P. 1
Personalitatea.doc

Personalitatea.doc

|Views: 70|Likes:
Published by Mitru Brus
Diversitatea umana
Diversitatea umana

More info:

Published by: Mitru Brus on Oct 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2014

pdf

text

original

Sections

  • Psihologia analitica: C.G. Jung
  • Psihologia individului: A. Adler
  • Teorii comportamentale (behavioriste): B.F. Skinner
  • Teoriile invatarii sociale: A. Bandura, J. Rotter
  • Teorii ale trasaturilor: G. Allport
  • Personologia: H. Murray
  • Trasaturi rezultate din analiza factoriala: R. Cattell
  • The Big Five: P. Costa si R.R. McCrae
  • Psihologia umanista: A. Maslow
  • Teorii cognitiv-comportamentale: A.T. Beck
  • Modele explicative privind temperamentul
  • Identificarea temperamentului
  • Inteligenta
  • Legatura dintre atitudini si comportament
  • Construirea atitudinilor
  • Identificarea atitudinilor

Bibliografie Adler A., 1991, Cunoasterea omului , Bucuresti, Editura Stiintifica; Allport G.W.

, 1981, Structura si dinamica personalitatii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica; Beck A.T., (1967), Pennsylvania Press; Depression. Causes and Treatment, Philadelphia, University of

Berger G., 1990, Traite practique d’analyse du caractere, 12 editions, Paris, Presse Universitaires de France; Berk L.E., Peterson A., 2001, Study Guide for Berk. Development Through the Lifespan, (2nd ed.), Boston, Allyn & Bacon; Cattell R.B., Dregger R.M., (eds.), 1997, Handbook of modern personality theory , Washington D.C., Hemisphere; Conger J.J., 1997, Adolescence and Youth: Psychological Development in a Charging World, (5th ed.), New York, Addison-Wesley Educational Publishers; Cosmovici A., 1970, Indrumator pentru aplicarea testului WISC adaptat la populatia romana Universitatea „Al. I. Cuza”, Iasi (lit.); Costa P.T. Jr., Widiger T.A. (eds.), 1990, Personality , Washington D.C., APA; Personality disorders and The Five Factor Model of ,

Devlin B., Feinber S.E., Resnick D.P., Roeder K. (eds.), 1997, Intellingence, genes, and success: Scientists respond to The Bell Curve , New York, Springer Verlag; Eagly A.H., Chaiken S., 1993, The psychology of attitudes , Fort Worth, TX, Hartcourt, Brace Jovanovich; Engler B., 1999, Personality Theories. An Introduction , (8 ed.), Boston, Houghton Mifflin th Comp.; Fazio R.H., Roskos-Ewoldsen D.R., 1994, Acting as well as we feel: When and how attitudes guide behavior, in S. Shavitt, T.C. Brock, (eds.), Persuasion , Boston, Allyn &Bacon, 71-93; Festinger L., 1954, A theory of social comparison processes, Human relations , 7, 117-140;

Filimon L., 2001, Psihologia educatiei , Oradea, Ed. Universitatii din Oradea; Fogarty R., Bellanca J., 1995, Multiple Intelligences: A Collection , Boston, Allyn & Bacon; Freud S., 1980, Introducere in psihanaliza. Prelegeri de Psihopatologia vietii cotidiene, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica; Friedman H.S., Schustack M.W., 2001, Reading in personality: Classic Theories and Modern Research , (2nd ed.), Boston, Allyn & Bacon;

Friedman H.S., Tucker J.S., Schwartz J.E., Tomlinson-Keasey C., Martin L.R., Wingart D.L., Criqui M.H., 1995, Psychosocial and behavioral predictors for longevity: The aging and death of the “termites”, American Psychologist , 69-78; Gardner H., 1983, Frames of mind: The theory of multiple intelligence, New York Basic Books; Goldhaber D.E., 2000, Theories of human development: integrative perspectives, Mountain View, CA, Mayfield; Goleman D., 1995, Emotional intelligence , New York, Bantam; Jung C.G., 1996, Personalitate si transfer , Ed. Teora, Bucuresti; Kluckholn C., Murray H.A., Schneider D.M., (eds.), 1953, Personality in Nature, Society and Culture , New York, Knopf; Kulcsar T., 1976, Testul Raven si variantele sale in Indrumator psihodiagnostic , vol. II, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca (lit.); Kulcsar T., 1980, Lectii practice de psihodiagnostic , Universitatea „Babes-Bolyai”, ClujNapoca (lit.); Le Senne R., 1989, Traite de caracterologie , Paris, Presses Universitaires de France; Margineanu N., 1944, Psihologia persoanei , Editura Regelui Ferdinand, Sibiu; Margineanu N., 1972, Conditia umana , Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica; Maslow A.H., 1970, Motivation and Personality , (2nd ed.), New York, Harper & Row; Molfese V.J., Molfese D.L. (eds.), 2000, lifespan , Mahwah, NJ, Erlbaum; Temperament and personality development across the

Neisser U. (ed.), 1998, The rising curve: Long-term gains in IQ and related measures, Washington D.C., American Psychological Association; Neisser U., et al.1996, Intelligence: Knows and unknowns, American Psychologist , 77-101; Opre A. (coord.), 2002, Noi tendinte in psihologia personalitatii. Modele teoretice, vol. I, ClujNapoca, Ed. ASCR; Piaget J., 1998, Psihologia inteligentei , Bucuresti, Editura Stiintifica; Plomin R., DeFries J.J., McClearn G.E., Rutter M., 1997, Behavioral Genetics: A Primer , (3rd ed.), New York, WH Freeman; Radu I., 1991, Introducere in psihologia contemporana , Cluj-Napoca, Editura Sincron; Richardson J.T.E., Caplan P.J., Crawford M., Hyde J.S. (eds.), 1997, human cognition , New York, Oxford University Press; Gender differences in

Ryckman R.M., 2000, Theories psychology of personality , Pacific Grove, CA, Broock/Cole;

Saarni C., 1993, Socializationof emotion, in M. Lewis, J. Haviland, (eds), of emotions ;

Handbook

Schultz, D., Schultz, S.E., 1994, Theories of Personality , (5th ed.), Pacific Grove, Brooks/Cole Publishing; Shavitt S., Brock T.C. (eds.), 1994, Persuasion , Boston, Allyn & Bacon; Sternberg R.J., 1995, For whom the bell curve tolls: A review of The Bell Curve, Psychological Science , 257-261; Sternberg R.J., 1997, The concept of intelligence and its role in lifelong learning and success, American Psychologist , 1030-1037; Sternberg R.J., Grigorenko E. (eds.), 1997, Intelligence, heredity, and environment , New York, Cambridge University Press; Sternberg R.J., Lubart T.I., 1996, Investing in creativity, American Psychologist, 677-688; Sternberg R.J., Williams W.M., 2002, Educational Psychology , Boston, Allyn & Bacon; Sternberg R.J., et al, 1995, Testing common sense, American Psychologist , 912-927; Tesser A., 1993, The importance of heritability in psychological research: The case of attitudes, Psychological Review , 100, 129-142; Thomas A, Chess S., 1989, Temperament and development, in G.A. Kohnstamm, J.E. Bates, M.K. Rothbart, (eds), Temperament in childhood , New York, Wiley; Triandis H.C., (1994), Culture and social behavior , New York, McGraw Hill; Williams W., Blythe T., Jin Li, White N., Sternberg R., Gardner H., 1996, Practical Intelligence for School , Boston, Allyn & Bacon; Zorgo, B., 1976, Temperamentul in Al. Rosca (red,), Didactica si Pedagogica; Psihologie generala , Bucuresti, Editura

Diversitatea umana

Cuvinte cheie: abilitati, aptitudini, autorealizare, cerebroton, ciclotim, ego, empatie, inconstient colectiv, inteligenta, personalitate, persuasiune, somatoton, schizotim, sentiment de inferioritate, temperament, teoria triarhica, The Big Five, trasaturi, visceroton Continut: 1. Ce este personalitatea 2. Modele teoretice ale personalitatii 3. Dimensiuni ale personalitatii: temperamentul, aptitudinile, caracterul 1. Ce este personalitatea? Termenul de personalitate se refera la fiinta umana ajunsa la o anumita etapa a vietii (spre sfarsitul adolescentei) cu conditia inscrierii sale in limitele normalitatii. Desi reperele sunt flexibile si difera de la o cultura la alta, exista anumiti invarianti de normalitate cu valabilitate transculturala: autonomie relativa in raporturile cu mediul, astfel incat, individul se poate ingriji singur, se poate organiza, conduce si administra, fara a necesita protectie si supervizare; capacitatea de anticipare si autocontrolul permit proiectarea, asumarea responsabila a deciziei, efort voluntar, initiativa, amanare, sau renuntare; integrarea activa intr-o comunitate, insusirea valorilor si a modului ei de viata; activitatile desfasurate de individ au relevanta sociala; Inscrierea conceptului de personalitate in rigorile unei definitii care sa intruneasca consensul majoritatii specialistilor, ramane inca o problema nesolutionata. Nici o incercare nu a intrunit acordul majoritatii teoreticienilor sau al specialistilor din domeniile practicii psihologice. Pare deci, de prisos enumerarea unora din modalitatile de definire, chiar daca apartin unor teoreticieni de valoare. Pot fi identificate cateva repere ce constituie preocupari comune privind consistenta si distinctivitatea: Insusirile reunite in conceptul de personalitate se caracterizeaza printr-o stabilitate relativa, reflectata in manifestarile noastre comportamentale, in atitudini, in modul nost ru de gandire. In diferite situatii de viata sau pe parcursul devenirii in timp, aceste insusiri asigura personalitatii continuitatea si identitatea . Exista dif erite explicatii privind stabilitatea sau consistenta: a) rezulta dintr-o cauzalitate interna de natura psihica; b) este data de similitudinea situatiilor de viata; c) este provocata sau atribuita de catre cercetatori. Proprietatea stabilitatii nu exclude aparitia unor manifestari noi, diferite sau chiar opuse in raport cu cele considerate stabile, dupa cum nu este exclusa modificarea unora din insusirile constante. Schimbarile pot fi rezultatul unor evenimente de exceptie pe care le traversam in decursul vietii avand o rezonanta psihica de mare amploare sau reprezinta consecintele unor procese de adaptare sau de invatare. Personalitatea nu se identifica cu intreaga viata psihica, in continutul careia intra fenomene, procese, stari pasagere, intamplatoare, nerelevante. Cand vorbim despre personalitate avem in vedere structuri psihice consistente , esentiale , ireductibile la un proces psihic. Pentru a intelege problematica atat de complexa a personalitatii, este necesar sa avem cunostinte despre sistemul psihic, despre

sa intelegem si mai mult. nu stapanim metodele de cunoastere si nu dispunem de abilitati adecvate. pe parcursul scurtei sale istorii stiintifice. teoriile personalitatii organizeaza datele adunate din investigatia concreta. capacitatea noastra de intelegere. In comparatie cu ele. Nu avem cunostinte stiintifice suficiente. generativitate . schimbarile comportamentului. se poate interveni corectiv sau stimulativ. propria sa traiectorie. se poate anticipa comportamentul lor. pe un numar mare de indivizi . Opiniile noastre despre natura umana (toti oamenii sunt egoisti / oamenii urmaresc numai propriile interese / profesorii sunt prea subiectivi in evaluare). Elaborate de distinsi reprezentanti ai psihologiei. a caror selectie respecta reguli determinate. cuprind toate informatiile relevante si ofera o mai buna. Evaluarea teoriei stiintifice uzeaza de mai multe criterii. Ea se poate transforma ulterior. Raspunzand la intrebarea Ce este personalitatea? . Unicitatea nu exclude asemanarile pe baza carora oamenii pot fi grupati. O teorie stiintifica se bazeaza pe investigatia riguroasa a unui numar mare de persoane. posibila dupa cum se stie. intr-o constructie care le da sens. Teoriile personale se bazeaza pe observatia comportamentului celor cu care venim in contact. stimuleaza cercetarea. Fiecare personalitate este purtatoarea unor insusiri general umane: vorbire. aceste teorii ne vor ajuta sa ne cunoastem. Teoriile personalitatii integreaza datele relevante despre natura umana. mai adecvata intelegere. imprecisa. Din acestea rezulta unicitatea sau distinctivitatea. limitate. gandire. pot fi evaluati si pe aceste temeiuri. constiinta de sine si constiinta asupra lumii. sa ne acceptam si sa actionam spre un continuu „mai bine”. permitand trecerea de la cunoasterea comuna. numai in conditii de integrare sociala si comunicare lingvistica intr-un continuu proces de invatare. autoreglare si autocontrol etc. pot fi incadrati in anumite categorii sau tipologii . ne fac sa intelegem mai corect starea actuala si devenirea personalitatii. teoria stiintifica este testata de mai multi cercetatori.constituirea psihicului uman. intre care retinem: simplitatea . Ele sunt deci. o supozitie sau o predictie testabila. elegante si precise. 2. Fiecare are un program genetic specific si propria sa experienta de viata. sa explicam. au la baza experienta personala. intr-o ipoteza . pot fi explicate manifestarile lor anterioare. sa elaboram predictii despre comportamentul uman in general sau despre un anumit tip de personalitate. privind conditiile sau contextul in care se va produce un anumit comportament. conduc la noi ipoteze. Formularea ipotezei constituie primul pas in organizarea si derularea cercetarii. sunt deschise la testare si revizuire. genereaza noi cercetari. Modele teoretice Ce sunt teoriile personalitatii Teoriile personalitatii reprezinta un ansamblu structurat de concepte care permit sa descriem. Acestea iau forme sau continuturi diferite. Cele mai bune teorii sunt simple. Prin insusirile de personalitate. comprehensivitatea . oamenii se deosebesc intre ei. la cea stiintifica. Teoriile stiintifice se deosebesc de parerile pe care fiecare din noi le avem despre personalitate. Explicarea poate fi initial vaga. sa ne intelegem.

care ne dirijeaza actiunile. tinta intregului demers al cercetarii. tendinta de reintoarcere la starea anorganica. Cele mai puternice conflicte sunt intre constiinta si inconstient. cea mai importanta. cele morale. Pentru o mai buna perspectiva analitica. sa accepte puncte de vedere ce se opun concluziilor formulate din situatiile experimentate direct. vor gasi mai multe raspunsuri la intrebarea „Cine sunt eu?”. iar manifestarile comportamentale o exprima in unitatea ei si nu pe compartimente. nu pe rudele. termenul de libido . singura lor orientare este spre placere. reintoarcerea spre fazele anterioare ale vietii. isi vor intelege si tolera partenerii mai firesc decat pana acum. este dificil sa se detaseze de propriul drum de viata. Obiectivitatea ramane pentru cei care au elaborat teorii ale personalitatii. Normele sadite in el in primul rand. care integreaza trei instante aflate si ele intr-un dinamism continuu generat de raporturile dintre ele si de necesitatea adaptarii la mediu. SupraEul (SuperEgo). aspiratii. aptitudinile sau abilitatile si caracterul sau atitudinile. Astfel. devin forte interioare. In conduita se exprima toate nivelele. mai ales. in mare parte. Cunoscand esenta teoriei. familie si alte persoane. Freud In conceptia lui Freud. Cele trei instante sunt: Sinele (Id). Libidoul asimilat cu insasi pornirea originara a vietii. se indreapta intotdeauna spre un obiect (propriul eu. In opozitie cu instinctul vietii sau libido. superego-ul este inconstient. instinctul mortii . Instinctele vietii si cele ale mortii isi au locul la nivelul sinelui. Omul de stiinta nu ar trebui sa fie influentat de dorinte. gradul lor de obiectivitate este incomparabil. actorii educatiei. existenta inconstientului n-a putut fi infirmata convingator de nici o metoda. cei ce participa la activitatea educativa. temeri sau valori personale. cunostintele sau prietenii autorului. Teorii de referinta Psihanaliza: S. De aceea. Dar. manifestarea energiei ce sta la baza vietii. se vor cunoaste mai bine. preconstientul si inconstientul. Intre cele trei nivele exista influente reciproce care iau de multe ori. dar rolul cel mai important in determinarea sa revine inconstientului. Constientul cuprinde: Ilustrata mai ales prin metoda clinica. La nivelul idului domina principiul placerii. ce urmareste negarea sau distrugerea ei. desi originea lor este . persoanele sau obiectele din afara noastra si lumea interioara). Freud a relevat structura personalitatii. superior. sa devina impartial. Sinele (Id) contine toate achizitiile filogenetice si reprezinta izvorul energiei instinctive a individului. viata psihica a omului cuprinde constientul (constiinta). imprimate in psihicul nostru din prima copilarie. De aceea.stabiliti pe baze statistice precise . exista la nivelul sinelui. semnifica dorinta generala de placere sau iubirea in general si nu doar iubirea sexuala. Ele nu cunosc si nici nu se supun normelor morale sau juridice. Eul (Ego). Personalitatea insa este unica si indivizibila. forme conflictuale. SupraEul (SuperEgo) reprezinta normele sociale. Instinctele sunt porniri sau impulsuri irationale si inconstiente pe care trebuie sa le acceptam si sa le satisfacem. vom prezenta structura personalitatii ca interactiune a trei dimensiuni: temperamentul. fiind vorba de o problema atat de umana. de catre parinti. Expresie a libidoului este nucleul sineului.

principiul moralitatii. sa armonizeze structuri aflate. satisfacerea pornirilor libidinale trebuie canalizata prin tiparele sociale care sunt. intr-un ritm accelerat. intrucat. manierele. O socializare precipitata realista in familie este urmata de socializarea infaptuita in si prin celelalte institutii ale societatii. asa cum s-a vazut. intregul comportament social. in primul rand. iar in perioada adolescentei. joaca un rol decisiv in socializarea precipitata. sa concilieze. cu parintele de acelasi sex. Avand rol de intermediar intre Sine si SupraEu. imbracamintea. de multe ori cu persoane celebre. intr-un etern conflict. Intre pornirile Sinelui si imperativele morale ale SupraEu-lui exista un conflict permanent. al datoriei care guverneaza SupraEul este incompatibil cu placerea ce apare prin gratificarea instinctelor. cu persoane din zona lui de varsta. destinate sa asigure prin domnia legii un anumit grad de satisfacere a pornirilor tuturor celorlalti oameni. Identificarea cu adultii.exterioara. Copilul se poate identifica in primii ani de scoala cu invatatorul sau profesorul. in ultima instanta. Aceasta se explica prin imitarea neconditionata a parintelui in ceea ce priveste vorbirea. De aceea. SupraEul este efectul procesului de socializare. Eul (Ego) . tinuta. . Ego-ul trebuie sa mentina echilibrul.

Procesul de formare vizeaza cunostinte. acceptata de constiinta. etc. in inconstient se gasesc asemenea impulsuri sau dorinte refulate pe care cenzura constiintei. Se recurge. din experienta. Trebuie mentionat ca exista momente si situatii in care Eul nu reuseste sa-si implineasca rolul. sublimarea semnifica redirectionarea impulsului libidinal . si izvor al energiei actiunii. decat printr-un proces de travestire . conditiile si caile obiective de realizare. In contrast cu travestirea. Relatia dintre structura psihicului si structura personalitatii (dupa Baron) La nivelul Eului se manifesta principiul realitatii . definitorie pentru Ego. Tulburarile psihice sunt considerate de Freud modalitati de travestire prin care pornirile libidinale refulate reapar in aria constiintei cautand mijloace de manifestare si satisfacere.1. abilitati. modalitati de gandire. in consecinta. judeca si decide daca pornirile libidinale sau normele morale interiorizate pot fi implinite si cum pot fi armonizate cele doua forte pe baza compromisului. De asemenea. Sacrificarea placerilor mici si trecatoare. judecata si decizie. in conditiile integrarii individului intr-un mediu social. Procesul se numeste refulare . idei. la inlaturarea pornirii libidinale din perimetrul constiintei si mutarea ei in inconstient. prin termenul de complex se vizeaza pornirile libidinale refulate care isi cauta implinirea mai mult sau mai putin deghizat sau travestit. in prezent. deoarece vin in conflict cu principiile morale ale acestuia. Complexul ramane un conflict intrapsihic nesolutionat. sursa a tensiunii. cand preia aspectul exterior al altei tendinte. temporar. care vor fi temeiul functionarii constiente a Eului. realizabile in viitor. Principiul realitatii serveste astfel realizarii principiului placerii desi uneori i se opune. Apoi. Eul rezulta din invatare. De aceea. devine. iar conflictul dintre pornirea libidinala care nu poate fi stavilita sau SuperEgoul dominat de moralitate. El analizeaza. nu le accepta.Figura 3. nu se stinge odata ajunsa in inconstient. Asemenea SupraEului. pentru unele mai mari si de mai lunga durata. Pornirea libidinala neacceptata si refulata. cauta mijloacele. dar nici nu poate reveni in constiinta. dictate de SuperEgo. pentru a asigura armonizarea cu SupraEul si identificarea situatiei reale optime de manifestare a pornirilor Sinelui.. astfel. nu poate fi atenuat.

dar spre deosebire de aceasta. simt si intuitie. Inconstienul personal. similara. inspre sine insusi. functii psihologice. simtirea si amintirea. exista tipuri diferite de introvertiti si extravertiti. gandirea. Jung credea ca acest tip este mai des gasit printre femei. sentiment. Jung. partea din suflet preocupata cu perceperea. si Inconstientul colectiv. . si sa fie conservatori in gandire si opinii. prin interactiunea extraversiunii si introversiunii pe de o parte si a celor patru functii. Ego este mintea constienta. oarecum. Nesatisfacerea pornirii libidinale il conduce pe individ sa-si descarce tensiunea intr-o activitate valorizata in cel mai inalt grad de societate: creatia de valori stiintifice. sau sufletul este alcatuit din cateva sisteme distincte sau structuri care se pot influenta reciproc. Jung In perspectiva lui Jung. El a dezvoltat distinctii aditionale printre oameni. Din munca sa cu pacientii. in stare constienta. de unde poate influenta comportamentul. Sunt neobisnuit de sensibili la opiniile si asteptarile celorlalti. sa fie obiectivi in toate aspectele vietii. Jung crede ca energia psihica a subiectului poate fi canalizata in exterior. literare. Tipul extravertit sentimental tinde sa reprime modul de evaluare si judecata bazat pe gandire si sa fie foarte emotiv. Cea mai mare parte a perceptiei constiente si reactiile la mediul inconjurator. Jung descopera patru functii ale sufletului: gandire. admitand. decat printre barbati. identitate si stabilitate in modul de percepere a lumii noastre si a propriei fiinte. Aceste functii se refera la cai diferite si opuse de perceptie si intelegere a realitatii externe si lumii interne. subiective. toti oamenii au capacitatea pentru amandoua atitudinile. dar numai una devine dominanta in personalitate. Sistemele majore sunt Egoul. acceptul Eului si SupraEului.spre o cale superioara. Tind sa devina buni oameni de stiinta pentru ca tinta lor este in a invata despre lumea externa si folosirea unor legi logice pentru a o descrie si intelege. Ego lucreaza intr-un mod selectiv. Tipul extravertit ganditor traieste strict in acord cu regulile societatii. a extraversiunii si introversiunii . Acesti oameni tind sa-si reprime sentimentele si emotiile. sunt determinate de opozitia atitudinilor mentale. Acesti oameni se conformeaza valorilor traditionale si codurilor morale cu care au fost invatati. El asigura coerenta. inspre lumea externa. etc. Pot sa fie perceputi ca rigizi si reci. si devine parte a inconstientului personal. personalitatea totala. celei originare. isi da seama ca. admisa de constiinta. doar o parte din stimulii la care suntem expusi. Psihologia analitica: C. Multe creatii culturale de exceptie pot fi explicate prin procesul de sublimare. Potrivit lui Jung. sunt reactivi sub aspect emotional. artistice. Jung propune opt tipuri psihologice. in realitate. sau in interior. implicand deci. bazate pe ceea ce el numeste. Atitudinea dominanta tinde sa conduca comportamentul persoanei si constiinta.G. tind sa fie sociabili si efervescenti. Atitudinea nedominanta ramane influenta oricum. isi fac usor prieteni. Este perceperea a noi insine si este raspunzator pentru a duce la indeplinire activitatile normale ale vietii constiente.

in cautarea de noi experiente. dar alti oameni pot foarte usor sa observe efectele. Tipul introvertit ganditor nu se intelege prea bine cu altii. Tipul introvertit sentimental isi reprima gandurile rationale. au dificultati in adaptarea la viata de zi cu zi. distanti. si este in dificultate in comunicarea ideilor sale. au o mare capacitate de a se bucura de viata. dar evita sa se exteriorizeze. exprimandu-se in arta sau muzica. Tipul extravertit intuitiv gaseste succes in afaceri si politica. Tipul introvertit senzitiv pare pasiv. Ei sunt vizionari si visatori cu ochii deschisi. Deosebit de preocupati de intimitate. neinteresati de lucrurile practice. si se cere un mic efort mintal sa fie scos ceva afara. Acesti oameni sunt atrasi de idei noi si tind sa fie creativi. Tind de asemenea. incepem sa le grupam in ceea ce Jung a numit. si sa ia decizii. Tot felul de experiente sunt inmagazinate intr-un cabinet de dosare al inconstientului personal. pot sa-i influenteze pe altii sa se realizeze si sa se implineasca. modesti si copilarosi. Acesti oameni sunt capabili de emotii adanci. complexul il are pe el”. un complex de perfectiune sau invatare poate conduce o persoana sa lucreze din greu la dezvoltarea unui anumit talent . el a observat ca. oricum. Indreptand gandurile si comportamentul pe cai diferite. a fost constient. Nu sunt capabili de introspectie. In mod estetic. bazati mai mult pe presimtiri decat pe reflectii. in conducerea unui autovehicul). complexul arata cum persoana percepe lumea. perceptii si dorinte organizate in jurul un ei teme. De exemplu. si se concentreaza pentru a se intelege pe ei insisi. Persoana cu un complex nu este constienta de influenta lui. unde va ramane pana data viitoare cand va fi cerut de situatia curenta. Inconstientul personal este similar cu conceptia lui Freud despre preconstient. sa fie schimbatori. dar poate patrunde si interfera cu constientul.Tipul extravertit senzitiv se concentreaza asupra placerii si fericirii. tind sa fie deschisi. Considerati ciudati si excentrici. Acesti oameni privesc majoritatea activitatilor umane cu bunavointa si amuzament. nu pe sentimente si au putine judecati practice. candva. aroganti si indiferenti. tind sa-si reprime intuitia. Oricum. Tipul introvertit intuitiv se bazeaza intens pe intuitie. amintiri. si detasat de lumea de fiecare zi. s-ar putea sa spunem ca o persoana are un complex despre putere sau statut. Odata ce un complex este format. uneori. si pus inapoi. sa treaca de la o idee sau de la o aventura la alta. nu mai este sub control constient. Un complex este un miez sau un tipar de emotii. in relatiile interpersonale. insemnand ca el sau ea este preocupat de acea tema in punctul in care influenteaza comportamentul (actiuni in sfera politica. Jung a scris: „O persoana nu are un complex. abilitati dezvoltate sa exploateze oportunitatile. mai mult decat pe ceilalti. Pe masura ce avem mai multe dosare din experienta in inconstientul personal. sunt corecte. Deciziile lor. complexe . senzitivii. distanti. sa fie examinat pentru o vreme. Majoritatea complexelor pe care Jung le-a detectat la pacientii sai. erau inofensive si doar in parte responsabile de starea lor neurotica. si prea putin intelesi de ceilalti. complexele pot fi folositoare. Ceilalti ii vad ca fiind incapatanati. Acesti oameni se concentreaza pe gandire. Acesti oameni sunt puternic orientati inspre lumea reala si sunt adaptabili la diferite tipuri de oameni si situatii schimbatoare. calm. astfel incat oamenii de acest tip au putin contact cu realitatea. De exemplu. Nu au consideratie prea mare pentru sentimentele si gandirea celorlalti. Par misteriosi si inaccesibili si tind sa fie tacuti. prefera sa aiba de-a face cu abstractiuni si teorii. este un rezervor de material care.

ea nu are o determinare genetica. fiind exprimat doar in visurile si fanteziile noastre. umbra si sinele . pentru critici. moarte. este cel mai neobisnuit si mai controversat aspect al sistemului personalitatii. Aceste arhetipuri majore includ persoana.sau la realzarea unor proiecte. Aceasta mostenire este data la fiecare generatie noua. Fiind repetate in trairea generatiilor care succed. Mai mult. ci si in experienta ancestrala. ca specie. inmagazineaza experientele speciei umane si preumane in inconstientul colectiv. Constient de puterea mai mare a parintilor si de inutilitatea incercarii de a se opune sau de a provoca aceasta forta. Experientele vechi aflate in constientul colectiv se manifesta prin imagini pe care Jung le-a numit arhetipuri. directionand si influentand comportamentul actual. inainte sa-si releve continutul. inconstientului colectiv . Teoria sa a fost elaborata pornind de la sentimentul de inferioritate. relativ neschimbate la fiecare generatie – devin parte a personalitatii noastre. Trecutul nost ru primitiv devine baza sufletului uman. se concentreaza asupra unicitatii fiecarei persoane si neaga universalitatea determinarilor instinctuale. tot asa. copilul dezvolta sentimentul de inferioritate in raport cu oamenii mari si puternici din jurul lui. experientele universale – acelea care sunt reprezentate. Adler Abordarea pe care insusi autorul a numit-o psihologia individului . mama. tipul uman colectiv. Dumnezeu. este cel mai bizar. Inconstienul colectiv contine o abundenta de experiente. la orice fiinta umana. Cel mai adanc si mai putin accesibil nivel al sufletului. Cateva din acestea sunt mai mult dezvoltate decat altele si influenteaza sufletul mai consistent. tot asa cum fiecare din noi acumuleaza si inregistreaza toate experientele personale in inconstientul personal. fiind forta motivatoare a comportamentului. arhetipurile s-au imprimat in sufletul nost ru. anima si animus. Unele arhetipuri pe care Jung le propune sunt exprimate in conceptele de erou. repetat in creierul fiecarei fiinte. este faptul ca au un caracter . Psihologia individului: A. neajutorare si dependenta fata de adulti. Jung crede ca originea complexelor se afla nu doar in copilarie sau in experienta de adult. putere si batranul intelept. Jung a crezut ca. La Jung. mostenire a speciei aflata in inconstientul colectiv. a conflictelor si a experientelor timpurii. intregul catalog evolutionar este transmis fiecaruia dintre noi. dar mai important. o functie a mediului social. Arhetipurile . Nu putem vedea un arhetip asa cum putem vedea imaginea unui eveniment trecut sau a unei persoane din propria viata. Desi aceasta experienta initiala de inferioritate se aplica la toti indivizii. copil. Adler a crezut ca sentimentul general de inferioritate este intotdeauna prezent. acelasi la toti copiii: vulnerabilitate. Oricum. Inconstientul colectiv este depozitul experientelor ancestrale care controleaza personalitatea. Sunt multe astfel de imagini ale experientelor universale – tot asa cum sunt multe experiente comune. Arhetipurile nu sunt amintiri complet dezvoltate. Astfel sentimentele de inferioritate sunt iminente. ci reprezinta mai degraba. un arhetip este o predispozitie care asteapta un eveniment actual din viata.

Adler a definit aceasta conditie ca si inabilitatea de a rezolva problemele vietii si a descoperit asemenea complexe in copilaria multor adulti pe care i-a tratat. Fiecare incercam sa realizam aceasta tendinta in mod diferit. Un complex de inferioritate poate porni in copilarie. ajungand in situatia de a nu-si putea depasi sentimentele de inferioritate. Stilul de viata este invatat in cadrul interactiunilor sociale care au loc in primii ani de viata. Indiferent de sursa complexului. in schimb. se va simti neajutorat si incapabil de a face fata cerintelor vietii: nu se va lupta pentru a realiza o dezvoltare normala. Adler a descris notiunea de lupta pentru superioritate ca si un fapt de viata fundamental. nu se va lupta pentru perfectiune. complex de superioritate . modul in care interpretam aceste influente . stilul de viata este atat de bine cristalizat pana la varsta de 4 sau 5 ani. Adler vorba despre tendinta catre perfectiune. ceea ce Adler a denumit. In ambele cazuri. dar incercam sa ajungem la acest scop prin comportamente specifice. Scopul suprem pentru fiecare. Alta persoana din aceeasi categorie s-ar putea sa simta o astfel de nevoie si sa faca tot posibilul sa devina extrem de plina de succes. Adler a sustinut ca nici ereditatea. pe care Adler l-a numit caracter distinct sau stil de viata . din punctul de vedere al lui Adler. astfel incat. nu creste si nici nu se dezvolta normal. o persoana poate avea tendinta de supracompensare si sa dezvolte. Adler a sugerat ca tindem spre superioritate printr-un efort de a ne perfectiona pe noi insine si anume acela. comportamente si obisnuinte. care oricum traieste la fel ca toti ceilalti sentimente de inferioritate. El nu vorbea despre superioritate in sensul obisnuit al cuvantului si nici nu o raporta la complexul de superioritate. O astfel de persoana se poate simti satisfacuta si superioara in interior si nu simte nevoia sa-si demonstreze superioritatea prin realizari. se dezvolta complexele de inferioritate. de a ne completa sau de a deveni intregi. egoism si tendinta de a-i denigra pe altii. datorita inferioritatii organice.necesar. Lupta pentru superioritate nu este o incercare de a fi mai bun decat altcineva. Sa presupunem ca un copil. datorita rasfatului sau datorita neglijarii. In consecinta va dezvolta un complex de inferioritate: isi va forma o parere proasta despre el insusi. poate fi superioritatea sau perfectiunea. Noi dezvoltam un tipar unic de insusiri. Superioritatea este scopul suprem inspre care noi tindem. naivitate. incat este foarte greu sa ne schimbam dupa aceea. deoarece reprezinta motivatia de a lupta din greu pentru a creste si a se dezvolta. persoanele care au complexe de superioritate se evidentiaza prin autolaudare. nici o tendinta aroganta sau dominatoare sau vreo opinie exagerata asupra propriilor abilitati si realizari. Aceasta implica o parere exagerata despre abilitatile si realizarile cuiva. nici mediul nu ne ofera o explicatie completa a dezvoltarii personalitatii. Atunci cand o persoana devine incapabila sa compenseze sentimentele de inferioritate. Termenul provine din cuvantul latinesc care inseamna „a completa”.

Aceste trei tipuri nu sunt pregatite pentru a se confrunta cu problemele vietii zilnice. delincventi sau psihopati. evitand sa se angajeze in activitati. Faptul ca esti mai mare sau mai mic. cel mai obisnuit. el nu a elaborat o teorie si nici cercetarile lui nu se ocupa in mod specific de personalitate. atacandu-se pe ei insisi. doar cu scopul de a invata sau de a preda. pe oameni. El i-a facut atenti pe terapeuti sa evite greseala de a-i include. reciproc exclusive. Tipul folositor din punct de vedere social . Tipul care asteapta sau care primeste – cel pe care Adler l-a considerat cel mai comun. Skinner B. Cei mai extremi din aceasta categorie ii ataca pe ceilalti si devin sadici. diferite. coopereaza cu altii si se comporta in concordanta cu nevoile lor. din care ne cream stilul de viata. manifestat in nevroze si psihoze. Desi nou nascutii au aceeasi parinti si locuiesc in aceeasi casa. Evitand dificultatile. ei nu au mediul social identic. O astfel de persoana se comporta cu foarte putin respect fata de ceilalti. ale parintilor. 3) tipul care evita . Adler a descris cateva probleme cu care ne confruntam toti. persoana respectiva evita orice posibilitate de esec. De fapt. decat de unul din fratii tai si faptul ca esti expus la anumite atitudini. Primul tip exprima o atitudine dominanta sau de conducere si are o constiinta sociala redusa. asteapta sa primeasca satisfactii de la alti oameni si astfel. . nu face nici o incercare de a se confrunta cu problemele vietii. si le-a grupat in trei categorii: problemele care implica comportamentul nostru fata de altii. cred ca ii ranesc pe altii.formeaza baza pentru construirea creativa a atitudinii noastre fata de viata. Ei duc lipsa de ceea ce Adler a numit „interes social”. Adler s-a opus in general la clasificarea rigida sau la tipizarea oamenilor in acest mod. este ideea ca ordinea nasterii este o influenta sociala majora in copilarie. Astfel de persoane pot face fata problemelor intr-un tipar bine dezvoltat de interesul social. Cei mai putini virulenti devin alcoolici. care sa poate fi poate fi pusa in contact si comparata cu alte teorii. Teorii comportamentale (behavioriste): B. probleme legate de ocupatii si probleme de tin de dragoste. dependenti de droguri sau recurg la suicid. 4) tipul folositor din punct de vedere social . Tipul care evita . F.F. pot crea conditii diferentiate care influenteaza devenirea personalitatii. in mod fortat. sa se manifeste. in aceste categorii. El a propus patru stiluri de viata pe care oamenii le adopta pentru a se confrunta cu aceste probleme: 1) tipul dominant . afirmand ca a propus cele patru stiluri de viata. Ei nu sunt in stare sa coopereze cu alti oameni si acest razboi dintre stilul lor de viata si lumea reala rezulta intr-un comportament anormal. Skinner nu a oferit o teorie a personalitatii. Una din contributiile cele mai important e ale lui Adler. devine dependent de ei. 2) tipul care realizeaza .

Desi ideile sale cu privire la comportament au fost aplicate fiintelor umane. Pentru Skinner fiintele umane sunt organisme goale. ci si prin metodologie si scopuri. durata vietii. studiul a ceea ce face un organism. Skinner nu a ales ca subiecti persoane normale. nu exista nimic in noi care poate fi invocat spre a explica comportamentul nostru in termeni stiintifici. Watson. Raspunsul la stimuli este ceea ce animalele fac foarte bine. De asemenea el a sustinut ca astfel de pretinse forte indrumatoare interne nu sunt reale si nu au valoare pentru stiinta. asemenea celor a lui Watson sunt antiteza dintre trasaturile psiho-analitice. El sustine ca influentele subconstientului. Argumentul sau este ca psihologia este stiinta comportamentului. motivele si fortele care dirijeaza dezvoltarea noastra si comportamentul nostru isi au originea in interiorul fiecaruia dintre noi. Acesta inseamna o acceptare exclusiva a raspunsurilor unui subiect si nimic mai mult. Se poate observa ca aceasta conceptie se potriveste cu behaviorismul sustinut de John B. ci doar pentru conceptiile filozofice sau teologice despre suflet. Spiritul revolutiei behavioriste a lui Watson in psihologie l-a influentat pe tanarul Skinner si a fost dezvoltat in studiile acestuia asupra comportamentului . subnormale sau supranormale. In explicarea naturii personalitatii. cateodata mai bine decat oamenii. cercetarea care a condus la dezvoltarea teoriei sale behavioriste a fost creata prin studii avand ca subiecti sobolani si porumbei. Spre deosebire de acestia. Unii au optat doar pentru cei mai buni si cei mai stralucitori oameni. Skinner a aplicat acelasi rationament proceselor psihice care nu sunt observabile in mod deschis si astfel nu au nici o relevanta pentru stiinta. fie ca loc al activitatilor mentale”. El credea ca procesele . Skinner a observat ca diferenta consta in grad si nu in mod. Skinner nu a facut niciodata referinta la starile interne pentru a justifica comportamentul. El sustinea ca „Interiorul organismelor este irelevant fie ca loc al proceselor psihice. Altii au insistat ca numai indivizii normali ar trebui studiati.Munca lui Skinner este o incercare de a justifica intreg comportament ul – nu ceea ce alti teoreticieni numesc personalitate – si a realiza aceasta in termeni reali si descriptivi.desigur – intr-un stil mai sofisticat. majoritatea teoreticienilor cauta indicii in interiorul persoanei. „Nu poti obtine rezultate stand si cugetand la lumea interioara” a spus Skinner unei persoane care ii lua un interviu si a adaugat „As vrea sa spun acelor oameni: intoarceti-va la lucrurile reale!”. Unii teoreticieni au ales persoane tulburate emotional ca centru al studiului lor. In opinia lor cauzele. Cum putem invata despre personalitatea umana de la porumbei? Interesul ui Skinner era raspunsul la stimuli si nu ceea ce un subiect uman relateaza despre experientele sale din copilarie sau sentimentele pe care le are la maturitate. mecanismele de aparare si alte forte interioare nu pot fi vazute si de aceea nu isi gasesc locul in psihologia stiintifica. Lucrarile lui Skinner. manipula si masura in laborator. Un alt aspect prin care Skinner s-a deosebit de alti teoreticieni este tipul de subiect pe care acesta l-a studiat. Skinner sustinea ca psihologii trebuie sa limiteze cercetarile lor la ceea ce ei pot vedea. cunoasterea si abordarea umanista a personalitatii. In dezbaterea relatiei persoana – situatie Skinner e in mod clar de partea mediului sau a situatiei. dar se deosebesc nu doar prin subiect. Nu este necesar sa se caute in interiorul organismului un fel de activitate.

Bandura l-a criticat pe Skinner datorita accentului pus de acesta pe studiul animalelor in calitate de subiecti. totusi noi putem realiza reintarirea prin observarea comportamentului altor persoane si a consecintelor acestor comportamente. decat Skinner. Chiar daca noi ne intarim comportamentul prin actiuni intreprinse de noi insine. iar acesta este constituit de procesele cognitive. acesta fiind mai simplu. El crede ca procesele cognitive sau ale gandirii pot influenta invatarea observationala. incluzand scoli. exista un mecanism mijlocitor intre cele doua. El accentueaza rolul observarii altei persoane ca un inteles al invatarii si considera ca invatarea este mediata de procesele noastre cognitive. O alta trasatura a conceptiei despre invatarea observationala este tratarea specifica a proceselor interne. Teoriile invatarii sociale: A. chiar daca noi nu le-am experimentat direct. Autorul afirma ca nu poate accepta informatii din experimente care nu contin interactiuni sociale. Deoarece o stiinta trebuie sa evolueze de la simplu la complex. institutii corectionale si spitale. Pentru a invata din exemple si intarire indirecta noi trebuie sa fim capabili sa anticipam si sa apreciem consecintele comportamentului pe care il observam la altii. Spre deosebire de Skinner. Rotter Albert Bandura. J. insa similitudinea dint re ei inceteaza aici. care sa nu fie relevante vietii de fiecare zi. Nu exista nici o legatura directa intre stimul si raspuns. in interactiune cu altii. asemenea lui B. este cea mai distinctiva trasatura a teoriei lui Bandura. Bandura presupune ca noi putem sa ne ghidam si sa ne adaptam comportamentul nostru. Skinner a ales sa studieze comportamentul animal. Chiar daca Bandura considera ca invatarea este rezultatul intaririi. Bandura prezinta o forma mai putin extrema a comportamentului. afirma despre comportament ca acesta se invata. Skinner. In conceptia lui se vorbeste si despre invatare observationala. decat sa reproducem acel comportament. Bandura. vizualizand si imaginandu-ne consecintele. termen ce indica rolul observarii comportamentului altor persoane in procesul de invatare. el accentueaza si faptul ca virtual toate formele de comportament pot fi invatate in absenta experientei directe de intarire. caci putini oameni exista in izolare sociala. Tehnica sa de modificare a comportamentului este folosita intr-o varietate de locuri. Aceasta centrare pe invatare prin observare sau prin exemple. mai degraba decat prin intarire directa. Bandura nu propune o regula care sa combata existenta influentei variabilelor interne. Teoria lui este bazata pe o cercetare riguroasa de laborator cu subiecti umani normali aflati in interactiuni . Metodologia sa este aplicata si astazi in cadrul clinicilor pentru a trata psihoze si retardarea mintala. sustinand ca acesta se formeaza si se modifica intr-un context social. ori intre comportament si intaritor cum a propus Skinner. iar cele mai elementare procese trebuie studiate primele. afirmand necesitatea studiului omului ca subiect. Mai degraba noi deliberam constient si luam o decizie. Conceptia lui Bandura se prezinta ca un mod de abordare a comportamentului prin prisma sociala.fundamentale la oameni si animale sunt similare. Noi nu copiem automat comportamentele pe care vedem ca ceilalti oameni le manifesta. Proiectul lui Skinner a avut aplicatii practice extinse. F. afaceri. in schimb.

Rotter se pare ca a fost prima persoana care a folosit termenul de teorie a educatiei sociale. unii psihologi spunand ca Rotter a conceput (cognitivizat) psihologia comportamentului (behaviorismul). o intaritura data ar putea sa nu aiba aceeasi valoare sau importanta pentru noii toti. El a inceput sa scrie despre aceasta in 1947 si a tiparit in 1954 lucrarea „Educatia Sociala” si „Psihologia clinica”. Noi avem o speranta subiectiva a urmarii (consecintei) comportamentului nostru in termenii intaririi cei va urma. Astfel. prin . El sugereaza ca noi ne remarcam ca fiinte constiente. derivand direct din laborator si nu din clinica. la comportamentul nostru. Astfel. procesele noastre cognitive interioare sunt vitale in determinarea impactului experientelor noastre sociale psihice exterioare. mult mai complex. La fel ca si Albert Bandura. El crede ca o astfel de cercetare asigura putin mai mult decat un punct de pornire pentru a intelege comportamentul uman. Julian Rotter urmareste atat interiorul cat si exteriorul organismului.sociale. Situatiile exterioare conduc. In cercetarea din care si-a dezvoltat teoria educatiei sociale. de asemenea. iar nu cu sobolani asezati separat in cate o cusca sau cu nevrotici pe canapele. El face referire la lucrarea sa ca la o teorie a studierii (educatiei) sociale a personalitatii. Comportamentul nostru mai este influentat de cativa factori. izolati de experientele sociale si sustine abordarea lui Skinner despre raspunsurile subiectilor animali la stimuli simpli. Noi plasam valori diferite pe diferite intarituri si le judecam valoarea relativa in situatii variate. Deoarece fiecare dintre noii functioneaza intr-un context psihologic unic. intarirea exterioara si procesele cognitive interioare pentru a exprima comportamentul. Teorii ale trasaturilor: G. El a facut din studiul personalitatii un domeniu academic respectat al psihologiei stiintifice prin utilizarea unor metode formalizate de cercetare. mai ales copii si studenti de colegiu. Rotter acorda atentie preferintei lui Skinner’s pentru studierea indivizilor solitari. Gordon Allport a devenit unul din cei mai provocatori si generativi psihologi ce studiaza personalitatea. Allport Pe parcursul unei cariere ce a durat mai mult de patru decenii. acesta fiind crezul lui si anume ca noi ne educam comportamentul mai cu seama prin experientele noastre sociale. Noi estimam probabilitatea ca actiunea sau comportarea noastra intr-un anumit mod va duce la o intarire specifica si noi ne ghidam comportamentul in consecinta. Intarirea exterioara este importanta in sistemul lui Rotter dar eficacitatea intaririi depinde de abilitatile noastre cognitive (cognisociabile). abordarea lui Rotter asupra personalitatii incearca sa integreze doua orientari in cadrul cercetarii personalitatii: teoriile cognitive si teoriile de intarire. deoarece noi suntem motivati sa tindem catre gradul maxim de intarire pozitiva si pentru evitarea pedepsei. Rotter a descris personalitatea ca fiind interactiunea dintre indivizi si ambianta semnificativa a acestora. Rotter si cei care i-au urmat au studiat subiectii umani concentrandu-se asupra persoanelor normale. Rotter trateaza procesele cognitive mai extins decat Bandura. Teoria lui este bazata pe experimente riguroase si bine controlate. capabile de a ne influenta experientele si de a lua decizii care ne reglementeaza vietile.

Fundalul genetic si materialele nefinisat e. mai mult decat a generalitatii sau asemanarii si o concentrare asupra normalului. nici intru totul biologica. care ghideaza comportamentul. Allport sustine ca toate fatetele personalitatii activeaza sau directioneaza comportamente si ganduri specifice. Ereditatea furnizeaza personalitatii materiale nefinisate. intr-un anumit sens. care sunt modelate (largite sau limitate) de conditiile mediului nostru inconjurator. Comportamentul copilului este condus de dorinte primitive si reflexe. Allport intelege ca.rigoarea investigatiei si prin constructia teoretica. Combinatia noastra individuala de gene interactioneaza cu mediul inconjurator si nu exista doua persoane – nici macar locuind in aceeasi casa – care sa aiba exact acelasi mediu. fiecare persoana este. ci fiecare persoana este. Allport concluzioneaza. formand o unitate. adultul opereaza la un alt nivel. cu accent in constient. prea mica pentru a fi luata in considerare. fluctuatia si intensitatea dispozitiilor. Prin organizare dinamica . despartita de trecutul sau. Exista un numar infinit de posibile combinatii de gene. nu este chinuita de experienta trecutului. mai mult decat asupra anormalului. ci o combinare intre cele doua. iar sansa ca inzestrarea genetica sa fie duplicata in altcineva este. este o personalitate unica. Allport rezuma caracteristicile trasaturilor ca fiind urmatoarele: . mai psihologica. doua personalitati: una pentru copilarie si una pentru viata de adult. exceptand cazul gemenilor identici. In acest fel. asadar. Materialele nefinisate includ fizicul. Prin determina . Allport invoca variabilele personale si situationale. mai mult decat in trecut. formeaza baza personalitatii care este responsabila pentru marea parte a unicitatii noastre. predispozitii de a raspunde in acelasi fel sau in mod similar. Trasaturile sunt cai constiente si rezistente de reactie la aspectele stimulilor din mediul nostru inconjurator. desi personalitatea se schimba in mod constant si creste ( dinamica ). Psihofiziologice inseamna ca personalitatea este alcatuita din minte. Allport declara ca suntem produsul ereditatii si al mediului inconjurator. Allport revede cincizeci de definitii ale personalitatii inainte sa o ofere pe a sa: „Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psiho-fiziologice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic” (1981). Temperamentul implica tonusul emotional general al unei persoane influentat de stimularea. mai mult decat in inconstient si in prezent si in viitor. este o crestere organizata. O persoana nu este doar distincta de celelalte. impreuna cu functionalitatea trupului. Allport considera personalitatea ca fiind discreta sau discontinua. Astfel. Exista. ca personalitatea nu este nici total mentala. a doua. iar functionalitatea adultului. Mai tarziu. Prima este mai biologica in natura ei. inteligenta si temperamentul. o recunoastere a unicitatii. Ca sa sustina accentul pe unicitatea personalitatilor individuale. o imagine distincta a naturii personalitatii. la feluriti stimuli. ca pentru a studia personalitatea. Rezultatul inevitabil. In cartea sa „Structura si dinamica personalitatii”. Trasaturile reprezinta caracteristici sau calitati interne. psihologia trebuie sa porneasca de la fiecare caz individual. Nu exista o continuitate a personalitatii intre copilarie si viata de adult. nu se mai dezvolta cea anterioara. nu aleatorie. Avem deci. inseamna ca tot ceea ce credem si facem este caracteristic sau tipic noua. de asemenea.

Allport ne-a dat exemple ca: agresiunea. Ele nu sunt construite teoretic sau nu sunt etichete create numai pentru a explica comportamentul. care sunt mai putin consistent e si mai putin semnificative decat celelalte trasaturi. doua categorii de trasaturi: trasaturi individuale si trasaturi comune. Ele nu se nasc doar din anumiti stimuli. 4) Trasaturile sunt inrudite. agresiunea si ostilitatea sunt distincte. cu mediul. Allport a revizuit terminologia. ceea ce denota existenta unei organizari ierarhice. central si secundar. Toata lumea dispune. ca atinge aproape toate aspectele din viata cuiva. 2) Trasaturile determina sau cauzeaza comportamentul. 3) Trasaturile pot fi demonstrate empiric. ele se pot suprapune. Trasaturile comune sunt distribuite unui numar de oameni cum ar fi membrii unei culturi. Trasaturile secundare pot fi deduse doar de un prieten apropiat. cardinale si centrale.1) Trasaturile de personalitate sunt reale si exista in fiecare din noi. Cele mai putine influente ale trasaturilor individuale. odata cu standardele sociale si valorile culturale. Pot include. recunoaste influenta proceselor cognitive – planurile noastre constiente si intentionate. anumite raspunsuri. ca fiind dispozitii personale. Este atat de puternica. De exemplu sovinismul si sadismul. interactioneaza cu acestia. sunt ale trasaturilor secundare. in orice situatie. De aceea. Trasaturile comune se pot schimba in timp. Accentul pe impactul prezentului este esenta conceptiei sale asupra motivatiei. chiar daca reprezinta caracteristici diferite. de la cinci la zece trasaturi care stau la baza comportamentului. ca ajunge sa domine comportamentul. o preferinta pentru un anumit tip de muzica sau un anumit tip de mancare. ca o “pasiune conducatoare”. de asemenea. Trasaturile centrale sunt tipuri de caracteristici pe care noi le mentionam cand scriem o scrisoare de recomandare. generand astfel. compatimirea si cinismul. El critica abordarile (cum este cea a lui Freud) care se concentreaza pe inconstient si pe fortele irationale in detrimentul constientului si rationalului si sustine ca intentiile constiente sunt parte esentiala a . Trasaturile noastre individuale sau dispozitiile personale nu au aceeasi intensitate si semnificatie. De exemplu. Allport propune trei tipuri: cardinal. El numeste trasaturile comune ca fiind trasaturi si cele individuale. specifice unei persoane si definesc caracterul sau. prin observarea comportamentului in timp. de cateva trasaturi centrale. in general. ci ne motiveaza sa cautam stimulii adecvati. dar sunt si trasaturi asemanatoare si sunt observate frecvent. insa. Nu toti au o pasiune conducatoare si chiar si cei ce o au. 5) Trasaturile variaza in functie de situatii. cum spunea Allport. Allport propune pentru prima data. O trasatura cardinala este atat de pervasiva si atat de dominatoare. Trasaturile individuale sunt unice. Allport credea ca problema centrala pentru orice teorie a personalitatii este modul in care este explicat conceptul de motivatie. Deoarece confuzia poate reiesi din faptul ca numim ambele fenomene trasaturi. Allport. nu dispun de ea. putem deduce existenta unor trasaturi din coerenta si consistenta raspunsurilor unei persoane la aceiasi stimuli sau stimuli similari. de exemplu. ca apar simultan in comportamentul unei anumite persoane.

Nevoile se grupeaza in primare si secundare in functie de geneza lor si in reactive sau proactive in functie de relatia obiectele. Nevoile pot lua nastere fie din procesele interne. Personologia: H. Astfel. iar unele sunt in opozitie cu altele. de fortele care l-au motivat la inceputul vietii. lucrarea de fata prezinta nevoile majore din sistem. De atunci. respingere. Allport a incercat sa explice prezentul in termeni de viitor. dar conceptele lui nu sunt ceea ce Freud si-a imaginat. manifestare. a evita umilirea. distractie. sensibilitate. sex. Cercetarea lui Murray l-a facut sa formuleze o lista cu 20 de nevoi. ordine. dezvoltarea continua pe tot parcursul vietii a personalitatii. Prin conceptul lui Allport de autonomie functionala . agresiune. dificultatea descrierii personalitatii dat fiind dinamismul sau. Nevoile dau nastere la un nivel de tensiune pe care organismul tinde sa-l reduca prin actiune. fie din evenimente din mediu. Desi ramanem inruditi. El sugereaza ca termenul de personalitate este un construct ipotetic ce ajuta la intelegerea comportamentului. nu sunt legate functional de experienta lui trecuta. Unele nevoi sunt in concordanta cu alte nevoi. unele au caracter prioritar. iar altii nu vor experimenta niciodata unele din ele. spre cresterea tensiunii. Ele energizeaza si orienteaza comportamentul in directia adecvata. sau de la studierea unor cazuri de pacienti cu tulburari emotionale. Principiile personologiei se refera la: dependenta proceselor mentale si a comportamentului de procesele neurofiziologice. Nu fiecare persoana are toate aceste nevoi. ajutorare. realizare. cedare. Ego. ferirea de rau. devenim independenti de parintii nostri. ca ceea ce dorim si telurile pentru care luptam sunt esentiale pentru intelegerea comportamentului nostru prezent. unicitatea fiecarei persoane. El a derivat conceptul de nevoi nu de la experienta personala sau intuitie. ingrijire. ci de la studiul intensiv al oamenilor normali. se intelege ca motivele adultului matur. Prezentam in continuare nevoile din sistemul lui Murray: dominare. altele sunt mai reduse la aceeasi persoana. afiliere. Ordinea se poate schimba pe parcursul vietii. mai mult decat de trecut. opunere. Murray Murray foloseste fenomenul de personologie pentru a denumi preocuparea sistematica a psihologiei dedicata personalitatii. Munca lui de mari proportii asupra motivatiei. nu ne ghideaza viata. autonomie. . umilire. sanatos afectiv. Unii oameni pot experimenta toate nevoile in timpul unei vieti. Murray a divizat personalitatea in trei parti folosind termenii Freudieni Id. orientarea actiunii spre reducerea tensiunii dar si spre amplificarea. Similar. au fost facute cateva modificari. ca foamea sau setea. La fel ca si Freud. a generat una dintre cele mai elaborate si vaste clasificari a nevoilor in psihologie. Super Ego. Cea mai importanta contributie a lui Murray asupra teoriei personalitatii este folosirea conceptului de nevoi pentru explicarea motivatiei si directiei comportamentului.personalitatii. cand ne maturizam. nu mai suntem dependenti functional de ei. aparare. nu ne mai controleaza. intelegere. care formeaza esenta teoriei sale cu privire la personalitate.

SuperEgoul se dezvolta pana ajunge Ego ideal care ne asigura teluri pe o raza mare de actiune. reflectand o mai mare complexitate a experientelor noastre. De asemenea. Un Ego puternic poate media efectiv intre cele doua. asigura energia si directia comportamentului si este preocupat de motivare. mitologia si literatura. Exista in sistemul lui Murray si conditii favorizante pentru aparitia conflictul intre Id si Super Ego. Idul contine impulsuri primitive amorale si dorinte lascive pe care si Freud le-a descris. ceea ce dorim noi sa facem (Id) este in armonie cu ce crede societatea ca ar trebui sa facem (SuperEgo). dincolo de interactiunea parinte-copil. Murray extinde formularea Ego-ului lui Freud. Trasaturi rezultate din analiza factoriala: R. nu mai este servitorul Idului. dupa ale caror reguli ajungem sa evaluam si sa judecam comportamentul nostru si a celorlalti. dar un Ego slab paraseste. Definitia. unde si cum o nevoie acceptata poate fi exprimata si satisfacuta. totusi. ci continua sa se dezvolte pe parcursul vietii. Fortele bune nu trebuie sa fie ascunse. de asemenea. scopuri pentru care sa ne luptam. el functioneaza si pentru a determina cand. Astfel. Murray nu a crezut ca acest conflict este inevitabil. Pentru ca Idul contine atat forte bune cat si rele. Substanta Superegoului este impusa copiilor la o varsta frageda de catre parinti si alte figuri autoritare. lasa personalitatea pe campul de lupta. SuperEgoul nu este intr-un conflict constant cu acesta. si functioneaza nu numai sa inabuseasca placerea. Puterea sau intensitatea Idului variaza intre indivizi. SuperEgoul nu este cristalizat definitiv la varsta de 5 ani. SuperEgoul trebuie sa incerce sa contrazica doar impulsurile neacceptate social. planifica cursul actiunii. Spre deosebire de Freud. ci de asemenea si s-o hraneasca organizand si directionand expresia impulsurilor acceptate ale Idului. crede Cattell. pentru ca unii din noi avem energia Idului mai mare si trebuie sa facem fata. Ego-ul este mult mai activ. inabusite. Alti factori care modeleaza SuperEgoul sunt grupurile. Egoul constient. integra aceste doua aspecte ale personalitatii asa incat. Conform lui Murray. De aceea. el a definit SuperEgoul ca si internalizarea normelor si valorilor culturale. poate. Egoul este arbitrul intre Id si SuperEgo poate sa accepte si sa ajute. pe masura ce imbatranim. trebuie sa coreleze doua concepte incluse in studiul comportamentului: persoana si situatia stimul. Aceasta poate fi exprimata prin . In timp. Murray accentueaza importanta influentelor sociale asupra personalitatii. Cattell a incercat sa defineasca personalitatea in urmatorii termeni: personalitatea este ceea ce permite predictia in legatura cu ceea ce va face persoana intr-o situatie data.Murray a sugerat ca Idul este depozit al tuturor tendintelor impulsive innascute. a stat la baza elaborarii unei teorii care asigura intelegerea insusirilor si trasaturilor ca rezultante ale interactiunii ereditate-mediu. Astfel. Murray a deviat de la ideile freudiene permitand. In acord cu Freud. propunandu-i functia de organizator al comportamentului. facand loc influentelor modelatoare ale factorilor de mediu. Cattell Utilizarea unor complicate tehnici psihometrice pentru analiza personalitatii. sa existam cu ea. problema controlului si directionarea fortelor Idului nu este aceeasi pentru toti oamenii.

ce ofera o imagine de sinteza asupra subiectului in starea lui actuala si baza predictiilor privind comportamentul. si reactionam la situatii. cel putin in cadrul aceleiasi culturi. in diferite activitati. O trasatura comuna este acea trasatura posedata de toata lumea la un anumit rang. cat suntem de comozi sau cat de iritati suntem. Aceste trasaturi afecteaza modul in care ne purtam. 3. Inteligenta este o trasatura aptitudinala. se reflecta in interesele si atitudinile noast re. trasaturi temperamentale si trasaturi dinamice sau energetice . au fost determinate de o singura sursa. relevati in cadrul analizei factoriale. nivelul nostru de inteligenta va ajuta determinarea procentului de realizare a scopului. In primul rand. Pentru ca trasaturile de suprafata sunt compuse din mai multe elemente. Argumentul lui Cattell de a sugera ca trasaturile comune sunt universale. mai putin importante in intelegerea personalitatii. dar nu in moduri identice. permanenti. factorii unitari ai personalitatii care sunt mult mai stabili si. Trasaturile aptitudinale determina eficienta in munca. ele sunt mai putin stabile si permanente. dar care nu constituie un factor de personalitate pentru ca ele nu sunt determinate sau nu. Fiecare are aceste trasaturi. persoana ramane factorul ce necesita o intensa si continua cercetare. Oamenii difera prin faptul ca poseda sau detin diferite valori sau gradatii ale acestor trasaturi comune. trasaturile sursa sunt clasificate ca oricare altele: trasaturi structurale si trasaturile formelor-ambiante . Ei de asemenea difera. O mai mare importanta o au trasaturile sursa . extroversiunea si sociabilitatea sunt exemple de trasaturi comune. Conform originii. Al treilea criteriu de clasificare a trasaturilor in trasaturi de suprafata versus trasaturi sursa – este in functie de stabilitatea si permanenta lor. Intelegerea structurii si functionarii personalitatii va fi facilitata de analiza trasaturilor. actionam. Trasaturile temperamentale descriu stilul general si tonul emotional al comportamentului – de exemplu cum ne afirmam. dar unii oameni le au la un grad mai ridicat decat altii. raspunsul ( R ) este in functie de persoana ( P ) si de stimul ( S ). el a facut distinctie intre trasaturile comune si trasaturile unice . Trasaturile structurale sunt isi au . In timp ce raspunsul si stimulul se pot determina cu precizie in cadrul studiului experimental. Trasaturile sursa sunt factori individuali. Cattell a clasificat trasaturile dupa mai multe criterii: 1. toti oamenii au un potential ereditar similar si sunt subiecti ai unei presiuni sociale similare. Trasaturile de suprafata sunt caracteristici ale personalitatii. Descrierea lui despre trasaturi a derivat din analiza factoriala.( ) R = f P . datorita trasaturilor unice pe care le au. Trasaturile dinamice sau energetice sunt fortele conducatoare ale comportamentului nostru si definesc motivatiile. interesele si ambitiile noastre. corelate una cu cealalta. 2. este acela ca. Al doilea criteriu de clasificare imparte trasaturile in: trasaturi aptitudinale . Inteligenta. S formula . Cattell a definit trasaturile ca unitati structurale relativ permanente ale personalitatii. acele aspecte ale personalitatii impartasite si de alti cativa oameni. Fiecare trasatura sursa genereaza un anumit aspect al comportamentului. si deci. Trasaturile unice sunt aparent particulare.

un sentiment este o trasatura forma-ambianta.R. constiinciozitatea. inteles traditional. Cuvantul „ erg ” vine din cuvantul grecesc „ergan”. o importanta problema. ocupatia. dar nu sunt neaparat. supunere. furia. securitatea. sexul. Cattell recunoscand astfel si aici. McCrae In cautarea dimensiunilor cheie ale personalitatii utilizand aceeasi tehnica a analizei factoriale au fost identificate urmatoarele cinci: extraversiunea. prin cuvantul „atitudine” in psihologie. pasiunile. dar nu poate disparea. Sentimentul este un model al atitudinilor invatate care se focalizeaza pe un aspect important asupra vietii unei persoane. afirmarea de sine In timp ce erg-ul este structural o trasatura sursa. emotiile si comportamentul spre o anumita persoana. atractia. obiect sau eveniment. controversata in multele teorii ale personalitatii si a demonstrat ca o teorie a personalitatii care nu reuseste sa explice motivatia este incompleta. nu face referire exclusiva la o opinie pentru sau impotriva a ceva. De exemplu. Trasaturile formelor-ambiante provin din influentele sociale si psihice din mediul nost ru de viata.originea in conditiile biologice. Cand aplica termenul. Costa si R. protectia. ereditare. sentimentele la randul lor sunt subordonate erg-urilor. interactiunea dintre variabilele personale si cele relationale. pot sa nu ramana cum au fost invatate sau pot sa dispara. The Big Five: P. Cattell a folosit termenul „erg” pentru a distinge conceptul de instinct de cel de dobandire. gregarismul. Aceste structuri sunt sursa de energie innascuta pentru tot comportamentul. baza motivatiei care directioneaza comportamentul spre un scop specific. Definitia lui Cattell este larga. care. pentru ca este un erg este o structura permanenta a personalitatii. Analiza factoriala va releva care din aceste caracteristici sunt trasaturi sursa. care inseamna sursa. foamea. energie. agreabilitatea. deschiderea la experienta. ca fiecare sentiment este subordonat unuia sau mai multor erg-uri. Sentimentele care rezulta din invatare. Erg-urile si sentimentele motiveaza amandoua comportamentul. . poate creste mai puternic sau mai slab. care inseamna ca deriva din influente sociale si fizice externe. dar exista o diferenta vitala intre ele. Atitudinile sunt subordonate sentimentelor. dezgustul. incluzand toate emotiile noastre sau actiunile spre un obiect sau situatie. ca si natiunea. control redus al comportamentului. Analiza factoriala efectuata de Cattell a identificat 11 erg-uri: curiozitatea. consumul de alcool poate cauza comportamente ca si nepasare. Trebuie notat. elemente subventionate sau subordonate altora. Cattell a definit atitudinile ca fiind alcatuite din interesele. religia. Trasaturile energetice (erg-uri si sentimente) si atitudinile sunt legata printr-o sudare . stabilitatea emotionala. inseamna ca in interiorul personalitatii sunt ierarhii. Cattell a definit trasaturile energetice sau dinamice ca fiind acele trasaturi care sunt corelate cu motivatia. neglijenta. Exista doua tipuri de trasaturi: erg-uri si sentimente .

intelectul. mult studii accepta ca dimensiuni de baza ale personalitatii. curiozitatea intelectuala. ambitia. este ca fiecare om se naste cu anumite nevoi ce determina cresterea. amabilitatea. Concluzia la care a ajuns in demersul sau. mai ales apare in descrieri extraversiunea si constiinciozitatea. se refera la calitatile emotionale ale personalitatii si la comportamentul social. Stabilit atea emotionala . arata caracteristicile emotionale si eventualele dificultati emotionale ale personalitatii. sociabilitat e si ambitie. comportamentele prin care ele sunt satisfacute se . Agreabilitatea . reactivitatea. Constiinciozitatea . Maslow Fondatorul umanismului in psihologie si-a construit teoria pe baza studierii celor mai valorosi reprezentanti ai speciei uman e. modul de implicare in actiune. nivelul socializarii. Desi trebuintele sunt instinctive. inteligenta. vizeaza modul de raportare la sarcini. Deschiderea la experienta . Pentru explicarea personalitatii. puterea realizarii. motivand ca numai asa se poate stabili intinderea potentialului uman. asa cum rezulta din lista de trasaturi prezentata in tabelul 3. activitati. Acestea coreleaza si cu succesul social. releva prezenta acestor cinci dimensiuni. adaptabilitatea sociala.1. argumentand ca acestea sunt utilizate pentru autodescriere de catre exponentii diferitelor culturi iar descrierile subiectilor in urma contactului la prima vedere sau a unor interactiuni scurte intre straini ca si cele provenite de la persoane care-i cunosc pe subiecti. Maslow propune un sistem ierarhic al trebuintelor innascute care activeaza si directioneaza comportamentul uman. responsabilitatea. dragostea. autocontrolul. dezvoltarea si realizarea deplina a potentialului de care dispune. sociabilitat ea. Psihologia umanista: A. The Big Five Cele cinci dimensiuni au caracter polar. programe. se refera la capacitatea de orientare a personalitatii catre exterior.1. subtilitatea se refera la functiile intelectuale ale personalitatii. Desi teoria nu este pe deplin confirmata. cultura. atractia interpersonala. Extraversiunea . controlul emotional.Tabel 3.

pentru o cauza. ei insisi. nevoile mai inalte apar mai tarziu in cursul vietii. In mod similar. o nevoie nu poate fi satisfacuta pe deplin. in acelasi timp. depinde de cele care au fost deja satisfacute.2) sugereaza ca cele aflate la baza trebuie sa fie cel putin partial satisfacute. Maslow sugereaza un procentaj al satisfacerii fiecarei nevoi de-a lungul ierarhiei pe baza unui caz ipotetic: 85% nevoi fiziologice. nevoile de apartenenta si stima se dezvolta in adolescenta. pentru ca nevoile mai inalte sunt mai putin necesare supravietuirii. de aceea. 70% nevoi de securitate. satisfacerea nevoilor mai inalte este productiva si benefica. sunt motivati de nevoile aflate mai spre varful piramidei. astfel: cu cat nevoia este mai joasa in ierarhie. oamenii care au postit pentru credinta lor. nevoile fiziologice si de securitate se manifesta in primul an de viata. nevoile de apartenenta si dragoste pot fi satisfacute. 10% nevoi de autorealizare. persoanele religioase care au abandonat bunurile lumesti pentru a implini un juramant de saracie. o eficienta biologica sporita. crezand ca. Comportamentul uman nu este stimulat de toate aceste trebuinte. Ei sunt obsedati de dorinta de a gasi mancare si nu de ceea ar putea gandi altii despre ei. inainte ca urmatoarea trebuinta sa devina importanta in ierarhie. O inversare mai obisnuita in ierarhie apare la acei oameni care acorda importanta mai mare nevoii de stima de sine decat dragostei. inainte ca cele de la un nivel mai inalt sa devina influente. . Dispunerea trebuintelor intr-o ierarhie (figura 3. atat biologic. potentialul si prioritatea sa. Maslow a numit nevoile joase. nevoi de deficit sau esecul de a le satisface produce dificultati care se amplifica in timp. 40% nevoi de stima. cu prioritate. artistii isi pot periclita sanatatea si confortul de dragul operei. ci la un moment dat. De exemplu. iar nevoia de autorealizare se dezvolta la varsta mijlocie. Din acest motiv. Nevoile mai inalte sunt mai slabe. Satisfacerea lor conduce la o mai buna stare de sanatate. in timp ce-si pastreaza nevoile lor de baza la nivele reduse de gratificatie. asa cum face esecul de a satisface o nevoie mai joasa. Care din ele are influenta cea mai mare. oamenii flamanzi nu vor simti nici un stimul pentru a-si satisface nevoia de prestigiu social. gratificarea lor poate fi amanata. cu atat mai mare este puterea. Maslow le-a numit nevoi de crestere . cat si psihologic. Aceasta duce la multumire. increzatori si valorosi. desi nevoile mai inalte sunt mai putin necesare supravietuirii. fericire si la un sens al implinirii. nu produce o criza. Gratificarea nevoilor inalte presupune circumstante externe mai favorabile. Esecul de a satisface o nevoie mai inalta.invata. numai o trebuinta este dominanta. Maslow remarca mai multe exceptii: oamenii dedicati unui ideal au sacrificat totul in mod intentionat. asigura o viata mai lunga. Numai atunci cand oamenii au hrana suficienta. numai daca se simt mai intai. 50% nevoi de apartenenta si dragoste. Caracteristicile generale ale trebuintelor sunt prezentate de Maslow. Desi ierarhia nevoilor se aplica celor mai multi. uneori si-au sacrificat chiar viata. ele contribuie totusi la supravietuirea si mai ales la dezvoltarea individului. si au negat astfel nevoile fiziologice si de siguranta. pot sa-si satisfaca nevoia de autorealizare. difera de la o persoana la alta.

telul lor este sa imbogateasca si sa largeasca aria preocuparilor. care impiedica persoanele sa se exprime.2. de modul in care ne percepem si de modul in care intelegem situatia in care ne aflam. sa le amplifice. Metanevoile sunt mai degraba. utilizand conceptul de metamotivatie . Piramida trebuintelor a lui Maslow Maslow a accentuat rolul variabilelor innascute. inaintea declansarii controverselor pe tema persoana situatie . Mai degraba. Cercetarile lui Maslow asupra celor mai buni reprezentanti ai umanitatii. trebuintele innascute si variabilele situationale sau trasaturile lumii externe. sa-si foloseasca si sa-si implineasca potentialul. Maslow a subliniat ca suntem responsabili de crearea sau de constructia mediului social si fizic in care functionam. ce va satisface o nevoie de reechilibrare. sa lupte pentru un obiect specific. astfel incat. stari de a fi. Maslow propune deci. ajunge la concluzia ca acestea difera in functie de motivatia lor esentiala. dar a recunoscut in acelasi timp si rolul variabilelor situationale. personale in determinarea comportamentului. Cei ce se autorealizeaza. ca si esecul in satisfacerea altor nevoi si produce un fel de metapatologie . Intrucat Maslow continua studiul sau despre persoanele autorealizate. functioneaza la un nivel.Figura 3. In concluzie. Impactul situatiilor in care ne gasim. In starea de metamotivatie. astfel. sunt preocupati de implinirea potentialului lor si de intelegerea si cunoasterea mediului. au stat la . intrucat toate acestea au fost implinite. Pornind de aici. prin diverse experiente solicitante. ei nu cauta sa reduca tensiunea. Nevoile ierarhizate se exprima in comportament in cadrul relatiilor cu oamenii si cu evenimentele din mediul de viata. comportamentul uman este determinat de ambele variabile. el dezvolta o teorie motivationala care sa explice autorealizarea. multe din efectele unei situatii de viata sunt o functie a acestor perceptii. Maslow propune o lista de metanevoi care sunt considerate nevoi de crestere. Esecul de a le satisface este daunator. o viziune interactionista asupra devenirii personalitatii si a comportamentului uman. Oamenii care-si satisfac nevoia de autorealizare. decat scopuri specifice. dincolo de lupta pentru ceva. depinde in mare masura. sa satisfaca o deficienta. spre care evolueaza persoanele ce se autorealizeaza.

de asemenea. Un alt motiv care poate determina esecul autorealizarii se refera la temerile si dubiile in legatura cu abilitatile noastre. Comportamentul opus si excesiva libertate acordata de parinti. Maslow avertizand. cu cat este mai inalta o nevoie in ierarhie. este dificil ca adultul sa se autorealizeze. factori de opozitie se pot gasi si in realitate: un mediu emotional ostil sau respingator ce poate crea dificultati nu numai in satisfacerea nevoilor de dragoste si stima ci si in satisfacerea nevoilor de autorealizare. dar adesea. Persoanele care se autorealizeaza se testeaza si se solicita de catre ele insele. interferand usor sau fiind inhibata de alte presiuni. abandoneaza obisnuintele si slujbele sigure. conditiile economice precare pot determina dificultati in satisfacerea nevoilor fiziologice si de securitate si intrucat nevoile de la baza piramidei trebuie sa fie satisfacute cu prioritate. pot. Daca nevoia de autorealizare este innascuta si prin urmare. nevoia de autorealizare ramane neimplinita. Fara dragoste parentala. Daca se ajunge la exagerare in protejarea copiilor carora nu li se permite manifestarea unor comportamente noi sau le este ingradita actiunea de explorare a unor noi idei sau conduite. pentru a-si fundamenta concluziile referitoare la caracteristicile persoanelor autorealizate. a precizat importanta satisfacerii nevoilor fiziologice si de securitate in primii ani de viata. renunta la comportamentele si atitudinile familiare. Teoria cuprinde urmatoarele elemente explicative: triada . fara limite. iar aceste premise nu confirma si nu sustin interpretarea.baza teoriei sale despre personalitatea deplin realizata. Chiar si atunci cand nevoile joase au fost implinite. Autorealizarea cere curaj. La un nivel mai scazut. este conditia esentiala a autorealizarii. cu atat este mai slaba. pot fi de asemenea daunatoare sau periculoase. se pune.T. autorealizarea are forta cea mai redusa. stimulati dar si infricosati si chiar amenintati de posibilitatile noastre crescande. De asemenea. Educatia inadecvata si practicile gresite de crestere a copilului. un numar suficient dintre acestia. Maslow subliniaza ca dragostea acordata copilului. Procesul cere efort. conceptia lui Beck (1967. De asemenea. neintemeiat informational. securitate si stima in copilarie. zadarnicind satisfacerea nevoilor de aparare si ordine. deci. ca prea mult libertate in copilarie. nu putem astepta cu pasivitate ca autorealizarea si desavarsirea sa se produca de la sine. Beck Intemeiata pe experienta clinica. firesc intrebarea: de ce nu toti oamenii ajung la realizare deplina? De ce mai putin de un procent din populatie ajunge la aceasta stare? Un motiv al nerealizarii este acela ca. atunci ei vor ajunge inhibati ca adulti. noului. in loc sa cauti solicitari noi. disciplina si autocontrol. fiind cea mai inalta nevoie. Desi nu a gasit multi oameni pe care sa-i considere autorealizati – a estimat ca persoanele autorealizate reprezinta un procent sau chiar mai putin din populatie – a studiat totusi. se expun in mod intentionat. 1988) se bazeaza pe ipoteza ca persoanele depresive interpreteaza evenimentele intr-un mod distorsionat. contrazice autorealizarea. inabusiti in cresterea si in exprimarea activitatilor necesare pentru autorealizare. conduce spre anxietate si insecuritate. teama are intaietate. Poate parea usor si precaut sa accepti viata asa cum este. Teorii cognitiv-comportamentale: A. Suntem simultan. nu trebuie invatata.

supragen eralizarea continand interpretarea unor experiente precedente singulare. asumptii fundamentale distorsionate. incat. deosebit de solicitant. distorsiuni cognitive in perceptia si procesarea informatiei. de autoinfrangere si autodistrugere. Beck subliniaza ca trasaturile negative ale triadei cognitive explica majoritatea simptomelor ce caracterizeaza sindromul depresiv. numite schemate depresogene. viziunea negativa asupra propriei persoane. lipsit de merite. ca tipice. Modelul cognitiv al depresiei Distorsiunile cognitive in perceptia si procesarea informatiei cuprind: inferente arbitrare a unor consecinte negative. la lume si la viitor.cognitiva negativa referitoare la sine. deficient fizic sau moral. abstractizarea selectiva a evenimentelor negative dintr-o multitudine de informatii si ignorarea altor caracteristici importante. Viitorul este pus sub semnul unui esec permanent. si identificarea esecului in toate planurile activitatii. absolutizanta („totul sau . de calitati.3. Mediul este perceput ca fiind incarcat cu probleme si obstacole de netrecut. emotiile negative ce le insotesc. apar atat de rapid. aparitia automata a gandurilor negative. gandire dihotomizanta. Primul element al triadei negative. Fiind apropiate de normele fundamentale ale vietii. Triada negativa este responsabila pentru predispozitia individului spre devalorizarea competentei personale. Figura 3. se refera la modul in care individul se percepe ca fiind indezirabil social. devin dificil de constientizat. Gandurile negative de autoinf rangere corelate cu viziunea despre sine apar fara o reflectare si fara o analiza intemeiata a situatiilor percepute de subiect ca amenintatoare. In schimb. gandurile negative sunt acceptate necritic si de multe ori. sunt de durata mult mai mare si sunt mult mai usor de recunoscut.

a fost explicat pe baza ipotezei vulnerabilitatii schematei (posibilitatea existentei unui stil cognitiv negativ la indivizi care nu sunt depresivi pe moment. mai ales.nimic”). in fata situatiilor stresante). dispozitia emotionala si motivatia persoanei si au drept consecinta negativa. prin ipoteza activarii diferentiale (dispozitia depresiva creste accesibilitatea cognitiilor negative si diminueaza accesibilitatea cognitiilor pozitive). ruperea unei relatii semnificative. pentru ceilalti. Insusirile ce apartin temperamentului pot fi remarcate si in activitatile educative. schemata depresogena este activata de prezenta unui eveniment congruent schematei. in tinuta si miscari. al scrierii. flegmatic si melancolic. La aceasta au fost adaugate in timp. Desi raman in afara campului constiintei. introducerea de tendinte si directii. reprezentari organizate ale experientei anterioare. rezultand cele patru portrete temperamentale cunoscute: sangvinic. dar ii face vulnerabili. cu schimbari imperceptibile ce alterneaza cu salturi spectaculoase. M. sociotropi cu necesitati puternice de apropiere si securitate in relatiile interpersonale. Exista mai multe descrieri si clasificari ale temperamentelor. Eysenck. Schematele se achizitioneaza in copilarie. preferinte si distorsiuni atat in constructia initiala a unei experiente. in conduita emotionala. personalizare. respectiv. sa faciliteze rememorarile si sa guverneze comportamentul. a . ipoteza vulnerabilitatii relatiei schemata-eveniment . Cea mai cunoscuta clasificare si descriere a temperamentelor porneste de la Hyppocrates. Beck arata ca schematele latente depresogene pot fi intalnite la doua categorii de indivizi: la cei autonomi. Mecanismul prin care schematele latente disfunctionale sunt activate. in capacitatea de efort. in puterea de munca din perioadele suprasolicitante ale sesiunilor de examene. in ritmul vorbirii. Schematele includ cunoasterea si credintele. noi date. etc. Jung. coleric. incepand cu Hyppocrates si ajungand pana in epoca noast ra: Kretschmer. Yela. cat si in reconstructia sa ulterioara. cu asimetrii intre drumul in sus si drumul in jos. derulat secvential in conditii fizice obisnuite. J. 3. diminuarea reusitei si amplificarea pierderii. Asumptiile fundamentale disfunctionale sau auto(sch ematele) disfunctionale reprezinta structuri cognitiv emotionale. in rezistenta la suprasarcini sau la stimuli supraadaugati. dar cu nevoi de autorealizare foarte inalte si acute si cu standarde de autoexigenta similare sau la cei dependenti. care sunt utilizate sa dea sens noilor experiente. Dimensiuni ale personalitatii Temperamentul Ce este temperamentul? Termenul dezvoltare umana se refera la drumul de viata al fiintei umane. cu ritmuri diferite. schematele se pot activa cu usurinta si devin preponderente atunci cand subiectul percepe un eveniment sau o situatie ca fiind amenintatoare. Pavlov si descendentii sai. Sheldon. Cercetarile empirice sustin prima ipoteza. Evitam termenul de maturizare care sugereaza infaptuirea unui program prestabilit genetic. de stagnare si regres. cu momente de ascensiune. cum ar fi pierderea locului de munca pentru cei din prima categorie. insotite de explicarea deosebirilor temperamentale. Schematele lor se activeaza la stresori relevanti.

sensibilitate ridicata. activism crescut. in mod deosebit. dificultatile de adaptare le compenseaza prin inchidere in sine (refugiu in plan imaginar). treptat. cu o expresivitate manifesta. capabil de munca de migala. puternic afectat de insuccese. capacitate de lucru redusa in conditii de suprasolicitare. incapabil sa desfasoare munci de migala. Incercarea de a incadra un anumit subiect intr-un tip temperamental este dificila si nu lipsita de erori in rememorarea si interpretarea faptelor. sentimente durabile. dispozitie stenica. fire deschisa. comunicativa. nestapanire de sine. Este importanta colectarea datelor privind comportamentul subiectului in situatii de viata cu grade diferite de dificultate si noutate. echilibru emotional. depinde de influentele exercitate asupra temperamentului de sistemul atitudinilor si de abilitatile persoanei. randament progresiv. Temperament melancolic : hipotonie. emotii intense dar sentimente superficiale. Luarea in considerare a aspectelor dinamico-energetice este absolut necesara in procesul instructiv educativ ca si in orice activitate umana. slaba rezistenta neuropsihica. de specificul situatiei in care se afla persoana sau de starea sa actuala. de starile emotionale sau de stereotipuri. Exprimarea in conduita a celor doua aspecte contradictorii la indivizi diferiti sau la acelasi subiect in situatii si in momente de timp diferite. decizie rapida. cugetat in tot ceea ce face. angajare usoara in activitate.caror descriere o prezentam (dupa Radu. de uitare. toleranta. multe cazuri de inadaptare scolara sau profesionala sunt cauzate de necorespondenta. neretinut. se schimbarile intervenite pe parcursul timpului. energic. dar calitativ comparabil cu al celorlalti. explozii emotionale. 1991). de distorsiunile sau constructiile memoriei. uneori agresiune. agitatie. sentimente de durata. Procesul de colectare si interpretare este marcat de schematele cognitive. in orientarea spre diferite scoli si meserii trebuie sa se tina seama si de . lentoare in miscari si limbaj. de cele intelectuale. dintre particularitatile dinamico-energetice si natura activitatii. tempo rapid in activitate. placerea de a opune rezistenta. procese afective intense. isi mentine rezistenta si echilibrul psihic in situatii dificile. tendinta de dominare in grup. capacitate de lucru indelungata. tendinta spre impulsivitate. procese afective cu adanci rezonante. prudenta exagerata in situatii noi. volum redus al activitatii (nu poate duce suprasarcini). inclinatie spre stari de alarma si exagerare. suporta fara criza insuccesele. Prezenta in aceeasi masura atat a aspectelor pozitive. cat si a celor negative. Temperament sangvinic : hiperreactiv pe plan motor. se „decompenseaza” mai usor in situatii critice. capabil de munci de finete si actiuni de migala cu pretul epuizarii mai rapide. abundenta expresiei verbale. alternanta intre activism impetuos si perioade de delasare. cat si caracteristici nefavorabile. chiar discordanta. Temperament flegmatic : calm. tempoul activitatii lent. Temperament coleric : reactivitate motorie accentuata. tablou comportamental sarac in manifestari. stereotipuri. fire deschisa. rabdare. inclinatii spre rutina. refuzul schimbarilor le compenseaza prin capacitate de munca indelungata si tenace. intr-o sarcina isi etaleaza rapid posibilitatile. neinarmat pentru lupta in imprejurari mai grele ale vietii. dependenta in conditii de grup. pedanterie. resimte nevoia de variatie in decor si in activitate. Ca atare. la fiecare temperament arata ca fiecare poate prezenta atat insusiri avantajoase. reactivitate emotionala redusa. intrucat. adaptabilitate ridicata. etalarea rapida a posibilitatilor.

In activitatile sociale care necesita contacte cu publicul. In aceste conditii. rabdarea ar fi in avantajul unui flegmatic. In perioadele de examene . indirect insa. unui flegmatic . Asocierea dintre tipurile de ANS si cele patru temperamente clasice este sintetizata in figura 3. calmul. munca dupa sabloane ii sunt nefavorabile.4. Intre gena si comportament se interpune mediul si istoria individuala. apoi pe oameni. pe disponibilitatea de a infrunta sarcini dificile. are putere de munca. adaptabilitatea mai redusa. pe energia sa. se pierde in situatii critice. capacitatea de munca. inseamna ca si temperamentul se afla sub incidenta determinarii genetice. Desigur. Sangvinicul este increzator si optimist. intr-un mediu linistit. un coleric trebuie sa aiba posibilitatea de a-i conduce pe altii. Insusirile SNC (sistem nervos central) se exprima in modurile de manifestare externa. decat in conditii de independenta. se pregateste superficial. ia lucrurile prea usor. Procesele si insusirile psihice au la baza programe la nivelul SNC in care se traduce informatia genetica purtata de ADN. dar ii este teama de esec. nu aprofundeaza. activitati cu caracter stereotip. Pavlov si colaboratorii sai au stabilit existenta unei corespondente intre tipurile de activitate nervoasa superioara (ANS) avand la baza cele doua procese nervoase fundamentale. Tipul de SNC fiind determinat ereditar. unui sangvinic i s-ar potrivi. de a risca. mai ales. pune accent pe calitate. lucrari). sa provoace mania profesorilor. activitati diversificate. De exemplu. acorda importanta normelor stabilite de profesori (frecventa. iar a doua psihologica. Cele trei criterii reprezinta de fapt. in schimb va prefera sa lucreze mau mult singur. fiecare tip poate sa-si valorifice aspectele avantajoase. se pregateste din timp. dimensiuni bipolare. Perseverenta. iar rezistenta sa neuropsihica este mai redusa. dar impulsivitatea. dar ritmul lent. Colericul se poate baza pe puterea sa de munca. bibliografie. prin tipul de ANS. sa lucreze in salturi sau dezordonat. reactivitatea prea puternica. Un melancolic. echilibrul. dar poate avea probleme din cauza celor negative. Modele explicative privind temperamentul Temperamentul si tipul de sistem nervos Pe baza experimentelor efectuate initial pe animale. nu simple dihotomii. in comportament. un melancolic ar face fata mai greu. tendinta de exagerare sau cautarea conflictelor il fac adesea sa abandoneze. nu are incredere. dar se plictiseste prea repede. poate fi constiincios. excitatia si inhibitia si temperamentele clasice. reactivitatea intarziata.dominantele temperamentale. corespondenta dintre tipul de SN si temperament nu semnifica identitate intrucat prima este o notiune fiziologica. . nu se concentreaza. Componenta genetica actioneaza mediat asupra psihicului prin intermediul SN. nu-si face griji. cu multe elemente noi. se recomanda un tip sangvinic. de a fi in competitii. un melancolic ar functiona mai bine daca i s-ar prescrie reguli. temperamentul reprezinta exteriorizarea in conduita a tipului de ANS.

in realitate tipul pur. aflat la extreme. Kretschimer. In esenta. ceea ce imprima anumite particularitati ANS (exista deci puncte comune intre acest model explicativ si cel elaborat de Pavlov).2. Pe baza acestei corelatii a elaborat o tipologie valabila si la oamenii sanatosi. Relatia dintre tipul de ANS si temperament Biotipologiile Cu termenul generic de biotipologii sau cu cel de tipologii constitutionale sunt denumite acele teorii care asociaza unui tip de constitutie somatica. Pe aceeasi dimensiune se vor intalni gradatii intermediare. Primul care a reusit sa incadreze problema tipologiei constitutionale in coordonatele psihologiei a fost medicul psihiatru E. ale proceselor endocrine. cu intreg chimismul organismului. la poli are o frecventa rara. deci si cel al SN. El a pornit de la constatarea ca majoritatea schizofrenicilor pe care ii trata aveau o constitutie astenica si majoritatea celor ce sufereau de psihoza circulara (maniaco-depresivii) aveau constitutia picnica. Cercetarile ulterioare din domeniul fiziologiei si biochimiei au aratat ca structura corporala este in stransa legatura cu particularitatile individuale ale metabolismului. tipologia lui Kretschmer se poate sintetiza in tabelul 3.2: Tabelul 3. Figura 3. Relatia dintre biotip. un anumit portret psihologic.Deci. structura psihica si boala psihica .4.

duritate in maniere. cu o oarecare valoare predictiva in determinarea profilului psihologic. placerea riscului. sensibilitatea pentru forma exterioara a relatiilor dintre oameni. Principalele trasaturi ale celor trei temperamente se prezinta astfel: Viscerotonul . Sheldon a elaborat o alta tipologie constitutionala avand drept criteriu relatia dintre cele trei straturi embrionare. la necaz simte nevoia de singuratate. fata plina. interiorizare. corpul alungit si slab. Schizot imul prezinta trasaturi contrare: inclinatie spre abstractizare. maini si picioare lungi si subtiri. orientat spre activitati ce tin de fazele finale ale vietii. incredere in sine. mai degraba scund si indesat. voce neretinuta. Tipul somatic endomorf este determinat de predominarea endodermului si se caracterizeaza prin dezvoltarea accentuata a viscerilor. meticulozitate dusa uneori pana la pedanterie. tendinta de izolare. avand toracele si musculatura bine dezvoltate. H. tendinta de a domina. gatul scurt. teste. tipul picnic se caracterizeaza printr-o silueta de statura mijlocie. sociofilie. poate sugera directia cercetarilor in investigatia psihologica. capacitate de a stabili usor contacte. Tipul intermediar se defineste prin inclinatia spre activitati ce reclama un mare volum de miscari si un mare consum de energie. caracterul dominant al unuia fata de celelalte. umor. mobilitat e. somn nelinistit. autoapreciere realista. placerea de a manca in comun. Aspectul corporal tinand de simptomatica stabila. maini si picioare mai scurte. orientat spre activitati ce tin de copilarie. dorinta de confort fizic. trairi afective stenice. curaj si combativitate fizica. inclinatie catre concesii si compromisuri. Ciclotimul (picnicul) are urmatoarele caracteristici: vioiciune. meditatie. Corespondentul lui in plan temperamental este cerebrotonul . echilibru emotional. prelucrate apoi statistic. comunicativ. de a avea putere. manifestari energice. la necaz simte nevoia de contact social. voce retinuta. incordare mintala. dar si o anumita superficialitate in relatiile sociale. Cerebrotonul : miscari retinute. Lui ii corespunde ca tip de temperament somatonul . dorinta de aventura fizica. corelate intre ele in cele din urma rezulta mai multe categorii de . somn adanc. manifestari de ambitie ce ascund adesea un complex de inferioritate. abdomenul si toracele bine dezvoltate. predomina orizontala. exces ponderal.Ca aspect fizic. hiperatentie. Tipul astenic se caracterizeaza printr-o dezvoltare preponderent verticala. evitarea zgomotului. Tipul constitutional ectomorf rezulta din predominanta in faza embrionara a ectodermului si se caracterizeaza printr-o constitutie corporala astenica. la necaz simte nevoia de actiune. caracter relaxat al tinutei si miscarilor. amabilitate nediscriminatorie.J. orientare spre activitati ce tin de tinerete. evaluari. agorafobie. spirit mai practic. competitivitate. greutatea inferioara celei normale in raport cu inaltimea sa. introversiune. optimism. Sub aspect psihologic ii corespunde viscerotonul . sociofobie. Teoria factoriala a lui H. Tipul atletic este bine proportionat fizic. claustrofobie. Controlul experimental al tipologiei lui Kretschmer a aratat legatura dintre profilul psihologic si cel somatic este mai evidenta pentru cazurile patologice. Tipul mezomorf este determinat de predominarea mezodermului si poate fi caracterizat prin dezvoltarea mai accentuata a sistemului osteomuscular. chestionare. toleranta. Eysenck Aplicand metoda analizei factoriale (probe. Somatotonul : asertiune in tinuta si miscari. un acut simt al onoarei. discretie in domeniul afectiv. indiferenta spartana la durere. W. Tipologia constitutionala poate fi utilizata ca punct de plecare. nevoia de efort fizic. sistem osteo-muscular firav. agresiune. sesizabila direct prin observatie. spontaneitate in gesturi si vorbire.

stabilitatea. dezechilibrul emotiv (W-). Identificarea temperamentului Pentru cunoasterea tipului temperamental se poate utiliza observatia si autoobservarea comportamentului in situatii cu diferite grade de dificultate si noutate.3. iar a doua aproape echivalenta cu factorul Will evidentiat prin analiza factoriala de Spearman si Webb si reprezentand integrarea. stapanirea de sine. Tabelul 3.factori cu grade diferite de generalitate). controlul. Prima este identica cu cea relevata de C.G. forta eului. Una dintre ele. instabilitatea. iar la cel pozitiv (W+): integrare.3. Exista mai multe grile de observatie. La polul negativ al acestei dimensiuni gasim neuroticismul. autocontrolul. autorul a identificat doua dimensiuni temperamentale fundamentale: dimensiunea extraversiune-introversiune si dimensiunea stabilitate-instabilitat e emotionala. tipul temperamental pe baza criteriilor comportamentale prezentate in tabelul 3. ne sugereaza ca putem determina tipul dominant de ANS si corespunzator. prezentate in lucrarile de specialitate. Jung. Exprimarea tipului de ANS in comportament (dupa Radu) .

desfasurate pe parcursul unor perioade mai lungi de timp. persoanele cu dizabilitati intelectuale nu vor face fata cerintelor scolii obisnuite. cu mai multa indrumare si control. sansele succesului. Insusirile pe care le putem numi aptitudini sau abilitati. Sub limita. parcurgerea tuturor treptelor sistemului de invatamant. Se poate constata ca reusita unei actiuni. stereotipe. exista posibilitatea manifestarilor creatoare. cu alte cuvinte. Un nivel superior. mijloacele cu care actioneaza sau cu care lucreaza oamenii. activitatea se desfasoara in conditii de dependenta si in forme mult simplificate. corelarea acestora cu potentialul creativ constituie o preocupare perena a cercetarii psihologice. termenul de aptitudine vizeaza numai nivele superioare ale insusirilor. Pentru a ilustra ideea.termenul de aptitudini a fost inlocuit cu cel de abilitati. calitatile limbajului. mai rudimentare la altii. Peste acest nivel. timpul de reactie. depinde de prezenta mai multor abilitati si ca o anumita abilitate se regaseste ca si conditie a reusitei. in diferite tipuri de activitate. In cunoasterea comuna si in unele forme ale cunoasterii stiintifice. de exemplu. Nici un om nu poseda insusiri instrumental-operationale situate toate. de aceea nivelul eficientei activitatii este diferit de la o persoana la alta. cercetarea aptitudinilor. originale. sa ne gandim la relatia dintre inteligenta si activitatea scolara. dexteritatea digitala. Cei situati sub limita. forta fizica etc. mai performante la unii. dominand aspectele repetitive. atentia. spiritul de observatie. Ei vor fi educati in forme institutionale mai simple. In termenul de abilitati se includ: inteligenta. Cel putin in limitele foarte generoase ale normalului. desigur cu efort. insusirile gandirii. in special a inteligentei. In procesul activitatii.Aptitudinile Identificarea si stimularea aptitudinilor exprima masura eficientei activitatilor scolare. probabil pentru a elimina acceptiunea restrictiva. sporind astfel. volumul redus al memoriei poate fi suplinit de capacitatea de a stabili noi conexiuni. Dezvoltarea inegala a abilitatilor permite orientarea spre activitati pentru care prezentam nivele mai inalte. Aceste instrumente exista in general la fiecare. uneltele. In acelasi timp. Ce sunt aptitudinile? Aptitudinile reprezinta latura sau aspectul instrumental-operational al personalitatii. calitatile memoriei. exista posibilitatea compensarii abilitatilor. Nivelul intelectual mediu permite o adaptare corespunzatoare la exigentele scolii. aptitudinile asigura realizarea activitatilor la parametri optimi de calitate si volum. dexteritatea manuala. face ca activitatea sa se desfasoare cu eforturi reduse si sa se obtina succese. Un asemenea grad de dezvoltare face posibila reusita unei activitati cu eforturi reduse si la cote de performanta superioare mediei. dar randamentul lor este diferit. flexibilitatea corporala. la acelasi nivel de dezvoltare. In majoritatea lucrarilor de specialitate. au grade diferite de dezvoltare. Identificarea aptitudinilor se realizeaza pe baza urmatoarelor repere: . oricat ar fi de simpla. acuitatea si discriminarea senzoriala. insusirile imaginatiei.

asemenea altor probleme ale psihologiei. randamentul in solutionarea noilor sarcini. Factorul g. de adaptare eficienta la mediu. Realizarea conduitei inteligente presupune convergenta proceselor. Studii asupra inteligentei Cercetarea inteligentei in unitate cu preocuparile legate de evaluarea si masurarea ei. de a angajare in diferite forme de solutionare a problemelor. Inteligenta Consideram inteligenta ca aptitudine generala care asigura adaptarea eficienta la imprejurari de viata dificile. intamplatoare. al caror efect in practica educationala nu poate fi neglijat. Inteligenta nu este un proces psihic. De exemplu. sau preocuparile privind evaluarea nivelului intelectual si predictia asupra evolutiei intelectuale. Evaluarea inteligentei altora sau autoevaluarea inteligentei este o preocupare prioritara pentru ca ea este implicata in toate aspectele comportamentului: reusita in activitatea scolara. de imaginatie . eficienta insusirii unei activitati noi. Sunt si astazi actuale preocuparile legate de influentele mostenirii genetice sau de consecintele stimularilor ambientale. diferita de la un individ. deci. abilitatile: de intelegere a ideilor complexe. originii sau formelor inteligentei. succesul in cariera sau in relatiile interpersonale. dar se serveste de acestea. de limbaj . iar absenta realizarilor exceptionale la varsta copilariei nu reprezinta un fundament temeinic pentru o predictie negativa. Spearman (1927). nivelul reusitei este conditionat si de intensitatea motivatiei. Fiecare modalitate de identificare prezinta inevitabile riscuri. este esenta int eligentei. succesul in activitatile sociale. a functiilor psihice spre o structura cognitiva unitara si dinamica. Toate sarcinile cognitive impuse de . naturii. genereaza controverse. Pentru o definitie de lucru. la altul. prezent in toate (denumit factorul g) si de unul sau mai multi factori particulari. depasirea celorlalti. mai ales de cele cognitive. sau corelatia dintre nivelul actual al inteligentei si reusita in diferite tipuri de activitati. prezenti numai in anumite tipuri de sarcini. de memorie .nivelul performantei. considera ca performantele in toate sarcinile cognitive depind de un factor general primar. de invatare din experienta. Nu este. de perceptie . la activitati problematice pentru care nu dispunem de solutii elaborate. in conceptia lui Spearman reprezinta inteligenta. manifestarea timpurie la cote inalte de realizare. de depasire a obstacolele cu succes. Capacitatea de a anticipa solutiile posibile pe baza restructurarii permanente a conduitelor invatate. atentia acordata in cercetarea psihologica. pentru a infaptui adaptarea: de gandire . propun em pe baza unor recente asertiuni ale expertilor sa intelegem prin inteligenta.

Nivelul ei inalt ii face pe cei in cauza sa exceleze in activitati scolare. Unele componente se afla la nivele ridicate. spatiala – abilitatea de reprezentare tridimensionala a obiectelor. solicita acelasi factor. Cei ce poseda un grad ridicat al acestei dimensiuni. iar a doua reprezinta nivelul efectiv al inteligentei ca rezultat al interactiunii dintre inteligenta de tip A si influentele modelatoare ale mediului. . elaboreaza pe baza unor studii efectuate de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Hebb (1972).scoala. nu reprezinta un indicator relevant al inteligentei innascute. mai accesibil evaluarii psihometrice. altele mai scazute. Activitatea inteligenta. crede ca inteligenta este compusa din mai multe abilitati primare: verbala – intelegerea cuvintelor si a semnificatiei ideilor. se vor remarca in domenii in care informatia este decisiva pentru situatia data. Piaget (1998). altii la algebra ori la geometrie ori la desen tehnic. iar nivelul inteligentei B. de a opera cu notiuni. unii vor fi mai buni la literatura. implica abilitatea de a gandi critic si analitic. manifestata prin cunoastere. considera inteligenta din perspectiva echilibrului dinamic. Teoria analizeaza trei tipuri de baza ale inteligentei umane: Inteligenta componentiala sau analitica . in aceeasi masura sau a celor slabi la toate disciplinele scolare. intelegere si inventie isi schimba continutul si structura de la o varsta la alta. Gardner (1983). Inteligenta de tip A nu poate fi masurata prin nici una din metodele de care dispune psihologia. aceiasi elevi care exceleaza la unele discipline scolare. inteligenta kinestezica corporala – adecvarea si precizia miscarilor in functie de situatia concreta. dau rezultate mediocre sau scazute la altele. proprietatile functionale generale ale procesului adaptativ. cercetatori sau profesori universitari. face distinctie intre inteligenta de tip A si cea de tip B. la acelasi subiect. Aceste abilitati opereaza mai mult sau mai putin independent. Sternberg (1995-1997). in schimb. la limbi straine. concepte. teoria triarhica a inteligentei . Ca atare. inteligenta interpersonala – abilitatea de a intelege alte persoane si de a te intelege bine cu altii. raman. la filosofie. in care se impletesc procesele de asimilare (introducerea noilor date in schemele mentale elaborate pe baza celor existente) si acomodare (restructurarea cadrelor mentale in functie de noile achizitii). Prima se refera la posibilitatile innascute ale dezvoltarii mentale. ceea ce ar explica existenta unor elevi sau studenti buni la toate materiile. Inteligenta creativa sau experimentala se refera la abilitatea de a formula idei noi. studenti. definitii si idei abstracte. Thurstone (1938). completeaza viziunea multifactoriala a inteligentei cu urmatoarele componente: inteligenta muzicala – abilitatea de a reproduce o piesa muzicala dupa prima auditie. numerica – viteza si corectitudinea operarii cu numere. in probe ce masoara potentialul academic si sa fie foarte buni elevi. in combinarea inedita a unor aspecte.

ajutandu-i pe oameni sa-si atinga scopurile. ori a gandurilor legate de trairile afective. Aceste cunostinte tacite sunt utile in practica. Ceea ce se poate masura este un esantion de comportament. pe care autorii testelor il considera reprezentativ pentru a exprima inteligenta. formale care implica memorarea definitiilor. uneori imposibila. de trairile lor actuale. pentru a obtine mai tarziu. reglarea intensitatii emotiilor si a dispozitiilor negative: anxietate. constientizarea emotiilor. de a forma cu usurinta relatii cu alti oameni. Ele difera de cele scolare. Inteligenta creativa este specifica marilor genii din domeniul stiintei sau marilor inventatori. Asemenea cunostinte pot fi exprimate verbal mai greu. a teoriilor. cum ar fi Freud in psihologie. abilitatea de a amana recompensa. controlul relatiilor interpersonale se refera la abilitatea de a coordona eforturile oamenilor cu care subiectul intra in interactiune. vor putea fi incadrate intr-un anumit nivel al inteligentei. a entuziasmului pana la terminarea activitatii. Pe baza rezultatelor numerice obtinute in etapele de validare a testului. Cunostintele tacite sunt orientate spre actiune. motivarea Eului reprezinta abilitatea de a ne motiva pentru a duce la bun sfarsit activitati grele sau activitati ce necesita timp indelungat. Inteligenta contextuala sau practica este esentiala in situatiile cotidiene. pastrarea optimismului. dirijarea emotiilor sau autocontrolul emotiilor. Masurarea inteligentei Se stie ca inteligenta nu poate fi masurata in stare pura. academice. depresie. Fiind componentele de baza ale inteligentei practice. in solutionarea problemelor vietii de fiecare zi. a ideilor abstracte si operatii cu acestea. Este foart e importanta in multe imprejurari de viata pentru ca nu putem sa ne relationam eficient cu altii.I. altele. furie. comparabil ca predictor al succesului in cariera cu anii de scoala sau cu experienta in activitate. rezultand un etalon numit conventional. a formulelor. Inteligenta emotionala – Goleman (1995) Inteligenta emotionala consta intr-un grup de trasaturi sau abilitati legate de latura emotionala a vietii: cunoasterea propriilor stari emotionale. de a negocia solutii pentru probleme interpersonale complicate Aceste componente sunt importante pentru succesul personal si constituie factori de diferentiere int erindividuala. mai semnificative. de a renunta la micile premii sau laude de moment. deschizatorilor de drumuri. coeficient de inteligenta C. cunostintele tacite reprezinta un predictor relevant al succesului in viata. Abilitatea de a solutiona acest tip de probleme inseamna operarea cu asa numitele cunostinte tacite . ele sunt achizitii sau valori pentru cel in cauza. reprezinta abilitatea de a descifra expresiile emotionale sau limbajul nonverbal ca prima modalitate de comunicare a trairilor afective. se fac o serie de transformari. . La acest etalon se vor raporta rezultatele persoanelor ce vor fi ulterior testate si astfel.in procesele de imbinare a unor elemente neobisnuite. recunoasterea emotiilor altor persoane. fara a avea indicii legate de sentimentele. sau IQ dupa initialele termenului in limba engleza (Intelligence Quotient). iar comunicarea lor este dificila.

Rezultatul obtinut la testele de inteligenta corelat cu varsta cronologica a subiectului permite calcularea coeficientului de inteligenta. adaptare sociala. Scalele Wechsler . supradotatii. iar a doua. a stat ideea ca nivelul inteligentei copilului creste in fiecare an. memoriei logice (repetarea unor probleme). raportat la persoanele de varsta lui. rezultatele obtinute prin aplicarea unor asemenea probe saturate in factorul verbal. Ca atare. din memorie). identificarea frazelor absurde). Ulterior. adaptata de Terman. spiritul de observatie.S. fie ca sunt retardati sau normali. incat. Wechsler a elaborat si construit seturi de itemi nonverbali. al caror IQ depaseste 130. cunostintele extrascolare. Testul Binet-Simon a fost adaptat in multe tari.S. nivelul veniturilor. Wechsler Intelligence Scale for Children. obtinand scoruri separate la cele doua componente ale inteligentei. (Scala Inteligentei pentru Copii. memoriei intuitive (desenarea unor figuri geometrice. Scara Metrica a Inteligentei. W. intelegerea. incat. stare de sanatate. conform carora. Exista itemi care implica gandirea (stabilirea asemanarilor si a deosebirilor. atat de uzuali. cea verbala si cea nonverbala. longevitate. daca se situeaza in jur de 100. unii se adreseaza mai mult. sa fie atat de neobisnuiti. Din cei 87 itemi conceputi pentru diagnosticarea inteligentei predominant verbale.I. La inceputul secolului. Binet-Simon . capacitatii perceptive. proba a fost dezvoltata pentru a masura variatia inteligentei tuturor copiilor intre 3 si 15 ani sau diferentele intelectuale existente intre copii.. Valoarea IQ ne da indicii asupra nivelului inteligentei subiectului. in acelasi timp. La baza alcatuirii scalei Binet-Simon. Spre exemplu. Variantelor Binet li se reproseaza faptul ca sunt in primul rand verbale. adaptare generala la mediu. i-a determinat pe Alfred Binet si pe Thedore Simon sa construiasca o proba alcatuita din doua categorii de itemi: prima categorie. se apreciaza un nivel normal (mediu) al inteligentei. pentru determinarea nivelului inteligentei printr-un scor unic. orice copil sa fi avut contact cu ei. In practica. Wechsler). el devenind capabil sa rezolve probleme din ce in ce mai dificile si sa-si imbogateasca. Spre exemplu. (distingerea figurilor geometrice). Pentru a depasi limitele variantelor Binet. nici unui copil sa nu-i fie familiari. Wechsler Adult Intelligence Scale (Scala Inteligentei pentru Adulti. reprezentarea spatiala etc. sub aspect social si emotional au nivele reduse de reusita. nevoia utilizarii unei metode obiective care sa identifice copiii cu retard mental. altii memoriei verbale de scurta durata (repetarea unor propozitii) sau memoriei mecanice imediate (repetarea unor cifre). Aceste cercetari vin in contradictie cu datele simtului comun. Wechsler) care se .A. Persoanele supradotate. in SUA se utilizeaza varianta Binet-Standford. credintele comune.C. Exista variante ale probei care se aplica in functie de criteriul varstei: W. D. valoarea IQ este semnificativa pentru a identifica mai ales persoanele aflate la extremele scalei inteligentei: cei cu retard mintal sau supradotatii. experimenteaza in general nivele inalte al reusitei la nivel academic. statut ocupational.. Retardul mental se stabileste prin valorificarea a cel putin doua surse de date: rezultatele la testele de inteligenta si modul de functionare in diferite activitati. nu pot avea valoare predictiva semnificativa pentru toate activitatile umane.I.

I. Unele probe par a fi relevante pentru diagnosticul tulburarilor de invatare. Matricile progresive standard sunt astfel elaborate incat sa acopere nivele variate ale abilitatilor mentale. aritmetica. de asamblare a obiectelor) performantele ar releva nivelul inteligentei din perioada ei maxima si ar fi relativ stabile.S. rapiditatea si coordonarea psihomotorie) ar fi in scadere pe masura cresterii varstei. un indice al deteriorarii mentale. a unui IQ total. stabilirea asemanarilor. o configuratie. de intelegere. sa fie aplicabile la toate varstele si in toate mediile socioculturale. Raven a creat Matricile progresive avansate care pot fi aplicate dupa varsta de 11 ani.A. subprobele cuprinse in fiecare test sunt aranjate in ordinea dificultatii lor crescande. Daca deteriorarea mentala semnalizata pe baza probelor Wechsler este prea mare in raport cu grupul de varsta. masurand performantele lor se pot trage concluzii privind nivelul acesteia. aranjarea imaginilor. Spre deosebire de scara Binet-Simon. un test care masoara rapiditatea psihomotorie generala si coordonarea psihomotorie. din care lipseste un element. Scalele Wechsler se bucura de cea mai larga utilizare in categoria testelor individuale de inteligenta. se stie. de aritmetica.. ceea ce presupune intelegerea de catre subiect a structurii modelului. iar scara de performanta contine teste de completare a imaginilor lacunare. Acesta trebuie identificat dintr-o serie de figuri particulare asezate sub model. proba cuburilor. sugerata de analiza factoriala. Testul Matricile Progresive Raven are caracter omogen. aranjarea de imagini in functie de recunoasterea relatiilor dintre elemente si in final. Scara verbala cuprinde probe de vocabular. exista functii mentale care raman relativ constante. Acest calcul este necesar. gradul declinului mintal al subiectului. din care trebuie sa aleaga. . se calculeaza.aplica intre 5 si 15 ani precum si o varianta pentru copiii cuprinsi intre 4 ani si 6 ani si jumatate. Mentionam ca la W. dupa stabilirea nivelului intelectual si a structurii functionale a inteligentei. Elaborarea testului a pornit de la premisa. poate fi vorba de stare patologica. Testele sunt alcatuite din imagini structurate. Matricile progresive colorate sunt destinate examinarii copiilor intre 5 si 11 ani si batranilor de peste 65 ani. a existentei unor functii mentale saturate in inteligenta generala. descoperirea principiilor care stau la baza aranjarii figurii in interiorul acesteia si evaluarea gradului de corespondenta a celor 6 sau 8 figuri. Rezultatele dau posibilitatea determinarii IQ verbal. care exprima in procente. deoarece. Pentru a raspunde necesitatii de masurare fidela si sensibila a inteligentei generale in cazul persoanelor cu inzestrare superioara si pentru a le diferentia corect. pe masura inaintarii in varsta si functii care se deterioreaza. La probele constante (testele de cunostinte. reproducerea unor modele bidimensionale prin manevrarea cuburilor colorate. IQ de performanta si apoi. spre deosebire de scalele Wechsler sau de scalele Binet. intelegere. Matricile progresive Raven . randamentele la probele inconstante (memorarea cifrelor.

in imprejurari diferite si in timp. valorile si normele morale exista in societate. la universul sau social si la propria fiinta. atitudinea poate fi analizata sub aspectul orientarii axiologice – scopuri. a existentei si a consistentei lor in timp si situatii.Figura 3. Vom considera deci. valori – si sub aspect energetic – capacitatea de efort voluntar a subiectului pusa in valoare pentru a realiza in comportament aceste componente motivationale. a caror cunoastere a facut mai multe progrese. La persoanele cuprinse intre 35-60 ani. In raport cu subiectul. ne vom referi la atitudini. Pentru a intra in structura personalitatii. urmand a fi interiorizate pe parcursul dezvoltarii. la acele trasaturi ale personalitatii care semnifica modul de raportare a subiectului la lumea sa. Valorile se vor dispune si la nivelul individului intr-o ierarhie unica. Ce sunt atitudinile? Definirea atitudinilor se realizeaza in mai multe moduri. caracterul ca ansamblul atitudinilor carora li se poate atasa o evaluare morala. intrucat. Avand in vedere ca problema trasaturilor. publicata in 1993. Ele sunt cunoscute ca modalitati de raportare la o clasa sau categorie de obiecte. In aceasta acceptiune.5. nivelul reusitei este foarte sensibil la factorul varsta. Cota totala poate fi interpretata in termeni de IQ pe baza unor tabele care dau marimea acestuia in functie de cota bruta si de varsta cronologica a subiectului. Eagly si Chaiken retin doua orientari in definirea atitudinilor. atitudinile trebuie sa aiba o anumita consistenta. comparativ cu cea a trasaturilor. in general. IQ se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie. Caracterul Termenul de caracter se refera. nazuinte. Una sustine ca atitudin ea este o . In lucrarea consacrata Psihologia atitudinilor . este destul de controversata. Item din matricile progresive Raven Performanta subiectilor permite fixarea lor intr-unul din nivelele inteligentei. idealuri.

numai atunci cand atitudinea se raporteaza la un comportament specific imediat. Avand in vedere ca nu intotdeauna gandurile si sentimentele sunt asociate si nu in mod obligatoriu ele ghideaza comportamentul. Cercetarile. ca trebuie sa aparem constanti cu noi insine in ochii altora. sinceritate. incredere. etnocentrism. pretuirea valorilor. prietenie. Relatiile dintre atitudini si comportament sunt ilustrate in figura 3. Nivelul de corespondenta intre atitudini si comportament are valori semnificative. admir. seriozitate. harnicie. numai in corelatie cu normele subiective . In acord cu aceasta abordare. Conformismul. sunt cuvinte prin care oamenii isi exprima atitudinile. modestie. permite utilizarea termenului de atitudine. acordul. (d) fata de cultura (deschidere. autoapreciere). In masura in care oamenii isi pierd increderea in capacitatea de a-si controla reactiile externe. iubesc. mandrie. ideilor sau imaginilor relevante. legat de un obiect si nu la comportament in general. in schimb. emotii). responsabilitate. exprimata printr-un anumit nivel de intensitate. o a doua abordare sustine ca aceasta inconsistenta a comportamentelor psihice si a reactiilor externe. atitudinile pot fi grupate in: (a) atitudini fata de propria fiinta (incredere. negativa sau mixta. perseverenta). de apartenenta (pretuire. cea afectiva . altruism. (e) fata de mediu (grija. Atitudinile reprezinta factori determinanti ai comportamentului. a credintelor. altercentrism). reprezinta evaluarea pozitiva sau negativa a unui obiect. arata ca intre atitudini si comportament exista o corespondenta mai redusa. sarguinta. dragoste. interes fata de creatia de valori). generozitate. (f) fata de spatiul socio-cultural. Imi place. constiinciozitat e.6. (b) o predispozitie comportamentala sau o tendinta de a actiona intr-un anumit fel. obedienta ne fac sa credem ca trebuie sa ne comportam intr-un anumit mod. o evaluare a obiectului pe baza unor elemente ale experientei anterioare. toleranta. atitudinile determina comportamentul numai atunci cand anticipam ca vom avea control asupra acestuia. recunostinta.combinatie a unor reactii afective. comportamentale si cognitive fata de un anumit obiect. empatie). In functie de obiectul orientarii. curaj. atitudinea este: (a) o reactie afectiva consistenta (sentimente. In al treilea rand. se considera ca atitudinile influenteaza comportamentul. numai pentru o singura componenta. orgoliu. ca trebuie sa actionam conform uzantelor sociale. demnitate. principialitate. Legatura dintre atitudini si comportament In mod obisnuit. (b) fata de altii (acceptare. pozitiva. . aparare si conservare). in raport cu acel obiect. imi displace. in legatura cu un obiect. responsabilitate. simpatie. ca oamenii tind sa se comporte in raport cu atitudinile. se diminueaza. Atitudinea deci. cu modul in care subiectul percepe opiniile altora despre ceea ce ar trebui sa faca. interesul lor de a actiona in consens cu atitudinile. detest. (c) fata de activitate (exigenta. urasc. promovarea valorilor. (c) o reactie cognitiva .

filosofice. unele au o influenta mai mare altele sunt mai putin semnificative. (b) sunt adanc legate de valori morale. Construirea atitudinilor Formarea atitudinilor . In al doilea rand. atunci cand sunt bine documentati si de a actiona in consecinta. pe baza informatiilor de care dispun. ale temperamentului si ale trasaturilor de personalitate. politice. In primul rand. Explicatii ale acestei deosebiri in forta modelatoare a atitudinilor putem gasi intr-o ipoteza provocatoare. de a putea fi mai rapid si mai usor aduse la lumina constiintei. Atitudinile ce rezulta din propria invatare. la grupul social din care fac parte indivizii. religioase. ale abilitatilor senzoriale si cognitive. se considera ca taria atitudinilor depinde de factori psihologici . la familie.Figura 3. toate avand suport genetic. se constata ca atitudinile mai stabile si cu valoare predictiva mai mare pentru comportament ul individului. de tendinta oamenilor de a crede in necesitatea consistentei cu atitudinile lor. sustinandu-se prin analogie. Legatura dintre atitudini si comportament Nu toate atitudinile au aceeasi putere in determinarea comportamentului. Un al treilea factor este accesibilitatea inalta a atitudinilor puternice de a fi constientizate . Argumentele aduse se refera la gradul mult mai mare de asemanare intre atitudinile gemenilor monovitelini. Se mai adauga asemanarile insusirilor somatice. fata de atitudinile gemenilor bivitelini sau ale fratilor obisnuiti crescuti impreuna. Pe de alta parte. sunt mai rezistente la schimbare. s-au format prin experiente personale . Cele mai semnificative atitudini sunt cele care: (a) afecteaza in mod direct realizarile si interesele personale. (c) se raporteaza la prietenii apropiati. atitudinile puternice au radacini genetice . indiferent daca au crescut separat sau impreuna. Cercetarile arata ca legatura dint re taria atitudinii si comportament depinde de mai multi factori. conform careia. predispozitia biologica a atitudinilor puternice.6.

acestea nu pot fi analizate decat asa cum functioneaza. comparativ cu . este comunicarea persuasiva. conditionare operanta.Procesul de constituire a atitudinilor este in ultima instanta un proces de invatare. De exemplu. etc. exersarea sau aplicarea in propriul comportament a regulilor. indiferent daca aceste persoane ii prezinta in mod intentionat sau nu. cerintelor. urmeaza mai degraba programul lectiilor facut de invatator. O modalitate adesea utilizata in mediile educationale. decodificarea mesajului si integrarea in universul cognitiv si afectiv al subiectului. de pozitia in raport cu tinta. care ii plac. Procesul se realizeaza treptat. de regulile sau restrictiile comportamentului. explicatiilor referitoare la comportamentul copilului. iar spre sfarsitul adolescentei. Efectele persuasiunii depind de cel putin trei elemente: sursa. prin interiorizarea normelor si mai tarziu a valorilor se va constitui autocontrolul . Uneori. adica impreuna. subiectul ia contact cu anumite patternuri comportamentale. in conditiile integrarii intr-un mediu social. controlul si evaluarea manifestarilor externe. mesajul. recompensa sau pedeapsa in raport cu faptele de conduita. invatare observationala. Calitatea de expert este un raport intre sursa si tinta. inca din primele zile de viata. vom expune cateva concluzii despre persuasiune: Expertii sunt mai persuasivi decat nonexpertii. Exista multe persoane care-si propun sa realizeze aceste schimbari. deoarece. reprezentantii bisericilor au aceeasi preocupare: schimbarea atitudinilor. Schimbarea atitudinilor Schimbarea atitudinilor este un proces care afecteaza toti oamenii. Procesul de invatare poate avea loc pe baza tuturor tipurilor invatarii: conditionare clasica. ulterior. de care este atasat si cu care i-ar placea sa se asemene sau cu care se identifica. Influenta universului social se exercita chiar mai devreme. sugestia . imitarea modelelor. avand si functii inhibitorii premeditate. cel putin sub aspectul exterior. argumentele specialistilor sunt mai credibile decat ale celor aflati in afara domeniului. tiparul lor comportamental. Sursele atractive sunt mai eficiente in schimbarea atitudinilor. adultul incepe dresajul copilului. de recunoasterea si aprecierea calitatilor sale de catre tinta. Formarea atitudinilor se realizeaza in perioada copilariei. tinta. vanzatorii. politicienii si cei care ii slujesc. acestea ajung la o anumita consistenta. vom incerca o prezentare sintetica a conditiilor ce trebuie intrunite in procesul de formare a atitudinilor: formularea de catre adult a regulilor . Sintetizand rezultatele cercetarilor. subiectul insusi vrea sa se schimbe. depinde de insusirile sursei. decat de parinte. inainte de nastere pe fondul receptivitatii copilului la incarcatura informationala si afectiva a mediului. procesarea informatiei legata de normele de conduita. Parintii si profesorii. dar si de initiere si derulare voluntara a actiunilor. comportamental. Ele sunt oferite de persoanele de referinta. cu unele modele de conduita. Sintetizandu-le principiile. avand puternice radacini in copilaria timpurie. supunerea la anumite reguli. un copil in primele clase.

ramanand in schimb. Caile persuasiunii Persoanele cu nevoi cognitive inalte sunt mai sensibile la taria argumentelor. nu credem si chiar refuzam sa fim influentati de acele persoane care vizeaza acest lucru. dispar. fata de mesajele ce par a fi emise cu scopul exclusiv al schimbarii. Mesajul care nu pare a fi destinat schimbarii atitudinilor. in reclame. Efectele credibilitatii sursei se risipesc in timp . acelasi lucru se poate vedea in activitatile comerciale. Similaritatea sursei cu tinta. in mod explicit. este mai eficient sa se adopte doua abordari. conteaza mai mult atributele sursei.cele neatractive. sunt adesea mai persuasivi decat cei ce vorbesc mai rar. mesajul transmis. de a afisa o imagine atractiva. Mesajul subliminal nu produce schimbari semnificative ale atitudinilor. Emotiile pozitive faciliteaza schimbarea atitudinilor: starea de bine. acordandu-i mai multa incredere decat unuia neatragator. in campaniile electorale. atributele sursei sunt mai putin importante decat mesajul. Persuasiunea este mai semnificativa prin asocierea mesajului cu emotii puternice ale auditoriului. iar cei cu nevoi cognitive mai . Cand auditoriul poseda atitudini contrare celor ce trebuie formate.7. favorizeaza persuasiunea. iar cand implicarea personala este scazuta. copiii se raporteaza la un profesor pe care-l percep ca fiind atractiv. Gradul de implicare a auditoriului in procesul schimbarii: cand tinta prezinta un nivel inalt al implicarii personale. este adesea mai eficient in acest sens. In general. adica sa se prezinte si argumente si contraargumente . Figura 3. cei cu inalta monitorizare a sinelui sunt influentati mai ales de tendinta de a face impresie. De exemplu. dispozitia pozitiva a oamenilor ii face mai receptivi la persuasiune. Oamenii care vorbesc rapid . Inducerea fricii de consecintele negative ale atitudinilor actuale poate duce la schimbarea acestora.

Pentru a depasi aceasta problema. Studierea atitudinilor pe baza reactiilor corporale involuntare . pentru a face o buna impresie. pleaca de la supozitia ca subiectii isi exprima opiniile adevarate. cu mai multe puncte. ritm cardiac. respiratie. mesajul trebuie sa se raporteze la valorile auditoriului. rezultatul masurarii trebuie interpretat cu multa precautie. doua cai ale persuasiunii: calea centrala si calea periferica. insa. Scorul total este derivat din insumarea raspunsurilor la itemi. se utilizeaza chestionare cu itemi multipli cunoscute sub denumirea de scale de atitudini . Prin inregistrarea variatiilor electromiografiei (EMG) faciale corelata cu natura mesajului se pot aduce corectii informatiilor dobandite prin metodele anterioare. Se diferentiaza in acest sens. Identificarea atitudinilor Cea mai usoara cale de evaluare a atitudinilor este aceea de a-i intreba pe oameni in mod direct. cand nu se afla in proximitatea spatio-temporala a acesteia sau daca foloseste asanumita tehnica a inocularii. de exprimarea sau de formularea intrebarii. Masurarea nivelului general al activarii.reduse sunt mai sensibili la continutul emotional al mesajului si la caracteristicile sursei. Inregistrarea activitatii electrice a creierului. cat de mult agreeaza sau nu. oamenii nu sunt dispusi sa admita sau sa recunoasca propriile esecuri. raspunsul poate fi influentat de context. dilatarea pupilelor ofera numai indicatori ai intensitatii. De fiecare data. de circumstante. nici fata de ei insisi. uneori. intrucat. Rezistenta la mesajul persuasiv se realizeaza atunci cand tinta este prevenita asupra intentiilor de persuasiune. sunt scalele Likert. masurarea bazata pe autoevaluare. . prin electroencefalografie (EEG) – informatii legate de tipul de unde cerebrale – poat e de asemenea. o reprezinta observarea comportamentului . Tehnica acestor scale consta in a prezenta subiectilor enunturi legate de obiectul atitudinii si de a le cere sa indice pe o scala. cand reuseste sa denigreze valoarea sursei. Intre cele mai cunoscute. Metoda autoevaluarii este directa si deschisa. atitudinile sunt prea complexe pentru a fi masurate astfel. contribui la masurarea atitudinilor. indiferent de procedura. putandu-si astfel. cat de puternic este acordul sau dezacordul lor cu fiecare formulare. O alta cale de a descoperi atitudinile. asa cum isi controleaza si propria descriere sau autoevaluare. a arousalului nu poate diferentia intre atitudinea pozitiva si cea negativa. dar nu ai naturii pozitive ori negative ai atitudinii. Se stie ca. deoarece. de multe ori. opinii sau prejudecati. Pentru a fi persuasiv. Retinand problemele pe care le implica metoda observatiei trebuie sa mai adaugam ca oamenii isi monitorizeaza comportamentul. construi contraargumente.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->