Sunteți pe pagina 1din 4

41. Metoda tiinific n filosofia lui R.

Descartes (regulile de cercetare) Regulile de cercetare tiinific : 1) Regula evidentei toate ideile pe care dorim sa le cercetam trebuie sa fie clare, distincte, evidente, in caz contrar toata cercetarea noastra va fi una indoielnica. 2) Regula analizei - problema examinata trebuie divizata in elemente. Aceasta operatie simplifica pentru ca continutul ei sa fie mai clar. 3) Regula sintezei este invers analizei presupune unirea materialului corectat si ca rezultat vom capata un obiect nou transparent, ideal construit dupa legile gindirii. 4) Regula verificarii presupune controlul procesului gindirii a nalizei si sintezei pentru a ne feri de greseli, de omiteri. 42. Metoda filosofica a indoielii la R.Descartes In scopul revederii cunostintelor R.Descartes foloseste metoda filosofica a indoielii, punind la indoiala toate cunostintele acumulate anterior. El considera ca cunostintele acumulate in scoala sunt neclare, insuficiente, nesiguri, iar uneori pareri false. La el cunostintele vechi sint de origine senzoriala, dar senzatiile sunt nesigure, deseori inselatoare si analizind toate acestea el ajunge la concluzia : Eu ma indoiesc in toate. Toate cunostintele mele despre lumea exterioara si interioara sunt nesigure, incerte. Dar ce ramine sigur, cert ? se intreba el. Ramine sigur doar procesul indoielii si anume faptul ca eu ma indoiesc. De aici R.Descartes face urmatoarea afirmatie : ,,Daca ma indoiesc inseamna ca gindesc, iar daca gindesc inseamna ca exist. 43. Teoria originii ideilor in filosofia lui R.Descartes O problema majora a filosofiei lui R.Descartes este problema originii ideilor (cunostintelor). La el ideile au o intreita origine: 1) Idei sensibile sunt cunostinte senzoriale. Ele sunt neclare, confuze, uneori intimplatoare. 2) Idei ,,create de mine sunt cunostintele care sunt create de imaginatia omului. Ele sunt deasemenea neclare si deci nestiintifice. 3) Idei ,,inascute sunt ideile ,,sadite in sufletul nostru de catre Dumnezeu. Acestea sunt unicele cunostinte fixe, necesare, clare si obiective, deci stiintifice. 44. Cele 2 substante in filosofia lui R.Descartes Dupa R.Descartes lumea reala este alcatuita din 2 tipuri de substanta care exista independent una de alta si nu sunt desavirsite : 1) Substanta materiala care este creatoare de lucruri si a carei trasatura principala este intinderea. 2) Substanta spirituala care este creatoare de spirit cu insusirea principala gindirea. 45. Ce este ontologia si care este obiectul ei de studiu. Ontologia este domeniul esential poate cel mai important al filosofiei. Reprezinta un domeniu important deoarece ea ofera premisele teoretico-metodologice celorlalte domenii, precum si tuturor ramurilor stiintifice. Ontologia studiaza si analizeaza, cauta sa explice care sunt fundamentele existentei, formuleazaa presupuneri asupra existentei universului cosmic si cel social-uman si incearca sa identifice, sa delimiteze si sa clasifice nivelurile modurile, si formele de manifestare a existentei. 46. Problematica ontologiei. Ontologia presupune raspunsul la intrebarile : 1) Ce sens are existenta ? 2) A fost lumea creata sau nu ? 3) Exista o lume unica sau o pluralitare de lumi ? 4) Care este temelia existentei ? 5) Ce determinarii are existenta ?

47. Ontologii moniste, dualiste si pluraliste. Ontologii moniste pun la baza lumii unsingur principiu, fie de natura materiala(ontologii materialiste), fie de natura ideala(ontologii idealiste). Ontologii materialiste pun la baza lumii un principiu material, exemplu din antichitate: apa, aerul, focul, atomii. Ontologii idealiste pun la baza lumii un principiu ideal, de ex: la Pitagora numarul considerat ca entitate spirituala, sau la Platon ideea considerata ca creatoare a lumii. Ontologii dualiste - pun la baza lumii 2 principii considerate ca fiinf distincte prin natura lor (unul material si unul spiritual), drept exemplu este filosofia lui Rene Descartes. La el principiul material este denumit ,,rex etensa(intinderea), iar principiul spiritual este ,,rex cogitans(ratiune) Ontologii pluraliste pun la baza lumii mai multe principii fie de natura materiala, ex: la Empedocle: apa, aerul, focul, pamintul. Fie de natura spirituala (precum la Pitagora multitudine de numere, la Anaxagora multitudinea de elemente sau particule imperceptibile la Platon multitudinea de idei, la Leibnitz multitudinea de monade). 48. Ontologii globale si regionale Dupa domeniul de realitate luat in consideratie ontologiile se impart: 1) Ontologii globale care se refera la existenta in ansamblul ei. 2) Ontologii regionale care se refera la domenii de existenta. Iar ontologiile regionale se impart in : a) Ontologia nivelurilor : organic, neorganic, psihic, spiritual, precum in conceptia filosofului german Nicolai Hotman. b) Ontologia existentei umane la Socrate sau in cazul filosofieii existentialiste intemeiata de filosoful german Maikel Heidegger. c) Ontologia existentei sociale (in filosofia Marksiste) Marks, Engels si Lenin. d) Ontologia culturii in filosofia lui George Uscatescu. 49. Definitia materiei. Nivelurile si tipurile materiei Materia este o categorie filosofica, etimologic termenul este de origina latina si inseamna ,,substanta. Materia este o relatie obiectiva ceea ce exista in mod obiectiv independent de om si de gindirea lui. Materia poate fi definita ca substanta intinsa, divizibila, grea si susceptibila sa ia diferite feluri si forme. Existe 2 niveluri de materie: 1) La primul nivel notiunea de materie cuprinde toate formatiunile(sisteme, obiecte, fenomene, care exista in lumea inconjuratoare) 2) La nivelul 2, mai inalt, notiunea de materie caracterizeaza ceea ce este comun, universal pentru aceste formatiuni. Sunt 2 tipuri de materie : 1) Materie sub forma de substanta - care poate fi lichida, solida, gazoasa si plasma. 2) Materie cimp: electric, magnetic, gravitational. 50. Ce se intelege prin miscare. Tipurile si formele miscarii. Miscarea ca categorie filosofica este un atribut esential al materiei, modul de existenta al materiei. ,,A exista inseamna a fi in miscare. Dar miscarea nu trebuie inteleasa ca o simpla deplasare a corpurilor, o schimbare a pozitiilor. Prin miscare se intelege o permanenta actiune, interactiune , schimbare, transformare, dezvoltare. Miscarea are un caracter absolut, deoarece in lume nu exista nimic nemiscator, incremenis, totul este in miscare. 2 tipuri fundamentale de miscare in filosofie : 1) Miscarea care este legata de mentinerea stabilitatii obiectului, conservarea calitatilor lui.

2) Miscarea ce conduce la trecerea de la o calitate la alta prin aparitia noului care se mai numeste dezvoltare. 5 forme principale ale miscarii : 1) Miscarea mecanica care reprezinta o simpla deplasare a macrocorpurilor in cosmos si pe Pamint. 2) Miscarea fizica este miscarea moleculelor in interiorul stelelor, planetelor, fenomenelor electro-magnetice, oscilatiilor termice, miscarea luminii. 3) Miscarea chimica miscarea atomilor in cadrul molaculelor. 4) Miscarea biologica reprezinta procesul ce are loc in corpurile vii. 5) Miscarea sociala reflecta aparitia si dezvoltarea activitatii umane. Exista si alte forme ale miscarii precum : a) Geologica miscarea straturilor solului. b) Cibernetica miscarea elementelor sitemelor de dirijare care are loc in baza legaturilor informationale. 51. Dati definitia spatiului si timpului. Spatiu este o forma de existenta a materiei caracterizata de astfel de insusiri : structura, intindere, coexistenta si interactiune. Este o modalitate de situare a obiectelor unul fata de altul. Timpul este o forma de existenta a materiei caracterizata de astfel de insusiri ca : durata, succesiune, ireversibilitate si omogenitate. 52. Numiti teoriiile despre spatiu si timp. Dupa Mario Bunga aceste teorii se clasifica in 3 clase : 1) Conceptia despre spatiu si timp ca ,,substante primordiale ale lumii 2) Conceptia relativista 3) Conceptia ,,container a lui Imanuel Kant 53. Care sunt trasaturile specifice ale spatiului si timpului. Spatiul- conform majoritatii definitiilor este inteles ca o categorie filosofica ce desemneaza: intinderea , marimea, forma sau figura corpurilor. Trasaturile specifice ale spatiului sunt : 1) Tridimensionalitatea 2) Reversibilitatea 3) Simetria in ideea ca putem concepe simetricul unui obiect in raport cu o linie, un punct, un plan. Timpul este o categorie filosofica care exprima: durata, suucesiunea si simultanietatea proceselor si fenomenelor din univers.

54. Ce este gnoseologia si care-i problematica ei . Gnoseologia (teoria cunoasterii) este acel domeniu al filosofiei care are drept obiect de studiu procesul cunoasterii, ea este o cunoastere despre cunoastere care se ocupa in principal de structura, de modurile de cunoastere, de limbaj si de adevarul cunostintelor obtinute. Problematica gnoseologiei : 1) Ce este si cum este posibila cunoasterea ? 2) Care este izvorul cunostintelor noastre ? 3) Ce valoare au datele obtinute de simturi si ratiune ? 4) Cum putem avea certitudinea adevarului ? 5) Care sunt limitele cunoasterii ?

55. Obiectul de studiu al gnoseologiei Gnoseologia este acel domeniu al filosofiei care studiaza natura si intinderea cunoasterii, presupozitiile si fundamentele acestora. Teoria cunoasterii este o cunoastere despre cunoastere, deoarece in cimpul intrebarilor cunoasterea se ea pe sine drept obiect. 56. Problema raportului dintre subiectul cunoasterii si obiectul cunoasterii in teoria cunoasterii la Im. Kant La Kant subiectul cunoasterii este elementul pasiv, iar obiectul cunoasterii este elementul pasiv. Teoria cunoasterii la Kant: Temelia cunoasterii stiintifice el a vazut-o in contemplarea pasiva a esentei lucrurilor si in activitatea de cunoastere a subiectului ca creator de obiecte ideale, adica cunostinte stiintifice adevarate. 57. Care sunt nivelurile si sursele cunoasterii dupa Im. Kant Nivelurile cunoasterii : 1) Nivelul senzorial 2) Nivelul intelectual 3) Nivelul rational Sursele cunoasterii : a) Sensibilitatea adica experienta simturilor b) Inteligenta activitatea rationala 58. Formele a priori ale gindirii la Im. Kant. Categoriile filosofice Formele a priori ale gindirii la Im. Kant exista atit la nivelul experientei cit si la nivelul inteligentei. La nivelul experientei formele a priorice ale gingirii sunt spatiul si timpul. Categoriile filosofice sunt 12 la numar : unitatea, multiplicitatea, necesitatea, totalitatea, realitatea, negarea, limitatea, inerenta, comunitatea, posibilitatea, existenta, cauzalitatea. 59. Care este structura cunoasterii Se disting 2 elemente ale cunoasterii: 1) Obiectul cunoasterii care este intreaga lume reala(obiecte, evenimente, procese, fenomene, relatii) care a nimerit in cimpul procesului cognitiv. 2) Subiectul cunoasterii este omul ca fiinta sociala, inzestrata cu o constiinta individuala cu memorie, ratiune, simturi, imaginatie, cu vointa si cu structurile necesare de producere de idei. 60. Numiti tipurile de cunoastere Sint 2 tipuri de cunoastere : Cunoasterea comuna(nestiintifica, empirica) este caracteristica tuturor oamenilor. Ea se formeaza spontan , pe parcursul vietei, fara utilizarea unor metode speciale.Cuprinde cunostinte elementare ale oamenilor despre mediul lor natural si social, care sunt formulate intr-un limbaj natural si transmise de la o generatie la alta. Cunoasterea stiintifica a aparut ca rezultat al specializarii, utilizarii mijloacelor noi, a unor tehnici si metode de cercetare mai eficiente care au permis trecerea dincolo de aparente si descoperirea unor legi si structuri mai profunde.