1.

Surse si resurse de relationare a consilierului scolar cu elevii ciclului gimnazial

Consilierea este un proces in care un profesionist stabileste o relatie bazata pe incredere cu o persoana care are nevoie de sprijin. Aceasta relatie asigura exprimarea ideilor si sentimentelor in legatura cu o problema si ofera sprijin in clarificarea sensurilor fundamentale, in identificarea unor patern-uri valorice pe baza carora se pot formula solutii. Prin procesul de consiliere se poate ajunge la o intelegere mai profunda a gandurilor, a trairilor emotionale care asigura sansele unui nivel optim de dezvoltare a resurselor personale. Consilierea asigura asistenta individului in explorarea si intelegerea propriei identitati, il sprijina in dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor si luare a deciziei. In consiliere s-au conturat patru directii de abordare a problemelor cu care se poate confrunta individul pe parcursul evolutiei sale: interventia in situatii de criza, interventia ameliorativa, preventia, interventia formativa si de dezvoltare . Consilierea individuala este o interactiune personala intre consilier si client, in cadrul careia consilierul asista clientul in rezolvarea problemelor mentale, emotionale sau sociale. Consilierea individuala se desfasoara in sedinte care ofera clientului maxima confidentialitate ceea ce permite explorarea ideilor, sentimentelor sau atitudinilor problematice. Consilierul si persoana consiliata formeaza impreuna o echipa. Consilierea de grup presupune o relationare a consilierului cu un grup ai caror membri au o problema comuna. Procesul de consiliere valorifica experienta si cunostintele fiecarei persoane asistate. La nivelul grupului se

stabileste o retea sociala prin care sunt dezvoltate, pentru fiecare individ in parte, metodele si planurile de clarificare a situatiei existente, ajungandu-se la individualizarea problemei. Acest tip de interactiune contribuie nu numai la dezvoltarea individului dar si a grupului ca intreg. In consilierea de grup se cristalizeaza un sentiment de comunitate avand la baza nevoia de afiliere, apartenenta, se clarifica dorinte, nevoi si optiuni, iar autorealizarea pozitiva a fiecarui membru este raportata la dinamica grupului. Obiectivele consilierii de grup vizeaza crearea unui mediu care sa dezvolte participantilor capacitatea de a obtine informatii si abilitati, de a-si forma atitudini constructive. Scopurile consilierii au in vedere: - sprijinirea persoanei consiliate in dezvoltarea propriei individualitati - asistarea in procesul de autocunoastere, sprijin in procesul de cautareformare a identitatii - dezvoltarea autoacceptare unei imagini de sine pozitive si

- dezvoltarea abilitatilor sociale, de interactiune cu ceilalti - formarea abilitatilor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor - sprijinirea in formularea de scopuri specifice si masurabile care pot fi observate din punct de vedere comportamental Deoarece consilierea educationala este un proces complex, acest proces se va derula urmand anumite etape si

tehnici specifice in functie de problema si personalitatea celui consiliat. Etapa initiala in consiliere presupune stabilirea unei relatii efective intre consilier si elev. Stabilirea acestei relatii este absolut necesara pentru a se produce schimbari pozitive. Numai acceptarea si increderea oferita de o astfel de relatie asigura acest lucru. Formularea scopurilor impreuna privind schimbari comportamentale, dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziei si eliminarea gandurilor negative este de asemenea un pas care trebuie realizat. In aceasta etapa este foarte important ca elevul sa primeasca semnale ca este acceptat asa cum este el, cu problemele pe care le are. Acest lucru este indispensabil pentru continuarea procesului de consiliere. Tot in aceasta etapa sumarizarea are un rol deosebit: impreuna se evidentiaza elementele esentiale, raman in centrul atentiei aspectele principale putandu-se intrezari de acum anumite optiuni. Etapa secundara in consiliere va progresa cu asistarea copilului pentru a-si dezvolta interesele sociale, de cooperare si comunicare cu ceilalti. Se va pune accent pe ajutorul oferit copilului sa se cunoasca si sa se autoevalueze. Se va asigura atmosfera calda si empatia, fara sa fie excluse interpretarile si confruntarea constructiva. In aceasta etapa se va putea utiliza ca tehnica de lucru informarea, acest lucru insemnand ca foarte multe informatii vor fi dirijate de la consilier spre copil. Totodata utilizarea sugestiei poate fi de un real folos pentru elev. Se pot sugera eventuale optiuni care se vor adauga la cele deja identificate de copil si chiar modalitati, cai care pot fi luate in discutie. Tehnica adresarii intrebarilor este utila deoarece poate ajuta mult in modul de a vedea lucrurile si de a scoate in evidenta anumite aspecte care altfel ar putea ramane in umbra . Etapa finala a consilierii va pune accentul pe dirijarea atentiei copilului spre acte si comportamente constructive. Vor fi invatate proceduri specifice, dezvoltate planuri de actiune incepand cu cele mai simple si pana la cele mai complexe in vederea adoptarii unui nou comportament. In

aceasta etapa confruntarea va asigura sprijin acordat copiilor pentru asumarea propriei responsabilitati. Incurajarea este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul sa-si realizeze nevoile si sa-si asimileze noi comportamente. Aria de consiliere compartimente: educationala se desfasoara pe 3

Consilierea elevilor - in probleme legate de: autocunoastere, imaginea de sine, adaptare si integrare sociala, reusita scolara, crize de dezvoltare, situatii de criza, rezolvarea si depasirea unui conflict, insusirea de tehnici de invatare eficiente, orientare a carierei. Consultatii cu profesorii - in probleme legate de: cunoasterea elevilor, intelegerea problemelor elevilor, sprijin in dezvoltarea lor, asigurarea echilibrului intre cerintele scolare si posibilitatile elevilor, in identificarea cauzelor inadaptarii scolare, optimizarea relatiei scoala-elev Consultatii cu parintii - in probleme legate de : cunoastere a copiilor lor, intelegerea nevoilor si a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc in integrarea familiala, scolara, sociala, ameliorarea relatiei cu propriii copii, sprijinirea scolii in educatia copilului. Consilierea educationala este realizata de catre specialisti formati in domeniul psihologiei, psihopedagogiei, pedagogiei sau sociologiei. Consilierea poate fi definita ca liant al problemelor personale, educative, sociale si de orientare, are grade diferite de profunzime si intensitate, solicitand coroborarea eforturilorconsilierului cu a altor persoane din viata consiliatului. Cheia tuturor interventiilor consilierii este reprezentata de dezvoltarea unor noi strategii de evolutie existentiala, activarea resurselor blocate, complementare sau compensatorii, astfel incat persoanele in dificultate sa-si

gaseasca propriile solutii, utilizandu-si potentialul de care dispun. In munca de consiliere scopul este sprijinirea beneficiarilor in a-si rezolva problemele prinresursele proprii, prin modificarea atitudinilor, conceptiilor si comportamentelor manifestate in contexte existentiale specifice. Consilierea nu se reduce niciodata la un schimb de informatii respectiv la transmiterea de catre consilier a unui aviz sau sfat catre un client care i-a expus problema sa, ci exista intotdeauna intrebari asupra motivatiei profunde a cererii de consiliere. Consilierul nu trebuie sa fie cel care da sfaturi, singurul care propune solutii, ci cel care determina clientul sa gaseasca solutia care ii convine, rolul consilierului fiind acela de facilitator al procesului de decizie al clientului. In general, consilierea se realizeaza in raport cu persoanele cu dificultati de alegere, comportamente deviante, dificultati de integrare familiala, scolara sau sociala. Relatia de consiliere se configureaza dinamic intre doi poli si anume consilierul si consiliatul. Consilierul (implicit si cel scolar) are mai multe roluri precum cel de educator formator; de consultant in probleme de educatie, instruire, sociale, etc.; de mediator in conflicte; de psiholog pentru elevi, familiile acestora si profesori. S-a constatat ca personalitatea consilierului, dincolo de pregatirea sa profesionala, este foarte importanta. Au fost, astfel, identificate o serie de caracteristici personale ale consilierului care contribuie, alaturi de cunostinte si experienta practica, la succesul consilierii. Calitatile personale ale consilierului sunt reprezentate de interesul crescut fata de oameni, trebuie sa fie cald si comunicativ in relatiile cu oamenii, pentru a putea stabili cat mai usor relatia de incredere consilier - client, de asemenea este important sa fie tolerant, sensibil la sentimentele celuilalt, analitic / sintetic, cu un bun autocontrol, creative, sa aiba capacitatea de a tolera ambiguitatea, sa fie flexibil, realist sin u in ultimul rand sa aiba umor. Asadar , consilierul lucreaza cu propriile sale competente , scopul profesionistului fiind acela de a-l oglindi pe client in

contextul situatiei cu care se confrunta, avand ca scop ajutarea acestuia in a-si constientiza mai adecvat si mai complet propriile nevoi, asteptari si posibilitatea de a rezolva si depasii problemele cu care se confrunta. Principala sarcina a consilierului scolar este de a ajuta elevii sa parcurga pasii unui demers de constientizare, prin clarificarea, evaluarea si actualizarea sistemului propriu de valori. "Capacitatea de a stabili relatii interpersonale si de a comunica cu orice tip de client indiferent de nivelul sau de pregatire si de manifestarile psihocomportamentale ale acestuia, pare sa fie cea mai dezirabila abilitate pentru toate categoriile de consiliere". Majoritatea comportamentelor, mai ales modul in care comunicam, le-am invatat cu totii in timpul copilariei, prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. Primele modele au fost parintii, apoi profesorii. La fel ca si noi, elevii invata sa comunice observandu-i pe cei din jur. Noi, profesorii, reprezentam modele pentru multi dintre elevii nostri. Acest articol are drept scop constientizarea unor modalitati de comunicare prin care, pe de o parte, ne putem face mai bine intelesi de catre elevi si pe de alta parte, ii putem ajuta sa se deschida mai mult fata de noi. In acelasi timp, exersarea acestor modalitati, de exemplu la orele de dirigentie sau de consiliere, ii poate ajuta pe elevi sa comunice mai eficient intre ei, inlaturand conflictele cu colegii. Aceste modalitati de comunicare sunt de altfel foarte simple, multi dintre noi utilizandu-le in mod spontan. Ascultarea este o veriga principala a actului de comunicare. Profesorii pe care ii prefera elevii si carora le comunica problemele pe care le au, sunt cei care stiu sa asculte. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultarii, deoarece fiind ascultat, copilul are ocazia sa-si exprime dificultatea, s-o constientizeze mai bine, s-o analizeze si, in felul acesta, uneori, ajunge singur la solutie

Ascultarea poate fi de doua tipuri: pasiva - elevul vorbeste, dar nu stie daca este ascultat (cealalta persoana il priveste, dar nu ii ofera nici un indiciu ca il si asculta, se gandeste la altceva, se ocupa cu altceva sau priveste in alta parte) activa, care se poate realiza prin urmatoarele modalitati: semne prin care ii aratam ca il ascultam si il incurajam sa continue: ne uitam la el, ne aplecam spre el, dam aprobator din cap, spunem "da", "ihi", "continua" etc. repetarea emotiilor sau sentimentelor pe care le exprima elevul In vederea sporirii eficientei procesului de invatamant, cadrul didactic trebuie sa abordeze si strategii de tip managerial in clasa, exploatand la maximum resursele disponibile. Nivelul eficientei activitatilor la clasa a cadrului didactic poate fi exprimat ca un raport intre rezultatele obtinute si resursele disponibile. Este important identificarea resurselor ,,latente", potentiale, uneori prea putin exploatate de catre cadrele didactice. Sugestiile de relationare de mai jos, aplicate, pot constitui un bun inceput pentru desfasurarea activitatilor didactice in conditii optime, de cooperare si de respect reciproc. Pentru a motiva elevii este esentiala implementarea unor strategii in patru domenii cheie care influenteaza motivatia lor: I. mediul stimulativ de invatare II. implicarea tuturor elevilor III. feed - back privind nivelul de performanta IV. recunoasterea meritelor elevilor

Pe ramura de invatamant putem sa ne oprim si asupra unor obiective cadru, putem intocmi o lista de valori si atitudini, acestea putand asigura succesul activitatii consilierului scolar. Obiective cadru

1.Devoltarea unei atitudini pozitive fata de sine ca persoana unica si valoroasa 2. Formarea atitudinilor, achizitionarea cunostintelor si abilitatilor inter-personale 3.Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor in procesul de invatare 4.Dobandirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei 5.Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Valori si atitudini

a).Respect si incredere in sine si in ceilalti b)Aprecierea unicitatii fiecaruia c).Receptivitate la emotiile celorlalti d).Valorizarea relatiilor inter-personale e).Valorificarea critica si selectiva a informatiilor f).Adaptare si deschidere la noi tipuri de invatare g).Motivatie si flexibilitate in elaborarea traseului educational si profesional

h).Responsabilitate si ambitie pentru decizii si actiuni privind cariera i).Interes pentru schimbare invatare permanenta intr-o lume in

j).Orientare spre o viata de calitate in prezent si in viitor Elevii experimenteaza practic in cadrul orelor de Consiliere si orientare diferite tehnici de invatare, relationare, comunicare eficienta, abilitati de explorare a resurselor personale si a carierei, apoi aplica ceea ce au experimentat in clasa in situatii de viata diferite si evalueaza propriul progres. Invata astfel sa-si asume responsabilitatea propriei invatari. "Predarea" se focalizeaza atat pe cunostinte si abilitati specifice disciplinei, cat si pe atitudinile si mecanismele invatarii personalizate, constiente si eficiente, pe care elevii sa le aplice si in contexte diferite de viata, nu numai in cadrul scolii. "Procesul de predare - invatare" in cadrul Consilierii si orientarii respecta principiile invatarii active, centrate pe elev. In acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere si orientare sunt metodele activ-participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, in diada / triada / echipa, prin munca independenta sau facilitata de catre cadrul didactic - jocul de rol, simularea - metode art-creative - exercitiul - chestionarul de interese si abilitati - conversatia, discutia, dezbaterea - tehnici ale gandirii critice

Modalitati de evaluare In cadrul orelor de Consiliere si orientare NU se utilizeaza note / calificative. Evaluarea va urmari progresul personal in ceea ce priveste abilitatile de integrare scolara si sociala, atitudinea fata de lumea inconjuratoare si fata de propria persoana, cunostintele si nivelul informatiilor despre lumea ocupatiilor si obtinerea succesului in cariera. Recomandam utilizarea urmatoarelor metode de evaluare: - exprimarea ideilor si argumentelor personale prin: poster, desen, colaj - proiectul individual si de grup - portofoliul - activitati practice - fise individuale de (auto)evaluare Autocunoasterea are o importanta deosebita pentru ca inseamna confruntarea impresiilor despre sine cu impresiile altora si extragerea unei concluzii realiste, punerea in balanta a realizarilor personale, a potentialitatilor, calitatilor si trasaturilor individuale de care copilul este constient si le poate pune in valoare. Cunoasterea de sine, ca act de reflectare a personalitatii complexe a unui individ in propria constiinta, presupune si o buna capacitate de autoanaliza, realism, intuitie, luciditate, responsabilitate. Activitatile propuse reprezinta cea mai buna cale de asumarea de catre elevi, inca din ciclul gimnazial, a rolului de cetatean activ si responsabil, informat si pregatit pentru insertia socio-profesionala dupa absolvirea scolii. Reactia scolii ca institutie de educatie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica trebuie sa fie de adaptare rapida a continutului, structurilor si functiilor

sale, de creare a premiselor favorabile pentru elevi care sa le permita integrarea sociala rapida, flexibilitatea, initiativa si rezolvarea de probleme, diminuarea imprevizibilului sau a hazardului in alegerea carierei. MOTTO : " consilierul este un gen de artist care lucreaza cu posibilitatile omului, iar

consilierea - o cautare in comun a sensului vietii omului, cu dezvoltarea dragostei ca element esential " CENTRARE PE ELEV 1 - atribut fundamental al paradigmelor educaionale care i structureaz demersul caracteristic a n dependen de o anumit

relaiei elev-proces sau/i elev-coninut, n opoziie cu paradigmele tradiionale cu centrarea pe profesor Poziii de luare n eviden a a unor caracteristici ale elevilor pot fi urmrite pn n antichitate, dar abia n secolul trecut ncepe s se prefigureze conceptul de centrare pe elev n opoziie cu centrarea pe profesor: Carl ROGERS, promotorul lui client

centered counseling, introduce aceast abordare n teoria educaiei, dar i se asociaz i poziii ale altor pedagogi sau psihologi

FRBEL, PIAGET, Malcom KNOWLES. Abordat de pe diverse poziii (filosofice, psihologice, sociopedagogice, instituionale, empiriste, pragmatice etc.), problematica CPE - dinamizat, pe de o parte, de rezultatele cercetrilor de psihologie i psihofiziologie posibilitile/ i, pe de alt parte, de

strategiile noi aprute n zona de intersecie om-computer reprezint un evantai larg de faete, cu specificiti locale, dar i cu trsturi comune. Din literatura domeniului se desprind urmtoarele trsturi caracteristice generale ale elevilor/ CPE: a) participarea activ a

studenilor (e/s) la construirea propriei cunoateri; b) e/s i construiesc cunoaterea deprinderilor avute; pe baza cunotinelor i

c) e/s neleg expectanele i sunt ncurajai s foloseasc autoevaluri ale progresului propriu; d) e/s lucreaz n colaborare;

e) e/s decid asupra componenei grupurilor i a modului de lucru f) e/s i monitorizeaz propriul demers de nvare pentru a nelege cum se construiete cunoaterea i pentru a-i strategii de dezvolta

nvare; g) e/s au o motivaie intrinsec pentru atingerea scopurilor pe care nvare i le-au propus; h) activitatea e/s reprezint o

autentic; i) pentru e/s nvarea reprezint o cutare activ a sensului; j) profesorii recunosc existena unor stiluri diferite de nvare; k) profesorii i ajut pe e/s s depeasc dificultile formulnd ntrebri pentru a-i orienta spre soluia corect.

1 Revista de pedagogie, 2007, 1-6, pp. 17-20. 2 Puse n faa eficienei sczute a nvmntului tradiional cu centrarea pe profesor/pe predare, unele state au ntreprins aciuni de amploare pentru a reorienta politicile educaionale practica i

colar. Astfel, Association n parteneriat Laboratory cu

anii

90,

American Regional

Psychological Educational un important

Mid-continent

elaboreaz, la cererea Preedintelui SUA, studiu

Learner-Centered Psychological Principles: A Framework for School Redesign and Reform. Principiile enunate n acest studiu reprezint o viziune ideal bazat pe experiena acumulat i integreaz rezultatele pertinente din mai multe domenii ale psihologiei (psihologia clinic, experimental, social, organizaional, a dezvoltrii umane), educaiei, sociologiei, antropologiei i filosofiei. Prima form (1993) cuprindea 12 principii; n 1997 apare o form revizuit cu subtitlul Revision prepared by a Work Group of the American Educational Psychological Associations Board of

Affairs (BEA) n care numrul principiilor ajunge la 14; ele se refer la elev i la procesul de nvare, relevnd factorii interni care in de elev i sunt sub controlul acestuia, dar in cont i de factorii

externi (de mediu sau context) care interacioneaz cu factorii interni. Principiile sunt structurate n patru grupe: A. Factori cognitivi i metacognitivi: 1. Natura procesului de nvare. nvarea unor teme complexe este mai eficient n prezena unui proces intenional de construire a nelesului din informaie i experien. E/S performativi sunt activi, orientai spre atingerea scopului, autoreglatori, asumndu-i rspunderea pentru progresul n nvare. 2. Obiectivele procesului de nvare. n timp, avnd suport i ghidare a instruirii, reprezentri e/s performativ i poate crea

semnificative i coerente ale cunoaterii. Natura strategic a nvrii le solicit e/s orientarea spre scop. Pentru a construi reprezentri utile ale cunoaterii strategiile de i pentru a-i nsui

gndire i nvare necesare nvrii continue, e/s trebuie s-i genereze i s-i urmreasc scopuri relevante pentru persoana lor. Educatorii i pot ajuta n prefigurarea unor obiective ale nvrii, 3

consistente att cu aspiraiile i interesele personale, ct i cu cele educaionale. 3. Construirea cunoaterii. E/S performativ poate lega noua informaie inteligibil. cu cunoaterea existent de o manier

Natura acestor legturi poate lua o varietate de forme, cu ar fi adiia, modificarea sau reorganizarea cunoaterii sau deprinderilor existente. Educatorii i pot ajuta pe e/s n obinerea integrarea i

cunoaterii prin diverse strategii care s-au dovedit a fi eficiente. 4. Gndirea strategic. E/S performativ poate crea i utiliza un repertoriu de strategii de gndire pentru atingerea unor obiective complexe ale nvrii. Rezultatele nvrii pot fi amplificate dac educatorii i ajut pe e/s n dezvoltarea, aplicarea i evaluarea acestor strategii. 5. Gndirea despre gndire. Strategiile de ordin superior pentru selectarea faciliteaz i monitorizarea operaiilor mentale E/S performativi pot reflecta

gndirea critic i creativ. asupra

modului n care gndesc i nva, cum formuleaz obiective ale

nvrii sau performane de atins, cum selecteaz strategii sau metode de nvare adecvate, progresul i cum i monitorizeaz

spre aceste obiective. n plus, ei tiu ce s fac dac apare o problem sau dac nu progreseaz suficient spre scop. Utilizarea unor metode specifice pentru dezvoltarea acestor strategii metacognitive poate contribui la sporirea responsabilitii personale a e/s pentru nvare acestui proces. 6. Contextul nvrii. nvarea este influenat de factori ambietal, ncluznd instrucionale. cultura, tehnologia i practicile i, implicit, la sporirea eficienei

nfluenele culturale sau de grup pot avea impact asupra multor variabile relevante modaliti de (motivaie, orientare spre nvare,

gndire). Tehnologiile i practicile instrucionale trebuie s fie adecvate pentru nivelul cunoaterii, abilitilor cognitive i strategiilor de gndire i nvare ale e/s. B. Factorii motivaionali i afectivi:

1. Influenele motivaionale i emoionale asupra nvrii. Ce i ct se nva se afl sub influena motivaiei e/s. Motivaia, la 4 rndul su, convingerile, este influenat de strile emoionale,

interesele i scopurile, precum i de modul de gndire al individului. Emoiile pozitive (de ex., curiozitatea) intensific motivaia i faciliteaz nvarea i performana. Emoiile negative intense (de ex., anxietatea, panica) elimin motivaia, interfereaz nvarea, contribuie la realizarea unor performane slabe. 2. Motivaia intrinsec pentru nvare. Creativitatea, gndirea n stadiile superioare de dezvoltare i curiozitatea natural contribuie la motivaia pentru nvare. Motivaia intrinsec este stimulat de sarcini marcate de noutate i dificultate optim, pertinente flexibil, penetrant motivaiei pentru e/s. Curiozitate, gndirea

i creativitatea reprezint indicatorii majori ai

intrinseci pentru nvare; aceasta este facilitat de sarcini pe care e/s le percep ca interesante, corelate n complexitate i dificultate cu

abilitile e/s i pe care acetia consider c le pot rezolva. 3. Efectele motivaiei asupra efortului. Achiziia cunoaterii i deprinderilor complexe solicit un efort prelungit al e/s i o practic ghidat. Efortul reprezint un alt indicator major al motivaiei pentru nvare. Educatorul trebuie s faciliteze meninerea motivaiei prin strategii de impulsionare a efortului e/s, strategii ce includ activiti de nvare semnificative, cu practici care amplific emoiile pozitive pentru i motivaia intrinsec

nvare, precum i metode pentru intrirea percepiei referitoare la relevana personal a sarcinii. C. Factori ai dezvoltrii i sociali. 1. Influene ale dezvoltrii asupra nvrii. Pe msur ce individul se dezvolt, oportuniti i pentru nvare apar diferse

constrngeri. nvarea este mai eficient dac este luat n consideraie dezvoltarea difereniat n plan fizic, intelectual, emoional i social. Dezvoltarea social a cognitiv, emoional i

e/s, precum i modul n care acetia interpreteaz experiena vieii

sunt afectate de colarizarea precedent, familie, cultur i comunitate. Contientizarea i nelegerea diferenelor de dezvoltare ntre copiii cu sau fr dizabilioti emoionale, fizice sau 5 intelectuale poate facilita crearea unui context optim pentru nvare. 2. Influene sociale asupra nvrii. nvarea este influenat de interaciuni sociale, relaii interpersonale i comunicarea cu ceilali. nvarea poate fi ameliorat cnd e/s are oportunitatea de a interaciona i colabora cu alii la sarcina de lucru. Demersurile de nvare care permit interaciuni sociale i respect diversitatea, competena social. D. Diferene individuale. 1. Diferene individuale n nvare. E/S au strategii, abordri i experienei capaciti diferite de nvare, rezultat al ncurajeaz gndirea flexibil i

anterioare i ereditii. Educatorii trebuie s fie sensibili la diferenele individuale i s aib n vedere percepiile e/s n msura n care aceste diferene sunt acceptate.

2. nvare i diversitate. nvarea este mai eficient dac se au n vedere difereneledinte e/s n plan lingvistic, cultural i social. Limba, etnia, rasa, convingerile influena i statutul economic pot

nvarea. Dac e/s percep c diferenele n abiliti, background, cultur i experien sunt respectate sarcinile de i valorificate n i

nvare i contexte, sporete nivelul motivaiei randamentul nvrii.

3. Standarde i evaluare. Stabilirea unor standardesuficient de ridicate i provocatoare, precum i evaluarea e/s ca i a progresului nvrii incluznd evaluarea diagnostic, a prosului i a produsului reprezint o parte integral a procesului de nvare. Evaluarea ofer o informaie important att educatorului, ct i e/s n toate stadiile procesului de nvare. Evaluarea pe parcurs a nelegerii de ctre e/s a materialului curricular poate oferi un feedback valoros att pentru e/s, ct i pentru profesor cu privire

la progresul fcut n direcia obiectivelor propuse. Transpunerea acestor principii n practica educaional presupune un ansamblu de msuri extrem de complex, plurinivelar, implicnd decizii curriculumului, la nivelul politicii educaionale,

mijloacelor de nvmnt psiho-6

i, mai ales, reprofesionalizrii

pedagogice a educatorilor ntr-o viziune n concordan cu capacitile solicitate de activitile specifice noilor roluri. Studiile i rapoartele de cercetare publicate n ultimii ani scot n eviden un evantai extrem de larg de abordri concrete ale CPE la nivelul practicii educaionale comparativ cu centrarea pe profesor, structur demersului de specific a demersului, controlul

nvare, (auto)evaluarea, motivaia nvrii, construirea cunoaterii, autonomia e/s, interaciunea e/s-profesor, stilul de nvare, metacogniia, specificitatea softului educaional, rolul consilierului colar, regndirea pregtirii viitoarelor cadre didactice i a managerilor etc. Din aceste studii i rapoarte rezult c CPE reprezint o

abordare eficient (S.J. LEA et alii, 2003); n acelai timp, se subliniaz faptul c principiul individualizrii nu poate merge la extrem, ntruct nu poate fi creat o abordare specific pentru cazuri unice (B. SIMON, 1999). aptitudini; curriculum centrat pe dezvoltare dezvoltarea gndirii;

cognitiv; diferene individuale; gndire lateral; inteligen emoional; inteligene multiple; nvare uman Ref. bibl.: ***Learner-centered psycholopgical principles: A framework for school redesign and reform. Washington, DC: American Psychological Association, 1997 ONEILL, G. & T. McMAHON. StudentCentred Learning: What does it mean for students and lecturers. n: ONEILL, G. et alii. (eds). Emerging Issues in the Practice of University Learning and Teaching. Dublin: AISHE, 2005 Education LEA, S.J. et alii. Higher

Students Attitudes to Student Centred Learning: Beyond educational bulimia. n: Studies in Higher Education, 2003 (28), 3 McCOMBS, B. L. & L. MILLER. Assessments . Learner-Centered Classroom

Practices and

Maximizing Student Motivation, Learning, and Achievement. Dallas, TX: Corwin Press, England? n: 2007 SIMON, B. Why no pedagogy in

LEACH,J. & B. MOON (eds.). Learners and Pedagogy. London: Sage Publications, 1999 centered STROH, H.R. Applying APAs learner-

principles to school-based group counseling General features American Psychological Association. Professional School Counseling. Oct. 2002. Online: <http://www. findarticles.com/p/articles/ mi_m0KOC/is_l6/ai_93700942> WEIMER, M. Learner-centered teaching: Five key changes to practice. San (E.N.) Francisco: ( Jossey-Bass/Wiley, 2002.