Dependenta de droguri exercita o influenta majora asupra profilului psihosocial al personalitatii.

Cercetarile pe care le-am intreprins in perioada 2002-2007 asupra 150 de consumatori de droguri din Bucuresti si Iasi au evidentiat existenta unui proces complex cu o dinamica particulara fiecarui individ. Principalele sale repere sunt: contextul social-istoric total; contextul situational al consumului si partenerii de comunicare din aceasta situatie (actul de consum este circumscris unei relatii interpersonale complexe); starea psihica din acel moment si trasaturile psihologice dominante. Are loc o reorientare intrinseca cu puternice conotatii negative asupra imaginii de sine si asumarea statutului si rolului de toxicoman. Premise teoretice si aplicatii practice Majoritatea teoriilor explicative ale consumului de droguri sunt preocupate sa evidentieze cauzele optiunii pentru consum si procesul instalarii dependetei. Abordarea terapeutica necesita cunoasterea temeinica a noului stil de viata al individului, a profilului sau psihosocial si mai ales a mutatiilor profunde care au loc la nivelul structurii sale de personalitate. Explorarea raportului dintre devianta si identitate devine astfel un factor esential pentru construirea unei interventii terapeutice adecvate. O posibila abordare a identitatii de sine. Design de cercetare. Complexitatea unui astfel de demers m-a determinat sa optez pentru paradigma integratoare a modelului biopsihosocial ce ia in consideratie in egala masura societatea, substanta si individul (Cl. Olievenstein 1977, D. Cornier apud P. Angel. si R. Valeur, 2000) Cercetarile pe care le-am intreprins in aceasta directie s-au circumscris studierii rolului comunicarii in fenomenul consumului de droguri bazate pe Modelul Contextual-Dinamic (T. Slama-Cazacu, 1959, 1961, 1999). Am particularizat acest model pentru abordarea identitatii de sine a consumatorilor de droguri in dinamica modului lor specific de viata si in relatie cu toate nivelurile contextuale ale realitatii: contextul social istoric total, contextul situational al consumului si contextele realitatii subiective la nivel individual si interpersonal (vezi schema). Scopul cercetarilor a fost analiza relatiilor dintre identitatea de sine si dependenta de drog la nivel individual si interpersonal. Au fost investigati 150 consumatori de heroina din Bucuresti si Iasi. Metodologia folosita a fost interviul semistructurat (100 subiecti), Experimentul asociativ-verbal urmat de introspectie(EAV-I) si Experimentul de completare a unui text dat (ECT) (50 subiecti). Analiza si interpretarea datelor a fost realizata prin Analiza contextual-dinamica si analiza statistica. Nivelurile contextuale ale realitatii si impactul lor Contextul social-istoric total in care are loc consumul este caracterizat prin accesibilitate ridicata la droguri si existenta unei informatii abundente dar eronate despre acestea. Analiza Contextual-Dinamica a rezultatelor interviului si chestionarului a evidentiat usurinta foarte mare cu care gasesc un dealer consumatorii investigati. De asemenea, aproape jumatate dintre tinerii din lotul martor folosit cunosc direct consumatori. Prelucrarea datelor a indicat centrarea tuturor mesajelor (fie ele invitatii directe pentru consum sau descrieri cu caracter informativ) pe aspectele pozitive ale consumului. Astfel, senzatiile la care se refera consumatorii investigati se mentin constante (desi in realitate au o durata scurta si sunt din ce in ce mai rare pe masura ce evolueaza consumul) datorita nevoii accentuate de fericire, de stari extreme de placere si euforie. Situatia reala in care are loc consum necesita o atentie aparte deorece la acest nivel se intrepatrund biografie personala cu starea psihica, cu nevoile si aspiratiile actuale ale individului. Ca urmare se structureaza un Context Implicit cu rol de factor determinat pentru consum. Pe parcursul investigatiilor subiectii au realizat descrieri amanuntite ale contextului situational in care li s-a oferit droguri si al contextului in care se drogheaza in prezent. Marea majoritate a actelor de consum (aproape 80%) se realizeaza in grupul obisnuit de prieteni. La atractivitatea deosebita a acestui mediu contribuie mult varsta: consumatorii de heroina din Romania sunt tineri aflati in perioada adolescentei si tineretii, cand orientarea catre anturaj si socializarea alternativa familiei este maxima. In aceste conditii se dezvolta un climat deosebit de familiar si de securizant: toti cei aflati in respectivul context situational sunt

preocupati de intrebari si aspiratii comune pe care aici si le pot impartasi deschis fara cenzura adultilor si fara perturbarile presiunii sociale. Un astfel de context este deosebit de incitant pentru consum la consum, drogurile capatand semnificatia unei experiente inedite si promitatoare. Toti cei aflati in situatia respectiva sunt parteneri de comunicare cu o serie de caracteristici specifice. Analiza Contextual-Dinamica a situatiilor de consum prezentate in cadrul interviului a evidentiat in primul rand existenta unor relatii deosebit de apropiate intre cei prezenti: acestia sunt tineri ca si el, consumatori de droguri ca si el, deci egali lui: tovarasi de consum. Starea psihica in momentul consumului este caracterizata de tensiune, confuzie, nevoie de calm si relaxare, nevoie de acceptare, dorinta de distractie. Ea este strans legata de caracteristicile psihice generale ale profilului psihosocial al consumatorilor de droguri: labilitate emotionala, anxietate si complexe.

Manifestari explicite la nivel individual si interpersonal Analiza atenta a tuturor formelor de comunicare si de relationare conduce la evidentierea la nivelul individual a unor modificari progresiv, la diferite niveluri ale identitatii, pana la identificarea totala cu drogul. Astfel, prezentarea personala din debutul interviului a tuturor celor aflati in astfel de contexte situationale se evidentiaza o raportare semnificativa la drog (p=0,006). Faptul ca 70% dintre subiecti vorbesc despre sine folosind cuvantul drogat, in diferite contexte, indica in mod clar modificarea imaginii de sine in sensul aparitiei elementelor imaginii de sine, asumarea acestei identitati. Cu alte cuvinte, pentru acesti indivizi heroina se constituie un nou punct de referinta. Imaginea de sine incepe sa fie marcata de o puternica conotatie negativa prin prisma statutului de consumator de droguri, a unor calificative degradante asociate acestuia (drogat, ratat, etc) si referi directe la propriul consum: . Nu stiu ce sa spun. Sunt [se intristeaza brusc, ca la descoperirea unui lucru foarte neplacut]. Sunt o drogata, acuma asta sunt.VA, 24 ani, feminin, 3 ani de consum Am 23 de ani, imi place sa ma droghez. Si nu mai pot sa ma las. Cam asta ar fi tot. , DM, 24 ani, masculin, 5 ani de consum. Rezultale obtinute in experimentele de asociere verbala EAV-I indica de asemenea o identificare explicita cu drogul: Drog(cuvant stimul)- Heroina (raspuns prin asociere libera) Asta e drogul meu (introspectie) PDR, 18 ani, masculin, 3 ani de consum. Drog(cuvant stimul)- Consumator (raspuns prin asociere libera) Asta sunt eu (introspectie )MM, 17 ani, masculin, 3 ani de consum. Analiza de continut a prezenarii personale facuta de catre consumatorii investigati la inceputul interviului a evidentiat frecvent evitarea sau ignorarea consecintelor negative a consumlui. Analiza amanuntita a acestui aspect arata ca majoritatea celor investigati sunt atrasi de efectele placute ale consumului si de modul de viata specific toxicomanilor. De altfel, la 23 % dintre ei prezentarile personale din prima parte a interviului cuprind atat autoevaluari pozitive cat si negative. De asemenea cuvantul-stimul Drog a declansat doua tipuri distincte de atitudini: negare si evitare explicita prin raspunsuri cu tenta moralizatoare si un vadit disconfort psihic pentru subiect(moarte, nenorocire, prostie rautate, pacat, chinuit) si regret pentru modul de viata dus si partea atractiva a sa (libertate, distractie, placere, etc). Aceasta atitudine de regret fata de partea atractiva a modului de viata de toxicoman a fost de asemenea frecvent accentuata. Aspectele mentionate mai sus se regasesc la nivel interpersonal intr-o serie de atitudini si conduite explicite. De asemenea, participarea la activitatile legate de procurarea a drogului si consum intareste si detaliaza amprenta pe care o exercita efectul substantei propriu-zise asupra identitatii subiectilor investigati. Modul de viata al acestor persoane este caracterizat in primul rand prin implicarea specifica in relatii in functie de atitudinea celuilalt fata de consum: au loc fie demersuri de apropiere si contact interpersonal daca exista permisivitate fata de consum (context situational favorabil, parteneri de

comunicare toleranti, etc.), fie reactii de evitare si blamare in cazul dezaprobarii consumului. Grupul de consum devine centru de referinta pentru satisfacerea nevoilor relationale. Este vorba nu numai despre faptul ca reprezinta contextul situational adecvat consumului ci mai ales despre securizarea emotionla si recunoasterea lor ca indivizi. Proiectia totala a propriului mod de viata se regaseste si in rezultatele experimentului asociativ verbal urmat de introspectie EAVI: Drog (cuvant stimul)- Seringa (raspuns prin asociere libera) Asta mi-a venit acum in minte (introspectie) SC,22 ani, masculin, 3 ani de consum. Libertate (cuvant stimul) - Inchisoare (raspuns prin asociere libera) Cineva e in libertate si altcienva e in inchisoare (introspectie )GD, 15 ani, masculin, aproximativ 1 an de consum. Deteriorarea imaginii de sine este insotita de asumarea personalitatii definita prin statul si rolul de toxicoman. Astfel, in urma ECT au fost identificate la toti cei investigati componentele modului personal de viata specific consumatorilor descrie anterior in interviu. De asemenea, 33 dintre cei 50 de participanti la experiment s-au identificat in mod explicit cu eroul povestirii. Comentarii si concluzii specifice populatiei studiate Relatia imagine-identitate reprezinta punctul de pornire pentru intelegerea dinamicii psihice de la nivelul personalitatii. Este vorba despre un proces continuu in care reprezentarea pe care fiecare dintre acesti consumatori o are despre sine insusi(o vede cu ochii mintii) este folosita ca obiect intern la nivelul proceselor de autodefinirii de sine si de structurare profunda a personalitatii. Imaginea pentru sine si imaginea pentru ceilalti sunt doua dimensiuni ale aceleasi realitati personale asumate sub forma noii identitati de consumator de heroina. Prin intermediul primei ei isi accepta/interiorizeaza trairile negative si blocajele datorate consumului de substanta, dezvoltandu-si astfel fragilitatea psihica si complexele deja existente (Pai sa vedeti, ca eu nu prea am personalitate... personalitatea mea mi-a creat-o mai mullt heroina. N-am ... vointa si sunt foarte slab ca om. VRA, 21 de ani, 3 ani si jumatate de consum). In timp ce imaginea pe care o arata ceilorlalti este nu numai rezultatul efectelor consumului repetat asupra competentelor lor personale si sociale ci si al preluarii cliseelor primite din societate si returnarea lor sub forma unei atitudini pasive si fataliste (Sunt un consumator de droguri si atat.... Sunt un ratat, asta sunt. RIC, 21 de ani, 6 ani de consum). Dependenta produce asadar modificari profunde ale identitatii psihosociale si determina un proces complex de auto-stigmatizare si autoexcludere. Ceea ce consider ca este cel putin la fel de periculos ca si efectul dependogen al substantei insisi: pentru ca blocheaza practic procesul de dezvoltare personala si afirmare sociala al acestor tineri si ii (re)orienteaza dupa reperele deviante date aceste modificari. Articol scris de: Dr. Daniela Simache, Psihoterapeut ESENTIAL PSY

Bibliografie Angel, P., Richard, D., Valeur, M. (2000), Toxicomanies, Editure Masson, Paris Campbell, R. (2001), Copiii nostri si drogurile, Editura Curtea Veche, Bucuresti Carroll, Ch. (1983) Drug in modern society, IowaWCB Brown and Benchmark, Dubuque Preda, M., Jderu, G., Mihai, I-A (2005), Consumul de droguri in randul tinerilor din Romania, Raport de cercetare Salvati Copiii, Bucuresti Olievenstrein, Cl. (1977), Il na pas des drogus heureux, Longman Group France, Paris Prelipceanu, D., Voicu, V. (coord) (2004) Abuzul si dependenta de substante psihoactive, Editura Infomedica, Bucuresti Simache, D. (2006) Aspecte ale comunicarii la adolescentii consumatori de droguri, teza de doctorat, nepublicata Simache, D. (2007) Fenomene de marginalizare si excludere in randul tinerilor consumatori de droguri, Raport de cercetare ANSIT, Bucuresti Slama-Cazacu, T. (1999) Psiholingvistica o stiinta a comunicarii, Editura All, Bucuresti

Info articol:

Revista: Psyvolution People Numar: 3 din August 2010

Etnobotanicele sau cum (nu) iti poti cumpara visele...

More Sharing ServicesShare | Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on print

Consumul de etnobotanice s-a raspandit rapid si periculos. Sunt din ce in ce mai multi cei care le consuma. Pentru ca, spun ei, sunt grozave: sunt noi, sunt super tari si super rapide, iar pe deasupra sunt si legale. Despre ce este vorba de fapt? Despre saruri de baie, plante medicinale si condimente? Ce se intampla cu cei care vor sa consume asa ceva ? Cine sunt ei ? Ce vor sa obtina atunci cand merg la magazinul din colt ca sa cumpere un pliculet ? Care este de fapt marfa si cine sunt cumparatorii ? M-am intalnit lunile astea cu unii dintre ei. I-am privit si i-am ascultat, am incercat sa inteleg De ce ? .vor sa se distreze si ajung sa sufere. .vor sa evadeze din cotidian si ajung prizonierii unor substante. .vor sa zboare dar nu indraznesc sa-si puna aripile. Pentru ca inca nu stiu de ce sunt in stare. Nu le-a aratat nimeni modele de urmat, nu le-a dat timpul si increderea din care sa-si construiasca un vis pe care sa-l traiasca (parintii sunt ocupati, la scoala e reforma, in tara e criza). Si atunci se agata cu nerabdarea tineretii de ofertele comerciale care-i asalteaza. Si merg sa-si cumpere un pliculet frumos si promitator ca orice reclama. Apoi se consuma produsul. Si visele esueaza. Devin cosmaruri. Adolescentii veseli si plin de viata se incaiera pana la sange (agresivitatea este exacerbata si perceptia realitatii total alterata), tinerii inalti ca brazii cad secerati si lesina la jumatatea unei tigari etnobotanice (substantele psihoactive bulverseaza total organismul), tristetea se amesteca cu frica si furia intr-un combinatie incendiara. Cei care-I iubesc (prieteni, parinti) ard o data cu ei. Unii se sperie si vor sa fuga impreuna ca sa se salveze(Daca e asa, atunci eu nu-l mai las singur! Il retrag si de la scoala numai sa scape de ele!). Altii se infurie si ataca (pedepesc copilul care si asa sufera cumplit din cauza otravii etno inghitite si se razboiesc cumplit cu cei cu care de fapt ar trebui sa se alieze (celalalt parinte, prieteni sau profesori) si ridica astfel tensiunea in care traiesc. Si cosmarul poate sa continue. De aceea cred ca e nevoie sa fie ajutati. Ei si cei care le sunt alaturi si-i ajuta indiferent de factura parintii. Ma gandesc la un atelier in care parintii sa-si construiasca cel mai bun instrument pentru visele copiilor(care acum devin adulti): COMUNICAREA. Doar asa pot acesti copiii (care sunt deja mari) sa se inteleaga cu ei insisi si cu cei din jur. Si atunci visele se adevarate se nasc in mintea lor si prin fericit viata. Autor: Dr. Daniela Simache, psihoterapeut ESENTIAL PSY www.esentialpsy.ro

Info articol:

Revista: Psyvolution People Numar: 9 din Martie 2011

Aviz psihologic negativ pentru dependenta alcoolica in paza si securitate

More Sharing ServicesShare | Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on print

Exista unele domenii in care, a fi sub influenta alcoolului in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu se dovedeste a fi un lucru extrem de periculos sau/si costisitor, industrii printre care se numara si cele de paza. Nu sunt rare cazurile in care agentii de paza au fost descoperiti in post sub influenta alcoolului, desi fisa de post le interzice acest lucru. Este usor de imaginat cum agentul de paza care a consumat alcool poate uita sa incuie la plecare usa de acces a obiectivului, astfel ca se pot produce furturi, sau poate uita electrocasnicele pornite in priza, existand riscul unui incendiu. Ca masura pentru descurajarea consumului de alcool si prevenirea acestui fel de incidente, unele societati de paza achizitioneaza aparate alcool test electronice si fac controlul inopinat al agentilor de securitate. Aceste aparate evidentiaza rapid prezenta alcoolului in organism prin testarea aerului expirat si pot fi achizitionate acum, fara nici un fel de restrictii, de orice societate care vrea sa elimine neajunsurile determinate de consumul de alcool. Alte societati incearca scaderea salariului cu un anumit procent dinainte stabilit cu agentul de securitate, ameninta cu desfacerea contractului de munca, cu anularea atestatului de paza etc., totul din dorinta de a stopa efectele nocive ale consumului de alcool. Ma refer atat la efectele asupra individului, ca: oboseala, scaderea capacitatii de munca, uneori accidente grave, dar si la efectele asupra organizatiei: scaderea productivitatii, intarzieri sau absenteism. Consumul de alcool afecteaza si abilitatile de comunicare, rezultatul fiind o purtare necorespunzatoare, indisciplina, toate reflectandu-se intr-o defectuoasa relatie cu beneficiarii serviciului de paza, imaginea societatii fiind compromisa. Si totusi, cum recunoastem un alcoolic? Putini corespund imaginii stereotipice ale unui betiv jerpelit si decazut. De fapt, in majoritatea cazurilor, alcoolicul de rand este un barbat sau o femeie cu familie, serviciu, deci un om aparent responsabil. Mai mult decat atat, nu exista un model comportamental tipic pentru un alcoolic, manifestarile acestuia fiind diferite de la persoana la alta, la fel si consecintele. Unii alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, unii beau cantitati impresionante de alcool, altii foarte putin. Dependenta psihica se instaleaza pe neobservata din motive aparent neinsemnate, de exemplu din cauza plictiselii, proastei dispozitii sau apatiei. Efectele de scurta durata ale alcoolului cuprind: raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant, scaderea coordonarii, a capacitatii de a gandi limpede, alterarea memoriei, tulburari de vedere, risc crescut de accidente, slabeste vederea si auzul, altereaza discernamantul etc. La fel, lipsa alcoolului pentru agentul dependent de alcool conduce la schimbari bruste de dispozitie, conflicte si chiar la violenta. Toate acestea afecteaza calitatile de care trebuie sa dispuna un agent de securitate, punand in pericol tocmai obiectivul pe care acesta este angajat sa il asigure. Legat de posibilitatea desfacerii contractului de munca in conditiile consumului de alcool, codul muncii nu enumera care sunt abaterile grave, acestea fiind stabilite prin contractele colective de munca sau regulamentele interne. In general, abaterile grave sunt considerate actiunile de consum de alcool in timpul serviciului sau chiar in afara orelor de program, deoarece abstinenta alcoolica se traduce printr-o stare de confuzie, de anxietate generalizata, de insomnie, si poate ajunge pana la halucinatii vizuale, auditive sau tactile, ceea ce ar insemna o piedica serioasa pentru agentul de securitate dependent de alcool in incercarea sa de a-si indeplini sarcinile de serviciu intr-o tura de 24 de ore. Unii agenti de securitate pot lasa o impresie foarte buna in ziua angajarii, pentru ca ulterior sa se descopere ca acestia au o problema in a controla cantitatea de alcool consumata. Recrutarea si selectia de personal facuta de catre un psiholog poate face diferenta dintre cum stau lucrurile in realitate si falsa impresie buna facuta de agentul de paza in cadrul interviului. Evaluarea si consultanta psihologica a resurselor umane sunt activitati ce trebuie permanentizate la nivelul fiecarei organizatii din sectorul securitatii private, calitatea serviciilor, a vietii personalului, dar si imaginea societatii fiind afectata de aceasta componenta organizationala.

Autor: Simona Ciinaru

Info articol:

Revista: Psyvolution People Numar: 19, din Februarie 2012

Scurte repere introductive n dependenta de droguri

More Sharing ServicesShare | Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on print

Tinerii sunt din ce in ce mai tentati de consumul de droguri, aceasta spre disperarea parintilor sau a familiilor care afla prea tarziu, cand dependenta a fost deja instalata si este urmata de efecte negative. Este cunoscut faptul ca prin consumul lor vreme indelungata se produce o scurtare voluntara a vietii, o sinucidere lenta, aceasta sinucidere pe care ei o incearca si nu scapa pana se produce, o pot numi curiozitatea care poate ucide. Obiceiul tinerilor de a consuma droguri a luat amploare si in Romania, este o realitate care nu trebuie ascunsa ci doar trebuie mediatizata prin informare, pentru ca eventualii tineri care incearca aceasta sinucidere lenta sa stie care sunt efectele consumului de droguri. De aceea informarea tinerilor cu privire la pericolele consumului de droguri, constituie o componenta importanta a educatiei, pentru sanatate, relatiile cu familia, prevenirea fiind cheia acestei componente, pentru a ajunge la prevenire trebuie sa cunoastem care sunt principalele tipuri de droguri si efectele lor, care uneori, aceste efecte nu sunt cunoscute de catre tineri, si astfel ajung victima drogurilor, iar cand isi dau seama uneori este prea tarziu, iar pe urma urmeaza trauma pe care o suporta familia sau uneori familia nici nu vrea sa auda de asa ceva, de cele mai multe ori auzim ca nu este, posibil ca baiatul sau fata mea sa fie niste consumatori, este imposibil dar adevarat, pe urma urmeaza calvarul cu internarea intr-o clinica de specialitate, urmatorul pas este ca si-a revenit dar pe urma urmeaza recaderea, ca urmeaza iarasi cu o internare s.m.d.p. Odata ce un tanar incepe sa consume o substanta nociva, putem spune ca primul efect este dependenta, odata instalata dependenta mai usor se poate scapa de aceasta dependenta de drog sau doza zilnica cum mai este numita, putem spune ca dependenta instalata nu este dependenta fizica ci psihica. Urmarind efectele consumului de drog putem spune si ne intrebam de ce incep tinerii sa consume droguri. De ce sunt ei, predispusi consumului de droguri? Un tanar care trece de la adolescenta la maturitate, cu o stima de sine scazuta, incercand sa se afirme, sa iasa in evidenta, cautarea prietenilor, intrarea in anturaje necunoscute care nu sunt favorabile pentru ei, inceputul, intrarea in anturaj, aparitia drogului in viata lui, incercarea, dependenta, starea de euforie instalate, stare de bine, ii da tanarului toxicoman afirmarea in grup pe care la momentul respectiv o considera pozitiva, urmata de efecte de ordin somatic, general si psihologic, urmata de tulburari de atentie, memorie. Nu trebuie sa ne mire, faptul ca stramosii nostri, au facut asadar, cunostinta devreme cu drogurile.

Distantele spatiale dintre culturi cu vetre diferite care pentru noi astazi insurmontabile luand in consideratie nivelul tehnic al stramosilor geto-daci, nu chiar atat de speriat cum stim ca, dintotdeauna, Marea Neagra a reprezentat in cazul afluxului oriental placa turnanta a marelui trafic si a schimburilor internationale, de aici putem face legatura dintre traficul de droguri si de consum, dar mai intai sa-l ascultam pe Vasile Parvan, iata ce ne spune dintr-un numit unghi de vedere: geto cimerienii constituie pe la anul 1000 i.e.n. chiar o lume unitara cu denumiri de circulatie regulata, economica si culturala, intre Alpi si Caucaz. Forme de civilizatie nascute in Asia anterioara puteau sa ajunga pana in inima teritoriului getic din Carpati de N sau Valea Dunarii. In acest context putem sa-l ascultam si pe Diogones: Pecunial cupiditas arx est omnium malorum (Pofta de bani este fortareata tuturor relelor). In momentul actual putem spune ca trecem printr-o incercare foarte grea din partea consumatorilor de droguri si a traficantilor; problema drogurilor nu poate fi solutionata intr-o zi sau intr-un an, dar, prin participarea activa a popoarelor, organizatiilor si natiunilor, ea poate fi in cele din urma rezolvata (The United Nations and Drug Abuse, Control, 1987 - Natiunile Unite si Controlul de Droguri, 1987, S. Turlea 1991, pp20). Nici o tara nu este un adapost de consecintele devastatoare ale abuzului si traficului ilicit de droguri. Cresterea criminalitatii, violentei si coruptiei, epuizarea resurselor care ar putea fi utilizate pentru dezvoltarea economica si sociala, distrugerea tinerilor si chiar a colectivitatilor duc in final la subminarea economiilor nationale (Boutros Chal, secretar general al Organizatiilor Natiunilor Unite). Prima definitie a drogului a fost data de Petit Larousse (1977) care da urmatoarea explicatie pentru drog: nume dat ingredientelor proprii vopselelor, produselor chimice, farmaceutice. Pentru Lee Petit Robert, are de asemenea mai multe sensuri (ingredient folosit in domeniul farmaceutic, in vopsitorie, medicament artizanal, substanta daunatoare prin absorbire). Le Quid (Robert Laffont, 1983) propune o definitie centrata asupra toxicomaniei astfel: orice substanta naturala sau chimica care atunci cand este absorbita de catre orice organism viu, poate sa influenteze una sau mai multe dintre functiile sale antrenand modificari ale senzatiilor, comportamentului si sa creeze o dependenta. Le Grand Larousse (1987) se apropie mai mult de o definitie stiintifica: substanta psihotropa naturala ori sintetica care conduce la dorinta de a continua de a fi consumata pentru a regasi senzatia de bine pe care aceasta o creeaza initial. Etimologia controversata a cuvantului drog ar putea veni din persana: droa, miros aromat, iar din ebraica: droog, substanta uscata. La drept vorbind, orice substanta farmacologic activa asupra organismului (in acest sens, orice medicament este un drog); in sensul uzual, orice substanta psihoactiva care se preteaza la un consum abuziv si care poate antrena manifestari de dependenta. Mai demult termenul de drog se aplica preparatelor farmacistilor, acesta includea frecvent substante psihoactive (opium, rachiu, e.t.c.), dar nici o distinctie perfecta nu era facute intre preparatele care contineau un drog sau altul. Anglo saxonii mai numesc si astazi drug atat medicamentele, cat si drogurile. Numai la sfarsitul sec al XIX-lea a fost progresiv stigmatizata utilizarea voluptuoasa a psihotropelor si in special folosirea deliberata in scopul modificarii starii de constiinta. Extinderea recurgerii la aceste produse explica si intrebarile care s-au pus din ce in ce mare asupra toxicitatii lor. Deci, pe fondul unei

emergente a problematicii stiintifice toxicomaniei, termenul drog a capatat o valoare peiorativa, pe care a pastrat-o. Aceasta evolutie lingvistica dovedeste in felul sau ruptura culturala majora aparuta in raportul omului cu psihotropele si probabil a omului cu constiinta sa. Studiile sociologice arata ca imaginea populara a drogului trimite la reprezentari distincte: decadere, compulsiune, iresponsabilitate, chiar animalitate. Aceasta imagine cheama, prin, ea insasi condamnarea unei practici infioratoare, chiar fatale, asa cum sublinia sociologul Albert Oglen (in A. Ebrenberg, Droques et medicaments psihotropes, 1998, pag. 147) si se distinge clar din acest punct de vedere de imaginea alcoolului sau de ceea a medicamentelor psihotrope. Dependenta de drog este cel mai mare efect al consumului odata incercat, aproape orice tip de drog apare dependenta. Definitia dependentei - conventional se denumeste astfel situatia de subjugare a unui individ fata de administrarea unui drog: intreruperea acesteia din urma antreneaza o stare de rau psihic, chiar si fizic, care determina subiectul sa-si continue consumul. Dar notiunea de dependenta acopera de fapt un domeniu mult mai larg: ea cuprinde toate toxicomaniile fara drog fiind clar ca, pentru a le caracteriza, specialistii se folosesc de notiunea de adictie. Prin urmare, dependenta nu se mai refera atat de mult la obiect, cat la subiect. Din anii 1980 problema este din ce in ce mai mult focalizata pe persoana care de la utilizare a trecut la dependenta, atat cat priveste un drog cat si un obicei (joc patologic). Mergand si mai departe, se poate considera ca majoritatea activitatilor umane sunt implicate intr-un sistem de dependenta asa cum arata lucrarile sociologului Albert Memmi (care utilizeaza notiunea de prevedere). Dependenta asa cum este ea definita stiintific si medical este un fapt, sociologia contesta naturalitatea acestuia, prin doua modalitatii posibile. Prima consta intr-un efort de dezvaluire a caracterului social al dependentei, care se incearca a fi masurat statistic (distributia sociala a fenomenului). Cea de-a doua modalitate de contestare, diferita de prima, pune in discutie insasi definitia savanta, aceasta perspectiva comporta si ea doua orientari, dupa cum urmeaza: prima se straduieste sa nege obiectivitatea fenomenului, aratand ca este un produs contingent al activitatii stiintifice, un artefact de natura particulara, cea de a doua pleaca de la ideea ca orice obiect din lume este o constructie sociala, ca nu exista pentru noi decat sub forma unei descrieri; considerand dependenta drept o constructie sociala de acest gen se ajunge la cateva intrebari: cum poate o conduita sa poata fi descrisa ca o dependenta? Si care sunt consecintele practice ale acestei descrieri? Dependenta are o definitie obiectiva, cea pe care ne-o da medicina, si o utilizare practica, cea care fundamenteaza interventia asupra toxicomanilor, alcoolicilor, sau a celor care a inghitit tot felul de pastile. De la sfarsitul secolului al XIX-lea, dependenta si-a facut intrarea in randul bolilor mentale: era vorba de a denumi ingestia abuziva de substante stupefiante, depistata prin observarea manifestarilor de lipsa (sau sindromul de sevraj) si care necesita un tratament pentru a induce remisiunea sau abstinenta. Daca dependenta apartine de mult limbajului medical, literatura de specialitate recunoaste limitele cunoasterii mecanismelor care sustin conduitele adictive. Dupa un secol de lucrari stiintifice, inca nu s-a ajuns la stabilirea unui tratament eficace. Nu exista nici o teorie a dependentei unanim acceptata de

practicieni mai mult, ideea de dependenta este refuzata de unii psihiatrii, care sustin ca nu este o entitate clinica specifica si ca trebuie avut in vedere numai in raportul sau cu forma psihica. Dependenta de drog O prima abordare terapeutica a consumului de droguri este cea la care recurg specialistii in boli mentale: cura avuta in vedere se instituie pe principii preluate dintr-o teorie a personalitatii de origine psihiatrica sau psihanalitica. Deceptionati de rezultatele contestabile ale tratamentului toxicomaniei prin psihoterapii, alti specialisti reduc abuzurile de consum la un simplu fenomen fizic, incriminand o carenta a creierului, vazand ca organul de comanda a mecanismelor care asigura actiunile corpului. Pe aceste premise, specialisti afirma ca farmacodependenta releva o dereglare a metabolismului neuromediatorilor, care genereaza o nevoie pur fiziologica ce trebuie corectata intr-un mod pur mecanic. Un al treilea grup de clinicieni sugereaza ca originea conduitei patologice trebuie cautata in mediul individului: fie in sanul sistemului familial, care ar repartiza aceasta pozitie patologica unuia dintre membrii sai, fie in organizarea societatii, care ar supune anumite segmente ale populatiei la marginalizare. Bibliografie: Abraham, P., Rancov A., Carausu, C.. - Droguri aspecte juridice si psihosociale Editura Mirton, Timisoara, 2004. Abraham, P., Ciucu, P., Pedaru, D., Moldovan, A.. - Prevenire si consiliere antidrog. - Editura Ministerului Administratiei si Internelor, Agentia Nationala Antidrog, Bucuresti 2004. Abraham, P., coolab. Standardele sistemului national de asistenta medicala, psihologica, sociala a consumatorului de droguri Editura Agentie Nationale Antidrog, Bucuresti, 2005. Berchesan, M.G., Pletea, C.. - Droguri si traficanti de droguri Editura Paralela 45, Pitesti, 1998. Buneci, P., Butoi T.I., Butoi, T.. - Elemente socio juridice pe taramul deviantei speciale Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002. Capbeel, R.. - Copiii nostri si drogurile Editura Curtea Veghe, Bucuresti, 2001. Chapra, D.. - Comportamente dependente- Editura Curtea Veghe, Bucuresti, 2003. Dragan, J.. Dictionar de droguri Editura National, Bucuresti, 2000. Dragan, J.. - Drogurile in viata romaneasca de la Zamolxis la Ceausescu. - Editura Magicart Design, 1996. Dobre, E., coolab Manual orientativ; educatia pentru sanatate si scoala - Editura Frat Lux, Bucuresti, 1999. Larriba, J., Durceanna., Sucles, M.J.. - Formarea familiala in abilitati educationale pentru prevenirea drogodepemdentei. - Editura Agentiei Nationale Antidrog, Bucuresti, 2005. Gilles, F.. - Adolescentii si toxicomania Editura Polirom, Bucuresti, 2000.

Godinac, M., Tudorache, M., Gohnellere, A. Drogurile iti intorc viata pe dos Editura Asociatia de promovare a justitiei pentru minori - Jean Valjean, Bucuresti, 2005. Autor: Mihai Adrian Paun

Info articol:

Revista: Psyvolution Science Numar: 25, din August 2012