*

,

;
.:*

le.

t

':

f.$ .F

.

q*

]E

4 .s: Lr' ta
,}

t

5
g !.

'+L

atenti decit la obiectul acesta...
$,r

Domnule preceptor, intreba ea h un moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag putea si vid ce e in el? Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli nina

potrivi. Clara era
truna:

qi deschis cogul 9i citeva pisicule figniri gionl din el, rispindindu-se prin toati inciperea. Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi' gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_

si

ispr6veasc6 preceptorul, fetila a

in

culmea fericirii gi striga in-

Una mai driguli ca alta... Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar preceptorul silta mereu cite un picior, ca si scape de zgirieturi.
Capitolul
7

Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i ce frumos gtie si sari. Uite, asta...
9i
9i asta...

lN CASA SESEMANN E ZARVA MUTTA
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i deschise uga domnului preceptor gi mai apuc6 sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 sa-l mal anunte... Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva cu un co$ pentru domnigoara Clara. Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta infirmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Sebastian aduse cogul 9i pleci. Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu severitate.

de garpe.

Domnigoara Rottenmeier rimase incremeniti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice, de teami ci toate animalele aveau si se nipusteasci asupra ei. - Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri

Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul cu ochii afintiti asupra lui.
36

Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servitorii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, izbutiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor. La pufin timp dupi aceea, se aflau la adipost, impreuni cu tovarigele lor din ajun. Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a le cere limuriri in legiturd cu aceasti intimplare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot necazul se trdgea de la Heidi. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o trimiti la ea pe vinovati. Nu cunosc decit o singuri pedeapsi care ar putea si te invete curn si te porfi. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si poruncesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intuneric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_

1'
:-'
1

ffits.,_l , " ,1'll-

!

rts It'

M'

\--o*

1]

munlll0r $1. dupi ce-i vom povesti ce s-a intimplat. degi sivirgea anumite fapte nesdbuite. totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei va merge anapoda. Dupd mesele de prinz. din gifonier tclare se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai. er indemna sl dormea. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ bolani.gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai ardd de asemenea glume. cu o falcd ln cer gi Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint. gi piinilele vreau s6 le pdstrez. piinilele pe care. in schimb. iar domnigoara Rottenmeier nu_ mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl Sebastian. Cuvintele preceptorulur dispus6.in gifonier! !! repeta ea intruna. de pild6.. i$i incheia povesCe-am descoperit. guver_ larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_ crurile ciudate pe care le aflase de la ea. Heidi suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. iar alta cu un cioc Clarei. spunind: ingrozitd. Micufa infirmi incuviinld numaidecit de pasire. fetila avea totugi L... in care bunicul pdstra brinza 9i laptele. SA hotd- bitrina era nevoitl s-o manince renunte. semn. neputind sI se teascd.mine ea aici. Nu putea sd iasd aga cum fdcel la munte. mare putere de infelegere qi. nul lipd llcicli. pe ascuns. sinr in fundul gifonierului. Mai ciudat potolea. rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca. 9i apoi le ascundea pdstrez. nier. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine Clara cduta insd intotdeauna s-o linig. o lifugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale teri cu un corn de animal. da_ nanta ii ficu zi.. va lua o hot6rire. cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette. toritd noului ei mod de via1i. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_ rostul casei gi cit timp va rf. lucrurile se vor indepta. dar 38 Bine. asemdnind. prin ce spaimi trecea. pre_ ceptorul o linigti. gi-i spuse. rdspunse ea tdios. povestea veni inapoi in sufragerie. cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi. cle tlecare dat[. Si agteptim s6 vin6 tata $i. igi aduse aminte de imbrdcaori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA exemple din via[6. cind sosi perceptorul. cu sufletul la gura. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier Dupd-amiezile. inainte de cind. in sufragerie. in fiecare dimineafd gi sea16. Dar voi avea grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-mann. desigur. sd vind mai intii in sufragerie. de qotii. tot felul de idei ndstrugnice. O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prrHeidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi. $i fird si mai spun6 buni seara. era din ce in ce mai bine trece cu timpul. N u. Nici nu se atingea c1e pentru bunica! clc. O multime de chifle uscate in gifo_ Miine plec. pdldria vreau s-() le lua din fatra farfuriei ei. spunindu-i c6. Dar 9i asta va C\ara. ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere. tatil ei. Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6riri. Nu se mai plictisea in timpul lectriiavuri darul sd mai domoleascd nelinisteir lor. Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rottenmeier. Adelheid? strisi ea tea. capr6. pdrdsi inciperea trintind uga in urma ei. in camera ei. Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea ascultare. Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it. Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea guvernantei. md a$teaptA bunica. iar 6sta un uliu. iar la cabana lor din munfi pivnila era o incipere pldcutd. li povesti pc . in timp ce Clari A doua rasci el ce-i de fdcut. Dupd pdrerea ei.. fErd indoiala. care.

le-au aruncat pe toate. incit ai fi zis ci i se fringe inima. La cin6. o ascuns( in fundul gifonierului. ingiimi ea printre suspine." Cind se urci itl camera ei. fetila mea' o mingiie Clara. i-o inglbcase zicind: "Las c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn' in timp in timpul mesei. O strinse la piept fericiti qi. dar se stipini. .i ce intra cu platourile in sufragerie' Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate' Se uita la ea lli clipea din ochi. dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de citeva ori ci la plecare va avea atitea piinifc cite strinsese Pini atunci.Fii linigtiti. Heidi se duse in camera Clarei 9i. ca 9i cum at fi vrut sl-i spun6: . Heidi gist pe pat piliria de pai. Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic. cepu sd plingd cu lacrimi amare: Acum bunica n-o si mai aibl piinile. mai multe 9i mai proaspete. Heidi avea ochii ro$ii de plins . O si-ti dau eu altele.u petetiu in brafe. suspina adinc vlzind piinila din fala ei. Ale tale s-ar fi ficut. O pusese acolo bunu gi curajosul Sebastian. micuti domnigoard. am vizut tot.domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtrric .'.. in- Necljiti. dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma. oricum' prea tari pind s6 ajungl [a bunica. gi suspinele ei erau atit de sfigietoare. aruncindu-se la picioarele miculei infirme. Nu mai plinge. ltiind ci la masi trebuia sA stea cuminte. care auzise tot ce s( intimplase gi. cind Tinette trecuse pe lingi e .

rispunse Heidi. se gribi sd adauge Clara.Da.. micufa ta prieteni a gi venit cu Cum vid. da. ia te uiti. ii lu6 miinile Foarte bine. Pe urm[. inchizind u..a in urma Capitolul 8 Rece? intrebe Heidi. micuJo. care lntre timp se ridicase in picioare: . Domnul Sesemann rise cu poftd. pentru ca a doua zi s-o luali de la capLt? In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de domnul Sesemann. apoi o in_ trebi: Agadar. nu. CASEI AFLA NI$TE LUCRURI NEMAIPOMENITE aceste intimpliri. foarte rece.Da. 9i a trebuit sd md duc departe. rispunse Heidi. nu te-ai plictisit de ea? Nu. gi-i spuse: A! Micufa noastri elveliani. adu_mi (nu .. sd-1i string mina. Stipinul ca_ . Stai pufin. ilai. Aga! Ia spune. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. am infeles. la rindul siu.. m-am dus mai departe. dorinla gtia lui era sd rimind singur cu Clara). ca de obicei. Ba da. scumpa mea Clara. gi abia acolo am umplut paharul. adu-mi. intimpinindu-l cu mult5 celdurd. voi doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din cind in cind. srApiNur. lucruri s6 mdninc ceva. vd arlt ce lucruri frumoase r--am adus. prea multi lume.har cu api. adusese cu el o mulfime de pachete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd le aducd de la magind in apartament.il Nici nu gtii ce repede imi trece timpul de cind e ea aici ! frumoase! . des_ pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_ rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios. domnule Sese_ mann. cum gi acolo era inghesuiali in jurul fintinii. Heidi iegi. Dar am luat-o pe alti stradi gi.ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi. Domnul Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica. titicule. un pa- in miinile lui. Se intoarse apoi cu mina intinsd spre __ Heidi. apoi ii spuse lui Heidi. in sala de studii. api rece de la fintin6. La citeva zile dupi Clara ii urd bun venit.. Ei. finu si subli_ Bine. Acum vi las. adu-mi. Nu. Se asezi pe scaun lingi Clara. am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_ pede la tot ce te voi intreba. ai ficut o adevdrati excursie! $i cine era. tu nu vrei s-o trimitem inapoi? Cum s-ar zice. iar tatdl. Dar. Clara e intotdeauna buni cu mine. ci n-am mincat inci nimic de azi-dimineald. rispunse el. fiindci la prima fintini era apa rece. ca pe urmi si plingeti ti s6 vi impicafi. Un domn cu pirul alb m-a rugat si vd urez sinitate. tntii: ce fel de animale a adus in casi prietena ta.. Era tocmai intr-un moment cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ ber impreuni. spuse domnul Sesemann.. Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse Clara mirati. foarte bine. bine. lipindu-se de copilul lli. si n-o trimi. de la venirea lui Heidi.. acel domn? 40 . luind paharul din mina fetilei. gi acum. m6 duc Iar Heidi nu se cearti niciodati cu mlne. care se diduse la o parte.exact ce si-i ceard. te rog. vino incoace. in :asa Sesemann era agitalie mare. o imbrdfigi cu toati dragostea pirinteasci. nieze Heidi. md bucur si aud asta. md rog. .. incit s_o faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui? Clara ii povesti despre toate intimplirile petrecute in casi. incepu ei.

dar pe fap ei nu se citea cd ar ii Iatal ei. doamna Sesemann igi anunld pentru a doua zi sosirea.OR Nu qtiu. Clara 9i nostru sa ramlna arcl mal multa vreme $1. s-a ui. . a ris cu poftd gi m-a rugat sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd apa. Pe micula Clara. iar bastonul lui are un cap de cal. murmurA guvernanta. o linigti anunfinou-i bucuria cd foarte curind va veni bunica si stea cu ea. care urmeazA . Desigur. Domnul doctor! Da. Soseqte mama mea. Dupd ce a biut.nici un motiv si fie existi De altfel. $i. intr-un glas. aceeagi sear6. i-am rdspuns eu. cind a vizut noua sa metodd de a-gi procura apd rece. stlpinul casei se pregitea si plece iar la Paris. unde il a$teptau numeroase treburi. care nu era in stare si priceapd de ce trebuie s-o piriseasci atit de repede. Cind a auzit asta. precum .. fetila e perfect sindtoasl 9i nu Cine si-mi faci mie o urare atit de frumoas6? se intrebi domnul Sesemann. in timp ce discuta cu domniqoara Rottenmeier despre treburile casei. indepdrtata. aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele 9i gingigie. Curind. incercd sd-i explice Heidi.doctor! strigari. aceasta fiind dorinta Clarei. Domnul Sesemann rise cu poft6.. care a indrdgit-o foarte mult qi pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd de ea. iar felul ei de a fi si nu fie socotit o comportare anormali.la mine 9i mi-a spus: . m-a intrebat: .. domnule Sesemann. s-a apropiat de fintind.Domnului Sesemann". micuta elveliand va r6mine la ei.. addugi el. bunul gi bdtrinul . cerind s-o agtepte trasura Ia gar5.D6-mi qi mie s5 tat beau. domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci In prea incintatl de aceasti vizitit.IIEIDI. apisind pe fiecare cuvint. dacl tot ai venit cu paharul". o sd aveli gi un ajutor. inchipuindu-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtrinului sdu prieten. de aceea.tifi. Dupd paisprezece zile de odihni. intr-adevdr. dupd plecarea lui drn Frankfurt. de care atirni ceva tot de lanJ aur. FIITITA lVITJNTII. ea se intelege bine cu toatd lumea. Cum aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? E un domn foarte vesel gi poarti un ..Cui ii duci apir?" .gros de aur.

se duse mai intii in dormitorul Clarer Fetifa tocmai afipise din nou. ciocini la usi 42 .respectuoasd. auzind des pre ce-i vorba. s-o facd si li le schimbe. stimati doamn6. Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci bunicii. Heidi Nu. . se auzi uruitul rofilor 9i. Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti atit de blajin6. Se simlea aici de parc6. ii spus.Heidi. apoi se ridici 9i porni spre sufrageric Negdsind acolo pe nimeni. oricine ar fi putut s6-gi dea seama ci bunica era a$teptate cu toate cinstea cuvenitd. en vioaie gi avea o minte foarte ageri. iar Sebastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe scaune. mie si nu-mi spui aga n Bunica o intimpini cu glas prietenos: Vino mai aproape. ii spuse doamnei Sesemann A trebuit s6-i d[m un nume care. - Se simfea putrin vinovat6. cu pas domol. chiar daci ar fi fost vorba numai d. Domnigoara Rottenmeier controld. spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci daci in casi venea o stipini noui. camerd dup[ cameri.s6-mi spui simplu: bunico. gi ci ea va avea un cuvint puse -qreu de spus !n aceastd cas6. se agezi un pi. Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6. s-o primeasci pe doamna Sesemann.nici un motiv sI i se dea un altul. in clipa urmdtoare. copila mea. fetiJo. d. si vadd dacd totul era in ordine. Sebastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele.bunic6". Heidi primise porunci sd agtepte in camera ei. bine de riu.. Dacd un copil are un nume al siu. pini va fi chematl. . Bund ziua. Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr mihniti. care o fdcu sd se simti numai decit in largul ei. astfel ci nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir casd. uitind uneori ci de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd rile dom nigoarei Rottenmeier. carc-i spusc cu vocea ei uricioasd: Coborifi in sala de studii. aga fel incit doamna Sesemann si se poati ageza oriunde i-ar face plicere. domnia ei nu s-a incheiat. si poatd fi rostit de fa15 cu toati lumea. Aceasta tocmai intra pe ug6 gi. servitori. ce se revirsa de sub pilirioara de md tase neagrd. pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde lung. s6 te p. dar trebuie si md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si rispund la acest nume. Nu se mai sdtura privinduchipul frumos.'r vedea mai bine. nr . . rdspunse copila. nu. . aIn sfirpit. auzind-o pe bunicd cum ii spune fe titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i numeascd. Tinette igi numaidecit o bonelicd albd ca laptele. ar fi triit ir aceasti casd de cind lumea. simplu. Capitolul 9 O BUNICA Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi din ziua urmdtoare. mi nunat. impodobit de un pir alb. doamna Sesemann va dori mai intii si rdmini citeva clipe singuri. Pentru copii mie mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu lca.. fdri indoiali. o in vld trerupse bitrina. avind griji in acest timp s[ stea cit mai feapini. cd. A dclua zi dimi neaf6. trisura se opri in fata casei. cu nepoata ei..ci. Bitrina insi avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette.. in ciuda virstei. Cum te cheam6? o intrebi ea.

oftind. nu putea s6 adoarma d-. dorul de-acasd cregtea mere u l:: inima ei. o intreb6 apoi bunica. Heidi. o linigti bunica.. te rog.. pin6.' foarte tirziu. qi acum sintem din nou vesele.-' perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind. insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. Aq vrea sd inval Foarte Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc aceasta ii ariti ci4ile.. ou. inainte.-.. dar. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer. Totul osd meargi totul. era tot mai palida. dar tu. Bunica o lud de mlna cu glnga$le $r-l spuse: suferi.jinc pi de cumsecade. Ldsd si treacd doue-trei zile. copila mea. $i totugi. Heidi gi-a dat seama cd va trebui sd rimini mai multA vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se intoarcd acasi oricind.. bine.. . ceva ce te face si Dete. sprijinit in toiag. A infeles cd domnul Sesemann s-ar necdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r o fetili rea gi nerecunoscdtoare. aqa cum ii flgdduise qi. Aga. vdzind fafa vegnic plinsi a copilei. domnig.. Numai a$a ai Sa inve[i. cici soarele tocmai se l6sa in asfintit.o? foarte. ar putea fi 1. vezi. spuse Heidi. din zr in zi. ii apdreau in vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. Heidi nu vtria sd pard tr t'iin(i nerecur. s-ar putea ca Peter sd nu fie in stare sd invete. Din clipa aceea.. sub ea e scrisd tr poveste frumoasi. Se speria numai la gindul ci bunica asta noua. fetilo? . . nelol lnceta sa mal plin96.. Numai in felul [sta ai riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu lurma lui. Era mut6 de admiralie in fatra unor poze atit de frumoase. Bunica o simli numaidecit cit estc de abitut6. qi $tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si inv61. rbspunse Heidi. dar degeaba. VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos. Nu crezi cL am dreptate. dar mare ii era dezamigirea cind i>i dddea seama cd se afld in patul ei alb din Frankfurt.Ascultd. Hai. se apuc6 si le risfoiascd cu infrigurare. nu mai plinge.. 6u1.. cuprinsd de un plins sfigietor.Dar Pentru c6 e tare greu.r dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca. deodat6. de ce.Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA batrina cu blirrcielc. pe dinaintea ochilor incepeau sA r . si. Niciodatd. feti. de aceea ir rispunsc cu tristele in glas: Nu ptrt sd vd spun. Me rog. Poza asta ii-a amintit.. nu-i aqa? Uite. Adeseori. cdci.rara Rottenmeier.. in sfirgit..domnigoarei Rottenmeier. rdspunse bunica. ata cum 1'acuse.crtesc. acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l . r. qi acum sA luim c6rtile qi sd mergem la Clara. $i mai sint gi altele in cartea asta. de indatA ce :r' culca.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr. voinla Ba da. Atunci isi ascundea capul sub pern6. $terge-ti lacrimile gi nu mai plinge. de ce e nccijitd. izbutea sd adoarmd. Cititul nu se poate invdla. azr n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe PeIL'r. cu putine in jur era scildat intr-o lumini aurie. aSa mi-a spus Peter. in sufletul copilei s-a schimbat ceva. rr chema intr-rr cjimineafd in camcra ei gi tr intrebd. Nici poft6 de mincare nu mai ar. Hai. tu e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la tot t o ce spune domnul preceptor. rdspunse Heidi suspinind. cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd citegti'? Oh. Drmineatra se trezea gata sd dea luga in faga cabanei. pe care pdgtea o turm[ de vite. !i-o povestesc.r5ie. timp.. desigur. el incearci mereu. In mijlocul turmei se afla pistorul. seara. care se ardtd foarte mirati de aceastd vizitd neagteptati. Peste putrin.ir Spune-mi. Ala. Dacd vrei.. .. gi tot atit de frumoase. fetila mea.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr atit de bla. Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr impiedicase si fugd. atit de bund 9i de prietenoasi.cgtile astea minunate.

pe mdsurd ce pitrundea in miezul povestirii. intocmai! izbucni preceptorul cu insuflelire. ii aruncd bunicii o privire intrebdtoare si acestei veqti imbucurdtoare. citea cu tot mai multd infl1cirare. ne putem bucura de doui intimplSri fericite: dorinla de invS(itu16.s-a petrecut un lucru la care nu md mai rul. a$ putea spune peste noapte. dacd tinem seama de ce a fost inainte. acest copil a invitat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci44 in+. acum. Heidi ziri . Heidi stitea aldturi de Clara gi. pirea cu neputintd de infiptuit. mdrturisi Heidi fdrd govlire.cuvinte de bun venit. cinstit Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? spuse bltrina intr-o doa16. $i una gi cealaltd sint la fel de liudabile. dupi obignuitele resanti este cb dumneavoastri v-ati teasci un incepitor. a$ putea spune ci e.. . Cind se asezard.. Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si r se fdcu mil6 de ea. distinsi doamni. spuse zimbind doamna Sesemann. In viali se petrec multe lucruri nemaipomenite. care la rindul ei a dus la o nou6. ^ vorbind.la masa de seri.proaste sau vreo plingere de fdcut?? veqti Dimpotrivd. De pildi. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii. iar noud nu ne rdmine decit sd ne bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim pentru a se incredinta personal de adevirul in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult. il intrebS: Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii . Aceasta il pofti si ia loc 9i. La o siptimind dupi aceea. agteptam gi. un adevdrat miracol. preceptorul ceru sd fie primit de doamna Sesemann. Nici ei. Vizind ci nu-i in stare sd tini minte semnele. rdspunse bucuros precepto. intocmai. m-am gindit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai simple 9i iatd cd. Dar partea cea mai intedat seama numaidecit de acest lucru care.continuare.. intr-un timp foarte scurt. 9i mai bund metodd de predare. cu o copertd nespus de frumos ilustratS.

in acest timp. O citea acleseori. pe asta o indrAgise Heidi cel mai mult. el apirea slab gi sdu. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd plec? aceasta se grebi s6-i spuni. Da.. cele doui fetige nu se mai siturari risfoind cartea si admirind fiecare pozi in parte. dupi cini. nu-i aga? se amesteci in vorbi Clara. sprijinit in toiagul lui. clitinind din cap: poza ciobinagului care. cdci. Fetiga nu mai putea de fericire.. ascultind intotdeauna. iar pajigtea era cenugie gi acoperiti de brumi.. in poza asta. fetifo. pe care acum le intelegea gi mai bine. fericit cd poate sd-l ierte. . rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. cu care impd4ea o hranl ingrozitoare. -+ In altd pozir.. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui Da. Pirisise casa pirinteascl qi plecase intr-o Jari striini. Seari de seari. unde pierduse banir cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6 pdzeascl o turmi de porci. in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise in intimpinarea fiului siu. zilele treceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl clipa cind bunica incepu si vorbeascd de apropiata sa plecare. zdrenfiros. bunica avea grijd sd-i dea mereu tot felul de ldmuriri. e a ta. incuviinfi bunica. Citea repede gi cu multi ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele.De tot? intrebi Heidi. Dintre toate povegtile. cu incintare. Urma apoi a treia poz6. explicaliile pe care i le didea bunica. cerul era mai pulin luminos. Dupi plecarea bunicii. rogie in obraji de bucurie. Mai erau multe povestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le citea pe toate cu interes gi cu nesal. insd. Pini la culbare. Heidi se uita intotdeauna cu incintare la Tu insi n-ai si pleci. iar de miine incepem s-o citim amindoui. bunica o ruga pe Heidi si-i citeasci o poveste.

Fiindci nu ajuti la nimic. cb dumnezeu tot nu m-a auzit. la ara la care bunica obignuia s[-i citeasci. Chiar daci nu ne putem da seama intotdeauna ce este mai bun pentru noi. A doua zi.De Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r . Dar bunica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga . o chemi pe Heidi in camera ei.. egti o copili cu. rispunse Heidr cu nu De ce? . Dupd plecarea bunicii. . Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele? Nu. Fetila mea. cind vizitiul trase trisura la scari. dind din cap. in timp ce Clara mai dormea. personajele cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care ea le cunogtea in realitate. sosi $i ziua despirtirii. Bunica simti gi aceasti schimbare in sufletul copilului. Heidi 46 amitdciune. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumineze ochii erau din ce in ce mai putine.m-a ascultat niciodati. De la o vreme. Heidi nu mai era atit de vesel6.. Ce te frimint6? Vechile necazuri? Da. de data asta firi unde gtii? intrebi bunica.. tu trebuie s6 ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos pe aceasti lume. in gind. Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bunica citindu-i povestirile ei indrigite. dupi o clipi de ticere. Foarte bine. bunica ii mingiie obrajii. despre tot felul de lucruri. frri s6-gi dea seama. Heidi inviti sd coas6. rispunse Heidi. goviire. o zi plinb. Degeaba m-am rugat. in inchipuirea ei de copil. raspunse Ieula. trdia alituri de eroii acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele lor qi. mirturisi Heidi. bunica o chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea de vorbi. lncet.. Heidi aduse cartea ei indrigiti gi-i spuse Clarei: Hai s6-fi citesc o poveste. Intr-o dimineall. cu duioqie. finind la subsuoari cartea de care nu se mai putea despirli. Ce-i cu tine. incet. 9i se agezi cuminte lingi buna ei prieteni. in tulburarea ei nemirginitl. minte $i rostind aceste cuvinte. incit si nu fie o zi tristd ci. dimpotrivi.gi toate o si gi se implineascl in viafl. vrei? Clara se ardtd foarte incintati de propunerea prietenei sale 9i Heidi se apuci si citeasci. in timp ce Clara gi domnigoara Rottenmeier se odihneau. igi puneau intreb'area cum vor putea trii fEri bunica. copila mea.. Ai inteles. fel. acum nu ma mat rog.. Capitolul 10 HEIDI CISTIGA $r PIERDE Dupi-amiezile. fetila mea. fetila mea? Da. gortulefe gi alte haine de toati frumusetea. de nq mai egti atit de veseli? intrebi cu griji bunica. de veselie.veni. ne. copiii simlird un gol mare in sufletul lor. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi. Bunica avea intotdeauna la indemini nigte resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o invila pe Heidi si le faci rochile. De abia citise citeva rinduri dintr-o ln sfirgit. spuse bunica. Clara era mute gi posomoriti. pini in ultima clipi. nu trebuie si ne pierdem niciodati increderea.

i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat prind plingind.cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA plinsul. ci in povestire era vorba despre o alti bunic6.si mi mai pot intoarce la ea. se ciznea din risputeri si n-o mai podideasci plinsul.poveste in care era vorba despre o buntcd moarti. ii spunea cu o voce pirinteascd: Luafi.. vdicirelile tale sint necugetatc . Dar blindelea lui era zadarnicd.. iegeau foarte rar. incetd pe loc si mai plingd gi. care o cuprindea era atit de mare. incit Clarei ii fu tare greu s-o facd sd i. halul Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu trezi atenlia guvernantei. incit igi a. Heidi credea insi atit de mult in ceea ce citea... datd. i1i iau cartea gi nu 1i-o mai ciau niciodatb. ai intreles?!? Cuvintele ristite ale guvernantei avurd darul s-o sperie pe Heidi. marea ei griji era s6 nu mai verse lacrimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi De aceea. micuf1 domnigoari. printre sughiluri.. se f6cu . c6. care. ca s6-i n-am dau piinile proaspete. Heidi zirea mereu ir. de fricd.. cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in aceasti casi. Domnigoara Rottenmeier intri in camerd . Cici. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia dacd e vard sau iarnd. de ce numai rr lingurd'l luagi doud. Seara. In cele din urm6 izbuti. Sllbea mereu gi era din ce in ce mai palidS. cind se culca. .. tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele. spunindu-i cd nu bunica de la munte murise.ista? Niciodati nu te-am vizut aqa.nteleagd deosebirea dintre o poveste gi viala de toate zilele. bolborosi ea. qtergindu-qi la iuteald lacrimile. Bunul Sebastian nu putea si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu . 9i izbucni intr-un plins sfigietor: Acum bunica de la munte a murit gi eu . in afard de Clara. cind Heidi nu voia si minince. dar gindul ci bunica putea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc mereu pe micuta Heidi.. Heidi iti pierdu de tot pofta de mincare. atunci. se apropie de ea li-i spuse cu toata aspnmea: Adelheid. Curind.rlba ca varul.ci zidurile din lurul casei erau vegnic cenuqii. cici in felul [sta ili indbugea plinsul. de ce te strimbi in . nici nu $titi ce gustoasi e. De iegit. vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii inecali in lacrimi. De nu o dati Clara o intreba: Clara incerci s-o linigteascd. Heidi.i. cbci Clara nu era in stare sd faci tr plimbare mai lun96. Ce-i cu tine.

Pirintele st agezi lingi patul ei pi-i povesti. In cele din urmi. izbutise pini la urmi s si ci nul micufei elvefiene gi si puni in el cit multe din imbricimintea Clarei. Buimaci de somn 9i speriati de graba stipinului. pe larg. Clara . ma Capitolul 11 SEARA DE VARA LA MUNTE Domnul Sesemann urci sprinten scara gi bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. ar putea se umble mai departe. primea nigte porunci care nu-i fi ceau nici o pl6cere. fh. Trezitd" din somn la o ori atit de neagteptati. aceasta fiind. scofind un gipit de spaimi. incit era limpede ci nu vizuse nici urmi de stafie. iar Tinettei ii ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de 48 Guvernanta rim5. ca apoi si le caute de zor pe butoanele soneriei. Ca s-o linigteasci. gi-i spuse c6. li sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui mire. dupi pireree doctorului. cercind si afle ce se intimplase. la bunicul ei. Stitea neclintiti. Claia se impotrivi. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma dea gi alte aminunte. a lual hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi. agtep tind o explicafie din partea domnului Sese mann. singura gi cea mai bunl misuri ce putea fi luatd. Mirati dt zarva din cas6. virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie noapte de noapte.se aranjeze un pic. negtiinr ce si mai cread[. socotind cd nu-gi poate asuma ris. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6 apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta se imbrace 9i drum. in. impreuni. le scotea gi le arunca de colo din nou prin toati inciperea. Domnul Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pirea atit de vesel.. ar fr foarte primejdios pentru ea. pini colo. ii porunci lui Johann si pregiteasci trisura. Clara trdgea cu urechea. o cilitorie in Elvetia. Niciodati nu se mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de devreme.ri indoiali. si facem pregitirile de drum. daci nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. Se agteptase si aud6 de li stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi cind colo. punderea de a o mai refine la Frankfurt. ErA ora patru gi jumitate. ade.. Trigea pe ea rochie dupi rochie. dealtfel. in sufragerie. lisind im presia merge cu spatele inainte. pe acoperigul casei. nu mai gtia ce face. ln. sfirgit. De emoti igi pusese piliria de-a-ndoaselea. pe rind. cobori li domnigoara Rottenmeiel care. 9i se duse in camera fiicei lui. ii figidui ci la anul^vor face. in primele clipe. domnul Sesemann apisa servitorii. Era bo sumflati Si avea un aer foarte misterios Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati nali. In acest timp. In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: Ve rog sd coboriti cit mai repede in sufragerie. Heidi era foarte bolnavd gi. nopti in gir. cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu tatil ei. pirisi sufrageria. ceea ce. i. alarmindu-i pe toli Coboriri. care lucra undeva prin apropiere. De aceea. invocind tot felul de motive.sese incremeniti. guvernanta siri in sus. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut pe Dete. neavind incotro. de bine de riu. Tatil ei era de neinduplecat.

In mijlocul camerei se afla un geamantan mare. cdci incdperea era l-umrnatd $i se puteau vedea toate ungherele. Acum ai infeles. De ce n-a venit cooilul? intrebd el. ii ardtd un cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele albe. voia ei. In timp ce stipinul scria.. cd miine e cu neputinld sd-qi pirdseasci lucrul. intr-o casi strdini. daca i1i place. - cul Heidi era atit de tulburatd. de bund seami. iar miine dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. in cimaqd de noapte. Domnul Sesemann ii explicd despre ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi. fbrd s[-i mai spund nimic.sdu. galuri de tor felul. Apoi. vezi qi tu ce-am pus in el. cum Atunci si mincdm gi pe urm6. nu mai era in stare sd sufle nici o vorbI. Sebastian sta prolapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu: Ce bine era dacd nu mi ldsam impins de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA ardtarea a lbd ! . cerind in schimb sd i se inglduie sd pund in geamantanul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai multi plecere. spunind cd azi nu poate.. sd inchizi ferestrele gi sa incui u$a cu cheia. Vino s5. trecutd.rd.blindefea. cind s-a trezil.se supuse hotiririi tatdlui siu. La vederea lor. Domnul Sesemann nu avu nlmic impotrivi.unde vefi rdmine peste noapte. chiar azi. grili Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ii.mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de Da. Ce-ai zice. cdci fetila e somnambuld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare. dacd azi te-ai intoarce la tine toatd acasd'l . 9r tu gi Johann. il asiguri incd o datd st6pi. bund. cici atunci. La auzul acestei ve$ti atit de neagteptate. s-a petrecut ceva cu totul neobignuit. Aaal ficu Sebastian.i o l6si sd.. nigte fricogi fdrd pereche. Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie. Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdrirea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in ochii lui. sper c6 sintetri aminnul dor. la buniei. batiste. micufo. pilind. Agtepta ingrijoratd in anticamerd. spunindu-gi in sinea ei cd. incit nu purea si inghitd nici o imbucdturd qi nu-. izbuti sd murmure Heidi. dupd ce i-l incredinfase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6 turuie verzi qi uscate.. porf sd alegi. E un lucru cit se poate de firesc. Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala. ve\i ajunge la Basel. Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrAcase la iuteald cu rochia ei de duminici.. $i numaidecit ingird in fap ei o multime de lucruri: rochitre. cu un aer triumfator. cu atit mai pu1in. proaspete. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit sd-i duci inapoi copilul. Acum avea curaj. {brA insi si-i spuni vreun cuvint. uluit. spuse el. . pentru copil. iar in zilele urmitoare. plece. Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann.. Dupd ce se culcd. in sfirgit' sosi qi Dete. aga e. la bunicul ei. Mdtuga Dete se sperie auzind aceastd veste.sd nu vreau!. spuse domnul Sesemann gi-i porunci domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi merinde Dentru drum. . ir spuse Clara. Si rostind aceste cuvinte. o intimpind el cu . in rrisuri ! Acasd?!'? repeti Heidi. . qi s[-mi spui. \'reau. te rog.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd.' la despdrfire. in pragul ai camera cea mai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd micuta nu mdninc6. dindu-gi seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau casa. se agezd la birou si lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului 11n rnrrnti . Domnul Sesemann igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile . sau dacd viseazd gi se intreba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea Dupd-amiaz6. Heidi nu s. Intre timp. 9i astfel Clara ii pregdti prietenei sale un trusou de toatd frumuse{ea. unde era pregdtit micul dejun. Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu Clara. de vreme ce era chematd cu noaptea in cap.Ba da.i dddea seama daca e lreaz6. ci e tare ocupat6. neinchis. f6.

in care era impachetati pildria ei de paie. zdrind bucata de pinzd rogie. gindindu-se la clipa in care avea sd le inSire pe masa bunicii. Sebastian se uite in urma lui. Heidi se afla in tren. trisura porni. Ii spuse ci atit el. doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu 50 clipd coguleiul din bra1e..atA ci batrinu doctor nu era strain de fericirea ei Domnu. De altfel. iar bucata de pinz5. nici nu avurd timp sd se intristeze. La scurt timp dupd aceea. Stitea cuminte. Heidi ii mullumi din inimd pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi cele mai bune urdri. la piinicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bucurie. $i. uta elvef iand. in capul scirii. apoi ii urd drum bun li multd sdn[tate. indelung. Dupa un timp. Cind ajunse in faJa trdsurii... care o lud de mina si o conduse oini la trisu16. qi privea mereu pe fereastrd. -Decesdnu lla n. Heidi prinse curaj . Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri dorinlS 9i.nicia. Doar n-ai de gind sd pleci din casa noastrd cu aceastd cirpd.or.lumltate trdiasci? bolborosi Sebas- - cu toatd cildura. chiar gi pisici sau broagte 1estoase. cu perere de rdu. igi aminti ci. sub piinitre. induiogat de chipul din abdtut al copilului. bine pentru ea 9i era incredin. il intrebi pe Sebastran: Sinteti sigur cd bunica mea din munli n-a murit? Eu cred ci e in viatrd. bun. rispunse Sebastian liniqtit.. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini strdine. ca bunica mai trdieg riegte? - moara cea mai de pre1. Nu se trezi decit in momentul in care Sebastian o apucd de minA gi. deodatd. de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- Heidi se uit6 de citeva ori. Curind adormi qi Heidi. intrebd din nou: _ Lreoell. scuturind-o u. i. in ajun. incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte peste citeva clipe aveau sd se despartd. pe 1rrs. Cind se a$tepta mai pufin. lnlr-aoevar.. A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl cu trenul. bunica. strigi ea indignatd. o impituri frumos gi o aqezd cu grijd in cogulef. firi sd scoatd o vorbi. ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste prietena gi. c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa cdldtoreascd mai departe decit sd bati. in culmea indigndrii. in sfirgit. cdci rru duri mult li-l auzir6. oe care nu se desplrfea niciodat6. dacd ii face pl5cere acest lucru.uletrul in brafe. se auz. finind co. smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. ii spuse incet la ureche: Gata. ca sd-qi ia r[mas bun de la mlc Adelheid.i se aplecd s6-qi ia pachetul. pe Sebatian strigind: vi aqteapti! -'Trdsura Heidi didu fuga in camera ei trigind de 9i. Sbrrra amindoi de pe scaun. In acest timo Heidi nu ldsi nici o . se apropie de domnul Sesemann.urm[ stdpinul casei.i strigdtul conducitorului:. Domnigoard Rottenmeier. cuprinsi de emofia apropierii de locurile ei natale. Se uita la domnul Sesemann cu o privire atit de trista. o viri iute ln coqulet. Peter. Vi rog s-o ldsali sd ia de aici tot ce vrea. cu toatd stra. micutd domnigoari. Nici n-apucard si pund bine piciorul pe peron gi trenul porni din nou lu vale. am ajuns la Basel. care nu i1i t'olosegte la nimic. pe urmd se repezi din nou in odaia Clarei. Domnigoara Rottenmeier agtepta jos.Mayenfeld". Citeva ore rdmase cit se poate de liniqtiti. Sebastian inqfdcd la iuteal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in mare grabd. dupd un timp. pe. istovitd de () noapte atit de agitati. dupa ce-i mai urd o dati drunr sub perni cartea capatatd de t^ bunica. t<7.. Apoi. Gindul ei se opri la bunica gi. domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea adormit. La rindul ei. Heidi nu indrdznea s-o ridice. Auzindu-I..bucurie. Cele doua prietene erau atit de ve:ele. cit mar ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor gi drag.i puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare. iqi dddu seama cd era in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irrcepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: bunicul. Apoi deschise repede dulapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie. spuse in cele .

era din ce in ce mai emofionatd. Nu mai p6[ise niciodatd aga ceva. in micufa gari. fi-a dat voie. Dupd care. rdspunse Heidi.. care e drumul cel mai putin primejdios qi cum ar putea si ajungd mai ugor:. incepu sd fluiere in surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd. nu mai avu ribdarc si. sd gindegti altfel. din r orbd in vorb6. ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu :iardd nimic. Cdrutaqul vol ajutd pe Sebatian sd salte geanantanul in cdrutd. Dupd rceea. din nou.cineva s-o insoteasci pini sus.. iar drumurile in tara asta sdu. bine. sd vind inapoi. dupd un timp atit de scurt. Cdrutagul nu era nimeni altul decit brutarul din Dorfli.mult. la capdtul caruia il a5tepta un urcu$ anevoios. ii ras. care venise la Mayenfeld dupd fiind. dupd un iimp de gindire. ii inmind un pachet greu 5i o scrisoare. cu condilia si nu fie prea greu. il contrazise Heidi. Dar s-ar putea mormii ca. De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea . mai tirziu. inseamni cd nu te-ai simgit prea bine la Frankfurt.i? Da. deschise vorba: Spune-mi. ca tofi oamenii din sat. $i tot aga. acas6. Pei.. apoi se agezi pe o banc6.Bine. care e drumul cel . se pdreau nespus de primejdioase.. Domnul Sesemann qi fiica . iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. cdci cunosc foarte bine drumul. eu sint.i.i pe Heidi.. potrivit poruncii stdpinului il infeleg de ce te-ai intors. cu geamantanul. O chemi pe Heidi lingi el .omul binevoitor. la bunicul . Me rog. Apoi murmurd pentru sine: .. inaintea cdruia p6:gea domol un bdrbat inalt qi spitos. Frdmintat de acest gind. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi.. ii lamuri ca e \ orba de un dar din partea domnului Sesemann. din mind.s-au purtat cu mine cum nu se poate mal lui frumos. cu mindne Nu e nevoie. . nu-i aga. Recunogtea pind 9i copacri de pe . Se apropie de el qi il intrebi: Dacd nu vd supdLratri. Cdrulagul il mdsurd din ochi .rt o ciruld incdrcati cu doi saci.. spuse Heidi. pind nu . Cum. pe care trebuia si-l pund bine in cogure1. se invoird pind la urmd s-o ta . o aqezi pe Heidi :r caprd qi Sebastian ii strinse mina. care ascultase cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali.sigur spre Dorfli? mai Aici toate drumurile sint sigure. pini sus. atunci.. de vreme ce te intorci atit de repede? Nu. de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume. in schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i. qtia cd locuise doi ani la Unchiul din munti. nu :ierde nimic. daca te simtreai la ei atit de bine. asta eu nu am de unde sd gttu. ll asleura t_letol. ciruta porni la deal..'i . la un moment dat.. tu egti copilul care. dar eu tot nu mun.it. ciutind sigeata ce lndica drumul spre Dorfli.un drum necunr)scut. de la bogitria orapului la sdricia din munte". ar '"" fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus. a stat la Unchiul din de ln-gras.Ce ciudat. iti dddu numaidecit seama cd fetitra era nepoata morocinosulur bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea de la Frankfurt. pini la Dorfli. De acolo md duc sinsurd.. neincrezdtor brutarul. $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei. punse Atunci Sebastian il intrebd. daca te-ai simlit acolo atit de bine? Fiindci domnul Sesemann mi-a dat voie sd vin inapoi. trasi de un cal costeliv. Pe mdsurd cc se apropiau de Dorfli. Nu departe de gari zd. Se In sfir.. cdci. ii spuse ci i-l duce el.i. Sebastian seascd urmdri un timp. de rdras bun. Heidi se uita mereu in jurul ei. agteptind cu neribdare s5 so- un tren. Sebastian era fericit cd scdpase de povara grea a urcugului. Nici o gn1i. O mai sfitui inci o datd si fie cu :lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule:-. cu un aer foarte misterios. ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul o striini i uitd bine in jurul lui. dpoi.

Hai. porni la deal. fetifa ii povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci. nu mai plinge. se auzi deodatd dintr-ur colf al oddii. pe drum. qr astfel aveau un nou prilej sd spuni ci. petrecindu-gi mina zbirciti pe obrajii aprinqi ai copilei. Ah.. Iar tu. sosi in mijlocul lor 9i brutarul satului. Da. o si vin si te vdd in fiecare z. Dar cea mai mare bucurie pentru mine egti tu. gi-i ureazd bun venit. in cele din urm[. iar cogulelul nu era deloc ugor. uscata. asta e o adevdratd bi' necuvintare. fetil. Pdreau ce o salutd. mam. alergind cit o lineau picioarele. inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s munfi. Geamantanul fetilei le atrdsese aten1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai multe. Deodati. cu adevdrat'l intrebe de citer a ori bdtrina. de atita tulburare. $i rostind aceste cuvinte. dupd ce ii mulgumi frumos gi-i spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunrcul a doua zi. oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau cu intrebirile. adeugd ea. pentru a se intoarce in sdric6cioasa caband a bunicului ei. copila mea. va mai intoarce vreodatd ! . in jurul cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi de copii. inint. la o cotitura. In acest timp. Pe mdsurd ce inainta. incit nu mai in stare sd scoatd o vorbd. iar seara. cu coguleful in bra1e. Zadarnicd-i era insd graba cdci. iar neribdarea ei nu mai cunoitea margini. aici sint. tremurind de emotie. in toiul aprinselor disculii. intre timp. pdrul ei cirliontat gr vt. + In acest timp. gi te rog frumos. igi luase rdmas bun de la Heidr. nu se Doate! izbucni ea de bucurie .. bunica ar fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md nince piinilele aduse de ea. e p[rul ei.Aici sint. intrd in odaie Brigitte. Cind ajunseri in Dorfli. iar Heidi. 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici niciodatd. Heidi urca mereu. $i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne linigtea ei la gindul cd. mai-mai s1-i spargi pieptul nu alta. mai spunr ceva s5-1i aud glasul. Mingiie un timp cu blindete. cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos dat sd mai t16iesc aceasti fericirel Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s. Acesta le vorbi despre domnul care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i care. tre degete piinea buni gi proaspdtd. la Unchiul Heidi'. ceasul din turnul bisericii bdtea ora cinci. Tremurind din tot corpui intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr Dumnezeule. ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. Unchiul din mun(i se inrS. Heidi scoase iutt din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie inlird in poalele bunicii. frdmintind in. ajunse gi. Era gata-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga. . srrisi .. Deodata. lui Peter. nunrai la dorinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. zdrt ca52 din mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi ar avea un alt loc pe aceastd lume. fata ei neca- marginea drumului. capul copilei. cu vocea su grumatd. Din cind in cind se mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul. abia izbur si deschidd uga. bunicufo. mea. de emotie. insi. . dupi ce-i plitise transportul cu virf gi indesat. apoi. bunico. nu s-ar duce acum in cuibul lui de balaur.. cici povirnigul era abrupt. - Nu.jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. Spori pasul gi.ise qi pina in sat. ca un adevdrat pirinte. la tot pasul. eu sint. rosteste in goapti: Da. preling pe bratrele fetitei. Apoi. murmuri bdtrina. razna. ei o lu5. lingr mine. in sfirgit. tu n-ai sd mai mininci niciodata plrne neagra. numai Heidi deschide aga u5ile ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga. Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulgerul in tot satul. in minte r se cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut sd moard in lipsa ei. lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei Bunica e atit de emolionat5. de un an incoace. Brutarul o ajutd si coboare de pe capr6. bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu tere. Sdtenii prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr. Eqti tu. in toate casele se vorbea despre fetitra care renuntase la viala tihniti ti plind de bucurii a oraqului Frankfurt.

. e tot ai. vechea ei pild:ioari. Apoi. . mototolitd in timpul cdldtoriei . rispunse Heidi. acesta era singurul motiv pentru care rdstrase.. ciodat6. a noastrd!. ce rochili frumoasi are Heidi.i aminti c6 bunrcuiui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. cu atita sfinlenie. Heidi s-o admire din toate pdrf ile. ta? $1 pdl6noara cu pene.!. punindu-. De altfel. Brigitte era atit de incintati de pdldrioara cu pene...i-o pe cap. scoase din coguletr pdLaria ei de pai. de pe masi.Heidi. i t' . sd v[d cum ifi vlne. Nici nu gtii. intr-a- Nu. mamd. cit timp o mai am pe a mea. ^ a te-o. dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas- li i. apoi se invirti in jurul ei. i. te rog. pe asta nu am de gind s-o port ni- {xFl . ca strinse mina. dar dacd tie ili place atit de mult. incit ii spuse ci dac6.i. potl s-o pistrezi... pune-o.

$i vino. erau acum in carcafi de lacrimi. se gribi s6-i rdspundr . Peter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. a$tept. Pentru cd e mai bine sd ajung la caband imbricati a$a cum sint acum. spuse bunicul. pu nind pachetul pe bancd 9i. cu toatl duioqia. gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recuno$tl. agezat pe bancu[6.devdr. buniculel Bdtrinul tdcea. Acum o s6 ai cu ce si-1 cumperi un pat bun . Cred cd docto rul. rispunse Heicir . cu pipa in gura Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl o vijelie. Bunicul te-ar recunoscut oricum.. m-a ajuta cel mai mult si mi intorc acasd. incit uneori. il vazu p bunicul ei... Heidi azvirli co. nu. nu avea de -eind sd o poarte. de Peter gi de caprele noastre. Curind. incit nici nu gisea cuvinte potrivite in cas6... impurpura zdrenfele de nori ce alunecau u$or pe fondul albastru al cerului. fost buni cu mine. uimitd de frumusefea neasemuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cu ascufiqul 1or. gtii. lisind sa se strecoare printre ele o lumind portocalie. incit nr izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet intruna: . imbrdtriqind-o cu duioqie. Asta e pentru tine. Dealtfel.i imbriciminte pe to sd preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. mi-era atit de do de tine. bunicule. Noapte bund. 5 citi. bu- nlco. dar miine am sd vin sa te vid. Bunicule.ternea aurie pe verdele povirniqului muntos. Heidi se dezbrdcd la iuteala de rochia cea frumoas[ 9i. o raz6.. Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr mine? o intreba el pe fetili. Era atit de coplegitd. prietenul domnului Sesemann. Soarele tocmai se l6sa spre asfin(it qi lumina amurgului se a. Ghe[arul. ce scdlda intreaga pajigte. nu mi-a fost dat s[ vid o asemenea minundtrie.. in sfirgit.. dar vezi. De ce ti-ai scos rochia asta atit de frumoas6? o intrebd Brigitte cu mirare. vino miine. O mingiie un timp p Heidi. apoi. in timp ce o conducea spre ug6. Oh. Mi-era insi ru qine si le spun. desprinzindu-s din inlinluirea bralelor ei. te Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi rupse din nou la fugd. dar. le agezd in fala bdtrinu tul. s-ar putea ca bunicul sd nu md recunoasci. ii spuse Brigitte. de lumind rogieticd se intinse la picioarele ei. igi agezd nepoatr pe genunchi qi o cerceti indelung. pe bani buni. Despre toat astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car fi-am adus-o. Deodatd. i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd spre cabana bunicului.nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar Heidi.ul cit colo 9i s agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata tea munfilor. de teamd si nu-qi inchipuie cr sint o fetitri nerecunoscdtoare. fiicei invdgitorului din Ddrfli.. 54 - N-am nevoie de nimic. Era atit de feri- fi Cum se face cd: te-ai intors? spuse e intr-un tirziu. murmuri Heidi coplegitd de aceste splendori. cu o privir induiogatd:' Puteai sd rdmii cu ea. scotin< repede din coqulef plicul qi pachetul rotun( ldsate de Sebastian. O stringea atit de tare la pieptul ei de parca n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. dupd ce igi trase pe ea vechea ei rochie de lina rogie. Noapte bund. ar fi putut si o vindd. Ia-ti pachetul sd intrdm anul. invdluit in fldcdri. Sdri de pe genunchii bunicului 9i. Rimase un timp nemiqcatd'.. ochii lui. fii atentd.. Altfel. nefiind in stare si rosteascl o vorbd. zdri virfuril brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner apoi intreaga caband gi. copila mea. plingind de atita incintare pi de bucurie. in schimb. spuse bunica. lui miinile bu- nicii intr-ale ei qi-i spuse: Acum trebuie sl md duc la bunicul. Sper cd nu te-au gonit. care de mull ani nu mai gtiau ce-i plinsul. o impituri gi o viri in buzunar. dupd ce citi scri soarea. simteam cd mi sufoc. Heidi se oprea la tot pasul. Niciodatd. bunicule. Era reflexul stincilor Falkniss. nici micar in visele cele mar frumoase de la Frankfurt.

nu cred ci: existi . la ea acasd. miine nu. Deodat6. Cind o vizu pe Heidi. rispunse bunicul.. caprele topdiau zglobii 9i o impungeau u$or cu cornilele lor. reintrd in caban6. Heidi nu mai putea de bucurie. bunicul se duse de nenumirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astufin.pada 9i Heidi. dar poimiine mergem sigur. in timpul nopfii. de afar6. $i tot jucin- nitos. Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu Fulg-de-nea qi cu Pestrita. duc ? Imi pare bine ci te-ai intors. suspinind de pldcere: Ah. in aceeagi clipi. miine mi . chemind fiecare capri pe numele ei. spuse bunicul.it.. de unde zdri intreaga turmd de capre alergind la vale. o sd folosegti du-se aga. ciobdnagul se opri. ca sd fie vazutd. aqa? Peter. Peter Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5care zvdpdiatele capre. iar haine am cdpitat de la Clara atit de multe. se strinseri toate in jurul ei. mai frumos. i1i pregitesc un altul. Le imbrdtiga pe toate. de buni seam6. incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. cu Peter in mijlocul lor. insi. neribdatoare. Heidi se opri inmdrmuriti: Ce s-a intimplat cu patul meu. care igi ridicase bdrbufa. Bunicul a$ternuse patul cu cearqafuri albe ca zA.. Mai intii. in sfir. ascultase freamdtul brazr' lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din nou. Cind. turma nu s-ar mal fi urnit din loc niciodati. Iqi biu laptele cu poftd. sd mergem si bem laptele. Miine mergem impreund cu turma duiolie. Zburda. se culcd qi dormi cum nu mai dormise de multi vreme. sdLrind de colo pind colo. Revdzuse frumusetea soarelui in asfintrit.mai bun pe lumel . curat gi sa- pase cu 9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana CertSreafi. dintr-o risuflare. se auzi un fluierat prelung. Nu-i nimic.la bunica. rdspunse Heidi. Peter. dar fii liniqtiti. Heidi se trezi deodatb fatrd in fald cu ciobinagul piscut. aerul de munte. gi.. nu credeam cd ai sd te mai intorci. Heidi ieqi iute in fafa cabanei. patul ii era ficut 9i Heidi nu se mai situra trigind in piept mirosul de fin proaspdt. se repezi intr-acolo. cdci. Ciocirlia Nu. ii recunoscuserd vocea.qi fala i se lumind de bucurie. bunicule? !? alti datd. strigd Heidi 9i. Dac6.. Stii. Heidi se agezd pe locul ei obignuit. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir fusese implinitd. pe neagteptate. aga fel incit mci o razd de lunA sd nu pdtrund[ in podul cabanei. Buni seara. uluit. care nici in ruptul capului nu mai voiau sd porneasci la vale. ce lapte minunat. cufundatd intr-un somn adinc. de bucurie. Acestea.Pat am. spuse el gi-i strinse mina cu la L-am desfdcut. gi nrci prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare in toiul nopfii. ghelarul qi stincile incinse dc rogeata amurgului. apoi lisd cana pe masi qi spuse. . fericiti cd se gisea din nou aldturi de micufele ei prietene. altul Deodati. Heidi insi dormea. una cite una. Te-ai intors. nu-i banii - Urcard impreund in podul de fin. mai spuse .

de fapt. ca s6-i rimind celelalte pe mai multe zile. Stitea fericitd la umbra brazilor. mul. in timpul 6sta. doui. pini si ajungi la Numai Ddrfli. bitrina ticu.. iar duminica.. ca s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i.. nu. Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi. ca pi cind ar fi rezolvat o problemi grea. ii mullumi din inimi pentru piinile. aerul curat de munte. Grozavd idee. fremitind.. cartea de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6: In dorinta ei de a nu tulbura bucuria inimoasei fetile. s-a simfit ca o nou-niscuti. vizindu-gi fiecare de drumul lui. Sufla o adiere ugoari ce se strecura. am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint . fiind incredintad ce in felul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici si triiascd allturi de cei dragi Heidi stitu citeva clipe pe ginduri.spunindu-i c6. Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o si te faci.. incepind de azi.. bitrina ii cuprinse miinile cu duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din strinsoare. De altfel. Heidi ziri pe o policioard.i se lumini de fericire.. dupi ce mar aruncd o privire cercetitoare in jurul cabanei. Clara e o prieteni minunatl gi se va fine de cuvint. dacl ag avea qi eu din cind in cind cite un binut in plus. care le face la fel de bune. bunica nu mincase decit o singuri piinila. vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai minince. Tu n-ai primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie Porniri impreuni. a prins din nou putere. Peter se va duce si le ia de la brutarul din sat gi eu. guvernanta. parcd. dupi ce mai capefi pufini putere. sint siguri ci o si-ti recapefi 9i vederea.umiti lor. o intrerupse bunica. relui ea. spuse: Gata. printre cren- gile bdtrinilor copaci. Ei.. nu!. se ardti gi bunicul care. mirturisind ci. In sfirgit. pini mi le-a luat domnigoara Rottenmeier. Dupi ce le-a mincat. Deodat6. parc6. acum putem merge. din picate. cu nesa!. ii curmd vorba Brigitte. Banii 59tia trebuie s6-i dai bunicului tiu. . apoi. 56 Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i strice bucuria copilei. Nu. . strigd bucuroasd: Capitolul 12 CIND TOATE CLOPOTELE BAT Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl impreuni la Dorfli. imbibat de miresmele pajigtii inflorite. faci cu de-ale gurii. Brigitte se gribi s-o dea de gol. Era simbiti dupi-amiazi gi. Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta ii recunoscu numaidecit pagii. ea o sd mi ajute.. Pe urr46. in fiecare zr o si ai piinita ta. Ardea de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au plicut piinilele de la Frankfurt.. i-ag cumpira piine de la brutarul nostru. si nu i-o fure cineva. in aceast6" zi. ea avea si rimind la bunica. bltrinul ficea ordine gi curilenie generali. gi cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se despirtird. de teami. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd.ci piinigele astea. Nu. trigind in piept. Cind copila se apropie de ea. finindu-se de mini. pirl bunica va avea in fiecare zi cite o piinili albi 9i proaspiti. Bdtrinul se ducea ca si-i ia geamantanul de la megterul brutar gi. ins6. mi-a f6sigurd giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut in dulap. Gata. cu greu imi pot ing6dui si cumpir 9i piinea neagri.cd. el o s5 gtie mai bine ce si ei. Totul in casd 9i in preajmd lucea de curilenie.

mama lui Peter ii intinse rochila 9i pdliria pe care le lisase aici. ca si-i ci- Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. a5a cum m-a in- qi vitat pe mine bunica de la Frankfurt. spunindu-i: Datoritd tie. La urma urmei. cu bratele incrucigate la piept gi. Cind sd plece. oglindind o fericire ce izvora din adincul sufletului ei chinuit. Dupi ce o mai $terse cu o cirp6. Nepoata veni numaidecit. chipul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora. chipul strdlucind de teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd la inimi 9i. cA i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i crtea. Dacd n. ticuti. cu . nu ne ajutdm singuri. plin6 de insuflefire. se inr. tn cele .ericirii. scumpa mea copil6.bunic6. bunicule. l re duse sA se a)czc pi bdncuta lui.t Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal bunicul. cind termind de citit.. Heidi lud rochitra. il intrebd pe Unchiui din muntri: ce imn sd-i citeasci. Era un imn pe care bunica il cintase in tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la inimf. in ajun. aga cum era qi firesc. Cind intrard in cabani. Nu-i aqa.sd-tri citesc ceva? Un imn.. Sirea in sus de bucurte 9i striga intruna: Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd piine neagrb. ?p. straduindu-se s6 lini pasul cu bunicul ei. Heidi strdlucea toatd de bucurie. se aqezd din nou gi intrebi pe b6. in liecare zi.sd-i cumpdr in fiecare zi voie chiar daci ea s-ar impotrivi? $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bunicul. gindindu-se cd bunicului :rea s5-i facd pldcere. nu-i aqa ci o s6-mi dar cite o piinila.ri. Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi spuse: . pe mdsurd ce Heidi citea. .faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6s6-mi trina. $tii. mormii oamenii. spuse ea cu toatd ho- ii po\estr bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr piinile proaspete de la brutarul din Dorfli. ea doarme mult mai bine in patul ei de fin decit in cel mai frumos pat din Frankfurt. copila mea.. scumpa mea copild? Ai putea .trind Ianrea. in ceea ce o privegte. Heidi era incintati. s6-i vadi din nou tainicd bucurie. prefera totugi s[ coboare. fdgdduindu-i bitrinei si vini iar la ea. lviergea ticutd. uscatd!. Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort gi. Acum sint fericitd.. urcindu-se pe un scaun. cdci. iar ochii ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odinioar6. lui de pe policioard carrea gi o scuturi de praf. in felul acesta. nimeni n-o mai deschisese de ani de zile. Heidi iqi lui in grabi rAmas bun. mai uiti el. Niciodatd n-o mai vizuse Heidi atit de fericiti 9i. in amurg. Heidi fugr repede in odaia ei. in culmea f. Dumnezeu sd nu ne uite? ca pe sub nas omul munlilor. sint banii tdi. in schimb se impotrivi o Heidi nu-i rispunse. Ei. lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsArl lor. rugdmintea mea nu a fost zadarnicd. Apor ir mullumi. bunicule. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle mulli ani de acum incolo. Bltrina nu mai avea fala tulbure gi obositl. mi s-a inseninat inima. a doua zi. Bunicril lf. gi Heidi incepu s6-i citeascd. Deqi i-ar fi ficut mare plicere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale muntrilor. eu am invitrat sd citesc. ci o sa ne rugdm amindoi.din urmi. Deodat6. - Care vrei tu. Deodati lnsa se polou $l lncepu: Ce bine imi pare cf. Vrei Adevdrat. nimeni nu ne ajut6. e a ta. care acum pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede acasa. bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. Il ascultS. un imn nespus de frumos li induiolitor. bine. se auzi un ciocdr it in fereastra. de pildd.. Bunicul se intorsese din vale qi ficea semn nepoatei sd ias6. . Era atit de fericiti.sd los coqul pe care-l purtase in spinare. incit pe drum - Phstreaz-o. cu rugiciune cu tol. spunindu-i c5.. Spune. qi bunul Dumnezeu mi-a implinit dorinta. :u invergunare si ia 9i pdldria..

de lund se strecura prin crdpitura lucarnei. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se intimpla sd nu aibi ce minca. iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe dinafard. rimase mut6 de uimire: Vai! izbucni ea in cele din urmd.i se gr6bi sd-i rispundd cu fata numai zimbet: $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de sarbd. Bunicul i9i privi nepoara . luind cu el un scdunel. Tu qi toti cei din jur afi fost buni 9i drepfi cu mine. luind-o de mind. luminind chipul frumos al copilei. pe cer nu se zd. $i aga fdcu. pe o pajigte nespus de frumoasd. in sat'." Deodati. La un moment dat. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii spuse: . pdsdrelele se intreceau in cintecele lor de veselie. Bunicul privi poza indelung. urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al nepoatei. printre strdini. in loc de recunogtinfS. intr-o buni zi se hotdri se se intoarci acasi. o citise de atitea orr. pina cind. cobori 5i se intinse pe patul lui. rar acesta il stringe cu putere la pieptul tui.. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina dorita.. bunicul intrd in casd gi strigi cu voce tare: Heidi. cdci. pune-fi rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna jos. la serbare. iar eu.teapte sd te vadd. La citeva ceasuri dupi aceea. bunicule? carte mare sub bra!. care. peste citeva minute se gi afla in fatra cabanei gi. scoald-te qi vino re- imprejurimile aprinse de primele raze ale soarelui. i se ndz6. se duserd amindoi la culcare.... 58 pede afard. iar munfii sclipeau in aerul Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni. la pdrintrii lui. Abia dupl un timp mai indelungat rosti incet. v-am pirdsit. Banii insd se isprdvird curind gi. Heidi nu se l6si mult agteptati. copila mea. A$a stind lucrurile. la cdpdtiiul nepoatei iubite.zu pe ginduri - Da.. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut.Iartd-md tatd. ii ceru tat6lui sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru munca lui gi se duse. se vizu nevort sa se angajeze ca paznic de porci. Era duminicd. in schimb. Ce . de bund seami. ca sd-gi agoniseascd traiul.. l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe unul din fiii sai buni. i-a dat harne - Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat se bucure.noi. de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit. bunicul se trezi gi.. Se agternurd citeva clipe de tdcere.rea nici o zdreanfd de nor. O razd. uitindu-se steruitor in ochii lui: lfl inchlpul poate cd tatdl siu. intr-o bun6 zi. gi-a primit fiul cu bratrele deschise. in coroanele brazilor din spatele cabanei. Nici nu gtii ce frumos esti. cu toate seriozitatea: in loc si bitrinul cA. a inceput sa-l dojeneasc6? Nu. bunicule!. rdpus 9i el de somn. Uneori. cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. vdzindu-l pe bunicul ei. in timp ce Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc. Apoi. Heidi se intrerupse gi-i spuse bunicului.toare. dupi ce mincari pe sdturate. dimpotrivd. am gregit fatrd de tine qr fald de consitenii mei. soarele s-a gi sdltat peste crestele munfilor qi abia a. gi se aqezd gi ea iinga bunicul ei. itri voi fi cel mai ascultd.ifi std in hainele tale de sirbitoare. dupd care Heidi relu6: E o poveste tare frumoasd. mai era incd supirat pe el. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi increderea in viald. nu-i a5a... intr-adevdr. vorba ceea.tor dintre servitori. Nibine ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nasturii de argint!.. porniri amindoi pe proaspit gi curat al diminelii. dar. apoi ii spuse nepoatet si pund masa gi. copila mea.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal 9i sd plece intr-o farb striina. li tritia foarte bine acasd. trebuia si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din hrana porcilor.A fost odatd un gospodar care avea un ilu. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei. Bdtrinul stitu muita vreme aga. e o Doveste frumrlasd. cind ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme . Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite povestea fiului plecat de-acas6: . gi ramase neclintit pe banca lui. Adormi numaidecit gi nu se mai trezi decit odati cu revirsatul zorilor. Primegte-mi inapoi qi.

. Unchiulel strigau algri. ne$tiind ce sd mai cread6. bucurie qi striga. Ca s6-l itlcurelez pastorul ii spuse: U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr .... bunicule. vilat Bravo. ten reintors in rindurile obltei. Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-. dangdtul clopotelor din turlele bisericilor. bravo! se bucura pastttrul. linindu-se de mini. addugd: Acum ra i: trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: invef i. litl trebuie datd la scoali. intr-adeta spalma lmprejurtmllor. cind ai fost la mine sus.e rindurile.. tot mai puternic^.si placi Cum si nul Dealtfel.potece.tt 1'r':. ir lreaga suflare adunati in piatd era de p... Era pastorul. vecine. qi de acolo priveau forfota din jurul fanfarei. la vale. fanfara tocmai intona un mar$ caden{at. prietenul de altd dati al bunicului.sd citesc 9i sd scrru. in cele din urmd.. spuse unul. ii ficu semn cu cotul vecinului siu: Ai vdzuI. Pe mdsuri ce se apropiau de sat se avzea. uluili. .qovii qi vino. 9i creu .ezara pe o bancd la marginea pietrii. \pr luindu-li rdmas bun. sd mai punem fara la cale. Vestea se rdspindi prin mullime cu iuleala fulgerului. Vedeti.. . Bunicul qi Heidi se a. numaidecit. Dumneata ai avut dreptate. unii.t bunicul.t ::. care incuviin!i intru totul pdrerile tri menilor. in piala printre noi.a gi singuratic. Oamenii din jur cdscau gura la ei. la serbarea noastr6?. $i lin sa-ti spun de pe acurr: m-am gindit bine la sfatul dumitale de J t6-iarn6. curind.llr. Cele oovestite mai de mult de butrlca ll Peter. spuse el. La tttt pasui. .. Bitrinul. Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal linindu-se mereu de mina. fii binevenit printre noi.. Deodatd..li 9i $r spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A' r. ai vbzul cine a venit? din virful munfilor a coborit Morocinosul Cind intrare. incd o datd. aceasta amuti qi toli sdtenii se uitau acum la cei doi. pe obra. numaidecit. sd 9ti1i ca anr t . se gribi sd adauge un altul. strisau De mult n-am mai stat de \orba intc ul l.ii. satului.. E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i. cu ochii strdlucind de bucurie. ce-ar ciuta acum treburi de fdcut. care se bucurd la orag de toatc pii cerile vie. cu blindefe. raspunsc. atunci. iar femeile intorceau capul sd vadd minunea minunilor. rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. La urma urmei. unde s-a mal ptrlll!'ll: cI am sA r. pastorul o mlnglla Heidi.. bitrinul nu e chiar a am gregit cd nu te-am ascultat..irte bunicului gi.fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at Sint sfiit si te intorci printre acei din rindurile cdrora ai plecat. stringindu-i mina cu toati cdldura. Unul din multrime il zdri deodatl pe Unchiul din munti ii. Eu am spus asta intotdeauna.ri si scoatd nici un cuvint. ii spuse: $i. dacd acesta ar fi. refe... $tll _sd Bine ai venit in mijlocul nostru.. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlocul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa. nu-i aqa? . cotul.i nepoata de mind ca s6-ti dai seama de ace st lucru. sd mai stdm un Prc L Nu vorbi. tll de rdu pe cit pare. spuse un al treilea.. incepurd toti s6-9i dea cu un copil. Deci. La un moment dat. Se apropie de b6trin gi. coplegit de emofie. tot silttli primi cu braiele deschise. ca in tin. ca pe un vecl. erl cu fetila. din mullime se desprinse un birbat inalt. nu era it. itt. Incintatd de atmosfera sirb[toreasci. la tot Pasul: Auzi.l. in t<''iul acestor disculii.. in culmea fericirii. Daca n-ar fi asa. Heidi sdrea in sus de tului. de Peter gi de mama acestula erau ri petate acum de mai toli sdtenii 9i. sosi gi brutarul sa- intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1 incotro sd se uitc ntai intii.in. sd se intoarcd la un bunic pt'. De ?Cc'c'r. cu sau fdrd voia dumitale. auzi ce frumos bat clopotele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost niciodatd.

. Dealtfel. fetifi minunati.. aritindu-i frumoasa pllirie cu pene. iar eu sint fericit c[ m-am impicat cu fralii mei oamenii. Nici nu gtii ce izvor de bucurie este pentru mine acest copil. nu se poate! Ce surprizi!.voastri primire sint fericit ci voi moasa $i trii iar in mijlocul vostru. strigi bitrina cuprinsi de. te rog din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo- venim iar s6-fi reparim cocioaba. rispunse bitrinul. bunicul le rispundea: Ve mullumesc din inim6 pentru fru. Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter. ii primi de la Heidi un dar atit de prefios. Bunicul incuviinfd aceastd idee.. $i te rog. nici prin gind nu-mi trece si te pedepsesc. La iarnd mi intorc in sat. si ne putem bu- ce ai ficut pentru mine! Hai. si-fi string mina. bunico.. Sitenii ii insotird un timp pe potecS. dar clipi din ochi $treng1re$te.. gi pe chipul lui senin se citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. apoi spuse cu mullumire in glas: La urma urmei. mama lui Peter il trase pe bitrin intr-un coll al odiii qi... dindu-i Brigittei a inle- dati 9i sd nu md pedepsegti. nici nu vid. Ce bine ar ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nostru. Unchiule. Brigitte siri in sus de bucurie. Nu m6 agteptam la o asemenea primire din partea lor.emotie.de ce ar trebui si te pedepsesc. De-acum inainte vom trii in pace ca. Nu.. ce fericiti sint! . azi toate sint mai frude moase ca oricind. cu fatra luminatd . in sus. Nu{i fie teami. Bunicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui. 60 spuse-n goaptd c6 nu poate .asta meriti pe pulin zece franci.. Nici nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru. Heidi exclamd lnsulletrre: La auzul acestei vegti neagteptate. pdlhia e a ei.cu lnduiogat. Zburda prin odaie ca un copil 9i striga: Nici nu gtii.zimbetul bucuriei. nu se poate. l6sind-o pe Heidi si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la odihna vegnic6.. pistreaz-o sin6toas6.. Ca Piliria si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a Frankfurt aceast6. bunico! Peste citeva zile o si - cura de viati. intr-o buni zi! .ca oricind.. vino mai aproape.. Deodati. Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp cum coboard cdrarea. Migcatd de fericirea bunicului.. Dac6 fi-a dat-o. printre vechii mei prieteni. iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite ci uga lor ii va fi deschisi oricind. bunicul impinse chiar el upa 9i strigd: Buni ziua. bunicule! mos Da.

I]ETITA MUNTILOR .HF]IDI.

. aflate nu departe de Dorfli. In dorinta de a o reredea cit mai curind pe Heidi.rilmna. la i.. vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi )1. se izbise cu fruntea dc. dupd ce :e agez?rd cu totii. incit bunicul nici nu-gi didu seama cd. didu buzna in cas6. Era o scrisoare de la Clara. intre ve- trecuse intimpldtor. firi si se incurce. cu dangdtul lor pagnic. 9i atitea intreberi avu de pus fiecare. cu acest prilej. pe unde seliei. ln SUS.Pentru mine. la Bdile Ragaz. bineinfeles. care a venit s6-mi string6 mina. qi n6d6jduiesc cd de acum incolo o si dea mai des pe la noi. care ii imbiaserd de dimineap se coboare in sat. izbucni bunica in toiul Aceleagi clopote. in mijlocul unei naturi incintdtoare. lmpreuna cu nepoata lui. Heidi o deschise cu neribdare. care ii merturisea tristelea ce se cuibanse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea irepreluitei sale prietene. l-a rugat stiruitor pe tatdl ei si vind. cu toate celdura. pe bunicul din munfi. Tocmar atunci. pentru mine cea mai mare bucurie e totugi aceea de a reglsi un vechi prieten.i-a dat consimfimintul gi astfel. gi incepu sd citeasci. :tena. ii insofeau acum. Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc bucurie. pis3tr)rul Peter.. ca o vijelie. ln graba lui. pind Ja urmd domnul Sese:lann . Aceasta se ariti curind. scoase din buzunar o scnsoare pentru Heidi. timp. Cu sufletul la gurd. 62 . in drum spre cabana singuratici.usi gi acum avea un cucui in lege deasupra bunica oarbd gi. impreund cu bunrca. vor merge s-o viziteze gi pe Lrchiului. porni cu Heidi pe cirare. Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd niciodati gi. Cum era gi firesc.. poleitd de ultimele raze ale amurgului. dupd ce le strinse mina tuturoi.iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind :A se iveasci un asemenea prilej. vegtile primite de la buna ei . incepuse sd se lase inserarea. spunind ci i-o daduserd cei de la pogta din Dorfli.

De atunci. Asta pe de-o parte. iar pdrul siu negru.c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti pilului cu luni in urm6. la inceputul primdverii. locu. in floarea virstei du-gi prietenul intristat.. in- solit de Sebastian. gi o cdlitorie indelunpe chipul siu vegnic surizitor. zi 9i noapte viseaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i daci in ultima vreme a indurat totul cu atita curaj. Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria noastr[ in Elve]ia. Nu mi lasi inima si-i rdpesc iubea nespus gi. Capitolul 13 PREGATIRI DE CAT-. privind in jos spre pietrele trotuarului. ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un- - . ci. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sinbun prieten al casei Sesemann. de atunci. de parciL albastrul cerului nici n-ar fi existat. pe un ..ATONTE Bunul gi blajinul doctor. FETITA MUNTILOR nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile. de alta. Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi. imi dau seama cd sint . vlzinsd-i ripeasci fiica adorat[. E pentru a treia oari cind md silegti sl repet acelagi lucru. de la moartea sotiei lui. dragul meu Sesemann. fu intimpinat de stipinul casei. continue: Gindegte-te bine. prin bun6. timpul s-ar tatea $i felul sdu de a se purta.. care-l agtepta in capul scirii. Sebastian ii deschise uga foarte respectuos. incercind sd-l induplece: inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co. soarele mingiia cu razele sale blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se citea bucuria qi incintarea.blajin.cicilitor. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi.Trebuie. la munte. Cu ea. cu tine n-o scot la capitl ton Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si asiste la disculia noastri. ii rispunse doctorul. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul.. Nu acelagi lucru se putea spune insi despre doctorul nostru. te-a$ ruga si-mi spur dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in privin!a CIarei. dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se ageze intr-un fotoliu.HEIDI. Era o zi frumoasi de septembrie. asta se datoreazi numai speranfei in apropiata ei c6l6torie in Elvetia. lucru neobignuit pentru el.. la sfatul cdruia fusese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie trimisi inapoi in munfii ei. unde i s-ar oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie- ciunele. domnul Sesemann igi l6si miinile pe umerii doctorului. ca td- Dragul meu. cum vid. strilucea acum ca argintul. dar trebuie si mi intelegi. spuse nie. gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. veselia a prins si se gteargi de prost ca in vara asta.aceasti bucurie. se gribi s6 adauge: inainte de toate. sint sigur ci totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta si despicdm firul in patru. care pigea incet gi ingindurat. Pe cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. firi lovdire. strSbdtea in dimineala aceea largul bulevard ce ducea spre casa domnului Sesemann. iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo. Da. ai dreptate. doctorul igi putea si se riceasci. foarte prietene. $i rostind aceste cuvinte.tem in septembrie $i... Trebuie! Apoi. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de gi. $i. Avea ochii tri$ti.

al tutu_ ror? In felul dsta. Existd vreo speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei mele? treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem dintr-o datd un tratament care ii priegte gi. Tu. i1i poartd mereu dorul qi e O speranfd exist6. ridicindu-se brusc de oe scaun. drumul ar dura crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_ tor. docto_ rul nu gtia ce sd rdspundi. duce(i-v6. in voce tare contrnui. mi-a venit o idee grozavdl."nli. bdtindu_t cL palma pe umdr. cdci eu pe toti ii qtiu din cele povestite de Heidi. doctorul ii spuse fd16 ocoli_ guri pdrerea lui..deva loc s-o ferim de orice oboseali. gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind o vede licrimind.a cite e) snoavd plind de haz. dealtfel. gi atunci. in band gi inapoi. in schimb. din vorbd in vorbd. Nu crezi? Gindeg_ te-te bine^la propunerea mea. ce_i drept. ai cel pufin un copil pe care_l adori gi care. Pentru Clara. prin infirmitatea ei. Tu nu rntri niciodat6. are alre bucurii pe care multri copii nu le au. mr se probleme greu de rezolvat.gaz sd se mai gindeasid si. ce zici'! pllns nlcl tu. Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr pe m^icula Heidi.i. bunul meu prieten. srarea sindtdfii ei s-a imbunatdfit. iar tat6l ei se gr6bi si. gindindu-md la plecarea mea. la inroarcere. Acum insi. ris_ punse doctorul cu jumdtate de gurd. la rindul sdu. prezenla doctorului era intot_ deauna un prilej de mare bucurie. luin_ du-l de bra{._i ex_ plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_ ldtorie pentru bunul lor prieten. Se purta cu ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest. nlcl culmea fericirii ori de cite ori te intorci acasi din cdlStoriile tale indelungate. la anul. aga cum obisnuia sd 64 Surprins de propunerea prietenului. E drept ci fiica ta. in scaunul ei cu rotile.. Se in_ toarse spre doctor gi. hici vorbd nu poate fi de asa ceva. in felul dsta.. era incredintatd cd ar fi l6sat-o si plece. Clara Stia ca bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume. $i pe ciobdnapuf p.. dar stipinul casei nu-i didu rd. e-lip_ sitd de multe din bucuriile altor cooii. intr-o casd pustie gi niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. va face mai intii un tratament la bdile Ragaz gi pe urmi. se sdpini din rdsputeri sa nu plingd.. izbucni: Doctore. ins6. Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara lingd ea gi. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. pe tofi. Dar. ii spuse cu gingdgie in glas: Da. Ochii Clarei se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei vegti. Ar fi o singura solu_ ius la ca_ stringe inima cind te vdd atit de posomoritl rul 9i o sd-!i prindd bine. In clipa de fap. Cici. ziu. duce_ 1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi. dar. il conduse in odaia fiicei sale. te rog. dragul meu. Nu. se va intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi mai de folos decit acum. la bdile Ragaz. in cele din urmA se opri in fafa prietenului sdu qi. De mult le am pregitite. il intrebe cu ingrijorare in glas: Te rog sd-mi spui. o vom putea duce mai ugor pin6 sus la caband. despre caie prietena mea mi-a vorbit de atitea ori. apoi. domnule doctor. asculti planul meu. sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_ setrile acelor meleaguri. gi am s6 vd mai rog sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit prietenei mele gi bunicii. s-o supunem unui efort fard rost care i-ar putea spulbera sperantra unei amelioriri? Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se impotriveascd. nu sintetri de ea."prA.u . cind vremea va in_ cepe s6 se incilzeascd. apucindu-l de miini."u pe bunicul. te in_ 1ie: s-o ducem de fiecare datd pind in creierii munlilor. cu toate sinceritatea. in felul acesta. deocamdati.r-... Crede-md. cu Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie cu pagi mari gi apdsali. in numele nostru. Si-i vedefi ne toti. scumpul meu pneten.. Acum . Ca sd_i crufe lacrimile. dar foarte slabd. dacd bunul ei prieten n_ar fi fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ cari. dar.. mai schimbi 9i tu pufrn ae- facd intotdeauna cind era pus in fala une Ei. dragul meu prie_ ten. ca mine. Apoi. incepura sa discute despre cdlitoria lor in Elvefia. insi. in luna mai.

fdcu un pas inap. Cind sd treacd pragul. Apoi igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit . pe care vintul ce se stirnise din senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile prin orag. ciobdnaqului Peter si bunicii. ai dreptate.. se intoarse grabnic acasd gi iat-. se gribi si rdspundi Clara.. Nici o grij6.. cu cit are omul mai multe idei.. stiruitor. din ce in ce mar tare.)ctt'rrul izbuti sd se retrag[ la timp . o si-mi de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din partea ei cele mai bune ginduri bunicului. Deodatd.. dacd nu scof fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[. incit guvernanta igi recdpdtd numaidecit buna dispozilie. cum sd vi spun.... gtili. pind deseard il vefi primi. eram in sufragerie 9i. Pachetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. domnigoarq Rottenmeier. umfla qalul guvernantei.insi.. intimplitor. Bine. cu mirare. gti1i. voi transmite cu plicere saiutdrile dumitale.. vd rog mult de tot sd le duceli dumneavoastrd gi in schimb vi promit cd am si rau citi unturi de peqte o sd spuneti. ai si iei unturi de pegte qi ai si te ingragi ca si prinzi puteri. dacd a$a stau lucrurile. lipsegte acum de acas[. scumpa mea. atunci s6 qtii c[ md duc. ag fi fericitd.i in l'elul acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)ttenineier... ieSi Hm.drrcttrrul. de vreme ce. la rindul ei... se trezi fatr6 in faga cu un obstacol greu de dep6git. ficu acelagi lucru.. cind ai vrea tu Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa doctorului 9i.. am auzlt vorbindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i. dar se pare ca da... Sebastian...ul. curtenittrr. cu pinzele intinse.s-o salutafi gi din partea mea pe micula ruga domnisoa16'l sd plec? Dacd s-ar putea miine.. Vremea e atit de frumoasd gi ar i ochii toatd viata..... se ridicd de pe scaun. dis-de-dimineaf6. Miine. Clara o chemi pe Tinette la ea gi-i spuse. Aga o sd fac. Ai dreptate. treba Dar de unde gtii ci ma duc la ea'? in- . te rog. Iar tu. cu ue$nicul ei zimbet dispreluitor. in schimb. care. umple-o cu prdcare le-am avut Meritd osteneala? intrebi Tinette. o sd mi supun. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe altul care sa treaci mai intii. interveni tatdl ei. intr-o clipiti. domnule doctor. la fel de respectuoasd. Dar pind sa elont din apuce Clara sd-i rdspundd. ori de cite ori pomenea cineva de micufa Heidi. dar n-avefi nici o grijl. aga. spre a-l asa ^saluta.. Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut darul si-l induplece pe doctor. in vestibul. mai cu seam6. ia spune. Dar. s61)tindu-l astfel pe Sebastian din incurciturd. fala lui mohorit[ se lumini de un zimbet blajin. irr dorinta de a o lasa sa treacd. are dreptate. Da. dar domnig. cu gindul sd iasd. bine. Nu de alta' dar mi-e teamd c6. mi-a venit 9i mie ideea cd..'i. aritindu-i ct cutie mare $i rostind aceste cuvinte. si impacheteze cit mai bine darurile pe care Clara le pregitise pentru Heidi. cutia asta qi lituri fragede. strcoti cu cale sa se dea din nou inapoi. fdcind-rr sa semene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse. pe prietenul casei..ara Rottenmeier.. camerista odaie. care trebuia sa-l pregateasca. Intimplarea avu darul s-o necdjeascd pu1in.rar:r Rottenmeier. fetifa noastrd. Bine. Clara insd il apucd Ia.. dacd v-ag . il intrerupse doctorul surizind. La despirlire o rugi. din acelea pe astdzi 5i frumoas6: la micul dejun. o rafald puternici de vint o impinse pe guvernant6.. $i in timp ce valetul Sebastian il conducea pe doctor spre iegire. cum se cuvine.rrul. acum tdindu-i calea doctorului. dar doctorul ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara sa cd16tiirie in Elve[ia. cll vocea sa blajini. Dr. Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i gi. in loc si f i-o petreci la munte.. Domnigt. spuse el. Vintul. printre. cu atit intelege mai bine ce se petrece in jurul lui.. gi tatdl tdu.. Doct. i se adresd: V-ali supdra.. aga cum doresc pi eu. care se pregAtea tocmai sd iasd. fdcindu-i o pleciciune adinci. despre buna mea Heidi. Da. zimbi docto..

se apuci si facd pachetul. firegte. cu un capigon de toatd t'rumusefea. ca sd-i [ind dr cald gi. Ur pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir munfi 9i. O gi vedca pe Heidi sirinc in sus de fericire. dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie firi si mai fie insogiti de bunicul ei. cu rugdminrci s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. sub privirile inflicirate ale miculei infirme. Asta.de drumul siu. dar. intimplitor. atunci cind le va deschide. cit de lacom. fird si mai ziboveasci. tot pentru ea. pentru Heidi.al cilduros pentru betrine. Un . Un salam mare. de zile mari gi. i-l trimitea Brigiitei. in dorinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai aspru. Cind pachetul fu gata. domni$oara Rotten rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 iducd doctorului acasd. cutia cu prdjituri fra gede. in sfirqit. la care Clara se uita cr nespusi bucurie.. De toti avusese grijd Clara: un paltonag gros de lin6. o multime de cutiuge 9i dr pachetele misterioase. de fapt pentru Peter dar gtiindu-I.. din cele povestite de Heidi. Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru suntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc trimiti bunei sale prietene. r 66 .