MECANISMUL ECONOMIEI DE PIATA Subiecte: 1.Esenta, functii, clasificari. 2.elementele modului de comportament al consumatorului. 3.cererea si parametrii ei.Legea cererii.

4.Oferta si factorii de influienta.Legea ofertei si echilibrul pietii. 5.Preturile. Tipuri, modalitati de reglementare a preturilor. 6.Concurenta. Esenta, forme, mecanisme S.1. Piata este elementul de baza in economia de schimb. Un mod dominant si determinant de legatura intre agentii economici in conditiile specializarii productiei si a muncii. Piata ca notiune poate fi caracterizata din 2 puncte de vedere: -din punct de vedere a locului si a modului de exercitare a afacerilor de schimb -ca mecanism de legatura la diverse niveluri de functionare a economiei intre elementele de structura a ei.(agentii economici, productie si consum, vizator si cumparatori, cerere si oferta de bunuri, teritorii, ramuri, domenii de activitate) Piata ofera informatiile principale despre starea lucrurilor in ramura in sferele economice, determina utilitatea produselor. Directiile, modificarile in formele de gospodarire a activitatii economice. Viata poate fi apreciata si din punct de vedere a functiilor sale: -pe piata are loc contactul permanent intre productie si consum ( intre producator si consumator) prin care se distribuie resursele, se determina actiunile agentilor economici, in cadrul productiei, repartitiei, schimbului si a repartitiei -prin piata are loc autoreglarea economiei, stabilirea principalelor ei proportii, determinarea si formarea preturilor reale la bunuri. -piata asigura un echilibru intre cerere si oferta de bunuri. corelind interesele particulare cu cele sociale. -piata este modul prin care are loc schimbul, in activitatea economica. Ca loc si mod de efectuare a relatiilor de schimb, piata a evoluat prin asa forme ca:tirg, iarmaroc, auction, bursa. Pina la aparitia burselor piata avea un caracter spontan deoarece informatia despre marfuri, preturi, conditiile de schimb se clarificau doar in procesul de negocieri. Ca mecanism de legatura piata reprezinta un ansamblu, un sistem de raporturi intre partile ce negociaza, intre centrele de luare a deciziilor. In economia contemporana sunt cunoscute 3 tipuri de pieti, fiecare din ele avind structura sa variata: 1.piata bunurilor-se comercealizeaza marfurile produse. Aceasta piata se

poate diviza in pieti specializate(ex.piata alimentatiei, p.agricola, p.zaharului) 2piata financiara-numita si fectiva care la rindul sau comercializeaza banii, creditele, hirtiile de valoare, titlurile de proprietate si alte operatiuni referitoare la circuitul capitalului monetar si a titlului de proprietate. 3.piata resurselor-unde se comercializeaza resursele primare(forte de munca) si cele naturale. Forta de munca se comercializeaza pe piata prin intermediul contractelor de angajare, astfel piata muncii are si un anumit specific, deoarece exercita si urmatoarele functii pe linga comercializarea fortei de munca(ex.inregistrarea somerilor, acumularea informatiilor despre posibilitatii de angajare in cimpul muncii, organizarea recalificarilor). Fiecare din aceste tipuri de piata poate fi determinate si conform diverselor criterii: -principiul teritorial/sfera de cuprindere: pieti locale, regionale, nationale, mondiale. -dupa obiectul afacerilor: pieti valutare, pieti de materii prime. -dupa caracter si volumul afacerilor cu ridicata si amanuntul -dupa timp: pieti permanente, sezoniere, ocazionale -dupa forma de organizare: iarmaroc, action, licitatie, bursa. Dar pot fi specificate si alte criterii de specializare: piata ideilor si piata informatiilor. Cea mai eficienta forma de organizare a pietii este bursa unde se acumuleaza informatii despre toate aspectele pe ce ar putea interesa atit vinzatorul cit si cumparatorul. (BURSA CA FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITATII ECONOMICE DE PIATA-tema individuala) SUB.2 Comportamentul consumatorului. In economia de piata elementul principal este consumatorul, deoarece: -nevoile lui sunt determinantul principal pentru producator -deciziile acestora predetermina cererea pentru bunuri si servicii , care la rindul sau influienteaza dezvoltarea activitatii economice -anume ei apreciaza rezultatul producatorului. Din aceste considerente puterea, suveranitatea consumatorului in economia de piata poate fi considerata ca capacitatea de a determina volumul

productiei si a influienta destinul producatorului. Pornind de la diversitatea nevoilor sale, si a resurselor financiare consumatorul se afla in starea sa de alegere(Un proces de formare in cadrul venitului disponibil a cosului bunurilor de consum, a specificarii unor cantitati de diferite bunuri care si ii asigura consumatorului satisfactie. Ca o fiinta rationala, fiecare consumator este constient in maximizarea utilitatii obtinute din consumul bunurilor. Achizitionarea cu mijloace proprii sau financiare a bunurilor materiale sau a serviciilor.Ceia ce demonstreaza ca orice alegere a unui consumator trebuie sa fie rationala. Asupra comportamentului consumatorului a alegerii lui influienteaza diferiti factori: 1.utilitatea bunurilor achizitionate 2preferintele consumatoruliui 3pretul bunului cumparat 4pretul altor bunuri 5venitul consumatorului 6moda/sezonul pentru bunul dat. La luarea deciziei rationale, asupra ce si cit sa cumpere, consumatorul ceia ce este mai avantajos va alege pentru el insusi, astfel pt asi maximiza utilitatea in dependenta de marimea bugetului, de nivelul pretului si de preferintele personale. SUB.3. Cererea..... Piata reprezinta o confruntare a cererii si a ofertei de munca care prin intermediul banilor trece din sfera de productie in sfera de consum. prin aprecierea sau respingerea produselor create, societatea apreciaza valoarea lor, determina costul lor de productie. Cererea reprezinta astfel o categorie economica, caracteristica doar economiei de piata, care la rindul sau se manifesta in limite de schimb a marfurilor si epxprima necesitatea primara in merfuri. Necesitatea circumsta din multitudinea de cerinte a consumatorilor diversi. Cerinte ce se afla intr-o permanenta modificare. Cererea-reprezinta totalitatea de marfuri si servicii solicitatea la un anumit nivel al venitului intr-o unitatea data de timp. Cererea de bunuri poate fi generata atit de factori economici cit si neeconomici. Factorii economici determina volumul si structura cererii prin nivelul venitului, nivelul pretului, accesul la marfa, informatiile. Factori neeconomici sunt: nevoile, psihologia consumatorului, traditia, modul de viata, preferintele.

Cererea poate fi calificata si din punct de vedere calitativ si cantitativ in dependenta de modul generarii de importanta si de timpul satisfacerii. Astfel cunoastem cerere individuala si cerere agregata(totala) Cerere primara, ocazionala, ascunsa. pentru fiecare marfa, cererea difera in dependenta de orientarile consumative, astfel sunt cunoscute urmatoarele tipuri de cereri: a)cerere negativa-majoritatea marfurilor de pe piata nu se intreaba de consumator, le ocolesc sau se dezic de a le procura. Ex: asistenta medicala. b) lipsa totala a cererii- atunci cind consumatorii nu au nici un interes pt o anumita marfa. c)cerere camuflata-atunci cind consumatorii au dorinta de a procura un produs ce nui pe piata d)cerere in scadere-cind se reduce permanent interesul consumatorului pentru un anumit fel de marfa. e)cerere neuniforma-exprima oscilatia cererii in dependenta de timp f) cerere in deplina valoare: cind in cadrul unei pieti, circulatia de marfuri asigura satisfacerea deplina/normala. g)cerere exagerata- cind sunt h) marfuri ce domineaza sanatatea Odata cu dezvoltarea societatii in teoria economica sa diversificat si conceptul legii cererii: odata cu micsorarea preturilor cauzeaza majorarea cantitatilor de marfuri solicitate, care pot fi achizitionate de consumatori, si inversul Majorarea pretului va duce la reducere cererii. Reiese ca intre pret si cerere exista o relatie invers proportionala, ceia ce la rindul sau determina preturile majorate micsoreaza cererea, dar nu si cantitatea de marfuri solicitate. Preturile ridicate nu determina in majoritatea cazurilor pe cumparator sa solicite o cantitate mai mica de bunuri materiale. Toate confruntarile intre cerere si pret pot fi reprezentate si grafic Pret----cantitate 4-----100 3,5----125 3----150

2,5----200 Factorii ce determina cererea sunt: 1gusturile si preferintele consumatorului 2 venitul consumatorului 3 marfurile ce se substituie reciproc sau cele complimentare 4asteptarile consumatorului 5numarul de consumatori Diverse marfuri difera dupa reactia cererii la schimbarea pretului, de aceea pot fi situatii cind scaderea pretului da o crestere preponderenta sau proportionala a cererii. Cind la aceiasi scadere a pretului cererea sporeste mai lent, in situatia de sporire in cantitatea cererii decit in scaderea pretului. Ggradul reactiei cererii, la modificarea pretului difera de elasticitatea cererii. Coeficientul de elasticitatea se calculeaza: CFP= %de modificareC : % modificare P. majorarea pretului cu un procent va duce la micsorarea cererii cu peste un procent, atunci cind cererea se considera flexibila. Daca majorarea pretului cu un procent nu modifica cererea atunci se considera ca cererea lipseste. Coeficientul de elasticitate a cererii indica cu cite procente se modifica volumul cererii in rezultatul schimbarii pretului cu un procent. La marfurile de 1 necesitate cererea este rigida/neelastica( cu cit nu sar majora pretul, cele de 1 necesitate la procuram...EX:aur) la cele elastice cererea reprezinta fluida(EX: piinea)