ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

Materialul genetic este organiza in trei nivele 1. GENOMIC-reprezinta nivelul superior de organizare a materialului genetic 2. CROMOZOMIAL-reprezinta substratul morfologic al ereditatii si al variabilitatii 3. GENIC-reprezinta unitatea elementara, structurala si functionala a materialului genetic
NIVELUL GENOMIC Genomul reprezinta ansamblul complex de secvente nucleotidice ADN al unui individ sau specie. Genomul uman a fost impartit intr-un genom complex si majoritar care reprezinta cca. 99,9% si este genomul nuclear, iar restul este un genom mic si simplu 0,1% si este numit genomul mitocondrial. In ceea ce priveste genomul nuclear un sfert din el este reprezentat de ADN-ul genic si 3 sferturi de ADN-ul extragenic, iar din ADN-ul genic doar 10% este ADN-ul codat. Caracteristicile genomului nuclear 1. 2. 3. 4. 5. 6. Dimensiune: 3.2 megabaze Numarul de gene: 35000 ADN-ul codant doar 10% din genom ADN-ul nuclear se asociaza cu proteine histonice si non-histonice Majoritatea genelor nucleare prezinta introni (secventele neinformationale) ADN-u nuclear se realizeaza conform legilor lui Mendel

Caracteristicile genomului mitocondrial Dimensiune: 16.6 kilobaze Prezinta 37 gene ADN-ul codant-97% ADN-ul mitocondrial nu se asoziaza cu proteine Genele din genomul mitocondrial nu prezinta introni Ereditatease realizeaza exclusiv pe linie materna

Molecula de ADN mitocondrial este o molecula circulara, care prezinta in structura sa o catena H (catena grea) pe care se gasesc 28 dintre gene, o catena L (catena usoara) pe care se gasesc restul de 9 gene si o mica regiune denumita bucla D in care molecula prezinta 3 catene datorita atasarii la catena H a unei secvente ADN (notata ADN 7S). Genele mitocondriale au fost impartite astfel: 13 sunt gene care codifica pentru lanturi polipeptidice din structura proteinelor 22 sunt gene care codifica pentru ARN-ul de transfer 2 sunt gene care codifica pentru ARN-ul ribozomal

NIVELUL CROMOZOMIAL Cromozomii sunt elemente dinamice si constante ale nucleului care detin functii genetice esentiale. Fiind elemente dinamice cromozomii isi modifica aspectul, forma si activitatea in functie de fazele ciclului celular. Astfel, la inceputul diviziunii cromatina se condenseaza si se spiralizeaza formand cromozomii, iar la sfarsiul diviziunii cromozomii se decondenseaza si despiralizeaza formand fibra de cromatina. In concluzie, cromatina si cromozomii sunt 2 modalitati distincte de organizare morfo-functionala a materialului genetic in interfaza si diviziune. La eucariote cromozomul este alcatuit din: 13-16% ADN 12-13% ARN Majoritarul 68-72% este reprezentat de proteinele histonice si non-histonice

HISTONELE Sunt proteine bazice cu mare afinitate fata de ADN de care se ataseaza la nivelul incizurii laterale mici a dublului helix. Exista 5 hitone prezente la toate eucariotele Histona H1 Histona H2A Histona H2B Histona H3 Histona H4

Cu exceptia histonei H1, celelalte tipuri prezinta o structura stabila bine conservata in evolutie. Histonele detin pe langa rolul structural evidentiat in compactarea moleculei de ADN si rol fuctional intervenind in reglarea afinitatii genelor. Astfel: Acetilarea histonelor : stimuleaza activitatea genica Metilarea histonelor : determina represie genica Fosforilarea histonei H1: favorizeaza condensarea fibrei de cromatina si declansarea diviziunii celulare

NON-HISTONELE Sunt proteine acide sau neutre care se ataseaza la niveul incizurii mari laterale a dublului helix. Nonhistonele detin rol structural, intervenind in constituirea matricei cromozomului, cat si rol functional in acivitatea genica, cele mai abundente si mai cunoscute fiind cele din grupul mare - proteinele HMG.

CROMATINA 1. Eucromatina 2. Heterocromatina - constitutiva - facultativa Eucromatina Slab condensata si slab colorata Se replica timpuriu in stadiul S al interfazei Corespunde zonelor bogate in p.b G si C Bogate in ADN unic si proteine non-histonice Reprezinta partea activa a cromozomului.

Heterocromatina Intens condensata si puternic colorata Se replica tarziu in stadiul S al intefazei Corespunde zonelor bogate in p.b-uri A, T Bogata in ADN repetitiv si proteine histonice Este zona inactiva genetic, dar i s-au atribuit niste functii precum interventia ei in diviziune sau rolul ei in stabilizarea centromerului si telomerelor cromozomului

Heterocromatina constitutiva Nu prezinta gene functionale Contine ADN inalt repetitiv Se gaseste la nivelul centromerilor cromozomilor, constrictiilor secundare, bratelor scurte ale acrocentricilor, bratului lung al cromozomului Y

Heterocromatina facultativa Este rezultatul unei heterocromatinizari diferentiate, adica, anumite gene sau segmente cromozomice dintr-o celula pot fi active, in timp ce, aceleasi structuri in alte celule pot fi inactive datorita heterocromatinizarii lor. Heterocromatinizarea poate sa atinga chiar un intreg cromozom. Cel mai bun exemplu fiind cromozomul X. Fibra de cromatina sufera spiralizari succesive in cadrul unui sistem ierarhizat de fibre cu dimensiuni variate. 1. Fibra nucleozomica. Prin digestia enzimatica a cromatinei se obtin repetitii de fragmente de cca. 200 p.b-uri, care supuse unei noi actiuni a endonucleazlor determina formarea unor structuri de cca. 146 de p.b-uri, structuri denumite nucleozom, structuri care nu mai pot fi disociate prin digestie enzimatica. Fibra nucleozomica are diametrul de cca. 10-11 nm si se formeaza in urmatoarele etape: a) Alcatuirea octamerului histonic sau a miezului proteic la care participa cate 2 molecule din histonele H2A, H2B, H3 si H4. Histonele H3, H4 formeaza dimerul H3-H4, iar doi dimeri H3-H4 alcatuiesc un tetramer H3-H4. In paralel, histona H2A impreuna cu histona

H2 constituie dimerul H2A-H2B. Doi astfel de dimeri se ataseaza pe fetele opuse ale tetramerului H3-H4, rezultand octamerul proteic. b) In jurul miezului histonic, se infasoare o secventa de 146 de p.b-uri, realizand cca. 2 rotatii (o rotatie si 3 patrimi), rezultand structura unui nucleozom. c) Unirea nucleozomilor intre ei se face cu ajutorul atat a unei secvente de ADN de cca. 60 p.b-uri denumit ADN linker/de legatura cat si a histonei H1. Ea este cea care se ataseaza de nucleozom si realizeaza legatura intre ei. Prin spiralizarea fibrei nucleozomice rezulta o fibra cu diametrul de 30 nm care contine per tur/per spira cca. 6 nucleozomi ce realizeaza o structura cu aspect de rozeta hexametrica. Prin spiralizarea fibrei solenoidice rezulta asa-zisul super-super helix, adica rezulta o fibra nucleiforma cu diametrul de 300 nm, fibra continand bucle laerale de dimensiuni variate, mai exact dimensiunile variind intre 10-100 kilobaze. 2. Structura cromatidica. In metafaza are loc o hipercondensare a fibrei de ADN in care fibra bucleiforma sufera spiralizari suplimentare dand nastere structurii unei cromatide cu diametrul de 700 nm. Numarul de cromozomi este caracteristic fiecarei specii, dar numarul de cromozomi nu respecta evolutia biologica si complexitatea structurala si functionala a genomului speciei. Astefl exista in naturia specii inferioare din punct de vedere genetic, care prezinta un numar de cromozomi mai mare decat specia cea mai evoluata-om.