Sunteți pe pagina 1din 16

Multumesc tuturor celor de pe ”didactic” care mi-au oferit materiale informaționale,pentru a putea să realizez ce mi-am dorit. Activitatea s-a dovedit a fi un balsam pentru sufletul invitaților,drept care ne-am hotărât să o repetăm și cu părinții.

ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII STARCHIOJD JUDEȚUL PRAHOVA AN ȘCOLAR 2008-2009

PROIECT

DE PARTENERIAT EDUCATIV ŞCOLAR

Ș COALA DE ARTE Ș I MESERII STARCHIOJD JUDE Ț UL PRAHOVA AN Ș COLAR 2008-2009
„Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de
„Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că
au fost toţi copiii, de când e lumea asta şi pământul;
măcar să zică cine ce-a zice.”

PARTENERI :

Clasa a III-a B Clasa a IV-a B

COORDONATORI PROIECT :

Inst. Fofircă Roxana-Manuela Inst. Bunghez Rodica

COLABORATOR : prof. Fofircă Sorin

ARGUMENT :

Ș COALA DE ARTE Ș I MESERII STARCHIOJD JUDE Ț UL PRAHOVA AN Ș COLAR 2008-2009

Creangă a realizat pentru prima dată în literatura noastră cea mai atractivă şi mai accesibilă operă , de o deosebită valoare artistică :

„ Amintiri din copilărie”. Povestirea năzdrăvăniilor din vârsta sa fragedă a fost un prilej de a alcătui o frescă realistă a vieţii ţăranului din ţinuturile de munte ale Moldovei , din prima jumătate a sec. al XIX-lea . Petrecându-şi întreaga viaţă printre copii , marele povestitor a cunoscut preocupările şi preferinţele lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti care să-i atragă , dar , în acelaşi timp , să-i educe şi să-i instruiască , ajutând şi la formarea unei concepţii optimiste despre viaţă .

ION CREANGĂ a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o dragoste caldă şi plină de înţelegere pentru copii . Animat de aceste sentimente , a creat un bogat şi valoros tezaur de poveşti care au fermecat copilăria a zeci de generaţii şi vor constitui mereu lectura preferată a copiilor . Citind poveştile lui Ion Creangă , copiii cunosc numeroase figuri din viaţa satului : oameni şi buni şi răi , şi harnici şi leneşi , şi cinstiţi şi necinstiţi , optimişti , veseli , glumeţi , dar hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună .

SCOPUL :

1. - cunoaşterea şi preţuirea operei marelui povestitor ;

  • 2. - îmbogăţirea vocabularului cu expresii populare , proverbe şi zicători ;

  • 3. - stimularea creativităţii , expresivităţii și interesului pentru lectură;

  • 4. - popularizarea experiențelor pozitive din activitatea claselor partenere,pentru

diversificarea strategiilor managementului educațional.

PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI : 9 FEBRUARIE-25 MARTIE

Obiective:

1.-să caute şi să înregistreze date biografice referitoare la viaţa povestitorului; 2.-să realizeze desene inspirate din opera scriitorului ; 3.-să compună poezii și eseuri inspirate din opera sa ; 4.-să selecteze proverbele şi zicătorile din poveştile citite ; 5.-să lucreze în echipă pentru realizarea unor materiale didactice; 6.-să colecteze materiale pentru muzeul etnografic , ajutând la realizarea expoziției; 7.-să participe la activitatea finală din cadrul cercului pedagogic.

Metode/tehnici de lucru:

Întalniri de lucru, dialoguri, expuneri, expoziţii, ateliere de lucru, vizionare film video/audio, albume foto.

Beneficiari:

direcţi: d-nele învățătoarele, elevii indirecţi: invitații de la activitatea de final

Locaţia: - sala de clasă;

  • - CDI-ul școlii.

RESURSE MATERIALE:

- cărţi cu poveştile lui ION CREANGĂ , portretul scriitorului , fişe de concurs , calculator , ,C.D.-uri cu filmul video ”Amintiri din copilărie” și povești audio , dicţionar de arhaisme si regionalisme , D.E.X. , acuarele , coli de hârtie şi de desen, hârtie glace și creponată,lipici,coli duplex,carioci, polistiren, obiecte de muzeu pentru organizarea unei expoziții.

REZULTATE SCONTATE :

  • - expunerea desenelor , eseurilor şi a poeziilor ;

  • - aprecieri din partea invitaţilor ;

  • - participare la concursuri legate de această temă . -realizarea momentului omagial –sezatoare-in cadrul Cercului pedagogic al invatatorilor .

Tematica orientativă:

  • - Cunoaşterea operei autorului;

  • - Cunoaşterea vieţii scriitorului – perioada copilăriei – sursă de inspiraţie a amintirilor;

  • - Cunoaşterea meleagurilor copilăriei lui Creangă (imagini si prezentări power point);

  • - Umorul în opera lui Creangă;

  • - Folclorul- sursă de inspiraţie în poveşti şi povestiri;

  • - Confecţionarea de măşti şi costume pentru dramatizări.

EVALUAREA PROIECTULUI :

  • - expunerea desenelor , eseurilor şi a poeziilor ;

  • - publicarea lor în revista şcolii sau în alte reviste;

  • - participarea la concursuri legate de această temă organizate în școală și nu numai ;

  • - realizarea unui portofoliu ”ION CREANGĂ” ce va rămâne la biblioteca școlii pentru a putea fi folosit de fiecare clasă;

  • - realizarea unui cadru de șezătoare la CDI-ul școlii unde se va desfășura ultima activitate cu ocazia Cercului pedagogic al învățătorilor din 25.III.2009; - aprecieri din partea invitaţilor .

TOŢI OAMENII MARI AU FOST CÂNDVA COPII.” Antoine de Saint Exupery

Locul de Peri- Nr. oada: crt. Activitatea : desfăşurare : Prin locurile unde a trăit Ion
Locul de Peri- Nr. oada: crt. Activitatea : desfăşurare : Prin locurile unde a trăit Ion
Locul de Peri- Nr. oada: crt. Activitatea : desfăşurare : Prin locurile unde a trăit Ion
Locul de Peri- Nr. oada: crt. Activitatea : desfăşurare : Prin locurile unde a trăit Ion
Locul de Peri- Nr. oada: crt. Activitatea : desfăşurare : Prin locurile unde a trăit Ion
 
   
           
   

Locul de

Peri-

Nr.

oada:

crt.

 

Activitatea :

desfăşurare :

Prin locurile unde a trăit Ion Creangă

 

18

1.

-prezentarea de date biografice;

sala de clasă

febr.

  • - audiţie : M . Sadoveanu citind din “Amintiri din

2009

copilărie”. invitat-prof. Sorin Fofircă

25 febr.

  • 2 .

Stau câteodată şi-mi aduc aminte ...

CDI-ul școlii

2009

  • - prezentarea video a filmului ”Amintiri din

copilărie”urmată de discuții;

  • - selectarea de proverbe şi zicători din opera audiată ;

  • 3 .

4

Nică peste timp ...

 

martie

  • - creaţii literare ale elevilor inspirate din

sala de clasă

2009

Amintiri din copilărie”;

holul școlii

  • - expoziţie de desene proprii ilustrative pentru opera marelui povestitor .

  • 4 .

11

Fantezie și imaginație (atelier):

martie

-confecționarea de măști și

păpuși-marionete

sala de clasă

2009

înfățișând personaje din poveștile,povestirile si amintirile lui Ion Creangă,teiul și cireșul ecologic, ”Roata timpului”

holul școlii

  • 5 .

18

Un “mărţişor” pentru literatura română !

martie

-realizarea cu elevii celor două clase a portofoliului ”ION CREANGĂ” , ce va rămâne la biblioteca școlii pentru a putea fi folosit oricând și de celelalte clase ; -amenajarea muzeului.

sala de clasă CDI-ul școlii

2009

  • 6 .

Povestiri la gura sobei!

25

  • - moment omagial :organizarea unei șezători pentru

CDI-ul școlii

martie

invitații prezenți în școala noastră la Cercul pedagogic al învățătorilor unde se vor prezenta versuri, cântece, glume, ghicitori,frământări de limbă, scenete (”Pupăza din tei”, ”La cireșe”) și concursuri cu subiecte din

2009

”Amintiri din copilărie”.

Director , prof . Sofia Leferman

Coord. de proiecte și programe , prof . Constantin Moraru

ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII STARCHIOJD

25 martie 2009
25 martie 2009

PROIECT DE ACTIVITATE

Titlul activității: ,,Povestiri la gura sobei”

Tipul activității: Finalizarea proiectului

Durată: 1 oră și 30 de minute Metode: joc de rol, concurs, completarea unui text lacunar, exerciții de alegere a răspunsului corect, conversația, jurnalul cu dublă intrare; Mijloace: decor etnografic, elemente de coregrafie, cântece, costume populare, marionete, materiale didactice ecologice realizate în cadrul proiectului, fire de lână, PC, video-proiector, fișe de lucru, expunere de fotografii, prezentări power point etc.

Obiective:

La sfârșitul activității elevii vor fi capabili:

  • 1. să utilizeze expresiv limba literară și aspecte regionale ale limbajului popular pentru interpretarea de roluri tematice;

  • 2. să realizeze „motoceii lui Creangă”;

  • 3. să completeze un text lacunar din opera lui Ion Creangă;

  • 4. să aleagă răspunsul corect pentru întrebări legate de viața și opera autorului.

Desfășurarea activității:

  • 1. Moment introductiv: prezentarea rezultatelor proiectului de parteneriat „Pe urmele lui Creangă” și a obiectivelor activității curente;

  • 2. Șezătoare: elevii vor prezenta versuri, cântece, glume, ghicitori,frământări de limbă, scenete (”Pupăza din tei”, ”La cireșe”) ; Invitatul special „Ion Creangă”(prof. Fofircă Sorin) va întreține atmosfera, povestind din

amintirile sale și dialogând cu aceștia.

  • 3. „Motoceii lui Creangă”: elevii vor realiza ciucuri din fire de lână după ce vor primi indicațiile necesare de la doamnele învățătoare. Între timp vor continua să interpreteze diverse roluri (conform anexei).

  • 4. Concurs: a)text lacunar: - activitatea se va realiza pe grupe de 5 elevi care vor completa fișa de lucru, relaționând în cadrul grupului;

    • b) „Știi-spune-câștigă!”(PPT interactiv)- elevii vor delega un reprezentant care va

raporta răspunsul grupului pentru întrebări despre viața autorului;

  • c) „Recunoaște personajul (PPT): - fiecare echipă va răspunde întrebărilor despre

personajele din opera autorului; Pe ”tăblița” lui Creangă se vor însemna greșelile echipelor.Va câștiga cea care va avea mai puține greșeli.

  • 5. Evaluare: (jurnal cu dublă intrare) se vor distribui cartonașe pe care elevii vor desena fețe

vesele sau triste, în timp ce pe spatele acestora vor alege episodul din „Amintiri…” ce le amintește de o experiență proprie pe care o vor detalia. În acest timp vor primi și invitații astfel de cartonașe pe care vor nota punctele tari și slabe ale activității de astăzi.

(anexa)

SCENETA PREZENTATA LA CERCUL PEDAGOGIC AL INVATATORILOR- 25.III.2009-S.A.M. STARCHIOJD

Un oaspete:

Bună vreme, gazdă-aleasă! Doar n-am face cale-ntoarsă, C-astă seară, vrei nu vrei, Noi ne-am strâns cu mic cu mare Şi-am venit la sezătoare Bucuroşi de oaspeţi?

Gazdele:

Bucuroşi, bucuroşi! Dar ia poftiţi de intraţi Şi vă aşezaţi! Odaia-i încăpătoare Hrana-i îndestulătoare.

Un oaspete:

N-am venit să ospătăm Şi-am venit ca să lucrăm Unde-i unul nu-i putere Unde-s doi puterea creşte Şi lucrul mereu sporeşte.

Gazdele:

Atunci haideţi de-om lucra Apoi vom cânta Şi ne-om bucura Să-i cinstim pe acei străbuni Că ne-au dăruit pe lume O ţară cu obiceiuri bune

Un oaspete:

Dar să-ncepem lucrul Şi s-avem mult spor Azi lucrează fiecare Cu ce poate, cu ce are. Sosirăm la şezătoare Unde-s fete mândre tare, Să cântăm şi să muncim, Lucrul să vi-l isprăvim.

Şezătoare cu voinici, Fete mari şi fete mici. Aşa-şi petrec nopţile, Descreţindu-şi frunţile, Torcându-şi fuioarele, Îndulcindu-şi zilele.

B. Văd c-aveţi mândre costume Şi cred că ştiţi datini străbune, Transmise chiar de la daci, Strămoşii noştri adevăraţi.

F: Portul meu cel românesc E uşor ca să-l ghiceşti Fata-i îmbrăcată-n ie Fata-i strânsă-n betelie

La mijloc cu cingătoare Şi obrajii ca o floare Băieţii au toţi iţari Cuşme uite-aşa de mari

La mijloc cu brâie late Strâns legate într-o parte Şi se leagănă în joc Uite-aşa, aşa cu foc.

Iată-mă, sunt româncuţă, Cam micuţă, dar drăguţă. În picioare-am opincuţă Şi la brâu port tricolor, În cap, năframă cu flori. Am altiţă-n patru iţe Şi pumnaşi, mititelaşi Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumuşele, Spuneţi, care fată mare Se făleşte că le are? Am şorţuleţe frumoase Cum le ştie mama coase. Şi la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele. Iată-mă, sunt româncuţă, Cam micuţă, dar drăguţă.

Iată-mă, sunt românaş. Tata zice că-s fecior, Iară mama: puişor. Mă îmbracă, mă găteşte Uite-aşa pe româneşte:

Cu opinci cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi, Şi cu cuşma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete.

Mult îmi place să iubesc Portul nostru românesc:

Albă ia cu altiţe, Cu ciucuri şi lămâiţe, Şi bundiţă ca un lan, Picurată cu mărgean, Şi cu spice şi cu fluturi, De la vechile-nceputuri. Desenat cu ac vrăjit, Râde brâul vălurit, Sub sumanul gros de lână, Cu flori albe de fântână; Chiar şi traista uneori Parcă scapără de flori.

- Deschide , mândruţo, uşa, C-a răsărit găinuşa! -Lasă, bade, să răsară. De ce n-ai venit de-aseară? -N-am venit, că n-am putut,

C-am fost bolnav şi-am zăcut. Când era să vin la tine, Striga mama după mine:

-Măi băiete, fii cuminte, Să nu scoţi fata din minte! Şapte săptămâni de post De când la mândra n-am fost, Iar acuma, când m-am dus, Am găsit lacătul pus.

Se poate cânta :„Şi-o zis mama că mi-o da…”

-Firişor de iarbă neagră, Dragă, drăguliţă dragă, De ce porţi camașă neagră?

-Ia, o port c-aşa mi-i dragă, Că mi-i iubita bolnavă. Şi-i bolnavă, zău, de-o mână, N-a spălat cămăşi de-o lună.

-Dă-o-ncoace s-o spăl eu Cu apă de la pârâu. Foaie verde iarbă nouă, Ţi-aş spăla cămăşi vreo nouă. Numai să te văd eu bine, Că te uiţi numai la mine.

M-a-nvăţat mama să cos Şi pe faţă şi pe dos. Când lucrez, mama priveşte, Când fac rău, mă dojeneşte, Acu-i mic şi aţa-i groasă, Cine poate să mai coasă? Dragi mi-s şezătorile, Ca să joc, să chiuiesc, Bine să mă-nveselesc!

Cine e mai bun la gură, Să ne zic-o strigătură!

Dar de furcă nu mi-a spus. Când văd furca şi cu fusul, Parcă-i ursarul cu ursul.

Câte zile-n săptămână Mă doare-un picior şi-o mână, Dar când vine duminica, Nu mă mai doare nimica.

Am adus aici bucate Fierte coapte şi sărate Dulci şi reci şi mai fierbinţi Până vă mai odihniţi Hai luaţi, poftiţi.

O fetiţă:

Foaie verde de lămâie Zi o glumă, măi bădie.

Un băiat:

La mândra cu fustă creaţă Stă cenuşa pe sub vatră Numai mâţa se trudeşte Când şi când o rascoleşte Şi fuiorul stă în pod/Numai soarecii îl rod.

Un băiat:

La mândruţa jucăuşă Stă gunoiu după uşă

Şi podeaua nespălată Şi-a rămas nemăritată.

Un băiat:

Un hoţ a intrat să fure niste ceapă dintr-o gradină. Iaca şi stăpânul pe urma lui! -Ce cauţi aici, măi hoţule! -Aoleu! Vântul m-a aruncat, sărăcan de mine! -Da, nu te-am vazut eu cum smulgeai cepe? -Ba nu zău! M-am apucat de ea să nu mă ia vântul.

Un băiat:

Bine-i vara-n câmp cu floare, Dar mai bine-n şezătoare, Cine-a stârnit şezătorile,

Foaie verde şi-o lalea Hai să mai cântăm ceva.

Aibă ochi ca florile

Cântec

:

” Fusul”

Şi faţa ca zorile, Glasul ca privighetorile.

B5:

Dar unde e badea Ion?

Harnică-i mândruţa mea, Toate ştie a lucra, Dintr-o sută de fuioare

Toţi:

Care? Care?

A făcut o strecurătoare.

B5:

Care! Care! Creangă! Că nu am de gând

Ea se uită în oglindă Şi lucrul îl lasă baltă, Că poate-o veni mama Ca să-i facă toată treaba.

cantec: Azi am să crestez în grindă

Mi-a spus mama să joc sus,

să mor de urât în astă seară!

Cr: Sunt aici!

B5:

Nici nu te-am văzut, bădie. Ce stai aşa

îngândurat. Poate s-a întâmplat ceva?

Cr: Ba! Nu s-a intamplat nimic.

 

B5: Atunci?

Cr: Păi, să vă zic pe rând. Cea dintâi şcolăriţă a fost Smărăndiţa popii, o

B6.

Ia las-o baltă şi mai deapănă-ne încă o

zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de

dată povestea copilăriei tale că atât de meşter eşti la povestit!

I.CR. Astăzi vom porni într – o călătorie . Nu –i o călătorie oarecare

silitoare de întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte dar şi din nebunii. Ne trezim noi într-o zi cu părintele şi cu moş Fotea ce adusese un scaun.

Cu tren , tramvaie , maşini , autocare .

F:

Cu numele de „Calul Bălan”?

Nu . Astăzi vom merge, iubiţi copii , În lumea poveştilor . Plecarea însă-i din realitate Căci ştiţi că este foarte adevărat

Cr: Da! Şi un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos.

Precum c-am fost si eu odată un băiat

F:

Cu numele de „Sfântul Nicolae”?

Ghiduş , isteţ şi tare năzdrăvan , Care –am muncit din greu şi an de an , Am învăţat şi –am fost învăţător . Multe poveşti am dăruit copiilor

Cr: Cum altfel! Pentru cei ce vor face greşeli la citit.

Ştiţi cum mă cheamă !

F:

Biata Smărăndiţa! Tocmai atunci s-o

Ştie o lume întreagă . Da . Sunt povestitorul Ion Creangă .

umfle râsul. Păcatul ei.

Atenţie , pornim , să dăm semnalul

F:

A primit-o atunci ea, de sărea

Semnalul nu –i din basme , nu-i fantezie Ci –i din ,, Amintiri din copilărie ’’ .

cămeşa de pe dânsa şi plângea ca o mireasă.

Cr: „Stau cîteodată şi-mi-aduc aminte, ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre, pe cînd mă ridicam eu drăgăliţă-Doamne, băieţaş la casa părinţilor mei în satul Humulești, din târg, drept peste apa Neamţului ” ...

B:

Ş-apoi Humuleştii şi pe vremea aceea nu erau

numai aşa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzăşesc întemeiat în toată puterea cuvântului ...

Cr: Încălecam noi „Calul Bălan” şi pentru durerile cuvioaselor muşte şi ale cuvioşilor bondari ce-au pătimit din pricina noastră.

B: E adevărat, bădie, că în lipsa părintelui sau a dascălului, intraţi în ţintirim, ţineaţi ceaslovul deschis şi cum erau filele unse trăgeau muştele şi bondarii la ele şi când clămpăneaţi ceaslovul ...

 

Cr:

..

câte

10-20 de suflete prăpădeam

F:

...

cu

gospodari tot unul ca unul,

...

deodată – potop pe capul muştelor!

F:

cu

flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a

... învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de

F:

Aşa eram noi toţi la vârsta ceea fericită şi aşa cred că au fost toţi

vătale în toate părţile ...

copiii de când lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce o

B:

...

Şi

mai era în sat un cinstit părinte Ioan, om

zice.

vrednic şi cu bunătate.

F:

Din îndemnul lui s-a făcut chilie

pentru şcoală la poarta bisericii.

F: (către I.Creangă) Ziceai mai înainte de Smărăndiţa. Am auzit eu că nu numai din cauza copilăriei asteia ai suferit.

Cr: Mai era şi bădiţa Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn,

 

Cr: Am suferit?

frumos şi voinic, ce a adunat o mulţime

F:

Da de pe urma Irinucăi şi a fiicei

de fete şi băieţi la şcoală printre care

sale?

eram şi eu, un băiet prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra sa.

 

B:

Care Irinucă? Cea din Broşteni ,, ce avea o cocioabă veche de bârne cu

B:

Bădiţă Ioane, dar ce era cu sfântul

fereştile cât palma şi acoperită cu

Nicolae „făcătorul de vînătăi”?

 

scânduri?

Cr: Da, da, aceea! Era o femeie nici tînără, nici tocmai bătrână, dar lucra sărmana ca un bărbat pentru nimic: 2 boi, un ţap şi două capre râioase şi slabe ...

F:

Da, dar avea ea o fată lălâie şi balcâză de-ţi era

frică să înnoptezi cu dânsa în casă.

Cr: Mai straşnice erau caprele cele din tindă de la care eu şi fiica Irinucăi ne-am umplut de râie căprească de nu am putut scăpa de ea un post întreg.

şi tot aşa în toate zilele până ce dădeai de laptele prins. Şi când căuta mama să smântânească oalele, „smântâneşte Smarandă, dacă ai ce!”

Cr: Poate c-au luat strigoaicele mana la vaci, ziceam eu. Primeam vreo 2-3 ameninţări şi făceam alta.

B:

Ai făcut-o gogonată şi atunci vara, pe-aproape

de Moşi, când ziua amiaza-mare te-ai furişat din casă drept la moş Vasile, după cireşe.

F:

Şi este adevărat că doar bunica i-a venit de hac

râiei?

B. Stim noi! Stim noi! Iată cum s-a întâmplat!

Cr: Da. A scos un ulcior cu dohot de mesteacăn, ne-a uns din creştet până în tălpi câte 2-3 ori pe zi şi noapte, si sus cu noi, pe cuptor la cald.

Eu sunt Nică cel hazliu Și de pozne mă cam țiu. Chiar acum veți afla Câte mi s-or întâmpla…

F:

Da, bună femeie a fost Nastasia, bunica

( sceneta ”La cirese”)

dumitale, bădie. Îmi povestea mama că era miloasă din cale-afară. Carne de vită nu mânca fiindcă-i era milă de dobitoc. Când se ducea la biserică,

Cr: Şi nu ca să mă laud, dar cuminte eram.

bocea toţi morţii din ţintirim fie rudă, fie străin,

F1:

Prin somn nu cereai de mâncare.

mai prăpădindu-se plângând.

F2:

Dacă te sculai, nu aşteptai să-ţi dee

Cr: Ei, însă mama nu semăna deloc cu bunica, ea fiind vestită prin năzdrăvăniile sale şi

alţii de mâncare.

vorbele sale. De multe ori zicea: „Ieşi copile

F1:

Şi când era de făcut ceva treabă o

cu părul bălan afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea”. Şi vremea se îndrepta după

c-am răreai de pe-acasă.

râsul meu.

F2:

Iar când te lua cineva cu răul,

F:

Şi mai făcea mătuşa Smaranda câte un cuptor

zdravăn de alivinci şi plăcinte cu poalele-n brâu şi pârpălea nişte pui tineri la frigare pe care îi tăvălea prin unt de-ţi lingeai şi coatele, de se aduna toată mahalaua şi le crăpau fălcile mâncând.

Cr: Uite la mine ce Ion am crescut şi când te gândeşti că eram un Ionică, „un boţ cu ochi”, „o bucată de humă însufleţită de la noi din sat”, „ce creşteam slăvit de leneş şi bun de hârjoană”.

puţină treabă făceai, iar dacă te lua cu binişorul – nici atâta.

F1:

Iar când te lăsa din capul dumitale

făceai câte o drăguliţă de trebuşoară! ...

I.Cr: Cum să nu! Bunăoară într-un an, pe aproape de Sfânt-Ilie i se grămădise mamei o mulţime de trebi, care mai de care.

F:

Iar dumneata, ca fiind un cuminte şi

jumătate, ai lăsat-o pe mama aşa singurică.

 

B:

Cum leneş, bădie? Nu matale-ţi

F:

Şi ai şpârlit-o la baltă, nu?

spuneau Ionică Torcălău, de întreceai şi fetele la

 

tors?

F:

Păi cum era să stea băiatul în casă

Cr: Aşa e. Dar oricum, câte nu făceam, cu vârf şi îndesate. De parcă acum se

întâmplă

. Când punea mama laptele la

... prins, eu, fie post, fie dezlegare, de pe-a II-a zi ...

B:

Ştiu-ştiu!

...

Începeai a linge

grosciorul de pe deasupra oalelor

pe-o arşiţă ce era în ziua ceea?

I.Cr: Aşa mă gândeam şi eu şi-am

pătimit.

F:

E adevărat, că o prea întrecusei cu timpul şi mama, biata, lăsă treburile baltă şi fu nevoită să pornească după dumneata?

I.Cr: Adevărat (oftând)

B:

Păi, bădiţă Ioane, nu ştii dumneata

F:

Păi, trebuia băiatul să arunce pietrele în ştoalna unde se scălda: ba pentru

că la Humuleşti torc şi fetele, şi băieţii, şi femeile, şi bărbaţii?

mai mare dragul?

Dumnezeu, apoi pentru diavol, şi-

B:

De fac nişte sărbători şi petreceri de

apoi de la început.

B:

Şi-apoi şi lespegioare de piatră

fierbinţi trebuia să le pună la ureche, scoţând apa

B:

Iar la fiecare şezătoare este câte un

din urechi.

„Creangă” care povesteşte întâmplări din copilărie.

 

B:

Mama te urmărise, îţi luă hainele şi

B:

Şi-o fi poate şi el cum erai

cu tot cu haine plecă acasă?

dumneata: „un boţ cu ochi, o bucată de humă

însufleţită

...

 

I.Cr: Aşa e! Să fi ştiut ce ruşine aveam

 

să trag ...

B:

„Care nici frumos până la 20 de ani,

 

nici cuminte până la 30

...

”.

B:

Cum să nu? Doar te priveau nişte

fete ce erau la baltă, să ghilească pânza.

I.Cr: Şi au văzut întâmplarea asta toată cu mama, cu hainele luate şi-şi dădeau doar ghiont.

F:

Eu stau, bădie, şi mă gândesc cum

te-ai furişat prin hudiţi şi grădini?

B: Ba n-o fi fost poate atât de rău, dacă nu ar fi fost câinii lui Trăsnea şi dumneata fără haine, cu pielea goală.

F:

Ei, ai mai fi stat dumneata, cât ai fi stat după gard, dar vorba ceea:

„Goliciunea înconjoară, iar foamea dă de-a dreptul” şi aşa ugilit te-ai înfăţişat în faţa mamei ruşinat ...

B: Da ,ruşinat şi zicând: „Mamă, bate- mă, ucide-mă, fă ce vrei cu mine, numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame”.

I.Cr: Păi, să vă mai zic şi alta: mă trezeşte mama într-o dimineaţă, zicându-mi: „Scoală, dugleşule, înainte de răsăritul soarelui, iar vrei să te pupe cucul armenesc şi să te spurce ca să-ţi meargă bine toată ziua?”

B: Ştim, ştim noi! (sceneta ”Pupaza din tei”) ……………

I.Cr: Vreau să vă spun că sunt mândru de voi, văzându-vă ardoarea cu care lucraţi şi cu ce iscusinţă mânuiţi instrumentele ...

B:

Şi

nici bogat până la 40”. Dar

„ citindu-ți poveştile putem spune:

...

Bogaţi cum anul ăsta, cum în anul trecut şi de când îl avem pe Măria- sa,Creangă, nu ştiu zău de am fost .

CR. Le-ați aranjat pe toate ca să mă simt ca la mine acasă…Și cuptorul….ce frumos e cuptorul….

  • B. Da,bădie, dar mai lipsește ceva de

acolo….Împreună cu doamnele îți vom pregăti o surpriză…Mergi la masuța de scris,iar noi ne vom apuca de treabă…Vei vedea în curând

despre ce e vorba…

CR.

Bine….bine….să vedem…

Doamna: Așa cum observați din materialele primite pe măsuțe vom realiza ”motoceii” pe care mama Smaranda îi lega de horn de crăpau mâțele jucându-se cu ei…Mulți știți de la părinți cum se fac acesti ciucurași,deci ne va fi mai ușor: intâi luăm cele două cerculețe deja tăiate și înfășurăm ața peste ele; apoi se ia forfecuța și se taie printre cele două cartonașe; cu un șnuruleț legăm bine ,apoi tăiem cartonașele; aranjăm puțin și obținem ciucurașul. Spor la treabă.

  • B. Mulțumim,mulțumim,dar nu putem lucra

așa ,că doar suntem la șezătoare.

Foaie verde de bujor Haideți să muncim cu spor Și să spunem: ghicitori, Glume,snoave, poezii Frământări de limbă, / Știi???

  • B. DA. Iși spune numele cântând Își crește puii înșelând Familii de păsărele

Lăsând ouă-n cuib la ele?

  • F. Pe asta o nimeriți :

În coş un cocoş Moşul cu cocoşul Coşul – cu cocoşul.

Harnică-i și aprigă Are-n gură numai miere

F:

Un căscat cu cască cască lângă cascadă.

Iar în coadă țepi și fiere.

Trăieşte Tîndală-n tindă Trândav trântorul se-tinde.

F:

O elevă:

Fiţi numai ochi şi urechi:

….Un povestitor mai vechi Ce- a scris mult pentru copii, Cine credeţi că o fi? Vă mai spun că viaţa- ntreagă Cartea i- a fost tare dragă! Este………………………. toti:……………………….

Un elev:

Tuturor li- e cunoscut, Dar ştiţi unde s- a născut? Iarăşi nu- i greu să ghiceşti, Este satul………………….

Cei din sală:

HUMULEŞTI

  • B. Cine-i mic și subțirel, Și-ndrăgește frumușel Râurile-n cruciuliță De pe ia cu altiță?

    • F. Frunzuliță grâu mărunt

Vreau o glumă să ascult.

  • B. Apoi eu am să vă spun una:

-Măi, vere Ghiţă, împrumută-mă cu 40.000lei. -N-am verişorule, decât 20.000lei la mine. -Bine dă-i încoa, cu restul îmi rămâi dator.

  • F. Foaie verde floare albastră

M-apucă aşa, deodată În oglindă să mă văd În păr floare să-mi aşez. (Fata cântă cântecul ,, La oglindă”( o strofa)

F. Cine e mai bun de gură Să zic-o frământătură….

  • B. În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o

întâmplare. Alt tâmplar care din întâmplare auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s- a dus să vadă, ce s-a întâmplat tâmplarului din tâmplărie şi din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.

F:

Un cocostârc se ducea la cocostârcărie să se

descocostârcărească.

F. Foaie verde cingătoare Ia mai zi o ghicitoare.

  • B. Capra asta e cât zece

Nici un lup nu o întrece Dintr-o sută poţi s-o vezi Că e ........................ Ursul ăsta ,măi Ilie Este tare necăjit Fiindcă toată lumea ştie Că e ..........................

Pus pe lacoma băbuţă Un cocoş trecu prin ani Cu năstruşnica-i punguţă

În care erau ..................

De e cuc,atunci greşesc Ar fi cuc, da-i armenesc Ar fi ceas şi nu-i.Dar ce-i?

Este .................

„Bilişoare roşioare Strălucesc frumos în soare ; Cu codiţele perechi

le

pui

după urechi . Ce-s ? „

  • B. Treaba-aproape e sfârșită Vin” , bădie, și te uită!! Și-ți vei aminti cu dor De motoceii de la cuptor. I.CR. Tiii,voi băieței și fete, Ce surpriză-ați pregătit Motoceii îi voi pune La cuptorul alb,vopsit. B: Ce ne-ai pregătit ,bădie, La măsuța dumitale? Cât lucrarăm motoceii Păreai îngândurat tare.

F:

Căruţaşul căra cărţile cărturarului cu carul.

I.Cr. Așa este,măi băieți, Încercam să mă învăț Cu metodele moderne

B:

Un moş cu un coş

Pe care le folosiți.

Tăblița nu mai există Tibișirul tot așa Acuma aveți computer, Xerox,videoproiector, Scanner,CD,imprimantă, De nu le știu pronunța. Ajutat de d-na voastră Un concurs v-am pregătit Câte unul din echipă Va răspunde negreșind.

I. D-na înv. le explica modul de lucru pe cele patru echipe.Fiecare va primi un nume,ales prin tragere la sorti: ”LA CIRESE”,”PUPAZA DIN TEI”,”LA SCALDAT”,”CALUL BALAN”.Apoi vor primi cate o fisa ,pe care o vor rezolva . Acestea vor fi corectate de badia Creanga ,iar greselile vor fi insemnate cu creta pe tablita ,asa cum pățea Nică.Va câstiga echipa care va avea mai puține greșeli.

II. După terminarea fișelor se va trece la al doilea concurs numit ”STII-SPUNE-CASTIGA”(power point),unde se va continua insemnarea greselilor pe tablita.

III. Urmeaza al treilea concurs numit ”RECUNOAȘTE PERSONAJUL”(power point). Badita Creanga va anunta greselile echipelor care se vor aduna cu cele de la concursurile celelalte,afland astfel echipa castigatoare.

In final elevii vor primi cate un jeton reprezentand o față pe care o vor anima in functie de felul in care s-au simtit astazi la aceasta activitate (vesel sau trist).Pe cealalta parte vor nota in partea stanga episodul care i-a impresionat cel mai mult din Amintirile lui Ion Creanga pentru ca i- au amintit de o experienta proprie,iar in partea dreapta vor detalia patania in doua-trei propozitii (metoda-Jurnalul cu dubla intrarea). In acest timp invitatii din sala vor completa jetoanele primite cu fete vesele sau triste (in functie de felul in care s-au simtit ),precum si punctele tari si slabe ale activitatii.

Haideti ,fratilor,cu mic cu mare, Pe la casa cui ne are. Foaie verde trei granate Va dea Domnul sanatate Lumina si spor la toate!

Activitatea se incheie cu un cantec pentru Ion Creanga (pe melodia lui Andri Popa):

Cine cu har povesteste Si inima ne-o-ncalzeste Ne face sa fim si noi Ai povestilor eroi.

Cine n-a furat cirese Si la scaldat n-o zbugheste Asa cum a facut el Cand era mai mititel.

Tot ce-n Amintiri ne spune Sunt traite , nu sunt glume Si le-a lasat mostenire Pentru-a patriei cinstire.

Cate talcuri nu gasesti Povestile cand citesti Vezi Prostia omeneasca Si –ntelepciunea romaneasca.

Noi copiii il iubim Prieten bun il socotim Cand prea bine nu ne este Ne-ascundem intr-o poveste.

refren:

E ROMAN SI E IUBIT, ION CREANGA CEL VESTIT!!!

Badia primeste jetoanele elevilor pe care incearca sa le citeasca pentru a-si forma o parere.Apoi le asaza in copacul ecologic . Le multumeste copiilor pentru aceasta activitate:

  • - Va multumesc pentru toate cate ati facut pentru mine ,dar mai ales pentru faptul ca nu m-ati uitat.Acum sa va zic si eu cateva: Foaie verde bob naut Timpule iute-ai trecut Si……dragi copii, e vremea sa mergem si pe la casele noastre,vorba ceea:”Calatorului ii sta bine cu drumul”.

ECHIPA

………………………………

FI Ș Ă DE EVALUARE Scrie cuvintele potrivite în spa ț iile libere din textele de

FIȘĂ

DE EVALUARE

Scrie cuvintele potrivite în spațiile libere din textele de

mai jos:

a).

„Într-o duminică a venit la noi …

...................

mamei, bunicul

meu …

..................

Creangă din Pipirig. Văzând şi el …

...............

iscată între …

.............

şi mama din …

...................

mea, a zis:

 

-

Lasă, măi ……………… şi Smărănducă, nu vă mai îngrijiţi

atâta,

am

ieu

……………

..

cu

mine

şi

am

să-l

duc la

...................

,cu Dumitru al meu…”

 

b).

”-

Ia poftim de ………

...........

pe Bălan, jupâneasă! zise

……………….,de tot posomorât, să facem pocinog sfântului

……………………. cel din cuiu.”

c).

”- Ia lasă-i și tu,măi nevastă,lasă-i să se bucure

și

ei

de

………………. mea,zicea tata ……………. huța. Ce …. pasă? ”

d).

”- Ție , omule,așa ți-i a zice,că nu

 

șezi cu

dânșii în

……………. toată

ziulica, să-ți scoată peri ………… ,mânca-i-ar

..

pământul să-i ………………

..

,

Doamne,iartă……

..

!”

Descriptori de performanță

FOARTE BINE

BINE

SUFICIENT

-completează corect între 17-18 cuvinte din 18.

-completează corect între 13-16 cuvinte din 18.

-completează corect între 8- 12 cuvinte din 18.

IATĂ SI CATEVA POZE DIN TIMPUL PARTENERIATULUI

Am realizat teiul ecologic (cocoloase de hartie ) pe care l-am folosit la sceneta ”Pupaza din tei”

Nu putea lipsi….pupaza…
Nu putea lipsi….pupaza…
Ne-am unit fortele si-am plecat sa cotrobaim prin poduri si unghere dupa tot felul de obiecte
Ne-am unit fortele si-am plecat sa
cotrobaim prin poduri si unghere dupa
tot felul de obiecte vechi pentru
realizarea muzeului etnografic.
Am realizat teiul ecologic (cocoloase de hartie ) pe care l-am folosit la sceneta ”Pupaza din

Am realizat ”Roata timpului”- din Humulesti de la ”prichiciul vetrei cel humuit unde lega mama o sfara cu motocei la capat de crapau matele jucandu-se cu ei” pana la omul matur ,cand sprintar si inselator e gandul omului pana ce intra in mormant”.

portofoliul ION CREANGA
portofoliul ION CREANGA
portofoliul ION CREANGA Si iata ca a sosit si ziua de 25 martie 2009. Zapada nu

Si iata ca a sosit si ziua de 25 martie 2009. Zapada nu i-a impiedicat pe invitati sa soseasca….

..

iar

noi eram GATA: lucreaza fiecare,cu ce poate,

cu ce are…Suntem ajutati de doamna să realizam

”motoceii”pentru badita Creanga.

De-amu îi vremea sa meargă fiecare ….pe la casa cui îl are….;cu parere de rau îl parasim pe bădia….