Sunteți pe pagina 1din 11

SP_2_DP_2

Sociologie Psihologie - Didactica Psihologiei

SP_2_DP_2 Sociologie Psihologie - Didactica Psihologiei

TRUE/FALSE

1. EducaŃia are menirea de a extrage şi prelucra, în funcŃie de cerinŃele societăŃii, precum şi de capacităŃile intelectuale ale celor care învaŃă, şi de specificul fiecărui domeniu al cunoaşterii, reflectat în obiectele de studiu, tot ce e mai valoros în cultura materială şi spirituală a omenirii, precum şi de a le oferi, sub formă prelucrată, prin mijloace adecvate, idealurile intelectuale, morale, estetice, religioase etc.

2. RelaŃia dintre societate şi educaŃie este univocă. La rândul ei, educaŃia nu influenŃează societatea.

3. Este adevărat că educaŃia apare ca un proces intenŃionat şi are, în acelaşi timp, caracter conştient şi activ?

4. Didactica specialităŃii (deci şi didactica psihologiei) reprezintă o ştiinŃă (disciplină de studiu) de sine-stătătoare?

5. Metodele şi tehnicile de predare-învăŃare-evaluare aparŃin atât profesorului, cât şi elevilor în actul didactic.

6. RelaŃia dintre didactica generală şi didacticile specialităŃilor are în vedere aspectele, domeniile care Ńin, îndeosebi, de componenta aplicativă, metodologică a procesului didactic, comune (nu neapărat identice) pentru toate disciplinele, raportate la ceea ce are specific fiecare arie curriculară, precum şi disciplinele de studiu incluse în acestea.

7. Didacticile speciale (specialităŃilor) abordează legităŃile procesului de învăŃământ adaptate la ceea ce are specific fiecare obiect de studiu, atât sub aspectul finalităŃilor, cât şi al conŃinuturilor, al metodologiei şi al evaluării activităŃii didactice.

8. Între didactica generală şi didactica specialităŃii (deci şi didactica psihologiei) există un raport de interdependenŃă, de reciprocitate?

1

9.

Conceptul de metodică este sinonim cu sintagma didactică specială sau didactica specialităŃii?

10. Tehnologia didactică modernă propune ca întâi să se proiecteze obiectivele (adică finalitatea, ceea ce se doreşte să se producă în final), apoi are loc acŃiunea de instruire, de învăŃare, iar în încheierea secvenŃei de instruire se constată şi se măsoară ceea ce s-a obŃinut (evaluarea).

11. Între componentele procesului didactic nu există interdependenŃă

12. În condiŃiile societăŃii contemporane, ca urmare a reglementărilor stabilite în Noul Curriculum NaŃional şi în planul – cadru, liceul este structurat pe filiere, profiluri şi specializări.

13. „Ciclul de aprofundare”, constituit din clasele X-XI, are ca obiectiv major aprofundarea studiului în profilul şi specializarea aleasă, asigurând în acelaşi timp, o pregătire generală pe baza disciplinelor şcolare din trunchiul comun de discipline şi a opŃiunilor din celelalte discipline.

14. Este adevărat faptul că, inclusiv în situaŃia în care fiecare ciclu curricular are obiective proprii, acestea se cirsumscriu, fiecare la locul său, în sistemul întregului învăŃământ, structura acestuia având un caracter unitar?

15. Între obiectivele specifice fiecărui ciclu curricular în parte nu există o continuitate firească, iar realizarea lor în ansamblu nu asigură implicit înfăptuirea obiectivelor generale ale învăŃământului, potrivit exigenŃelor societăŃii contemporane şi a celei viitoare, în care se vor integra tinerii după încheierea studiilor, iar apoi pentru formarea lor continuă.

16. Programele şcolare reprezintă o componentă de mare însemnătate a Curriculum-ului NaŃional. Ele consemnează oferta educaŃională a unei anumite discipline de învăŃământ pentru un parcurs şcolar determinat şi reprezintă instrumentul didactic principal, care descrie condiŃiile reuşitei învăŃării exprimate în termeni de obiective, activităŃi de învăŃare, conŃinuturi şi standarde de performanŃă.

2

17. Programele şcolare sunt structurate pe discipline de studiu; ele descriu oferta educaŃională a acestora pe un parcurs şcolar determinat (an şcolar, ciclu şcolar, treaptă de învăŃământ).

18. Programele şcolare pentru clasele liceale nu au o schemă aparte faŃă de cele ale şcolii generale, structura lor fiind aceeaşi.

19. Proiectarea activităŃii didactice este un demers care priveşte îndeosebi activitatea profesorului. Aceasta apare ca un ansamblu de operaŃii şi acŃiuni de anticipare a acestora, conferindu-i un caracter sistematic, raŃional şi, ca urmare, o eficienŃă sporită.

20. Demersul didactic personalizat exprimă dreptul şi libertatea profesorului de a lua decizii asupra modalităŃilor pe care le consideră optime în creşterea calităŃii procesului de învăŃământ, respectiv răspunderea personală pentru asigurarea unui parcurs şcolar individualizat, în funcŃie de condiŃii şi cerinŃe concrete

21. Este adevărat faptul că demersul didactic personalizat se referă la dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităŃilor pe care le consideră optime, în vederea creşterii calităŃii procesului de învăŃământ (pentru a asigura, astfel, elevilor, un parcurs şcolar individualizat)?

22. „Proiectarea unei unităŃi de învăŃare” (ca şi a fiecărei teme sau lecŃii în parte), are la bază parcurgerea unui set de întrebări, care precizează elementele procesului didactic, într-o succesiune logică, în vederea atingerii obiectivelor de referinŃă şi a competenŃelor specifice stabilite.

23. Este adevărat faptul că Didactica specialităŃii este o disciplină ştiinŃifică al cărei obiectiv este optimizarea procesului de predare-învăŃare-evaluare, fiind orientată spre natura cunoştinŃelor şcolare şi modul de organizare a predării conŃinutului, spre modalităŃi de transmitere a acestora, prin intermediul diferitelor discipline de studiu, de specialiate? Putem afirma acest lucru şi în ceea ce priveşte Didactica psihologiei?

24. Didactica psihologiei se raportează la principiile didacticii generale în soluŃionarea unor probleme specifice?

3

25. Didactica psihologiei are în vedere acŃiuni permanente de perfecŃionare a propriilor activităŃi de predare-învăŃare-evaluare, activităŃi ce vizează dobândirea acelor cunoştinŃe, atitudini şi competenŃe solicitate atât de programa şcolară de sociologie pe de o parte, cât şi de practica economico-socială, pe de altă parte.

26. Didactica specialităŃii realizează adaptarea noŃiunilor de principii, finalităŃi, conŃinut, metode, forme de organizare, strategii de proiectare şi de evaluare pentru fiecare disciplină şcolară.

27. Orice acŃiune de proiectare şi realizare a unei lecŃii la psihologie reprezintă, de fapt, un set de decizii pe care profesorul le ia pentru a pune în corelaŃie elementele prioritare ale activităŃii sale şi a găsi varianta optimă în raport cu situaŃia educaŃională concretă.

28. Proiectul de lecŃie la psihologie se compune doar dintr-o parte introductivă (pagină de protocol), elemente comune oricărei lecŃii.

29. Există mai multe tipuri de lecŃii, determinate de faptul că sarcinile didactice fundamentale pot fi diferite în anumite etape ale procesului de învăŃământ şi anume: comunicare de noi cunoştinŃe, formarea de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi sistematizare, verificare şi apreciere.

30. Proiectarea este acŃiunea de anticipare şi pregătire a activităŃilor didactice şi educative pe baza unui sistem de operaŃii, concretizat în programe de instruire diferenŃiate prin creşterea performanŃelor.

31. Programa şcolară reprezintă un document normativ, în sensul că stabileşte obiective, adică Ńintele ce urmează a fi atinse prin intermediul actului didactic ?

32. Atunci când se realizează lectura programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate două sau mai multe obiective de referinŃă. Pentru realizarea obiectivelor de referinŃă, învăŃătorul poate organiza diferite tipuri de activităŃi de învăŃare.

4

33. Planificarea calendaristică se transformă într-un document administrativ formal care repetă modul de gestionare a timpului propus de programa analitică, într-un document de interpretare personală a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaŃia concretă din clasă.

34. Fiind un document oficial, programa şcolară la psihologie este obligatorie; profesorul este însă suveran în stabilirea structurilor şi a succesiunilor acestora, în alocarea numărului de ore sau în efectuarea chiar a unor modificări.

35. O lecŃie la psihologie, ca de altfel la orice disciplină, încorporează în sine toate componentele procesului de învăŃământ: obiective, conŃinuturi, forme de organizare, criterii de evaluare, relaŃii pedagogice etc, toate într-o strânsă interdependenŃă.

36. Când vorbim de proiectarea unei lecŃii la psihologie întâi Ńinem cont de selectarea resurselor educaŃionale sau delimitarea conŃinutului învăŃării, apoi de găsirea resurselor necesare şi în final de identificarea şi dimensionarea obiectivelor educaŃionale ale lecŃiei.

MULTIPLE CHOICE

1. EducaŃia este o acŃiune ce se exercită asupra personalităŃii umane, indiferent de vârsta pe care o are, un proces continuu, de unde şi cunoscuta sintagmă de educaŃie :

a. intelectuală

b. permanentă

c. educaŃie la frontiera dintre milenii

2. DefiniŃia dată educaŃiei şi anume: „EducaŃia nu înseamnă pregătirea pentru viaŃă; ea este însăşi viaŃă”, îi aparŃine lui:

a. Im. Kant

b. E. Durkheim

c. J. Dewey

5

3.

DefiniŃia dată educaŃiei şi anume: „EducaŃia este acŃiunea generaŃiilor adulte asupra celor nepregătite încă pentru viaŃa socială”, îi aparŃine lui:

a. J. Dewey

b. J. Fr. Herbart

c. E. Durkheim

4. DefiniŃia dată educaŃiei şi anume: „EducaŃia este acŃiunea de formare a individului pentru el însuşi, dezvoltându-i-se o multitudine de interese”, îi aparŃine lui:

a. J. Dewey

b. J. Fr. Herbart

c. Pestalozzi

d. E. Durkheim

5. Pedagogia, ca disciplină de studiu, poate fi definită ca:

a. teorie generală a educaŃiei

b. ştiinŃă a instruirii şi învăŃării

c. latură a psihologiei educaŃiei

6. Conceptul de „didactică” derivă din grecescul „methodos” şi desemnează:

a. calea de urmat în vederea atingerii unui scop determinat

b. situaŃie, stare, fapt

c. un instrument de cercetare psihopedagogică

7. Metodologia didactică reprezintă

a. o activitate de învăŃare

b. ştiinŃa folosirii metodelor şi tehnicilor de predare-învăŃare-evaluare folosite în activitatea didactică (de învăŃământ)

c. o formă de evaluare

8. Strategia didactică reprezintă:

a. un plan al învăŃării

b. o latură a educaŃiei

c. ansamblul metodelor şi mijloacelor de predare-învăŃare-evaluare

6

9.

Obiectivele educaŃionale reprezintă:

a. concretizare a scopului, indicând ce se aşteaptă să devină elevul, tânărul, ca rezultat al procesului didactic

b. modul în care trebuie să se comporte elevul după ce a parcurs

o

o anumită experienŃă de învăŃare

c. performanŃa pe care o înregistrează, în formarea sa elevul instruit, după fiecare secvenŃă de învăŃare

a. a + b+c

b. a + c

c. b + c

10. În structura sistemului de învăŃământ românesc s-au introdus aşa-numitele cicluri curriculare. Acestea reprezintă

a. o formă de învăŃământ

b. perioade ale şcolarităŃii, grupând mai mulŃi ani de studiu

c. un an de studiu

11. Ciclul curricular „achiziŃii fundamentale” este constituit din:

a. grupa pregătitoare de la grădiniŃă şi clasele I şi a II-a ale şcolii primare

b. numai grupele grădiniŃei

c. nivelul primar (clasele I-IV)

12. „Ciclul de dezvoltare” cuprinde:

a. grupa pregătitoare de la grădiniŃă şi clasele I şi a II-a ale şcolii primare

b. nivelul primar (clasele I-IV)

c. clasele a III-a şi a IV-a ale şcolii primare şi clasele a V-a şi a VI-a gimnaziale

d. numai clasele a IV-a, a V-a şi a VI-a

7

13. „Ciclul de dezvoltare” are ca obiectiv major:

a. „alfabetizarea” iniŃială a copiilor

b. formarea capacităŃilor de bază necesare pentru activitatea de învăŃare

c. orientarea elevilor în vederea exprimării libere a opŃiunii şcolare şi profesionale ulterioare

14. „Ciclul de observare şi orientare” cuprinde:

a. clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a

b. nivelul gimnazial (clasele V-VIII)

c. clasele a IX-a şi a X-a

15. „Ciclul de specializare” cuprinde:

a. clasele a IX-a şi a X-a

b. clasele XII-XIII (inclusiv pentru elevii care urmează la seral)

c. clasele a X-a, a XI-a, a XII-a

16. În sens restrâns, curriculum-ul desemnează:

a. ansamblul proceselor educative şi al experienŃelor de învăŃare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.

b. ansamblul documentelor şcolare de tip reglator de unde şi denumirea de curriculum formal sau oficial) în care sunt consemnate datele esenŃiale privind procesele educative şi experienŃele de învăŃare pe care şcoala le oferă elevului

c. nici una din variantele menŃionate

17. „Limbă şi comunicare”, „Om şi societate”, „Matematică şi ştiinŃe ale naturii”, „Arte”, „EducaŃie fizică şi sport”, „Tehnologii”‚ „Consiliere şi orientare” poartă denumirea de :

a. cicluri curriculare

b. arii curriculare

c. documente curriculare

8

18. Cele trei dimensiuni fundamentale ale procesului de învăŃământ sunt:

Predarea, ÎnvăŃarea şi

a. simularea

b. evaluarea

c. curriculum

19. „Unitatea de învăŃare” reprezintă:

a. o structură didactică deschisă şi flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, ce se indică prin titluri (sau teme) stabilite de către profesor

b. un proiect de lecŃie

c. un plan de învăŃământ

20. Proiectarea activităŃii semestriale reprezintă o proiectare a activităŃii anuale şi constă în:

a. precizarea obiectivelor terminale ale fiecărui capitol

b. repartizarea materiei pe lecŃii şi alte tipuri de activităŃi

c. stabilirea lecŃiilor de recapitulare şi sistematizare, precum şi a lecŃiilor de evaluare

d. selectarea mijloacelor de învăŃământ

e. întocmirea fişei psihopedagogice a elevului

a. a+c

b. a+b+c+d

c. e

d. b+d

9

21. Activitatea de proiectare pedagogică implică două operaŃii care intervin în mod global şi în mod eşalonat. Care sunt acestea?

a. OperaŃia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educaŃie, realizată:

b.

OperaŃia de analiză a componentelor planului sau a programelor

de

instruire/educaŃie, realizabilă prin stabilirea unor corespondenŃe între:

c.

OperaŃii (acŃiuni)

de

predare –

învăŃare – evaluare,

adaptabile

la

diferite condiŃii de învăŃare interne şi externe.

a. a + c

b. a + b

c. b + c

22. În elaborarea planificării procedăm astfel:

a.Citim atent programa

b.Stabilim succesiunea de parcurgere a conŃinuturilor

c.Corelăm fiecare conŃinut în parte cu obiectivele de referinŃă vizate

d.Verificăm concordanŃa dintre traseul educaŃional propus şi oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)

e.Alocăm timpul necesar pentru fiecare conŃinut, în concordanŃă cu obiectivele de referinŃă vizate.

a. a+d

b. a+b+e

c. a+b+c+d+e

d. b+c+e

10

23. O unitate de învăŃare este:

a. coerentă din punct de vedere al obiectivelor vizate;

 

b.

unitară din punct de vedere tematic (adică al conŃinutului);

c.

desfăşurată în mod continuu pe o perioadă de timp;

d.

finalizată prin evaluare

a.

a+d

b.

a+b+c

c.

b+c+e

d.

a+b+c+d

24. Care din următoarele sintagme desemnează proiectarea activităŃii didactice?

a. „proiect de activitate didactică”, „proiect de lecŃie”

b. „planificare calendaristică

c. lecŃia de transmitere şi însuşire de noi cunoştinŃe

d. „proiect de unitate de învăŃare”

e. catalogul

a. a+b+d

b. a+b+c

c. b+c+d

d. c+d+e

e. a+d+e

11