristat. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo. dragul meu Sesemann.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. strilucea acum ca argintul. Era o zi frumoasi de septembrie. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. De atunci. iar pdrul siu negru.. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea. doctorul igi putea si se riceasci. $i. Avea ochii tri$ti. spuse nie..HEIDI. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia. lucru neobignuit pentru el. in- solit de Sebastian. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. fu intimpinat de stipinul casei. privind in jos spre pietrele trotuarului. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann.. $i rostind aceste cuvinte. continue: Gindegte-te bine.. ca td- Dragul meu. care pigea incet gi ingindurat.blajin. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu. cum vid. care-l agtepta in capul scirii. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru. ai dreptate.aceasti bucurie.

despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. in band gi inapoi. ce_i drept. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. nu sintetri de ea. asculti planul meu. ca mine. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. la rindul sdu.gaz sd se mai gindeasid si. dar. in felul dsta. dar stipinul casei nu-i didu rd. la bdile Ragaz. in numele nostru.. cu toate sinceritatea. la anul.deva loc s-o ferim de orice oboseali. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. In clipa de fap. insi. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. Ca sd_i crufe lacrimile. luin_ du-l de bra{. Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi. Tu. prin infirmitatea ei. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi.a cite e) snoavd plind de haz. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri."prA.r-.. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti. ridicindu-se brusc de oe scaun. dragul meu. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui. dragul meu prie_ ten. E drept ci fiica ta. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. in scaunul ei cu rotile. apoi. cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd.. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului. ii spuse cu gingdgie in glas: Da. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. Tu nu rntri niciodat6.. Acum insi. Pentru Clara. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. in voce tare contrnui. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. in schimb. in felul acesta. deocamdati. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. Cici. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. pe tofi. in luna mai. il conduse in odaia fiicei sale. $i pe ciobdnapuf p. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd. Apoi. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. izbucni: Doctore. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui. te rog.."u pe bunicul. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. dar.. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind. iar tat6l ei se gr6bi si.. ziu."nli. duce(i-v6. Se in_ toarse spre doctor gi. Dar. ins6. bunul meu prieten. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. Si-i vedefi ne toti.i. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. De mult le am pregitite. domnule doctor. mi-a venit o idee grozavdl.u . ce zici'! pllns nlcl tu. Nu. Crede-md. din vorbd in vorbd. dar foarte slabd. gindindu-md la plecarea mea.. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine. al tutu_ ror? In felul dsta. apucindu-l de miini. gi atunci. Acum . mr se probleme greu de rezolvat. bdtindu_t cL palma pe umdr. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd.. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. dealtfel. la inroarcere._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. scumpul meu pneten.

fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii.. Iar tu. in loc si f i-o petreci la munte. cum sd vi spun. te rog. ai dreptate. La despirlire o rugi. la rindul ei... Cind sd treacd pragul. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. ciobdnaqului Peter si bunicii. pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag. o sd mi supun. Da... ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri. domnule doctor. mai cu seam6. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i. pind deseard il vefi primi.'i. ieSi Hm. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale. in schimb.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine. i se adresd: V-ali supdra.. cu pinzele intinse. fetifa noastrd. Dar. Ai dreptate.drrcttrrul.. se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git.. umfla qalul guvernantei. gtili. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire.ara Rottenmeier. lipsegte acum de acas[. Dr. o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului.ul.. se gribi si rdspundi Clara. eram in sufragerie 9i. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette. bine. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor. zimbi docto.. de vreme ce. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi. se ridicd de pe scaun.insi. printre. dar se pare ca da. Bine. cu gindul sd iasd. fdcu un pas inap. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi.i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier. Miine.. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui.. despre buna mea Heidi. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi... dis-de-dimineaf6. din ce in ce mar tare.. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia. cutia asta qi lituri fragede... cu cit are omul mai multe idei. intimplitor. scumpa mea. interveni tatdl ei. Sebastian. dacd v-ag . acum tdindu-i calea doctorului. Doct. domnigoarq Rottenmeier.. cu mirare. spuse el. gi tatdl tdu. gti1i. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi.... Bine. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi. Aga o sd fac. Nu de alta' dar mi-e teamd c6. fdcindu-i o pleciciune adinci. Da. ia spune.. atunci s6 qtii c[ md duc. ficu acelagi lucru. Nici o grij6. spre a-l asa ^saluta. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse.rar:r Rottenmeier. camerista odaie. pe prietenul casei. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun.. in vestibul.. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti.. care se pregAtea tocmai sd iasd.. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit . mi-a venit 9i mie ideea cd. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6. stiruitor. are dreptate. care trebuia sa-l pregateasca. se intoarse grabnic acasd gi iat-. cll vocea sa blajini. aga. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. dar n-avefi nici o grijl. aga cum doresc pi eu. curtenittrr. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in.. Deodatd.. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie.. care. la fel de respectuoasd.. Domnigt.. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor.. ag fi fericitd..rrul.. irr dorinta de a o lasa sa treacd. Clara insd il apucd Ia. il intrerupse doctorul surizind. Vintul. intr-o clipiti.. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. cum se cuvine.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd.. dar domnig. dacd a$a stau lucrurile. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata.

pentru Heidi. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. Asta.de drumul siu. Cind pachetul fu gata. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i. se apuci si facd pachetul. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru. i-l trimitea Brigiitei. firegte. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei.al cilduros pentru betrine. intimplitor. in sfirqit. Un . sub privirile inflicirate ale miculei infirme. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. fird si mai ziboveasci. din cele povestite de Heidi. cit de lacom. cutia cu prdjituri fra gede. dar. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene.. atunci cind le va deschide. tot pentru ea. ca sd-i [ind dr cald gi. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. de zile mari gi. la care Clara se uita cr nespusi bucurie. Un salam mare. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I.. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. r 66 . cu un capigon de toatd t'rumusefea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful