UNIVERSITATEA ,,DUNAREA DE JOSGALAI FACULTATEA DE DREPT

RECONSTITUIREA

STUDENT:APOSTU ALEXANDRA DREPT,ANUL III,GRUPA 5,ZI GALAI,2008

RECONSTITUIREA
Criminalistica, in virtutea obiectului sau specific de activitate descoperirea, cercetarea si prevenirea infractiunilor - elaboreaza metode proprii de investigatie a lumii inconjuratoare. Metodele si mijloacele tehnico-stiintifice sunt utilizate, in procesul cercetarii criminalistice, de organele de urmarire penala si de catre experti, pentru descoperirea, fixarea, conservarea si examinarea celor mai felurite urme create prin savarsirea faptelor ilicite. In functie de persoanele care le folosesc si de scopul nemijlocit urmarit prin cercetarea concreta, mijloacele tehnico-stiintifice se impart in doua categorii 1 : Mijloacele tehnico-stiintifice de care se folosesc organele de urmarire penala in munca lor de teren si de laborator; Mijloacele tehnico-stiintifice din laboratoarele de expertize criminalistice. Prima categorie de mijloace este utilizata la cercetarea locului faptei, la reconstituire, perchezitie, urmarirea infractorilor disparuti si a obiectelor pierdute ori furate, etc. Aceste mijloace utilizate pe teren sunt cuprinse, in majoritatea lor, in autolaborator si trusa criminalistica. Laboratoarele criminalistice mobile, in functie de natura ternului judetului in care urmeaza a fi utilizate, sunt instalate pe autoturisme, microbuze, autocamioane, salupe sau chiar pe elicoptere. Ele au in dotare mijloacele tehnice si substantele chimice necesare activitatii de cercetare criminalistica pe teren, repartizate in diferite compartimente. Unul dintre acestea este compartimentul truselor criminalistice, in care se afla instrumentele si substantele necesare cercetarii la fata locului, la perchezitii, reconstituiri etc. In cursul cercetarii si judecarii cauzelor penale se resimte nu o data necesitatea verificarii pe cale experimentala a unor fapte si imprejurari de fapt ce graviteaza in jurul infractiunii. In conformitate cu prevederile art. 130 C.pr.penala, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si conditiilor in care a fost savarsita fapta. Reconstituirea a fost reglementata de legislatia noastra procesuala penala din necesitatea largirii posibilitatilor de aflare a adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei si statuarii prin lege a unui procedeu cu caracter probator folosit frecvent in activitatea organelor judiciare 1 . In privinta notiunii reconstituirii, opiniile din literatura de specialitate sunt diferite. Astfel, se considera ca reconstituirea ar fi doar o forma auxiliara a cercetarii locului savarsirii faptei si consta in reproducerea experimentala a anumitor imprejurari ale infractiunii sau chiar a

1 1

Ion Mircea Criminalistica, Ed. Fundatia Chemarea, Iasi, 1992, p. 14; V. Dongoroz citat de Aioanitoaie Constantin, Stancu Emilian in Tratat de tactica criminalistica, p. 210

intregului ei, pentru a stabili daca faptele cercetate au putut avea loc intr-o anumita forma concret individualizata in timp si spatiu 2 . Potrivit altei opinii, reconstituirea reprezinta o activitate proceduala auxiliara care ajuta la desfasurarea procesului penal 1 . Toti autorii de specialitate considera, insa, in unanimitate, recosntituirea drept o reproducere totala sau partiala a activitatii infractionale si a imprejurarilor acesteia. Datorita continutului ei concret, precum si scopului pe care-l urmareste, reconstituirea mai poate fi definita ca o modalitate de observare directa a unor fapte, imprejurari, actiuni ce, in acest scop sunt reproduse artificial si imitativ 2 . Prin urmare, reconstituirea poate consta in reproducerea tuturor imprejurarilor savarsirii infractiunii sau numai in reproducerea unora dintre episoadele ei ori chiar a unor fapte izolate care, insa, prezinta importanta pentru cauza, in sensul ca ajuta la clarificarea unor probleme ale acesteia 3 . Trebuie subliniat faptul ca reconstituirea nu presupune reconstituirea faptei, ci doar a imprejurarilor in care aceasta a avut loc, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la producerea unor urmari socialmente periculoase, la savarsirea unor noi infractiuni, ceea ce este cu desavarsire interzis. De asemenea, prin reconstituire nu trebuie sa se inteleaga refacerea sau reproducerea locului savarsirii faptei. Reamenajarea locului faptei este numai o activitate premergatoare reconstituirii, reamenajare care, de altfel, nu este obligatorie intotdeauna. De exemplu 4 , daca se urmareste verificarea deprinderilor inculpatului, necesare executarii unei anumite activitati, reproducerea se poate desfasura si in alta parte, nu numai in locul unde s-a savarsit infractiunea. Datorita naturii sale, reconstituirea este determinata de continutul unor probe care creeaza incertitudini asupra veracitatii lor, probe administrate anterior prin activitati tactice de cercetare la fata locului, ascultare de persoane, perchezitii, expertize etc. Prin urmare, fara existenta probelor care sa trezeasca nedumeriri in privinta indeplinirii sau perceperii unor activitati de catre anumite persoane concrete, nu se poate vorbi de o reconstituire. Astfel, pe de o parte, ca mijloc de verificare a probelor existente la dosar, reconstituirea serveste la: verificarea declaratiilor martorilor, a explicatiilor date de invinuit sau a unor imprejurari evidentiate prin cercetarea locului savarsirii faptei. Pe de alta parte, ca mijloc de obtinere de noi probe, prin reconstituire se va insista asupra verificarii posibilitatii savarsirii infrctiunii intr-un anumit fel, asupra lamuririi motivelor care l-au determinat pe infractor sa intreprinda unele actiuni neincadrate logic in restul activitatii sale, de a

Camil Suciu Criminalistica Ed. Did. si Ped., Buc., 1072, p. 528, I. Neagu, Dr. pr. pen. soc. roman, Univ. Buc., 1981, p. 36, 1 George Antoniu, in Explicatii teoretice ale codului de pr. pen. roman, Ed. Academia, Buc., 1975, p. 293 2 Traian Pop citat de C. Aaaioanitoaie si E. Stancu in Tratat de tactica criminalistica 3 N. Volonciu Drept procesual penal, Ed. Did. si Ped., Buc., 1972, p. 280 4 Aioanitoaie Constantin, Stancu Emilian, op. cit, p. 202

stabili rezultatele care puteau fi posibile prin savarsirea infractiunii respective si de a verifica depozitiile martorilor. Cele afirmate mai sus ne indreptatesc sa sustinem ca reconstituirea nu trebuie considerata doar o activitate auxiliara in procesul cercetarii criminalis-tice. Este adevarat ca existenta ei depinde de continutul unor probe de alta natura, tot asa cum, in unele situatii, declaratiile anumitor martori depind de probele materiale descoperite la locul faptei ori de continutul declaratiilor faptuitorului sau ale partii vatamate, spre exemplu. Am putea spune deci ca recosntituirea, in intreaga gama a activitatilor tactice de cercetare criminalistica, este de sine statatoare si se afla cu acestea in raporturi de interdependenta, de influentare reciproca 1 . Asa cum existenta sa depinde de continutul anumitor probe administrate prin alte activitati tactice, tot asa unele activitati tactice de alta natura depind de rezultatele stabilite prin reconstituire. Concluzionand, reconstituirea ar putea fi definita astfel 1 : o activitate tactica de preproducere a unor imprejurari, fapte ori secvente ale acestora, ce au avut loc inainte, in timpul savarsirii infractiunii sau dupa aceea, pentru verificarea posibilitatii perceperii ori indeplinirii lor in mod efectiv de catre persoane concrete, in conditiile si cu mijloacele deduse din continutul anumitor probe administrate in cauza. In ceea ce priveste importanta reconstituirii in cercetarea activitatilor infractionale, subliniem rolul pe care aceasta il are in conturarea elementelor constitutive ale infractiunii, in aflarea adevarului si datorita faptului ca elemente de proba indoielnice sau simple indicii pot, dupa caz, sa fie retinute ca probe serioase sau inlaturate ca lipsite de valoare 2 . Importanta reconstituirii trebuie, insa, privita in lumina dispozitiilor art. 63 C.pr.pen., conform caruia reconstituirii nu i se paote atribui o valoare probativa deosebita, concluziile ce se desprind din precizarea si verificarea elementelor de fapt urmarind sa fie apreciate in raport cu celelalte probe administrate in cauza 3 .

Dispunerea efectuarii recosntituirii Potrivit prevederilor art. 130 Cod procedura penala reconstituirea poate fi dispusa motivat de catre organul de urmarire penala, sau de catre instanta de judecata, daca aceasta considera necesar sa verifice ori sa precizeze o serie de date ce prezinta importanta pentru solutionarea cauzei si care nu au fost clarificate prin alte mijloace de proba.

1 1

A. Constantin, op. cit., p. 206, Ion Mircea, op. cit., p. 358, 2 V. Dongoroz s.a., Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman, partea generala, vol. I, Ed. Academiei, 1975, p. 294; 3 Vasile Papadopol si Mihai Popovici Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala, pe anii 1969 1975, Ed. St. Si Enc. Bucuresti, 1977 Ed. St si Enc.Bucuresti l977, p. 369;

Odata intrunite aceste conditii, inclusiv conditiile care sa permita efectuarea verificarii in imprejurari cat mai apropiate de cele ale savarsirii infractiunii, este posibila dispunerea reconstituirii in orice moment al desfasurarii procesului penal 1 . Organul judiciar este obligat sa tina seama de oportunitatea luarii deciziei de efectuare a reconstituirii; este necesara in acest sens examinarea probatoriului existent in cauza, pentru a se evita dispunerea unui act inutil. Astfel, daca din coroborarea tuturor probelor se desprinde concluzia ca faptele si imprejurarile cauzei sunt clar stabilite, iar persoana infractorului este identificata cu certitudine, fireste ca reconstituirea este practic fara obiect. Dispunerea efectuarii reconstituirii se face, in faza de urmarire penala, printr-o rezolutie motivata a organului judiciar, dupa inceperea urmaririi penale, iar nu in faza de finalizare a cercetarilor, respectiv la sfarsitul urmaririi penale 2 . In faza de judecata, reconstituirea este dispusa de catre instanta, printr-o incheiere, dupa inceperea cercetarii judecatoresti.

Organizarea reconstituirii Reusita unei reconstituiri, ca a oricarei activitati a urmaririi penale, depinde de buna ei organizare. In vederea organizarii in conditii cat mai bune a unei reconstituiri, organul de urmarire penala va intreprinde mai multe activitati pe baza unui plan tehnico-tactic intocmit cu rigurozitate. Distingem astfel, mai intai, urmatoarele activitati ce se desfasoara pana la deplasarea la locul unde se va efectua reconstituirea:stabilirea scopului reconstituirii, determinarea cu exactitate a problemelor ce vor fi verificate. Pentru aceasta, se vor revedea materialele, datele existente in dosar, si, la nevoie, va fi efectuata o noua ascultare cu privirela aspectele ce se cer a fi verificate. Referitor la acest ultim aspect, mentionam ca pot apare situatii in care, de exemplu, o persoana suspecta revine asupra declaratiilor anterioare, recunoscand ca a simulat spargerea pentru a acoperi o lipsa in gestiune, imprejurare ce determina renuntarea la efectuarea reconstituirii. Prin urmare, se va proceda la determinarea continutului activitatilor ce urmeaza a fi efectuate pentru realizarea scopului reconstituirii si a ordinii in care se vor desfasura. Stabilirea persoanelor participante la reconstituire. In mod obligatoriu la reconstituire trebuie sa participe persoanele (invinuiti, martori oculari, persoane vatamate) ale caror declaratii se verifica, prezenta celorlalte parti impunandu-se numai in masura in care se considera necesar. De pilda, in ipoteza verificarii modului in care a actionat autorul unui furt savarsit prin efractie, la reconstituire va

G. Antoniu, C. Bulai, Ghe. Chivulescu, Dictionar juridic penal, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1976, p. 239 Dumitru Ceacanica, Importanta cunoasterii elementelor de diferentiere dintre reconstituire si experimentul judiciar, in Revista Probleme de crimianlistica si criminologie, nr. 4; G. Antoniu, C. Bulai, Ghe. Chivescu, Dictionar juridic penal, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1976, p. 239/1981, p. 155
2

fi invitata si partea vatamata pentru a da indicatii referitoare la starea initiala a locului faptei, la modul in care se prezenta mobilierul inaintea furtului, a amplasarii sale, etc. Daca reconstituirea are drept scop verificarea posibilitatilor de executare a unor activitati cu caracter tehnic, sau reproducerea experimentala a conditiilor in care se presupune ca s-a comis fapta, ori s-a produs un accident de munca, o explozie sau un incendiu, atunci vor fi invitati si specialisti in domeniul respectiv. Pregatirea mijloacelor materiale de proba sau a corpurilor delicte care vor fi folosite in cursul efectuarii reconstituirii; cu privire la corpurile delicte se recomanda ca, de regula, ele sa fie cele originale. Se excepteaza, insa, din motive lesne de inteles, obiectele de genul armelor, topoarelor, cutitelor, rangilor, etc. In locul lor pot fi folosite obiecte ce reproduc marimea, forma, culoarea celor originale. De asemenea, este necesara stabilirea mijloacelor tehnice care vor fi folosite si verificarea starii acestora. Asigurarea efectuarii reconstituirii in conditiile de loc,timp si mod cat mai apropiate de cele in care s-a savarsit fapta cercetata,ceea ce reprezinta o cerinta tactica deosebit de importanta. De la aceasta regula se excepteaza faptele cu un anumit grad de pericol (incendii, explozii, trageri cu arme de foc.) a caror reconstituire, in majoritatea cazurilor limitata numai la aspectele tehnice, se face in conditii de laborator. Iata spre exemplu: In Municipiul Tg.Jiu,in anul 2001 S.P formandu-si convingerea ca seful Politiei Mun.Tg.Jiu incerca sa impiedice activitatea firmei sale pentru a favoriza activitatea alteia concurente ,a procedat la incendierea mai multor autoturisme ce apartineau cadrelor din M.I pentru a se razbuna. Bineinteles ca pe langa autoturismele cadrelor M.I au avut de suferit serioase pagube si alte autoturisme ce se gaseau parcate in imediata vecinatate a celor vizate de S.P (a se vedea foto anexe) . La reconstituire desigur, nu puteau fi incendiate autoturisme, reconstituirea limitandu-se doar la aspectele tehnice.

Foto 1 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.11.

Foto 2 si 3 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.11.

Foto 4, 5 si 6 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.12.

Foto 7 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.12.

Foto 8 si 9 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.12.

Foto 10 si 11 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.12.

De asemenea, exista fapte sau imprejurari care nu pot face obiectul reconstituirii, care sunt, de pilda, cele de natura sa lezeze demnitatea, ori sa puna in pericol viata sau sanatata persoanelor participante la reconstituire, sa prejudicieze avutul public sau personal. Cu toate acestea, in practica exista si situatii in care este absolut necesar sa se verifice prin reconstituire unele declaratii privind savarsirea de fapte in conditii de periculozitate. Astfel, de exemplu, intr-o speta a fost necesara verificarea sustinerilor autorului mai multor furturi, potrivit carora a reusit sa patrunda intr-un apartament situat la etajul 10, printr-un geam din exterior, dupa ce a traversat un spatiu de cca. 6m, la inaltimea respectiva, mergand pe braul de caramida, ingust de numai cativa centimetri, construit pe fatada cladirii. In acest caz s-au luat masuri foarte serioase pentru prevenirea accidentarii inculpatului. Deci o importanta cerinta tactica de care se va tine seama este si aceea a verificarii prealabile a indeplinirii tuturor conditiilor ce trebuie respectate pentru reproducerea cat mai exacta a modului si a imprejurarilor in care s-a savarsit fapta: Conditiile de loc. Este indicat sa se efectueze reconstituirea chiar in locul savarsirii infractiunii, el fiind cel mai propice pentru reproducerea cat mai fidela a modului in care s-a savarsit infractiunea sau o parte din aceasta. Se va reamenaja locul infractiunii, daca au intervenit modificari si daca refacerea aspectului initial nu implica distrugeri sau degradari de obiecte. Spre exmplu:In 1998 ,exact cand trenul personal 9004 se afla in Statia CF Craiova, a fost comisa o crima a carui victima a cazut C.C.Faptuitorul V.A a disparut in intuneric insa ulterior,vazandu-si portretul-robot s-a predat organelor de politie.Reconstituirea a avut loc in vagonul in care s-a efectuat crima,vagon ce a fost scos din garnitura cu ajutorul unei locomotive de manevra si fusese garat pe o linie secundara inca din seara crimei (a se vedea foto anexate) .

Foto Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.2/martie 2000 pg.30.

Intr-un alt caz,cel in care victima a cazut M.A din Satu Mare ucisa in beciul propriului imobil din Str.Dreptatii,autorul P.L.L care a fost capturat in Boiu Mare Jud.Maramures,a fost adus pentru reconstituire chiar la locul savarsirii faptei unde a aratat :locul pe unde a escaladat gardul,locul pe unde a patruns in beci ,modul cum a lovit-o pe victima, locul unde si-a abandonat geaca,locul unde a abandonat portmoneul victimei si locul unde a abandonat levierul folosit la agresarea victimei (a se vedea foto anexate) .

Foto 7 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.6/decembrie 2000 pg.5

Foto 8 si 9 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.6/decembrie 2000 pg.5.

Foto 10 si 11 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.6/decembrie 2000 pg.5.

Foto 12 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.6/decembrie 2000 pg.5.

Foto 13 si 14 Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.6/decembrie 2000 pg.5.

Efectuarea reconstituirii la locul faptei prezinta si avantajul ca permite verificarea declaratiilor martorilor referitoare la perceptia vizuala sau auditiva a faptelor. Daca acest lucru nu este posibil, organul judiciar va lua masuri de efectuare a reconstituirii in conditii de loc cat mai apropiate de cele reale. Conditiile de timp. Este necesar ca reconstituirea sa se efectueze la orele sau in intervalul de timp similar celui din momentul savarsirii faptei. Posibilitatile de vizibilitate, de audibilitate, de orientare, difera dupa perioada de zi in care se desfasoara o anumita actiune. De exemplu, noaptea conditiile de audibilitate sunt mai bune, in schimb vizibilitatea este mai redusa, dar si aici exista diferente, dupa cum cerul este acoperit sau nu, ori dupa faza in care se afla luna. Se impune, de aceea, ca organul judiciar sa se raporteze nu atat la timpul astronomic, ci la conditiile existente in momentul faptei. Conditiile atmosferice. Acestea au o influenta destul de mare asupra perceptiei auditive sau vizuale. Astfel, ploaia, ninsoarea, ceata mai ales, reduc mult vizibilitatea. Vantul poate favoriza sau face dificila audibilitatea, in functie de directia in care bate. Noaptea, stratul de zapada, mai ales pe cer senin, creeaza conditii relativ bune de vizibilitate. La lumina fulgerelor, de asemenea, se poate vedea foarte bine, in schimb zgomotele furtunii, ale tunetelor acopera orice alt sunet. Este necesar, prin urmare, sa se tina seama si de acele conditii atmosferice, cu atat mai mult cu cat unele pot influenta posibilitatile de perceptie. In sprijinul acestei actiuni, se pot obtine date cu privire la conditiile atmosferice dintr-o anumita zi sau interval de timp de la Institutul de meteorologie, de la filialele acestuia, care tin o evidenta completa a evolutiei vremii. Totodata se pot verifica si afirmatiile unor persoane, referitoare la starea timpului din momentul comiterii faptei. Alte conditii. Vor fi avute in vedere in masura in care au avut o anumita

semnificatie in savarsirea faptei sau in perceptia ei, cum ar fi spre exemplu: conditiile de iluminare artificiala; conditiile de distanta, de la care se percepe o actiune sau pe care trebuie sa o parcurga

o persoana pentru a aunge intr-un anumit timp la o anumita destiantie; particularitatile terenului sau spatiului de comitere a infractiunii (de pilda, teren arat,

impadurit, nisipos etc.); se poate verifica astfel, viteza cu care o persoana poate sa fuga pe un teren proaspat arat sau prin lastaris ori posibilitatile de intoarcere a unei masini intr-un spatiu stramt ori accidentat, posibilitatea urcarii unei pante, avand un unghi mare de inclinare, cu o anumita greutate in spate; conditiile specifice zgomotului de fond dintr-un anumit loc (zgomot de strada

circulata, zgomotul din hale industriale etc.)

Concluzionand, reconstituirea presupune o organizare temeinica sub raport tehnico-tactic, pe baza unui plan 1 intocmit judicios care trebuie sa cuprinda: data si locul recosntituirii; scopul reconstituirii se va mentiona ce anume urmeaza a se verifica; modul de desfasurare ce activitati vor fi intreprinse pentru reproducerea

imprejurarilor a caror verificare se urmareste prin reconstituire, ordinea lor si persoanele ce le vor executa; participantii invinuiti sau inculpati, martorii oculari, partea vatamata, precum si

lucratorii din organul de urmarire penala, care vor lua parte la reconstituire, cu sarcinile concrete pentru fiecare; asigurarea materiala; mijloacele materiale de proba, obiectele ce vor fi folosite, de

unde vor fi procurate; mijloacele tehnice necesare pentru fixarea rezultatelor reconstituirii; mijloacele de deplasare; data, locul si cine va face instructajul efectivelor ce vor participa la reconstituire.

Cu ocazia prelucrarii planului care, pentru a asigura conspirarea actiunii, trebuie sa aiba loc imediat inainte de trecerea la efectuarea acestei activitati, este necesar sa se stabileasca toate detaliile ce se impun pentru buna desfasurare a reconstituirii si realizarea scopului acesteia.

Aurel Ciopraga, Tactica criminalistica p. 211;

BIBLIOGRAFIE :
1. Ion Mircea Criminalistica, Ed. Fundatia Chemarea, Iasi, 1992 2. V. Dongoroz citat de Aioanitoaie Constantin, Stancu Emilian in Tratat de tactica criminalistica 3. Camil Suciu Criminalistica Ed. Did. si Ped., Buc., 1072, p. 528, I. Neagu, Dr. pr. pen. soc. roman, Univ. Buc., 1981 4. Camil Suciu Criminalistica Ed. Did. si Ped., Buc., 1072, p. 528, I. Neagu, Dr. pr. pen. soc. roman, Univ. Buc., 1981 5. George Antoniu, in Explicatii teoretice ale codului de pr. pen. roman, Ed. Academia, Buc., 1975 6. Traian Pop citat de C. Aaaioanitoaie si E. Stancu in Tratat de tactica criminalistica 7. N. Volonciu Drept procesual penal, Ed. Did. si Ped., Buc., 1972 8. V. Dongoroz s.a., Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman, partea generala, vol. I, Ed. Academiei, 1975 9. Vasile Papadopol si Mihai Popovici Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala, pe anii 1969 1975, Ed. St. Si Enc. Bucuresti, 1977 Ed. St si Enc.Bucuresti l977 10. G. Antoniu, C. Bulai, Ghe. Chivulescu, Dictionar juridic penal, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1976 11. Dumitru Ceacanica, Importanta cunoasterii elementelor de diferentiere dintre reconstituire si experimentul judiciar, in Revista Probleme de crimianlistica si criminologie, nr. 4; G. Antoniu, C. Bulai, Ghe. Chivescu, Dictionar juridic penal, Ed. St. si Enc., Bucuresti, 1976 12. Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.5/septembrie 2003 pg.11 13. Revista de informare, documentare si opinii Criminalistica nr.2/martie 2000 pg.30. 14. Aurel Ciopraga, Tactica criminalistica