Sunteți pe pagina 1din 24

Obezitatea

Obezitate este o stare patologic - din grupul bolilor de

nutriie - sau fiziologic cu potenial patologic, care se refer la persoanele suprapoderale, (greutatea corporal raportat la nlime). Domeniul medical care se ocup de obezitate se numete bariatrie. Dup Gabriela Roman, obezitatea este o boal cronic cu etiopatogenie multifactorial i risc global crescut, ceea ce presupune un management clinic structurat, precoce i intensiv, cu strategii terapeutice eficiente adresate ct mai multor mecanisme fiziopatologice implicate. Cuvntul Obez n latina obesus nseamn gras, vorace, corpolent. Histologic, obezitatea descrie o stare de cretere anormal de grsime la nivelul esuturilor adipoase (n latin panniculus adiposus/fascia superficialis, etc.).

Clasificarea obezitatii
Cea mai folosita clasificare a obezitatii este cea care utilizeaza IMC-ul: Subponderal (slab), <18. 5, risc de comorbiditati asociate obezitatii scazut, risc crescut pentru alte afectiuni, sub 53. 560 kg. Greutate normala, 18. 5-24. 9, 60-81 kg. Supraponderal, >25. 0, Stadiul pre-obez (supraponderal) , 25-29. 9, risc de comorbiditati crescut, 81-97 kg. Obez clasa I (obez), 30. 0-34. 9, risc de comorbiditati moderat crescut, 97-113 kg. Obez clasa II (obez), 35. 0-39. 9, risc de comorbiditati sever, 113-130 kg. Obez clasa III (obezitatea morbida) , >40. 0, risc de comorbiditati foarte sever, >130 kg.

Indicele de masa corporala (IMC) sau indicele Quetelet reprezinta o masuratoare statistica care compara greutatea si inaltimea unei persoane. Desi nu masoara procentul de tesut adipos este util pentru a estima greutatea corporala normala in functie de cit de inalta este persoana. Datorita usurintei calcularii si a masurarii sale IMC-ul este cea mai folosita metoda de diagnostic a problemelor de greutate dintro populatie, incluzind: subponderabilitatea, supraponderabilitatea si obezitatea. Se poate calcula dupa o formula: greutatea in kg/inaltimea in m2 sau dupa o harta care cuprinde linii orizontale corespunzatoare greutatii si linii verticale corespunzatoare inaltimii si linii conturate pentru diferitele valori ale IMC. Pentru copii IMC-ul se calculeaza la fel dar este comparat cu valorile tipice pentru virsta respectiva. Distributia tesutului adipos in corp. Distributia grasimii corporale este identificata dupa doua tipuri de obezitate, cea androida si cea ginoida. Tipul android de obezitate este legat de forma ca de mar a corpului. Este tipul masculin in care umerii, bratele, gitul, pieptul si abdomenul superior sunt marite de volum. Acest tip de obezitate poate afecta femeile si barbatii, si este intilnita in anumite sindroame. La aceste persoane organele interne cele mai afectate sunt inima, ficatul, rinichii si plaminii. Apare la femeile in premenopauza prin tulburarea functiei tiroidiene, dupa nasteri sau dupa tratamente hormonale pentru tulburari ale ciclului menstrual. Tipul android de obezitate are un risc crescut de afectare pulmonara si cardiaca prin nivelul inalt de colesterol. Tipul ginoid de obezitate este cel caracterizat de forma ca de para a corpului, in care grasimea se depoziteaza mai ales in partea inferioara a corpului. Este intilnit la ambele sexe dar cele mai afectate sunt femeile. Grasimea se acumuleaza in abdomenul inferior, pe coapse, fese si gambe. Fata si gitul au un aspect normal. La unele persoane si obrajii pot fi mariti de volum. Organele cele mai afectate sunt rinichii, uterul, intestinele, vezica urinara si colonul. Al treilea tip de obezitate. Unele persoane nu se incadreaza nici in tipul android si nici in cel ginoid de obezitate. Intregul corp de la cap pina la picioare este marit de volum prin depunere de grasimi.

Optiunile terapeutice ale obezitatii Pentru o scadere in greutate eficienta pacientul trebuie sa urmeze trei faze in cadrul unui program special: -includerea intr-un test de screening pentru obezitate -un program de scadere in grutate definitiv -o faza de mentinere care de obicei va fi abordata toata viata pacientului si care trebuie sa fie acceptata pentru cel putin 2 ani dupa ce programul de scadere in greutate este incheiat.

Mod sau patologie?

Rubens - Judecata lui Paris

Expresia om cu greutate, sintagm pentru o persoan aflat pe o poziie socio-economic superioar, apare n diferite variante n mai toate limbile i provine din antichitate, din timpurile n care greutatea corporal reprezenta o stare dat de opulen, de o alimentaie abundent la care doar ptura avut a populaiei putea ajunge. De la colaboratorii grai preferai de Iulius Cezar pentru logica lor aezat (William Shakespeare n Iulius Cezar) i planturoasele femei ca ideal al frumuseii la Rubens i pn la relativ-noul ideal (de prin anii 1970) al femeii subalimentate,

caectice model Twiggy, acceptabilul social, moda a pendulat ntre dou stri patologice de tulburri nutritive, obezitatea devenind deopotriv, un handicap estetic i o problem cu un nalt potenial patologic, ambele impunnd intervenii medicale.

Implicarea psihologiei in declansarea obezitatii.


Pentru omul preistoric depozitarea grasimilor si a energiei calorice era esentiala pentru supravietuire, avind in vedere ca acesta trebuia sa vineze pentru a se hrani. Oamenii au dezvoltat o bariera psihologica impotriva pierderii in grutate care astazi nu mai este utila deoarece procurarea de alimente nu mai este o problema majora pentru majoritatea populatiei umane. In istoria umana nu s-a mai descoperit evidenta unei alte perioade de obezitate epidemica decit cea din zilele noastre. Se presupune ca cistigul in grutate observat pe intreg globul este un fenomen relativ nou atribuit schimbarii factorilor de mediu care dispun de surse alimentare constante, precum si reducerea necesitatii pentru activitate fizica in scopul de a supravietui. La oamenii preistorici exista necesitatea vinarii in conditii periculoase a hranei, la oamenii antici hrana era cultivata iar activitatea fizica era parte substantiala a cursului normal al unei zile de lucru, astazi la oamenii contemporani locurile de munca de birou-sedentare si sursele de hrana disponibile determina cresterea depozitelor de grasime in lipsa activitatii si fara a dezvolta mecanisme de restrictie alimentara.

Factorii care cresc aportul alimentar energetic cuprind:


-dimensiunile portiei de hrana -alimentele bogate in grasime/cu densitate energetica crescuta -alimentele hiperglucidice -bauturile dulci, zaharul, mesele rapide -gustarile cu continut mare in grasime -scaderea aportului de calciu -disponibilitatea si accesibilitatea la alimente -pretul scazut al alimentelor -gustul placut al alimentelor si varietatea acestora.

Factorii care scad activitatea fizica cuprind:


-reducerea necesitatii de activitate fizica in cele mai multe medii de lucru -lipsa activitatii fizice obligatorii in mediile de scolarizare -reducerea activitatii fizice necesare activitatilor casnice prin tehnologia avansata -competitia pentru activitati sedentare placue: televizorul, video/DV, computerul, jocurile, internetul.

arametrii antropometrici. Masuratorile antropometrice si examinarea standard sunt necesare pentru persoanele cu afectiuni multisistemice cum este obezitatea. Circumferinta taliei si cea a coapselor pot estima grasimea viscerala. Circumferinta gitului este predictiva pentru aprecierea riscului apneei de somn, iar masurarea acesteia seriata estimeaza stratificarea riscului. Raportul talie/coapse se calculeaza prin masurarea circumferintei taliei impartita la valoarea circumferintei coapselor. Valorile normale pentru femei si barbati sunt de 0. 7 si respectiv 0. 9, fiind corelate strins cu starea de sanatate generala si fertilitatea. Femeile cu valoarea 0. 7 prezinta nivele optime de estrogen si sunt mai putin succeptibile la boli majore precum diabetul, afectiunile cardiovasculare si cancerul ovarian. Barbatii cu valoarea 0. 9 au un risc mai scazut de cancer la prostata si cancer testicular. Diametrul abdominal sagital. Masoara obezitatea viscerala si reprezinta distanta dintre spate si abdomenul superior la nivelul ombilicului. Se masoara in pozitie de supinatie. Indexul volumului corporal. Este o alternativa la indexul masei corporale. In timp ce IMC-ul calculeaza masa corporala totala, fara localizarea acesteia, indexul volumului corporal se bazeaza pe relatia dintre masa si distributia corporala. Este o aplicatie care poate fi folosita la un scaner 3D corporal in timp ce un hardware va folosi

informatii optice luminoase pentru a determina riscul individual de obezitate. Programul poate diferentia intre persoanele cu acelasi IMC dar care au o forma corporala diferita si o distributie a grasimii diferita. Un dispozitiv va scana suprafata corporala a persoanei determinind un model 3D care este utilizat de calculator pentru a calcula volumele diferitelor parti ale corpului si compozitia diferita a acestora. Metoda pliului cutanat. Se bazeaza pe masurarea pliului cutanat in anumite zone ale corpului pentru a determina grosimea stratului de grasime subcutanata. Valorile sunt convertite pentru a estima procente de grasime printro ecuatie.

Tehnologii aplicate pentru masurarea grasimii corporale. Procentul de grasime corporala reprezinta cantitatea totala a grasimii persoanei impartita la greutatea acesteia reflectind grasimea esentiala si cea de depozitare. Grasimea esentiala este cea necesara pentru mentinerea vietii si a functiei reproductive. Acest procent este mai mare la femei decit la barbati, datorita cererilor maternitatii. Grasimea esentiala este 2-3% la barbati si 10-13% la femei. Grasimea de depozitare reprezinta acumularea grasimii in tesutul adipos care protezeaza organele interne. Cantitatea exacta de grasime in procente a unei persoane poate fi estimata prin: Testarea la infrarosu prin care se transmite o lumina infrarosie in muschiul biceps, aceasta este reflectata si absorbita de catre grasime. Metoda este rapida si usor de folosit. Absorbtiometria cu raze X (DEXA) este metoda standard de testare a compozitiei corporale. Doua tipuri diferite de raze X scaneaza corpul, una care detecteaza toate tesuturile si cealalta care nu detecteaza grasimea. Un computer va substrage doar fractia de tesut adipos. Masurarea mediei densitatii corporale. Inainte de adoptarea DEXA cea mai folosita metoda de a estima procentul de grasime era densitatea totala corporala si aplicarea unei formule pentru a converti valoarea in procente de grasime.

Deoarece tesutul gras are o densitate scazuta fata de muschi di oase se poate estima continutul in grasime. Se folosesc apoi una dintre formulele Brozek sau Siri pentru a calcula procentul de grasime. Analiza prin impedanta bioelectrica. Aceasta metoda este mai disponibila dar mai putin sensibila in estimarea procentului de grasime. Principiul actiunii sale presupune aplicarea a doi conductori pe corp si trimiterea unui curent electric prin corp. Rezistenta dintre conductori va permite masurarea grasimii corporale, deoarece rezistenta electricitatii variaza intre tesutul adipos, muscular si scheletic. Tesuturile fara grasime sunt bune conducatoare de electricitate, deoarece contin apa multa fata de cele grase care sunt anhidre si nu conduc electricitatea bine.

Diagnostic

Alessandro dal Borro - Un Brbat Italian (Grasul) - dup Andrea Sacchi

Exist diferite criterii diferite de apreciere i determninare a obezitii: Indexul Broca Acesta este un raport dintre nlimea persoanei exprimat n centimetri minus 100 de centimetri i greutatea n kilograme. In a doua jumtate a secolului XX se consider indicele ideal

pentru brbai - 0,9 pentru femei - 0,8

Indexul Corp-Greutate (Body-Mass Index, BMI)

Se calculeaz dup formula de mai jos, inndu-se cont de vrst m= greutate n kg; l= nlime n metri

BMI subponderal normal predispoziie obezitate de grad. I obezitate de gr. II obezitate de gr. III 4-17.9 18 24.9 25 29.9 30 34.9 35 39.9 > 40

Aceast metod fiind controversat, considerndu-se c trebuie inut cont i de locul geografic. Raportul talie/old (Waist-Hip-Ratio, WHR) Ignor nlimea i greutatea corporal, azi este luat n considerare dar numai corelat cu ali indici. Perimetrul abdominal Aceast metod exprim raportul perimetrului abdominal fa de nlime, ignornd greutatea corporal. Diagnostic diferenial (DD) n diagnosticarea obezitii trebuiesc eliminate: Graviditatea. S/P (status post) tratament cu corticoizi. Boli de excreie (insuficien renal). Boli cardio-limfo-vasculare (ascita). Boli parazitare (Elefantiasis - bilharzia/schistosomiasis, chisturi hidatice). Boli endocrine. Sindromul Cushing. Cretreri tisulare mari, maligne sau benigne, etc. Sindromul Pickwick - o form de obezitate care este asociat i cu o anumit stare de retardare intelectual.

Cauzele principale ale obezitii

Lupttorul sumo Yamamotoyama, 248 kg

Obezitatea este o stare care se auto-ntreine i se autoaugmenteaz, perpetund i agravnd cauzele: - Defectele de educaie: prinii supraponderali vor crete copii supraponderali. - Starea bulemic se auto-augmenteaz prin creterea permanent a masei esutului adipos. - Foamea de alimente carbohidrate, dulciuri, grsimi, duce la o dependen psihologic de respectivele alimente.

Cauzele principale ale obezitii pot fi:


Diet neechilibrat, bogat n carbohidrate (dulciuri i grsimi), n disproporie cu necesitile energetice ale organismului: ca urmare a unei educaii defectuase, a sistrii brute a unei activiti fizice intensive i prelungite n timp,n sportul japonez sumo, unde supraponderea avantajaz sportivii, care se ngra n mod intenionat.

Lipsa de micare, de efort fizic comparativ - n timp - cu potenialul energetic al hranei.

Tulburri de nutriie, ca rezultat al unor psihopatologii (depresiune psihic, tulburri de comportament) ca de exemplu, patima sau mania de a mnca (bulemia).

Disfuncii hormonale (hipotiroidism, sindrom adiposo-genital, etc.).

Factori genetici (ereditari - s-a descoperit genul de obezitate la obolani).

Tulburri metabolice (simdromul matabolic, care este adesea un rezultat i nu o cauz a obezitii).

Morbiditatea

In rile dezvoltate incidena obezitii este mai ridicat dect n rile mai puin dezvoltate. n Statele Unite obezitatea este endemic. Profesia i modul de via (tradiie, obiceiuri, faciliti) joac un rol important. Statisticile privind obezitatea la romni sunt alarmante. Conform rapoartelor OMS Romnia este pe locul trei n Europa n privina obezitii la copii. Potrivit Federaiei Romne de Diabet, Nutriie i Boli Infecioase, un romn din patru este

obez, iar fiecare al doilea romn este supraponderal. Toate acestea, n contextul n care tot mai muli romni consum alimente de tip fast-food i duc o via sedentar, n afar de bacanalele i carnagiile (n special carne i untur de porc) practicate tradiional, de srbtori[4].

Obezitate masculin Vrst Brbai a BMI 2530 > 30

Femei 2530 > 30

1829 28,9 3,7 16,2 4,0 3039 46,4 13,9 26,4 11,0 4049 53,1 19,9 32,3 15,3 5059 53,2 25,3 42,0 25,4 6069 62,1 22,8 46,3 33,0 70 58,2 22,8 45,7 32,2

Pregtire BMI coala primar

Brbai 2530 > 30

Femei 2530 > 30

51,7 24,3 40,9 31,4

coala profesional bacalaureat

48,8 16,7 34,2 17,3 48,9 11,9 28,1 10,1

Tulburarile alimentatiei
Tulburarile alimentatiei din timpul sarbatorilor si posturile alimentare. In timpul sarbatorilor religioase si laice s-a observat consumul de cantitati impresionante de alimente bogate in grasimi si cu densitate energetica crescuta. Acest consum brusc de alimente grase este mai daunator persoanelor care au tinut post anterior decit celor care au urmat o dieta calorica constanta. Organismul nu poate face fata cantitatii excesive de alimente de procesat determinind depozitatrea acestora in tesutul adipos si declansind un cerc vicios al metabolismului anabolic al grasimilor care duce in final la instalarea obezitatii. Sindromul alimentatiei nocturne. Acest sindrom consta in anorexia de dimineata, hiperfagia de seara si insomnie. Aproximativ 25-50% din aportul de alimente este nocturn la aceste persoane. 10% dintre persoanele obeze prezinta acest sindrom. Bulimia nervoasa. Este caracterizata de episoade recurente de consum excesiv alimentar urmate de un comportament compensator excesiv cum ar fi inducerea varsaturilor, consumul de diuretice sau laxative sau postul total alaturi de mersul la sala de cel putin 2 ori pe saptamina pe o perioada de 3 luni. Bulimia nervoasa afecteaza 1. 6% dintre adolescenti si femeile tinere si 0. 5% dintre barbati. Persoanele afectate sunt preocupate obsesiv de aspectul exterior, forma corpului si greutate. Efectele obezitatii asupra sanatatii Persoanele cu obezitate prezinta un risc crescut de a dezvolta mai multe conditii patologice care pot determina scaderea calitatii vietii si deces prematur. Obezitatea este asociata cu

peste 30 de afectiuni, iar evidentele stiintifice au stabilit o relatie strinsa intre cel putin 15 dintre acestea. Scaderea in greutate cu peste 10% pentru persoanele cu obezitate poate imbunatati unele afectiuni relationate cu aceasta incluzind diabetul si hipertensiunea.

Complicatiile acute ale obezitatii cuprind:


-diabetul zaharat de tip II, hipertensiunea, hiperlipidemia -accelerarea cresterii si maturarii osoase la copii -hiperandrogenismul ovarian si ginecomastia -colecistita, pancreatita, psudotumori cerebri -ficatul gras cu ciroza si boala renala-glomeruloe0. scleroza focala -apneea de somn si tulburarile respiratiei in timpul somnului sunt intilnite mai ales la copii, acompaniata de disfunctii neurocognitive -genu valgum, tibia vara sunt observate mai frecvent la copii obezi. Sechelele emotionale si psihosociale sunt larg raspindite. Datele arata ca obezitatea este frecventa la copii deprimati. Prejudecata si discriminarea fata de persoanele obeze sunt larg intilnite. Obezitatea este asociata cu un numar de factori de risc cardiovascular, incluzind hiperinsulinismul si rezistenta la insulina, hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia, nivele reduse de HDL (lipidele bune) si hipertensiune. Un element caracteristic al rezistentei la insulina este acanthosis nigricans a carei prezenta indica un risc crescut de diabet zaharat de tip II. Adolescentele si femeile tinere cu obezitate prezinta un profil hiperandrogenic, caracterizat de concentratii crescute serice ale androstendionului, dihidroepiandrosterone-sulfat si testosteronului, precum si reducerea globulinei de transport a hormonilor sexuali. Clinic se manifesta prin ovare polichistice. Sindromul de hipoventilatie si consecintele pulmonare ale obezitatii. Obezitatea, apneea de somn, tulburarile respiratorii in timpul somnului si hipercarbia in timpul somunului profund sunt elemente caracteristice ale sindromului hipoventilatieobezitate. Alte elemente mai includ somnolenta diurna excesiva, hipoactivitate, scaderea performantei intelectuale cu alterarea memoriei, hipoxie si semne ale cordului pulmonar.

La adulti, sexul masculin si obezitatea sunt factori de risc pentru apneea de somn obstructiva. Apneea, sforaitul si somnolenta diurna sunt manifestarile sindromului. Sindromul metabolic si obezitatea. Sindromul metabolic este caracterizat de un grup de factori de risc metabolic care includ: -obezitatea abdominala, dislipidemia aterogenica -hipertensiune arteriala, rezistenta la insulina sau toleranta la glucoza -status protrombotic (nivele crescute ale fibrinogenului si ale inhibitorului plasminogenului activat) -status proinflamator (proteina C reactiva crescuta) . Factorii de risc pentru acest sindrom sunt obezitatea abdominala si rezistenta la insulina, alaturi de sedentarism, inaintarea in virsta, dezechilibrul hormonal si predispozitia genetica. Persoanele cu sindrom metabolic sunt la risc crescut de a dezvolta infarct miocardic, boala coronariana arteriala si alte afectiuni legate de formarea placilor de aterom, precum si a diabetului zaharat de tip II.

Bolile cardiovasculare si obezitatea.


Impactul cardiovasular asupra masei crescute de tesut adipos. Tesutul adipos este inconjurat de o retea vasculara bogata. Obezitatea produce o cresterea a fluxului de singe total si a debitului cardiac prin cresterea crererii metabolice induse de catre greutatea corporala in exces. Obezii au un debit cardiac crescut si o rezistenta periferica scazuta. Apare dilatatia ventriculara cu cresterea stresului peretilor cardiaci care predispune la hipertrofie cardiaca stinga. Consecintele includ fibrilatia atriala, hipertensiunea pulmonara, apneea de somn si hipoventilatia sau tromboembolismul pulmonar recurent. Cardiomiopatia obeza reprezinta un proces infiltrativ in care grasimea se depune in structura miocardului cu degenerare miocitara si tulburari de conducere electrica. Insuficienta venoasa este o consecinta a presiunii de umplere crescute a ventriculului sting precum si datorita cresterii volumului intravscular caracteristic persoanelor obeza prin lipsa mobilitatii, cu reflux venos in venele piciorului si insuficienta valvulara venoasa. Tromboza venoasa si embolismul pulmonar alaturi de alterarea endoteliala sunt anormalitati asociate cu obezitatea.

Hipertensiunea arteriala. Majoritatea hipertensivilor sunt obezi. Cresterea volumului sanguin este mai semnificativa in obezitatea abdominala. Factorii care leaga obezitatea de hipertensiune sunt cresterea debitului cardiac si rezistenta vasculara periferica scazuta. Obezitatea este asociata si cu cresterea cererii de oxigen produsa de catre tesutul adipos in exces. Apneea de somn determinata de obezitate. Obezii prezinta o cerere crescuta pentru ventilatie si incarcare respiratorie, ineficienta musculaturii respiratorii, scaderea rezervei functionale respiratorii si a volumului respirator de rezerva, precum si lipsa functionalitatii unitatilor pulmonare periferice. Apneea de somn este definita prin episoade repetate de apnee obstructiva si hipopnee in timpul somunlui, alaturi de somnolenta diurna si insomii. Atacul cerebral acut si infarctul miocardic acut. Numeroase studii au raportat asociarea dintre IMC, raportul talie/coapse si trombozele cerebrale sau coronare. Obezitatea este considerata o cauza modificabila pentru tromboembolism, dar interdependenta intre colesterol, hipertensiune si diabet a fost descoperita abia recent. Insuficienta cardiaca congestiva si aritmiile. Cardiomiopatia obeza si boala cardiaca dreapta sunt observate la pacientii obezi cu hipoxemie severa sau moderata prelungita. Pacientii cu insuficienta cardiaca si/sau tulburari ale somunului prezinta risc crescut de aritmii fatale si moarte cardiaca subita. Rezistenta la insulina, diabetul zaharat tip II si asocierea cu obezitatea. Studiile din ultimele doua decenii au condus la recunosterea rolului adipokinelor in medierea relatiei intre obezitate si disfunctia metabolica glucidica. Acesti produsi de secretie a tesutului adipos au efecte directe si indirecte in reglarea apetitului, glucozei, lipidelor si metabolismului proteinelor, precum si in declansarea unui status inflamator. Productia de adipokine este scazuta in normalizarea grutatii. Productia adipocitelor de TNF-alfa, leptina si hormoni steroidici contribuie la rezistenta insulinica progresiva. In plus nivelurile crescute de acizi grasi liberi circulanti si depozitarea ectopica intracelulara de lipide exacerbeaza disfunctia metabolica, inflamatia, altereaza celulele beta-pancreatice.

Rezistenta la insulina este o conditie in care o cantitate data de insulina produce efecte biologice diminuate fata de cele normale. Ea joaca un rol semnificativ in dezvoltarea sindromului metabolic X care include: -hiperinsulinemie, diabet tip II sau intoleranta la glucoza -obezitate centrala, hipertensiune, dislipidemie -nivele reduse de HDL-C, hipercoagulabilitate. Hiperandrogenismul la femei si obezitatea. Ovarele polichistice. Sindromul ovarelor polichistice este cea mai frecventa endocrinopatologie feminina si afecteaza 10% dintre femei. Multe femei afectate sunt obeze. Chiar si o scadere in greutate diminuata imbunatateste semnificativ simptomele hiperandrogenismului si functia ovulatorie. Obezitatea abdominala determina rezistenta la insulina si consecintele acesteia asupra sintezei in exces a androgenilor ovarieni. Factorii aditionali care sunt implicati in sindromul ovarelor polichistice cuprind: supraproductia de estrogen, cresterea activitatii sistemului opioid si a axei hipotalamohipofizare, scaderea globulinei de transport a hormonilor sexuali si consumul crescut de lipide. Cresterea incidentei cancerelor asociata cu obezitatea. Cancerul la sin. Femeile in postmenopauza obeze prezinta un risc crescut de dezvoltare a cancerului la sin. Femeile care se ingrasa cu peste 65 de kg dupa virsta de 18 ani sunt de 2 ori mai predispuse la cancerul de sin dupa menopauza. IMC-ul crescut a fost asociat cu o cresterea a riscului de cancer la sin. Femeile in premenopauza diagnosticate cu cancer la sin care sunt supraponderale par a avea o speranta de viata mai mica decit cele cu greutate normala. Riscul de cancer la sin este crescut si la barbatii obezi datorita ginecomastiei. Cancerul endometrial. Femeile obeze au un risc de 4 ori mai crescut de cancer endometrial decit cele cu greutate normala. Femeile cu diabet si obeze prezinta o crestere de 4 ori a riscului de cancer endometrial fata de femeile care sunt doar obeze. Alte cancere la risc in obezitate cuprind cancerul esofagian, cel gastric si renal. Sindromul de tunel carpian declansat de obezitate. Sau neuropatia mediana a incheieturii miinii este o conditie medicala in care nervul median este compresat la nivelul incheieturii conducind la perestezii, slabiciune musculara si

pareze ale miinii. Incidenta afectiunii este crescuta de 4 ori la persoanele obeze fata de cele non-obeze. Consecintele psihologice si sociale ale obezitatii. Supraponderabilitatea si obezitatea poate determina scaderea respectului de sine, depresii, anxietate, bulimie si anorexie. Obezitatea este o boala cronica stigmatizanta. Perceptia generala este ca persoanele obeze sunt lenese si maninca mult. Se crede ca obezii sunt lipsiti de vointa si nu se pot abtine de la mesele copioase. Copii devin constienti de statusul lor corporal la nivele de supraponderabilitate relativ mici. In copilaria de mijloc copii realizeaza impactul obezitatii fata de aspectul lor exterior si abilitatile atletice, abia in adolescenta constientizeaza importanta incompetentei sociale sau locul sau in comunitate. La copiii si adultii obezi consecintele variaza de la lipsa integrarii in comunitate, mediile de scolarizare si cele de lucru pina la fortarea mutarii domiciulului, sau intrarea in stari de depresie si suicid. Obezii sunt blamati pentru aspectul lor fizic si pentru lipsa de vointa de a se abtine de la consumul de alimente. Alte consecinte ale obezitatii cuprind: -malformatiile congenitale-obezitatea materna este asociata cu incidenta crescuta a defectelor tubului neural -artrita reumatoida si osteoartrita miinii, coapsei, lombara si a genunghiului -boala renala in stadiu final prin glomeruloscleroza -litiaza biliara, colecistita, guta (prin scaderea eliminarii acidului uric si cresterea productiei sale) -alterarea raspunsului imun-scaderea apararii organismului prin scaderea activitatii celulelor scavenger care distrug organismele straine -obezitatea este asociata cu cresterea incidentei infectarii plagilor -steatoza hepatica, hepatita acuta si ciroza hepatica -afectiunile ginecologice si obtetrice-travalii prelungite, nasteri laborioase care necesita cezariana, hemoragii abundente, infectia operatiei, cresterea riscului de endometrite, a infectiilor tractului urinar si incontinentei urinare.

Dietele alimentare

Postul alimentar reprezinta aportul caloric sub 200 kcal/d si nu este indicat terapeutic. Infometarea este potential periculoasa si poate conduce la cetoza semnificativa, dezechilibre electrolitice, deficite ale vitaminelor, micronutrientilor si mineralelor, alaturi de un risc marcat al mortalitatii si morbiditatii. Infometarea reprezinta aportul a doar 50% din cantitatea de grasimi necesara corpului pe zi, astfel acesta va folosi propriile rezerve pentru a-si satisface nevoia de energie. Aceste rezerve nu reprezinta grasimea depusa in exces ci si alte compartimente nutritionale. Glicogenul este forma de depozitare a glucozei. Depozitul de glicogen este mic, astfel aceasta sursa de energie este terminata in prima zi de infometare. Cind se metabolizeaza glicogenul se elimina apa care creste greutatea corporala. Cea mai intilnita problema rezultata din dietele de infometare este reprezentata de recistigul in greutate. Se revine la starea de obezitate deoarece nu s-a modificat stilul de viata care a condus initial la conditia patologica. Desi prin dieta de infometare se pierde si masa musculara, dupa incetarea dietei cistigul va fi doar prin grasime. Astfel procentul de grasime corporala dupa o dieta de infometare va fi mai crescut decit anterior acesteia. Pentru a ajuta pacientul sa intrerupa acest ciclu de infometarecistig in greutate acesta trebuie sa modifice stilul de viata. Astfel sunt indicate mesele mici principale si adaugarea altor 4-6 gustari pe parcursul zilei. Este importanta asocierea exercitiilor fizice pentru a reface masa musculara pierduta. De asemeni pacientul trebuie sa fie realist asupra posibilitatii scaderii in greutate intro anumita perioada de timp. Nu trebuie sa se depaseasca 10% din greutatea initiala intro perioada de 6 luni. Dupa cele 6 luni este importanta mentinerea greutatii obtinute pentru citeva luni inainte de a incepe un nou program de slabire. Dietele cu minim de calorii utilizeaza de obicei formule alimentare pre-preparate disponibile comercial care promoveaza scaderea in greutate rapida pentru obezi. Aceste constau in bauturi sau batoane care inlocuiesc aportul alimentar total pentru citeva saptamini sau luni. Formulele contin nivele optime de vitamine si micornitrienti. Unii medici recomanda formulele bazate pe un singur tip de proteina, cum

ar fi cea de pasare sau peste. Pacientii care opteaza pentru aceste diete consuma sub 800 calorii pe zi. Dietele cu calorii putine sunt destinate sa produca o scadere in grutate rapida la pacientii cu IMC >30 si comorbiditati semnificative. Utilizarea acestora de catre pacientii cu IMC-ul intre 27-30 trebuie rezervata celor care prezinta afectiuni medicale secundare obezitatii, cum ar fi hipertensiunea. Pacientii trebuie sa asocieze si modificarea stilului de viata, pierzind in medie 15-25% din greutatea initiala in primele 3-6 luni. Efectele adverse ale dietelor cu minim de calorii. Majoritatea pacientilor care au folosit dietele pentru 4-16 saptamini raporteaza efecte adverse minore, cum ar fi oboseala, constipatia, diareea, greata. Acestea se amelioreaza dupa citeva saptamini si rar impiedica pacientul sa duca la sfirsit programul. Complicatia cea mai frecventa este litiaza biliara, mai ales la femei care se dezvolta dupa o scadere in grutate majora. Studiile arata cresterea nivelului de colesterol in vezicula biliara si diminuarea capacitatii de contractie a acesteia. Alte efecte adverse sunt: subtierea pielii, caderea parului, hipotermia. Dietele conventionale. Acestea se clasifica in: -echilibrate-diete cu calorii putine (sau reducerea dimensiunii portiilor de alimente) -dietele fara grasimi -dietele fara carbohidrati -dietele intermediare (cele in care macronutrientii majori: grasimile, proteinele, carbohidratii sunt in cantitati egale de 30-40%) -dietele speciale. Dietele echilibrate, cu proteine putine sau reducerea portiei de alimente consumate la o masa este tipul de dieta cel mai recomandat. Se imparte necesarul de calorii in trei mese principale pe zi. Mesele sunt bazate pe alimente consumate in mod normal, bauturi si batoane care inlocuiesc gustarile, gustarile reci. Deoarece alcoolul, sucul de fructe, sucurile carbogazoase si dulciurile sunt bogate in calorii si contin putini nutrienti sunt interzise. Dietele fara carbohidrati (sau dieta Atkins) sunt programe alimentare care restrictioneaza consumul de carbohidrati la 20% din aportul caloric zilnic. Alimentele bogate in

carbohidrati, pastele, piinea sunt inlocuite cu cele care contin un procent mai mare de proteine si grasimi, carnea, soia, vegetalele. Efectele adverse ale acestora cuprind cetoza si supraproductia de insulina. Controversele asupra acestei diete au avut drept baza efectul negativ al grasimilor crescute asupra inimii si vaselor, efectele negative ale excesului de insulina asupra depozitarii grasimii si cistigului in grutate, stressul aditional asupra ficatului prin cetoza, precum si promovarea distructiei muculare. De asemeni se discuta efectele dietei fata de pierderea de apa din organism si retinerea acesteia prin excesul de insulina, efect advers de scurta durata, unii critici acuza dieta de impiedicarea efectuarii exercitiilor fizice necesare prin slabiciunea musculara determinata. Unele variante ale dietei implica scaderea aportului de fibre vegetale cu constipatie si deficite vitaminice. Dieta fara grasimi consta in eliminarea colesterolului si a grasimilor saturate, care conduc la afectiuni cardiace. Este important de stiut ca unele grasimi sunt imperios necesare fiziologiei umane: acizii grasi esentiali, grasimile pentru depozitele energetice, pentru a ajuta la absorbtia unor vitamine liposolubile: A, D, E, K.

Terapia farmacologica Categoriile principale de medicamente folosite cuprind: -medicamentele care actioneaza central prin scadere aportului alimentar -medicamente care actioneaza periferic prin blocarea absorbtiei alimentare -medicamente care cresc consumul energetic. Daca dieta si exercitiile nu sunt eficiente, medicamentele pot fi o optiune. Orlistat reduce absorbtia de grasime in intestine prin inhibarea lipazei pancreatice. Poate cauza frecvent steatoree, incontinenta fecala, flatulenta, unele studii au aratat cresterea incidentei cancerului la sin. Contraindicatiile cuprind: malabsorbtie, colecistectomie, sarcina si alaptare, afectiuni pancreatice. Orlistat trebuie suplimentat cu vitamina A, D, K, E si beta-caroten.

Sibutramina este un supresant al apetitului sau anorectic care reduce dorinta de a minca. Este contraindicat in: bulimie nervoasa, depresii, manii, alcoolici, hipertensiune pulmonara, hipertensiune arteriala care nu poate fi controlata, aritmii, afectiuni valvulare cardiace, insuficienta cardiaca, atac cerebral, hipertiroidism, glaucom in unghi inchis, epilepsie, feocromocitom, in sarcina sau alaptare. Efectele adverse cuprind: mucoase uscate, cresterea parodoxala a apetitului, greata, constipatie, tulburari ale somnului, ameteli, crampe menstruale, durere articulara, cefalee. Metformin este prima optiune terapeutica la persoanele cu diabet tip II si obezitate, la persoanele cu functie renala pastrata, si pentru bolnavii cu sindrom polichistic ovarian. Efectele adverse cuprind: acidoza lactica la cei cu insuficienta hepatica sau renala, diaree, crampe abdominale, greata, varsaturi si flatulenta. Exenatide este un analog al hormonului GLP-1 secretat de catre intestine ca raspuns la ingestia de alimente. GLP-1 intirzie golirea gastrica si determina senzatia de satietate. Este recomandat pacientilor cu diabet tip II. Efectele edverse sunt gastrointestinale: hiperaciditate, greata si varsaturi. Poate accentua hipoglicemia. Efedrina si cafeina sunt optiuni de linia a doua in tratamentul obezitatii. Actioneaza prin cresterea consumului energetic, dar sunt asociate cu riscul de tahicardie, hipertensiune si palpitatii. Scaderea in greutate apare prin activarea termogenezei si prin scaderea apetitului. Dronabinol si rimonabant sunt anorectice si agonisti inversi pentru receptorul canabinoid CB1. Este indicat la persoanele cu IMC peste 30, sau cei peste 27 si cu diabet tip II sau dislipidemie. Efectele adverse sunt severe: depresii, dezvoltarea bolilor neurodegenerative: scleroza multipla, Alzhaimer, scleroza amiotrofica laterala, Parkinson, boala Huntington (prin efectele similare cu canabisul) . Medicamente cu administrare de scurta durata si efecte adverse severe: -diethylpropion-este un simpatomimetic cu actiune supresanta a apetitului -fendimetrazina-efecte supresive asupra apetitului -benzfetamina-amina simpatomimetica, anorectica -fenilpropanolamina-agonist alfa-adrenergic, determina atac

cerebral la virstnici si persoanele cu ateroscleroza. Substituientii de grasimi Una dintre strategiile de a preveni obezitatea explorata de catre industria dietelor alimentare implica substituire grasimilor. Olestra a fost aprobata pentru tratament. Prezinta o valoare calorica de 0 kcal/kg. Are o structura perea mare pentru a putea fi hidrolizata intestinal. Sitostanol este un stanol ester vegetal asemanator margarinei. Blocheaza absorbtia colesterolului in intestin. Pilula cu hidrogel este formata dintrun hidrogel, component asemanator gelatinei cu proprietati absorbative si variate aplicatii medicale. Administrarea pilulei cu un pahar de apa determina expandarea hidrogelului in stomac si senzatia de satietate. Efectele adverse apar la abuzul de pilule care poate determina blocaje intestinale.

DUMITRESCU DIANA ELENA NRC ANUL I

Bibliografie

Hncu, N. .a.: Recomandri pentru managementul obezitii i supraponderii la aduli, Jurnalul Romn de Diabet, Nutriie, Boli Metabolice, 2:1, 2001. EASO - Obesity Management Task Force: Management of Obesity in Adults: Project for European Primary Care, Int. J. Obes., 28, pp/226-231, 2004. ***: Obesity guidance on the prevention, identification, assessment and management of overweight and obesity in adults and children, National Institute for Health and Clinical Excellence - NICE clinical guideline 43, 2006. Haskell, William L. & all.: Physical Activity and Public Health: Updated Recommendation for Adults From the American College of Sports Medicine and the American Heart Association. Circulation, 116:1.081-1.093, 2007. Kiess, Wieland; Blher, Susann; Kapellen, Thomas; Krner, Antje: Metabolic Syndrome in Children and Adolescents: Prevalence, Public Health Issue, and Time

for Initiative Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. 49(3):268-271, September 2009.