Capitolul I Introducere in studiul microbiologiei

I.Obiectul microbiologiei Microbiologia este acea parte a biologiei care studiaza caracterele generale ale microbilor,forma,structura,activitatea fiziologica si biologia acestora.In cadrul acestei stiinte microbiologia medicala umana sau veterinara se ocupa cu studiul microorganismelor patogene pentru om sau animal si cu descifrarea mecanismelor de aparare pe care macroorganismul le opune acestor agenti agresori. Microbii sunt organism foarte mici,dimensiunea lor fiind exprimata in micron(a mia parte dintr-un mm) sau milimicroni (a milioana parte dintr-un mm) astfel incat ei nu pot fi vazuti decat cu aparate care maresc de sute de mii de ori.Microbii sunt de doua feluri:patogeni si nepatogeni.Germenii patogeni produc imbolnaviri,pe cand cei nepatogeni denumiti saprofiti nu produc decat ocazional boala. Este cunoscut ca unele microorganisme,prezente in cavitatile natural ale omului nu numai ca nu sunt patogene dare le au un rol biologic pozitiv.Flora microbiana normal din intestine sintetizeaza unele vitamine din grupul B necesare organismului uman dar pe care acesta nu are capacitatea de a le fabrica.In alte situatii,unele microorganisme contribuie la mentinerea starii de sanatate prin activitatea antagonica pe care acestea o manifesta fata de germenii patogeni. Existenta unui numar impresionant de mare de specii microbiene a facut necesara gruparea acestora dupa unele caractere generale commune si desprinderea unor ramuri importante din cadrul general al

microbiologiei:virusologia (inframicrobiologia) se ocupa cu studiul virusurilor (inframicrobilor),bacteriologia-studiaza bacteriile,micologiastudiaza ciupercile microscope parazite si protozoologia medicala care studiaza parazitii microscopic.Bolile provocate de virusuri poarta denumirea generala de viroze,cele provocate de bacteria,bacterioze,cele produse de ciupercile patogene,micoze,iar cele provocate de paraziti,parazitoze.

2.SCURT ISTORIC AL MICROBIOLOGIEI Microbiologia este o stiinta relative tanara.Dupa cum vom vedea,ea a aparut si s-a dezvoltat in stransa legatura cu dezvoltarea stiintelor naturii,a fizicii si a chimiei.La randul ei,microbiologia a contribuit la dezvoltarea biologiei in general,a biochimiei,a fiziologiei si mai ales a geneticii,careia i-a oferit si ii ofera in continuare modele experimentale fundamentale fara de care progresele extraordinare realizate astazi in domeniul cunoasterii ereditatii si variabilitatii materiei vii nu ar fi fost posibile. De asemenea trebuie remarcata contributia exceptionala a microbiologiei la fundamentarea stiintifica a diagnosticului de laborator in domeniul bolilor infectioase precum si la descoperirea mijloacelor modern de prevenire si combatere a acestor boli.Este sufficient sa amintim doar de vaccinuri si antibiotic care au dus in cele din urma nu numai la diminuarea considerabila a unor epidemii(ciuma,holera,febra tifoida etc.)care au decimat milenii de-a randul omenirea dar si posibilitatea disparitiei acestora de pe planeta noastra pentru totdeauna(ex. Variola) Se poate spune pe drept cuvant ca istoria microbiologiei reprezinta insasi istoria medicinii moderne.

Inceputurile microbilogiei sunt legate de inventarea microscopului de catre olandezul Antonie Van Leeuwenhock (1632-1723).Cu ajutorul acestui instrument rudimentar care marea de 300 de ori,Leeuwenhock a putut vedea numeroase organism vii,invizibile cu ochiul liber,pe care lea denumit animalcule.Acestea aveau forme sferice,de bastonasesau spiralate corespunzand principalelor varietai morfologice ale bacteriilor pe care le cunoastem astazi.Aceste descoperiri au relansat cercetarile si discutiile asupra originii vietii si a teoriei generatiei spontane. Adevartul intemeietor al microbilogiei trebuie considerat chimistul francez Louis Pasteur(1882-1895) care a inceput prin a demonstra rolul unor microorganism in fermentatia alcoolica si lactica,ajungand la descoperirea fenomenelor de aerobioza si anaerobioza.In anul 1864 a facut o experienta ingenioasa in care a utilizat un bullion steril prevazut cu un tub de sticla de forma unui gat de lebada astfel incat in mediu sa nu poata patrunde din afara germenii vii.Mediul de cultura a ramas steril in mod indefinite demonstrand prin aceasta falsitatea teoriei generatiei spontane.Pasteur a facut de asemena numeroase alte descoperiri dintre care citam:pricipiul imunizarii prin vaccinare si introducerea in practica a vaccinului antirabic si anticarbunos,descoperirea a numeroase bacterii patogene cu demonstrarea rolului lor in anumite boli,punerea la punct a tehnicii de sterilizare prin pasteurizare etc. Joseph Lister (1827- 1912),chirurg englez,a pus bazele asepsiei in interventiile chirurgicale prin introducerea de vapori de formol in salile de operatie si acoperirea plagilor chirurgicale cu pansamente imbibate in solutie de fenol.Aceste masuri au condus la scaderea spectaculoasa a complicatiilor infectioase si a mortalitatii posoperatorie.

Robert Koch (1843-1910),medic german,a descoperit agentii etiologici ai unor afectiuni bacteriene grave cum sunt tuberculoza,antraxul si holera.El a utuilizat si realizat pentru prima data mediile de cultura bacteriologice solide care au permis izolarea si ulterior obtinerea unor culture bacetriene pure.Prin stabilirea unor criteria stiintifice riguroase (Postulatele lui Koch) a permis identificarea si diferentierea unei bacteria patogene de un germen saprofit neimplicat in etiologia unei boli. Ilia Mecinikov (1845-1916),microbiolog rus,descendent din familia spatarului Nicolae Milescu,poate fi considerat parintele imunologiei.Pornind de la experiente pe animale inferioare de origine marina,el a demonstrate existent la om si animale a anumitor celule,numite fagocite,care inglobeaza si digera diverse particule,printer care si microbii patrunsi in organism.Acest fenomen reprezinta unul din cele mai importante mijloace de aparare ale organismelor impotriva bacteriilor patogene(fagocitoza). Dimitri Ivanivski (1864-1920),botanist rus,a descoperit,in anul 1892,pentru prima data,un virus,microorganism de dimensiuni ata de mici incat nu se poate vedea la microscopul optic si trece prin ultrafiltrele unei noi stiinte-virusologia sau inframicrobiologia. In prima jumatate a secolului nostrum,descoperirea chimioterapicelor(Erlich),a sulfamidelor(Domagk)si a antibioticelor (Fleming) a dus la cele mai spectaculoase rezultate terapeutice ale bolilor infectioase. In tara noastra doi savant de renume mondial,Victor Babes si Ioan Cantacuzino,au contribuit in mod substantial la fondarea microbiologiei si a imunologiei modern. Victor Babes(1854-1926) a lucrat in laboratorul lui Pasteur la Paris,iar mai tarziu,in laboratorul lui Koch.Este creatorul Institutului V.Babes din Bucuresti.Impreuna cu A.V. Cornil,a scris primul tratat

de bacteriologie din lume.A adus contributii importante la studiul turbarii,al leprei,al tuberculozei,al holerei,al difteriei etc.A descoperit peste 50 de microbi,a pus in evidenta corpusculii Babes-Negri in celulele nervoase ale indivizilor morti de turbare,corpusculii Babes Ernst in bacilii difterici,iar in cercetarile sale asupra antagonismului bacterian a anticipat descoperirea antibioticelor. Ioan Cantacuzino (1863-1934),creatorul scolii romanesti de microbiologie si medicina experimental,a fondat in anul 1921,Institutul de microbiologie care ii poarta numele.Prin realizarile sale,aceasta institutie sanitara de prim ordin a contribuit si contribuie in mod hotarator la prevenirea si supravegherea epidemiologica a bolilor infectioase cu extindere in masa.Opear stiintifica a profesorului Ioan Cantacuzino este vasta si cuprinde cercetari asupra imunitatii,studii asupra holerei,a scarlatinei,a tifosului exantematic etc.Profesorul Ioan Cantacuzino este acela care a elaborat prima lege sanitara in tara noastra. Opera acestor doi mari savanti romani in domeniul microbiologiei a fost continuata si amplificata de Constantin Levaditi, Dimitrie Combiescu,Constantin Ionescu-Mihaiesti,Stefan S. Nicolau, Mihai Ciuca, Lidia Mesrobeanu si altii.Astazi,aceasta activitate se desfasoara in continuare in special in cele doua mari Institute de profil din tara noastra:Institutul de microbiologie Cantacuzino si Institutul de Inframicrobiologie Stefan S. Nicolau,activitate orientate in permanenta spre satisfacerea necesitatilor de ocrotire a sanatatii oamenilor,prin pregatirea de cadre specializate,indrumare tehnica si mai ales prin prepararea unor produse biologice utilizate in diagnosticul,profilaxia si tratamentul bolilor infecto-contagioase.

3.MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATORUL DE MICROBIOLOGIE In laboratoarele de microbiologie sunt manipulate si vehiculate in permanenta material infecte(produse patologice,culturi animale de experienta etc.),care contin agenti cauzali ai celor mai felurite boli infectioase sau parazitare.De asemenea sunt utilizate o serie de substante chimice care pot fi daunatoare sanatatii sau care,prin natural or,pot da nastere la accidente grave(intoxicatii,arsuri,explozii,incendii etc.). Manevrarea incorecta a aparaturii,ca si deficientele de organizare a muncii pot pune in pericol viata si sanatatea celor care activeaza in aceste laboratoare. Pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale este necesa sa se respecte cu strictete o serie de masuri de protective. Laboratorul va avea peretii,tavanul si podeaua fara fisuri sau crapaturi pentru a nu retine in mod accidental material contaminat si pentru a putea fi spalate cu solutii dezinfectante. Se va asigura o protective absoluta contra insectelor,rozatoarelor sau a altor animale care pot raspandi agenti patogeni in afara laboratorului. In fata usii laboratoarelor cu infectiozitate mare se va afla un stergator de picioare imbibat cu solutie dezinfectanta. Personalul laboratoarelor in care se lucreaza cu germeni cu infectiozitate mare va purta,dupa caz,ochelari de protective,boneta,masca,manusi de cauciuc acoperite cu manusi de panza,pantofi sterilizati,halite chirurgicale cu manecile legate,pantaloni de panza etc.

Echipamentul de protectie folosit se va pastra separate de imbracamintea de strada. Sterilizarea echipamentuluji de protectie in laboratoarele cu infectiozitate mare se va face in laboratorul respective imediat dupa terminarea lucrului. In cazul contaminarii accidentale a echipamentului de protectie,acesta se va dezinfecta sau steriliza imediat.Daca o regiune a corpului ajunge in contact cu materialul infectat,se va face imediat dezinfectia suprafetelor atinse. In timpul lucrului este cu desavarsire interzis fumatul,consumarea de alimente si,in general,ducerea mainilor la gura sau la fata.Se vor respecta toate instructiunile tehnice de lucru,pentru a se preveni inteparea tegumentelor cu acul de seringa,cu pipeta Pasteur sau cu sticla sparta si pentru a evita contactul cu partile contaminate ale instrumentelor sau cu produse infectate. Manipularea aparatelor care pot prezenta pericol de accidente(autoclave,pupinele,centrifuge,aparate de liofilizare etc.)se va face respectandu-se instructiunile de functionare afisate la loc vizibil. Pe mesele de lucru,dulapuri etc.nu se vor depozita si nici nu se vor pastra material(vase sticle substante)neutilizabile la lucrarea in curs. Se interzice accesul persoanelor straine de laborator .Accesul in interes de serviciu se permite numai cu echipament de protective si cu respectarea masurilor indicate in asemenea conditii. Toate laboartoarele vor fi dotate cu trusa de prim ajutor.

Personalul care lucreaza cu germane pentru care care exista un vaccine efficient va fi vaccinat obligatoriu la angajare si revaccinate dupa specific. Decontaminarea loculi de munca este obligatorie la terminarea lucrului sau ori de cate ori este nevoie.In fiecare camera a laboratorului va exista un recipient cu solutie dezinfectanta pentru dezinfectia locului de munca sau a mainilor. Ansa de platina se va striliza prin flambare imediat dupa fiecare utilizare. Pipetele Pasteur,pipetele gradate si lamele de sticla se vor cufunda dupa utilizare in solutie dezinfectanta.Cutiile Petri,eprubetele,cupele centrifuga balonasele sau alte recipiente care contin material infectat vor fi introduse in galeti de infecte prevazute cu capac etans,in care vor fi transportate la autoclava pentru sterilizare 30 de min.,la 120C. Instrumentele metalice vor fi sterilizate prin fierbere 30 min.In cazul contaminarii cu spori,instrumentele vor fi sterilizate 30 min la 120C. Materialele care,prin natural or nu pot fi dezinfectate,sau sterilizate ca mai sus,vor fi supuse unor metode special de dezinfactie (radiatii,ionizare,gaze) Spalarea materialelor si a instrumentelor de laborator se va face numai dupa sterilizarea prealabila. Orice aparat sau obiect susceptibil de contaminare(custi de animale,centrifuge,seringi etc.) va fi sterilizat inainte de a fi predate atelierului de reparatii. Iradierea cu ultraviolet a suprafetei de lucru si a aerului din camera se va face cu o intensitate sip e durata corespunzatoare normelor de

randament optim al lampii de dezinfectie intrebuintata pentru distant respectiva.Iradierea se aplica numai dupa indepartarea prafului si spalarea cu apa si degresante(sapun,detergent,soda) a suprafetei sau a incaperii ce urmeaza a fi dezinfectata cu ultraviolet. Este interzisa stationarea persinalului in incaperea in care sunt aprinse lampi de ultraviolete.In timpul lucrului la hota cu lampa de ultraviolete aprinsa,personalul va purta obligatoriu ochelari de protective adecvati.Se va asigura protectia corespunzatoare a pielii prin umbrire:paravan,manusi,maneci,cozoroc etc. Pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale, o deosebita atentie se va acorda sterilizarii ansei de platina,pipetarii,aglutinarii pe lama,centrifugarii,majorarii si omogenizarii produselor care contin germeni vii,paraziti sau fragmente de paraziti si manipularii fiolelor care contin produse infectante liofilizate.In cursul operatiilo care prezinta risc mare de raspandire a materialului infectios se va aseza pe masa de lucru o hartie de filtru imbibata cu solutie dezinfectanta,de marime corespunzatoare zonei de lucru. La inceperea lucrului prima persoana care intra in laboartor se va convinge ca atmosfera nu este incarcata cu gaze imflamabile sau toxice,inainte de a folosi surse de scanteie electrica sau de foc.Dupa terminarea lucrului ultima persoana care paraseste laboratorul este obligate sa verifice daca sunt stinse becurile de gaz,de lumina electrica,aparatele electrice,cu foc,abur,robinetele de apa,conductele de gaze si daca este asigurata ventilatia. Daca se observa in laborator scurgeri de gaze sau substante toxice,se vor lua urmatoarele masuri: -nu se va actiona nici un dispozitiv producator de scanteie electrica sau de foc;

-se va asigura ventilatia naturala prin deschiderea ferestrelor si a usilor; -se vor lua masuri urgent de reparare sau de inlaturare a sursei generatoare de atmosfera periculoasa.