Sunteți pe pagina 1din 11

Castelul Pele

Castelul Peles din Sinaia, resedinta de var a regilor Romniei, a fost construit la dorinta regelui Carol I al Romniei (1866 - 1914), dup planurile arhitec tilor Johannes Schultz, Carol Benesch si Karel Liman, si a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si Bernhard Ludwig din Viena. Castelul Peles este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Romnia, avnd caracter de unicat si este, prin valoarea sa istoric si artistic, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumt ti a secolului al XIX-lea. Principele Carol I, ales domn al Romniei n 1866, viziteaz pentru prima dat Sinaia n luna august a acelui an, rmnnd ncntat de frumuse tea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotrste construirea unui castel ntr-un loc retras si pitoresc: Piatra Ars. Ctiva ani mai trziu, n 1872, el cumpr terenul (1000 de pogoane), iar lucrrile ncep n 1873, sub conducerea arhitectilor Johannes Schultz, Carol Benesch si Karel Liman. Mai nti, lucrtorii au depus eforturi pentru a stpni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de ap sau alunecrile de teren. Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenajrilor; n tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, n detaliu, lucrrile. n 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt ngropate cteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede romneti cu chipul lui Carol I. n 1883 are loc inaugurarea oficial a Pelesului, pe care domnitorul l-a vzut ca pe un sediu al noii dinastii. Iar asezarea sa pe Valea Prahovei nu era ntmpltoare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea grani ta Romniei cu Austro Ungaria. ns, n viitor, dup unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul se va gsi chiar n inima trii. Pelesul va cpta apoi o tot mai mare important, devenind resedinta de var a familiei regale romne, care petrecea aici destul de mult vreme, de obicei din mai pn n noiembrie. Aici s-au tinut importante ntruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroan din 1914 (cnd s-a hotrt neutralitatea Romniei din primul rzboi mondial, care tocmai ncepuse) si 1925. Castelul a gzduit multe personalitti ale vremii, scriitori, muzicieni, dar si regi si regine. Cea mai important vizit a fost aceea a btrnului mprat al AustroUngariei, Franz Joseph, n 1896. Acesta a fcut o mul time de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumusetea si bogtia castelului. n 1906 se astepta o nou vizit a mpratului, cu ocazia srbtoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, ns vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc. Chiar dup inaugurarea sa din 1883, Pelesul va mai suferi modificri, extinzndu-se mereu. La forma actual se ajunge abia n 1914 (anul mor tii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere si mai multe intrri si scri interioare. Turnul central msoar nu mai putin de 66 de metri nltime. Pe lng Pelesul propriu-zis, n zon au mai fost nltate nc dou constructii mai mici, Pelisorul si Foisorul. Pelesul are si o sal de teatru, cu o mic scen si 60 de locuri, plus loja regal. Castelul avea dotri foarte moderne pentru epoca n care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticl al holului de onoare este mobil, putnd fi ac tionat de un

motor electric. nc din 1883, castelul are nclzire central. Pe lng castel au fost construite Pelisorul, Corpul de Gard, Economatul, Casa de Vntoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electric si Vila Sipot. Pn la terminarea castelului (1883), Regele Carol I si Regina Elisabeta, au locuit la casa de vntoare, terminat naintea castelului. Datorit uzinei electrice proprii, Pele sul a fost primul castel electrificat din Europa. Pelesul a avut o important deosebit pentru istoria trii noastre. Castelul a fost un cuib de naparci. Aici s-a nscut, n 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei nscut pe pmnt romnesc si primul botezat n religia ortodox,un vagabond si iubitor de dezmat. n 1921, la Foisor, s-a nscut fiul su, regele Mihai I cel ce ne-a tradat rusilor. n 1921, are loc la Peles, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care particip o multime de personalitti ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Doi ani mai trziu au loc serbrile semicentenarului castelului Pele s (50 de ani de la nceperea lucrrilor). Castelul va rmne resedint a familiei regale pn n 1948, cnd este confiscat de regimul comunist care se instaurase datorita tradarii regale. n 1953 Pelesul va deveni muzeu, dar trebuie spus ca el putea fi vizitat, nc de pe vremea regelui Carol I. n 1990 si Peliorul este deschis publicului spre vizitare. Un calcul sumar arat c ntre 1875 si 1914 s-au cheltuit la Peles peste 16 milioane de lei-aur. Este interesant de observat c Nicolae Ceausescu a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula n anii 80 spunea ca sotii Ceausescu ar fi dorit s-i stabileasc o resedint de protocol la Peles Cunoscndu-se faptul c acestia aveau mania de a ordona tot felul de demolri si schimbri, muzeografii i-au speriat spunndu-le c n interiorul Castelului este o ciuperc ce atac elementele din lemn si este foarte duntoare omului. n fapt, adevrul este c o ciuperc atacase grinzile cldirii din cauza umezelii si a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucrrile de restaurare, fiind nlocuit structura de rezistent din holul de onoare si din sufrageria de la parter. Prudenti, sotii Ceausescu au petrecut o singur noapte la Castel, dormind n Foisor. Dup 1989, Castelul Peles si Pelisorul au fost reintegrate n circuitul turistic. n 2006, guvernul romn a anuntat retrocedarea castelului cetateanului Mihai Hohenzollern. Contrar zvonurilor, castelul nu a fost vndut statului Romn pentru suma de 30 de milioane de euro. Retrocedarea efectiv s-a realizat la data de 20 februarie 2007. Desi se afl n proprietatea privat a cetateanului Mihai de Hohenzollern, acesta a decis s pstreze n continuare calitatea de muzeu a castelului, lsndu-l n circuitul turistic.[4]

Muzeul
Castelul a fost declarat muzeu n 1953. n ultimii ani ai regimului comunist, ntre 1975 - 1990, Nicolae Ceauescu a ordonat nchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate n acest domeniu au fost cele de ntre tinere, militare si personalul de paz. ntreaga zon a fost declarat o zon de interes protocolar.

Cele mai importante sli de vizitat.


Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri si statuete. Plafonul mobil din sticl, actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz pentru vizitatorii regelui, care puteau s admire seninul cerului n nop tile de var. A fost finalizat complet abia n 1911, sub ndrumarea lui Karel Liman.

Biblioteca regal i atrage n special pe cei pasionati de crti rare, avnd coperti din piele si gravate cu litere de aur. Chiar si pentru cei mai putin familiarizati cu universul crtilor, exist un punct de atractie: usa secret, o cale de acces n spatele unui raft cu crti, prin care regele se putea refugia n diverse ncperi ale Castelului. Slile de arme, amenajate n perioada anilor 1903 - 1906, adpostesc peste 4000 de piese europene i orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai pre tioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII si o armur complet pentru cal si cavaler, unic n Romnia. Sala de muzic a devenit salon de serate muzicale la dorinta reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit n dar de la maharajahul de Kapurtala. Sala Florentin, denumit si Marele Salon, impresioneaz prin plafonul sculptat n lemn de tei, aurit, cele dou mari candelabre si decoratiunile n stilul neorenasterii italiene. Sala Maur este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avnd elemente hispano-maure, cu o fntn din marmur de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo. Sala de teatru are 60 de locuri si loja regal, fiind decorat n stilul Ludovic al XIVlea. La etajul I se afl Sala de Concerte, amenajat n 1906, n care se gsesc un clavecin executat la Anvers n 1621, un pian cu coad vertical Bluthner si o org Rieger cu dou claviaturi. Apartamentul Imperial a fost amenajat tot n 1906 cu ocazia vizitei mpratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Alte sli sunt: Sala de Consilii, care seamn cu una dintre slile Primriei din Lucerna, Elveia. Cabinetul de lucru unde se afl un birou impuntor si un pupitru pentru audiente. Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat la etajul 1 si are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Salonul Turcesc care adposteste o colectie de vase turcesti si persane n alam. Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia. Vitraliile Castelului Peles au fost cumprate si montate ntre 1883 si 1914, cele mai multe fiind aduse din Elvetia si Germania, piese datnd din secolele XV si XVII. De asemenea, Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatr, fntni si vase ornamentale din marmur de Carrara. Dup Castelul Bran, Pelesul este considerat al doilea muzeu din tar cutat de turisti.

Localizarea
Castelul Peles este situat n Sinaia, pe Valea Prahovei, (la 44 km de Braov si la 122 km de Bucuresti), pe drumul european E60 (DN1).

CASTELUL BRAN Istorie


Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 n Zvolen confirm sasilor din Scaunul Brasovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala si cu mesterii lor, o nou cetate de piatr la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu aceast ocazie, regele promite brasovenilor c, dac Tara Romneasc va ajunge "n minile noastre", atunci vama va fi mutat de la Rucr (Ruffa Arbor) la Bran. Referinta din textul documentului din 1377 cu privire la o "nou cetate de piatr", permite deductia c fortificatia de piatr, ce urma s fie edificat pe acest loc, a fost precedat de o ntritur de granit mai veche. Aceast cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicat de cavalerii teutoni ntre 1211-1225. Ea este atribuit magistrului Theodorikus. n secolul al XIII-lea teritoriul cettii Bran a fost supus jurisdictiei comitatului regal de Alba Iulia. n anul 1395 Sigismund de Luxemburg, mprat german si rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca baz strategic pentru o incursiune n Tara Romneasc, n urma creia l-a ndeprtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Btrn, vasalul su. n 1407 Sigismund i acord lui Mircea stpnirea castelelor Bran (fr domeniul aferent) si Bologa. Branul rmne sub autoritatea Trii Romneti pn n 1419. n anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brasovului n cea a coroanei Ungariei, care a finantat lucrrile de fortificare si de extindere. n 1498 cetatea Branului a fost nchiriat de regalitatea maghiar ctre scaunul Bra sovului. n 1920, Consiliul Orsenesc Brasov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romniei, n semn de recunostint fat de contributia sa la nfptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat si l-a lsat mostenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. Dup expulzarea din tar a familiei regale, n 1948, Castelul Bran a intrat n proprietatea statului romn, fiind abandonat si devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice n 1956, fiind par tial amenajat ca muzeu de istorie si art feudal. n 1987 a intrat n restaurare, lucrare terminat n linii mari n 1993. Castelul se redeschide ca muzeu si reintr n circuitul turistic. n anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg sii de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer, mostenitorii castelului. n luna mai 2006, acestia au devenit proprietarii castelului si ai domeniului aferent n urma unei decizii guvernamentale de retrocedare. Statul romn a pstrat administrarea castelului pentru nc 3 ani, pn n 18 mai 2009. naintea retrocedrii, Ministerul Culturii a dispus mutarea colectiilor apartinnd statului romn de la Castelul Bran la Vama Medieval. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colectia personal. Redeschiderea oficial muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009.

Arhitectur
Initial, castelul Bran a fost o cetate de trectoare cu scop militar, patrulater neregulat. n timp, cetatea a suferit numeroase modificri cum ar fi: adugarea turnului de sud (n 1622 dup planurile principelui Gabriel Bethlen), construc tia unui turn dreptunghiular la est, iar ntre 1883 si 1886 acoperisul a fost mbrcat cu tigl. Cetatea a fost transformata n castel n anul 1920 pe cnd era n proprietatea reginei Maria, perioad n care s-au realizat cele mai importante lucrri de restaurare. Castelul Bran se situeaz la mai putin de 30 km de Braov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leag Brasovul de Cmpulung. Castelul Bran este construit pe o stnc, ntr-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adposteste n acest moment muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colectii de ceramic, mobilier, arme si armuri, iar n curtea castelului se afl un mic muzeu al satului, cu case tradi tionale din regiunea culoarului Rucr-Bran.

Castelul Hunedoarei Istoric


Castelul a fost ridicat n secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi ntrituri, pe o stnc la picioarele creia curge prul Zlati. Este o construc tie impuntoare, prevzut cu turnuri, bastioane si un donjon. Acoperisurile sunt nalte si acoperite cu tigl policrom. Castelul a fost restaurat si transformat n muzeu. Cetatea a fost una dintre cele mai mari si vestite proprietti ale lui Ioan de Hunedoara. Constructia a cunoscut n timpul acestuia nsemnate transformri, servind att drept punct strategic ntrit, ct si drept resedint feudal. Cu trecerea anilor, diversii stpni ai castelului i-au modificat nftisarea, mbogtind-ul cu turnuri, sli si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aprare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rmase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dup numele lui Ioan de Capistrano, un vestit clugr de la curtea castelului) reprezint cteva dintre cele mai semnificative pr ti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare ncpere de receptii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate si Sala Dietei, avnd medalioane pictate pe pereti (printre ele se gsesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romneasc si Vasile Lupu din Moldova). n aripa castelului numit Matia se mai desluseste destul de vag, o pictur referitoare la legenda cu corbul de la care se zice c si trag numele urmasii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). n curtea castelului, alturi de capela zidit tot n timpul lui Ioan de Hunedoara, se afl o fntn adnc de 30 de metri. Conform legendelor, aceast fntn ar fi fost spat de trei prizonieri turci, crora li s-a promis libertatea dac vor ajunge la stratul de ap. Dar dup 15 ani de trud, cnd au terminat fntna, stpnii nu s-au tinut de cuvnt. Se spunea c inscriptia de pe zidul fntnii inseamn Ap ai, inima n-ai. n realitate, continutul descifrat de specialisti este Cel care a scris aceast inscriptie este Hasan, care trieste ca rob la ghiauri, n cetatea de lng biseric.

Localizare

Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) pn n dreptul localit tii Sntuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmnd DJ 687 pn n ora sul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sntuhalm urmnd bulevardele Traian, Republicii si Libertii. Geografic monumentul este situat n centrul judetului Hunedoara, n partea sud-vestic a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramifica tii estice ale muntilor Poiana Rusc.

Manastirea Voronet

Mnstirea Voronet, supranumit Capela Sixtin a Estului, este un complex monahal medieval construit n satul Voronet, astzi cartier al orasului Gura Humorului. Mnstirea se afl la 36 km de municipiul Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicat n anul 1488 n numai 3 luni si 3 sptmni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Mnstirea Voronet a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din jude tul Suceava din anul 2004, avnd codul de clasificare SV-II-a-A-05675. De asemenea, lca sul de cult este inclus n patrimoniul mondial UNESCO. Din punct de vedere geografic, mnstirea este situat la sud de orasul Gura Humorului din judetul Suceava, pe valea rului Voronet. Legenda originii bisericii uneste dou mari personalitti ale destinului national romnesc: ctitorul mnstirii, Stefan cel Mare, si cuviosul printe Daniil Sihastrul, primul staret al mnstirii, unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odrslit pmntul Moldovei, sihastru si duhovnic vestit. O sfnt candel aprins vegheaz mormntul Sfntului Daniil Sihastrul, de unde obstea mnstirii ia binecuvntarea pentru slujbele de dimineat, dup-amiaz si de la miezul nopii. Viata monahal s-a ntrerupt n anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat n anul 1991, de data aceasta cu obste de clugrite sub staretia Stavroforei Irina Pntescu.

Arhitectura
De mici proportii, cu plan trilobat, avnd turla cu bolt moldoveneasc pe naos, biserica face parte dintre putinele monumente de arhitectur religioas din nordul Moldovei care-si pstreaz n mare msur forma initial. n anul 1547 mitropolitul Grigore Rosca, vr al lui Petru Rares a initiat adugirea unui pridvor nchis, pentru care adopt o solutie unic, n cadrul creia arhitectura este vizibil subordonat

decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fr nici o deschidere, precum si pictarea zidurilor exterioare, din temelie pn n streasin, lucrri ce au dat constructiei o mare stralucire.

Pictura
Pictura interioar a bisericii dateaz n cea mai mare parte din timpul lui Stefan cel Mare, anul 1496. n scenele din altar si din naos artistul a urmrit s redea ndeosebi sensul teologal al imaginilor, realiznd un ansamblu solemn, dar cu vdit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag aten tia mai ales: Cina cea de Tain, mprtsirea Apostolilor, Splarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor si tabloul votiv al domnitorului Stefan cel Mare (n naos). Pictura exterioar a Voronetului, datnd din timpul domniei lui Petru Rares, este realizat la un nalt nivel artistic, fiind socotit drept cel mai reu sit ansamblu al artei feudale moldovenesti. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viat, nsufletite, firesti. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii nconjurtoare i n care predomin verdele i albastrul, prin compoziia larg desfurat a diferitelor scene. Fatada de vest, cu impresionanta scen a Judecatii de Apoi, este alcatuit compozitional pe patru registre. n partea superioar se afl Dumnezeu Tatl, registrul al doilea cuprinde scena Deisis, ncadrat de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mntuitorului porneste un ru de foc n care pctosii si afl chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfntului Duh, simbolizat n forma unui porumbel, Sfnta Evanghelie si Protoprintii neamului romnesc - avnd spre nord un grup de credinciosi cluziti de Sfntul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. n registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpna care cntareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ngeri si demoni pentru suflete; n zona de nord raiul, iar n cea de sud iadul. O not caracteristic a acestor fresce o constituie si bogata imaginatie creatoare a realizatorilor ei, care introduc n compozitie elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care sufl din buciume, instrumente specifice pstorilor de munte). n interiorul bisericii retin atentia jilturile si stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilt domnesc, o adevrat capodoper a sculpturii n lemn), mormntul mitropolitului Grigore Rosca, din pridvor, mormntul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos.

Palatul Regal

Istoric
Casa Golescu a fost ridicat ntre anii 1812 i 1815 n acest loc, n stil neoclasic, cu un etaj i avea 25 de odi, un numr impresionant pentru o locuin n Bucuretii acelei epoci[1]. n 1837, casa somptuoas a stolnicului Dinicu Golescu devine Curtea Domneasc a lui Alexandru Ghica Vod. Din 1859 pn n 1866 aici a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866 casa devine locuina domnitorului Carol I.[2] Dup incendiul din 1926 care a distrus corpul central,

devine necesar nlocuirea ei. n 19351936 vechea cas este drmat. Palatul a fost construit dup planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu i terminat n anul 1937. Construcia este n form de U, cu o curte interioar. Faada are dou intrri: intrarea din stnga era folosit de rege i oaspeii si iar cea din dreapta era destinat demnitarilor. La stnga, intrarea conduce ntr-un hol octogonal, decorat n stil neo-bizantin de unde urc scara invitailor iar la dreapta se intr n holul oficial, un mare hol ptrat, de unde urc scara voievozilor spre fosta sal a tronului. n timpul Revoluiei din 1989, palatul a fost incendiat. Palatul Regal este o cldire monumental din Bucureti, iniial centru al puterii monarhice n Romnia. Actualmente este sediul Muzeului Naional de Art al Romniei. Muzeul Naional de Art din Bucureti are n patrimoniul su una dintre cele mai mari colecii de picturi din Romnia. El a fost nfiinat n anul 1948, avnd o colecie important a regelui Carol I, aflat iniial la Castelul Pele de la Sinaia precum i n alte saloane ale reedinelor regale romne. O alt parte a exponatelor a fost adus de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, din alte muzee bucuretene cum a fost Anastase Simu (nfiinat n anul 1910), Dr. Ioan i Nicolae Kalinderu (inaugurat n anul 1909) precum i din colecii particulare. Pe lng aceste exponate, s-a atras i fondul muzeal din colecia primului muzeu de art din Bucureti, nfiinat n anul 1836 n cldirea unei coli a Mnstirii Sfntul Sava la iniiativa pictorului Carol Valenstein.[1] ncepnd din anul 1948, Muzeul Naional de Art ocup cldirea fostului Palat Regal din Bucureti construit n anul 1937. Astzi, muzeul are spre expunere peste 70.000 de exponate separate n dou direcii principale: Galeria Naional, ce are n componen lucrrile celor mai buni pictori romni (Ion Andreescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petracu,...) i Galeria de Art European.

Galeria de Art European


Galeria de Art European a luat fiin la data de 20 iunie 1951 i include sculptur, pictur i art decorativ (covoare, goblenuri, mobilier, ceramic, broderii) din secolul al XIV-lea i pn n secolul al XX-lea. Prin aplicarea principiilor moderne de muzeistic la un nivel tiinific elevat precum i prin valoarea exponatelor, aceast galerie a devenit din ce n ce mai important. Fiecare lucrare este prezentat prin ncadrarea sa n cadrul curentului i colii de care aparine n istoria artei. n anul 2007, Galeria de Art European a fost renovat integral. Muzeul expune n cadrul saloanelor sale pictur italian din secolele al XIV - XX-lea, un loc de seam fiind ocupat de lucrri renanscentiste: Rstignirea lui Antonello da Mesina, Madona cu pruncul a lui Domenico Veneziano, Sfntul Ieronim n pustiu de Lorenzo Lotto, Rstignirea lui Jacopo Bassano i Buna Vestire de Tintoretto. Lucrrile din secolul al XVII-lea sunt reprezentate de Tnra mam de Orazio Gentileschi, pictur sub puternica influen a lui Caravaggio i Lupta lui Hercule cu centaurul Nessus de Luca Giordano. Veacul de aur al picturii spaniole este prezent prin trei lucrri de marc a lui El Greco: Sfntul Mauriciu, Adoraia pstorilor i Cununia Fecioarei Maria despre care se presupune c ar fi fost realizat n ultimul an de via al pictorului.

Arta olandez se remarc prin exponatele: Portretul omului cu tichie albastr al lui Jan Van Eyck, O femeie rugndu-se i Un brbat citind ale lui Hans Memling. Pieter Bruegel Cel Btrn este prezent i el prin Lupta lui Hercule cu leul din Nemeea i Portretul unei femei. Exist de asemenea i o pictur de Rembrandt, Haman implorndu-i iertare Esterei. coala german este prezent prin Lucas Cranach Cel Btrn (Venus i Amor), Hans von Aachen (Cele trei graii) i Bartholomus Zeitblom (Buna Vestire). Muzeul Naional de Art din Bucureti deine o colecie impresionant de pictur francez din secolele al XV - XX-lea. Printre lucrrile expuse se disting picturile lui Pierre Mignard (Portretul ducelui de Burgundia cu chipul lui Hristos tnr), Elisabeth VigeeLebrun(Portretul doamnei Aguesseau), Nicholas de Largilliere (Portretul unui brbat), etc. De asemenea mai sunt prezente opere ale artitilor Gustave Courbert, Antoine Jean Gros i impresionitilor Camille Pissarro, Claude Monet, Auguste Renoir i ale postimpresionistului Paule Signac. Muzeul Naional de Art din Bucureti are spre expunere o important colecie de icoane i pictur ruseasc din secolele XV-XVIII, un tablou al lui V.A. Tropinin, lucrri de F.A. Maleavin i I.K. Aivazovski.

Galeria de Art Romneasc Modern


n primvara anului 2001 s-a redeschis Galeria de Art Romneasc Modern. Lucrrile sunt expuse la mezanin i la etajul II n aripa tirbey. La mezanin sunt expuse lucrri ale picturii romneti timpurii (Nicolae Polcovnicul, Eustatie Altini, Anton Chladek, Niccolo Livaditti, Giovanni Schiavoni, Carol Wahlstein, Constantin Daniel Rosenthal, Ion Negulici, Constantin Lecca, Carol Popp de Szathmary) n mare majoritate portrete ale membrilor familiilor boiereti i cteva peisaje. Curte La etajul II lucrrile sunt expuse n 11 sli. n prima sal sunt expuse opere ale artitilor colii romneti moderne: Theodor Aman, Gheorghe Tttrescu, Sava Henia, Miu Popp, Constantin Stahi, etc. i ale sculpturilor Carl Storck i Vladimir Hegel. n Sala II sunt expuse lucrrile maetrilor artei romneti moderne Nicolae Grigorescu i Ion Andreescu. n Sala III sunt expuse lucrrile artitilor din perioada 1900: Octav Bncil, tefan Luchian, Cecilia Cuescu Storck, etc. n Sala IV sunt expuse lucrrile artitilor de la nceputul secolului XX: Theodor Pallady, Gheorghe Petracu, tefan Popescu etc. n Sala V sunt expuse sculpturile lui Dimitrie Paciurea. In Sala VI sunt expuse operele avangardei romneti: Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, etc. n Sala VII pot fi vzute operele lui Constantin Brncui. n Sala VIII sunt expuse lucrrile artitilor plastici din perioada 1920-1930: Ion Theodorescu-Sion, Sabin Popp, etc. n Sala IX i Sala X sunt expuse lucrrile artitilor din perioada interbelic: Iosif Iser, Francisc irato, Nicolae Tonitza, tefan Dimitrescu, Ion Jalea, Corneliu Medrea. n Sala XI sunt expuse lucrrile artitilor de la mijlocul secolului XX: Camil Ressu, Corneliu Baba, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion uculescu, etc.

Palatul Camerei Deputatilor

Palatul Camerei Deputailor (n prezent Palatul Patriarhiei) este o construcie din Bucureti, amplasat pe Dealul Mitropoliei. De-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituiei legislative a statului romn, pn la trecerea ei n proprietatea Bisericii Ortodoxe.

Istoricul locului
Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputailor sunt din jurul anului 1650. [1] n acea perioad Dealul Mitropoliei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului i viile clugrilor de la Mitropolie. Ideea de a avea n mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur ntmpltoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept preedintele boierilor, singurii ceteni cu drept de vot, reunii n adunarea deputailor. Necesitatea de a avea sediul legislativului n dealul mitropoliei este i rezultatul faptului c prin tradiie Mitropolitul nu putea s-i prseasc locuina. Prin urmare obiceiul de a organiza adunarea deputailor la mitropolie devine o aciune fireasc, n acest sens o parte din chiliile clugrilor fiind transformate ntr-o construcie care s permit reuniunile oficiale ale legislativului. n anul 1881 are loc repararea i reamenajarea vechii construcii a Adunrii Deputailor, obinute din transformarea chiliilor i este adugat un amfiteatru, asemntor Palatului Deputailor Germani (Reichstag). Amfiteatrul creat era mare, cochet, spaios i avea dou rnduri de loji i o galerie. Deputaii i desfurau edinele n sala de edine, o sal cu scaune dispuse n semicerc, n partea din fa a acestuia exista o tribun, iar n dreapta tribunei era amplasat banca minitrilor. Cldirea era deschis publicului pentru vizitare doar n afara orelor de edin, n urma acordului obinut de la unul din funcionarii instituiei. Cetenii romni puteau lua parte la lucrrile camerei doar dac aveau semntura unui deputat pe un tichet de intrare, cetenii strini avnd nevoie de semntura ambasadei rii sale.

Ridicarea Palatului actual


n locul fostului palat al Adunrii Deputailor, n anul 1907 este construit, dup planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, noul palat al Camerei Deputailor, construcie pstrat pn n prezent. Destinaiile palatului n perioada socialist edificiul a funcionat ca sediu al Marii Adunri Naionale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste Romnia. Dup evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputailor, iar n anul 1997 a intrat n posesia Patriarhiei Romne. Descriere Faada construciei realizat n stil neo-claisc, cu o lungime de 80 m, are un parter impozant i este dominat de centrul acesteia, corpul intrrii, decroat avnd un

peristil format din 6 coloane ionice, grupate cte dou. Cupola cldirii, asemntoare cu cea a Ateneului, aflat deasupra slii de edin, este prevzut cu un lanternou, formnd axa de compoziie a construciei. Faada principal a edificiului are de o parte i de alta dou volume de col, subordonate din punct de vedere arhitectural corpului central. Faada lateral, partea de nord-est, este simetric, iar arhitectura ordonat i confer un statut impuntor. Faada este ornat cu pilatrii pe dou nivele, iar corpurile de col sunt decorate i dominante. Privind dinspre strada Naiunile Unite, pot fi observate cele patru nivele ale edificiului. Primul nivel are forma unui subasament masiv i este construit din piatr, al doilea nivel este puternic bosat, peste acesta fiind construit nivelul n care se intr prin faada principal, dinspre biserica patriarhal.