Sunteți pe pagina 1din 3

Rolul Muzeelor in educatia nonformala

In afara de cercetare si conservare, scopul esential al muzeului in societatea contemporana este educarea. Aceasta activitate a muzeului este complexa, contribuind atat la instruirea publicului larg cat si la dezvoltarea imaginatiei si sensibilitatii lui. Muzeul ofera prin expozitiile sale permanente sau temporare un numar bogat de cunostinte grupate intr-un sistem organizat. Privit sub acest aspect, el indeplineste si rolul unui centru de documentare, dand vizitatorilor o serie de informatii curente intr-o forma atractiva si vie, usor accesibila. Prin modul de organizare a unei expozitii, muzeul poate contribui la stimularea gandirii, spiritului de observatie, deductiei logice etc. In al treilea rand, indeosebi muzeele de arta, au un rol important in dezvoltarea imaginatiei si sensibilitatii. Ele pot exercita asupra individului o influenta mai puternica decat scoala, care in genere stimuleaza facultatile intelectului, imbogatind cunostintele, mai mult decat sensibilitatea si imaginatia. Numai simplul contact direct cu marturia istorica sau opera de arta trezeste in vizitator sentimentul de respect si admiratie fata de adevar si perfectiune. In aceeasi masura, muzeele cu profil istoric joaca un rol de prima importanta in educatia patriotica si cetateneasca a vizitatorilor, relevandu-se trecutul si prezentul tarii, personalitatea si activitatea celor care si-au daruit intreaga lor munca ideii de progres, contribuind la imbogatirea stiintei, tehnicii si culturii. Programele educative ale activitatii muzeale sunt legate in multe tari, ca si la noi, cu acelea scolare. In cadrul muzeelor, copiii si tineretul sunt initiati sa cunoasca si sa pretuiasca in profunzime creatia omeneasca, pe plan national si universal. Din aceasta pricina, in multe muzee din lume, copiii fac nu numai lectii, dar lucreaza in ateliere si laboratoare special organizate pentru ei. Formarea intelectuala si etica a copiilor prin muzeu nu se limiteaza azi doar la vizitarea expozitiilor, insotiti de profesorii lor sau de specialistii muzeului. Este vorba de a-l pune pe copil in contact direct cu un anumit fenomen stiintific sau de creatie spirituala, antrenandu-l chiar in aplicarea lui practica. Unele muzee sunt utilate in mod special cu ateliere si laboratoare, in care copiii pot lucra singuri sub indrumarea unui specialist, care le explica chiar mecanismul unei masini, un fenomen fizic, chimic sau biologic din natura, sau procesul de creatie a unei opere de arta, incepand cu tehnica. Aceasta noua forma de invatamant prin muzee nu se adreseaza exclusiv copiilor, ci participa la ea si oamenii maturi, care au o anumita inclinare pentru tehnica, istorie, arta s.a., folosindu-si in acest scop timpul lor liber, pentru a se recrea. Prin aceste ateliere, muzeul stimuleaza nu numai unele talente latente, dar mai ales indemnul catre o preocupare recreativa, in acelasi timp creand terenul si climatul spiritual necesar pentru a intelege mai adanc fie fenomenele naturii, fie creatia omeneasca de-a lungul istoriei, fie descoperirile vremii. Actiunea educativa a unui muzeu depaseste uneori chiar profilul lui, in sensul strict al cuvintului. De aceea toate muzeele mari, in mod obligatoriu, sunt inzestrate cu sali de conferinte, folosite si pentru prezentarea filmelor, sali de auditii muzicale, sali de expozitii experimentale sau cu teme si obiecte care se adreseaza publicului.

Rolul Bibliotecii in educatia nonformala


nainte de a prezenta cteva aspecte despre importana bibliotecii, trebuie s ne amintim c o important component a acesteia este cartea.Cartea, care are un rol important n dezvoltarea noastr ca oameni i ca element component al culturii unei naiuni, face parte din acele bunuri a cror valoare se definete prin relaia ei cu cititorii.Prin coleciile unei biblioteci nelegem totalitatea documentelor materiale, purttoare de informaii, provenind din achiziii, donaii sau schimb de publicaii, organizate dup anumite criterii, care faciliteaz regsirea lor.Prin completarea coleciilor se urmrete creterea fondului de carte, n funcie de dinamica pieei, de tiprituri, de dimensiunea i profilul bibliotecii i de tendinele observate n interesele de lectur ale cititorilor. Completarea coleciilor se poate face curent(procurnd publicaii de mare valoare documentar, aprute anterior apariiei bibliotecii). Biblioteca are un rol foarte important ntr-o coal, pentru c reprezint accesul elevilor la informaie, la tiin, i la cultur. Toate acestea reprezint drepturile fundamentale ale omului, care mpreun cu dreptul la educaie sunt recunoscute peste tot n lume ca elemente cheie att ale unei dezvoltri durabile a umanitii ct i a progresului economic i social.A aduga faptul c biblioteca comunal este considerat o cas a culturii i totodat un for de comunicare ntre cititorii comunei i cei care scriu, creeaz. Biblioteca steasc ofer un loc linitit, iubitorilor de carte, unde s-i satisfac nevoia de carte, s se informeze, ntr-un cuvnt ofer garania unei bune informri localnicilor. O bibliotec nu este un depozit inert, o comoar ngheat de valori nebnuite cuprinse sau expuse sistematic n rafturi, un templu babilonic care s-a nlat de la unicatele manuscriselor, pn la milioanele de exemplare, pe care le numr acum orice mare instituie similar din lume. O bibliotec este un templu al lecturii, al discursului n tovria celor mai de seam spirite ale culturii universale, de la ndeprtata antichitate pn la ultimii contemporani. nc din perioada tranziiei, natura fenomenului lecturii se modific profund. n primul rnd se modific cerinele de lectur ale cititorilor, ca efect al nevoilor lor sociale, economice, civice, spirituale. Se impune revitalizarea rolului bibliotecii, ca instrument important al dezvoltrii umane.Mutaiile din domeniile economic i social se reflect i la nivelul beneficiarilor serviciilor de lectur. Elevii au nevoie de o bibliotec n coal, pentru studiu, lectur, informare i mai ales aceasta le ofer un sprijin pentru testrile de la clas i pentru examenele ce i ateapt.Lectura recreaional este n descretere printre tineri, iar noi ca ndrumtori trebuie s i ghidm n funcie de cerine, nevoi, dorine.

O concluzie important este c accesul la o colecie divers i mare din bibliotec este unul din elementele eseniale n ncurajarea copiilor s citeasc i faptul c motivaia lecturii este determinat de cunoaterea acelor cri care au rol moderator asupra comportamentului. Exist o relaie direct ntre modul cum este stimulat motivaia lecturii n coal i opiunile pentru lectur ale elevului. Faptul c bibliotecile pierd teren n raport cu mijloacele comode de informare, chiar dac informaia care se poate obine ntr-o bibliotec e incomparabil mai complex.Pentru a menine interesul oamenilor cred c fiecare instituie de acest fel trebuie s-i adapteze activitile specifice la noile tipuri de gndire, de trire spiritual sau material. O carte rmne un mijloc de informare ;iar dac internetul este condiionat de existena unui calculator i a unei reele, biblioteca rmne n principiu accesibil tuturor. Activitatea unei biblioteci este uria, iar memoria uman se dezvolt ca orice organ al corpului prin exerciii la care cititul este de o importan covritoare.

S-ar putea să vă placă și