Sunteți pe pagina 1din 12

Nr.

17
Anul 2

16 ian. 2010

Obiectiv de Ialomia
SARBATOARE LA MOISIL
Calendarul bogat al srbtorilor de iarn se ncheie pentru Liceul Teoretic Grigore Moisil din Urziceni cu un eveniment special: ziua liceului, srbatorit pe 10 ianuarie, o dat cu ncrctura emoional deosebit. Omagiem cu acest prilej personalitatea savantului, matematician de talie european, fondator al informaticii romneti, om de cultur, gur spiritual de mare ranament, Grigore Moisil, care a devenit, ncepnd cu 2004, patronul nostru spiritual. De altfel, n cuvntul su, directoarea liceului, doamna Eugenia Paval, a subliniat semnicaia acestei zile spunnd c ziua liceului se confund cu ziua de natere a lui Grigore Moisil. Istoria liceului nostru ncepe demult, n 1952. Istoria zilei sale este ns de dat recent. Nu se putea gsi un nume mai potrivit pentru un liceu teoretic! Aa cum n personalitatea lui Grigore Moisil s-au ntlnit, fericit, cele dou dimensiuni spirituale, cea tiinic i cea umanist, tot astfel, n Liceul Teoretic din Urziceni, tiinele exacte i umaniste se susin reciproc. (continuare in pag.4) ... Adriana Dobrinescu

Publicaie de cultur, educaie, informaie i atitudine

DICTONUL ZILEI:
Viata e trista, in schimb salariul e hazliu!!.

SE MODERNIZEAZA
- Tomi, ...se modernizeaz ara i oamenii se entuziasmeaz.... ! - Vom progresa i noi, Mirele ! ...- Uite, ...la Picior de Munte stenii nu mai vor racordare la gaze , nici pod peste prul Jale,...ci doar parlament unicameral...! ...- Dac au neles prioritile...! - Ba,...mai mult : babele rsfate-n campania electoral vor doar ...o anticamer...! - Ce-nseamn erul politic i spiritul de sacriciu...!!...i la Paiulung se simte briza modernizrii!...n urma reducerii materiilor colare, copiii se bucur din plin,... pentru c au mai mult timp s ia atitudine mpotriva tutunului,...drogurilor,...violenei,...! - Aa e !...Acum vor asalta bibliotecile...!...Dar nvtoarea ce mai face la coal ? - ...A plecat mpreun cu asistenta medical.... n Italia...! - i,...dispensarul ?? - A rmas aa Varvara, care mai d un leac din buruieni,...mai zice-un descntec...! - ...Totui, ...dac scade importana colii,...crete rolul familiei n formarea caracterului i deprinderilor...! - Da!...Copiii vor prinde meseria din ...cas !...Astfel din politicieni, vor deveni tot politicieni,...din magistrai ,...tot magistrai,....din medici...! - Dar ,...cei din familiile de dulgheri,...coari,...cldrari...? - Sunt ajutai i ei...! - Cu ce ? - ...Li se Desen de Radu Munteanu dau paapoarte!
PUCHIN TRAC

Nr. 17

2
propriile poezii n singurtate, noaptea, ca s le xeze ritmul, armonia Exemplele ar putea continua, dar nu la asta a dori s m refer n continuare. S ne ntoarcem la simbolistica desenului genialului Nichita. Mai Pe coperta uneia dintre puinele cri n nti, numrul de animale ase. De ce ase i proz - eseuri ale Poetului Nichita Stnescu, nu cinci? - numr care ar trimis spre steaua Amintiri din prezent(1985), apare un desen cu cinci coluri, simbol al comunismului. De ce reprezentnd ase animale ciudate prezentate numai cte dou picioare cele din fa? Pozidin prol, ecare avnd un fel de cap de lup ce ia indic efortul animalului acestuia mitologic ine strns n gur, de parc ar vrea s-o nghit, (era s zic politic) de a nainta, de a apuca, dar i coada celuilalt de fapt o prelungire a corpu- s trag dup el pe celelalte. Animalul nu pare lui fr picioarele din spate. Ochii sunt ateni s simt durerea celui care i-a nhat spatele, i agresivi, iar deplasarea lor este orientat ci, mai degrab, plcerea de a nha (citete a-l ntr-un singur sens, n cerc nchis, folosindu- devora), ncetul cu ncetul, pe cel din fa. Nu se doar de cele dou picioare din fa, care se contientizeaz c, la rndu-i, va devorat. Nici opintesc, e s trag pe cel din fa agndu-l nu-i d drumul przii, dar nici nu poate scpa de de coad, e s scape de cel din spate, mrind agresor. La fel ca-n politica de astzi viteza. Impresia ultim este c vor s se prind i aa se tot nvrt ntr-un imaginar sens gimai bine de cel din fa, s-l nhae, s-l nghit ratoriu pn cnd, nghiind pe cellalt, va ncetul cu ncetul, aa cum fac erpii boa con- nghiit. Ce rmne n urm? Nimic strictori La ctva timp dup vlvtaia turului doi al Mai nti, cnd am deschis pentru prima alegerilor prezideniale, dau telefon unui disdat cartea, mi-am pus ntrebarea dac desenul tins universitar din Sibiu, profesor la tiinele aparinea gracianului crii sau lui Nichita. Comunicrii, i-l ntreb, printre altele, ce s-ar Studiind albumul memorial, l-am gsit i aco- schimbat dac l-am avut acum pe domnul lo, dar am mai aat c lui Nichita i plcea s Iohannis prim-ministru. Prietenul, dei romn, deseneze i chiar avea talent de gracian. Toa- mi-a rspuns tot nemete: S lsm la o parte t lumea tie c Poetul cnta i la pian. Este iluzia c am fost privii cu ali ochi de cresc, ntruct orice creator care exceleaz n- tre Germania i de ctre ntreaga Europ am tr-un anumit domeniu al artei, are predispoziie dat proba unei maturiti politice i, n fei spre alte domenii. Bacovia interpreta piese lul acesta ne-am ridicat, moral, i n ochii dicile la vioar, picta. Eminescu i fredona Europei, i, mai ales, n ochii notri, dar neamu-i neam, l cunosc bine. E, mai nti de toate, gospodar. Un neam este, din totdeauna, n stare s-i ridice singur casa, cci tie s fac i dulgherie, tie s i zideasc, s i vruiasc, face cu pricepere i tmplrie, ba chiar i mobil, i cte i mai cte, fcnd o maxim economie, fr s e zgrcit. ntr-un cuvnt, e pragmatic. Vorbele lui Klaus sunt scurte i exacte. Ar gospodrit mai bine puinul de care dispune ara. Pur i simplu, ar trecut la treab i i-ar pus i pe cei din jur. Mai mult ca sigur c i-ar ales lng el competene profesionale, nu dup criteriul politic. Romnii au avut de ales ntre autocraie i tehnocraie. Reminiscen comunist, simt nc nevoia unui ttuc Bine-bine, dar acum? Cum vedei situaia? Nimic se aude mai mult ca un ecou din telefon i tremur la gndul c-o s nchid Aceasta carte a fost lansata si oferita gratuit i o s m lase atrnat de acest de autor, la ultima editie a Festivalului National nimic pe care pot s-l traduc n mii de feluri. de Umor Revelionul Caricaturistilor Dup un timp n care cred Urziceni - decembrie 2009. c i-a adunat ideile i i-a re-

Anul 2

16 ian. 2010

SENS G I R AT O R I U

Obiectiv de Ialomia

glat rsuarea, a continuat: Suntem intrai ntr-un sens giratoriu n care ne tot nvrtim pn cnd ni se va termina benzina, cci toate ieirile sunt blocate. Luminia de la captului tunelului, a domnului Constantinescu este a unui naiv. Acum totul este blocat. Romnia este un ghem uria care nu mai poate desclcit, pentru c s-au tot rupt din re, s-au fcut mii de capete. Nicio component a sistemului nu mai merge. Cine mai poate gsi captul cel adevrat? Uitai-v la noii guvernani: blazai, sfrii, lipsii de idei, de prospeime, la vremuri noi, tot noi, motivai numai de posibilitatea de a apuca miliardele de la Uniunea European. n doi ani de zile, Videanu va stpn pe Roia Montan! n curnd or ncepe s se sfie ntre ei... Dup o clip de respiro, revine: Uitai-v la popor: nucit, abtut, prostit, tcut, fr vlag, fr perspectiv, fr optimism, cu spaima zilei de mine, speriat de moarte c tia-i cresc urmaii n spiritul agresivitii lor primare. Cercetai-i pe viitorii mari politicieni: Boureanu cel Mare, Voinescu cel Btios, Prigoan cel Mic, Eba cea Frumoas, Elena cea Arogant. S nu cumva s-o vedei candidnd peste cinci ani la preedinie! i dup o mic pauz: Putin ce-a fcut? A respectat democraia rus: l-a pus pe prietenul su Medvedev preedinte, el a devenit prim-ministru, pentru nc opt ani. Nu-i de colea s stai la conducerea rii vreo 15-20 de ani! Dac nu le-o da prin cap s mai fac o dat schimbul! Simeam c se nclzise telefonul, dar i obosise. Am ncheiat, promind continuarea discuiei pe altdat. Aveam attea s ne spunem N.B. Cnd prietenul meu a pronunat expresia sens giratoriu, am realizat c mesajul cifrat al lui Nichita viza, de fapt, mersul n cerc al societii n care tria. Uimitoare asemnare cu cea de acum! Dovad c istoria se repet. Mi-am mai adus aminte i de propoziiile celebre ale domnului Brucan: douzeci de ani i trebuie poporului acestuia s se maturizeze, adic s neleag ce-i impostura politic. Un ziarist formator de opinie ne-a amintit la o emisiune TV c Domnia sa a prognosticat douzeci de ani, ca eufemism, s nu ne jigneasc, cci, de fapt, ar vrut s spun patruzeci de ani. Ce ni-e patruzeci, ce mi-e cincizeci, adic o jumtate de secol, n timp ce alte popoare prind vitez? i mai amintea ziaristul cu pricina c ar mai zis mai mult pentru sine: Stupid people. i mai vznd de la fereastra cabinetului nite ini strignd aiurea, ntr-o demonstraie n faa Guvernului, ar rostit gnditor: Gndacii Cineva, cndva, zicea : Viermii S avut dreptate? S tiut el ce va tiut? S vzut i dumnealui desenul lui Nichita i mi-a luat-o nainte? Promit c pentru numrul viitor, l voi ntreba pe prietenul meu de ce a ctigat domnul Bsescu, mpreun cu copilul su de suet i de cartier, PDL-ul, alegerile, altdat de ce a pierdut domnul Geoan mpreun cu PSD-ul i ai lui, i tot aa ne vom nvrti ntr-un sens giratoriu, la anul i la muli ani, c tot l-am nceput. Prost T. I. KALOS

Nr. 17
Anul 2

16.ian 2010

Obiectiv de Ialomia

3
Rezidirea Bisericii Sfnta Treime din Urziceni
Ajuns ntr-o avansat stare de degradare, datorit vitregiilor vremurilor la care a fost supus (cutremure, inundaii) i devenind un real pericol pentru preoii i credincioii care preamresc pe Dumnezeu prin rugciunile i prin faptele credinei i iubirii lor jertfelnice, Biserica Sfnta Treime din Urziceni se va recldi, ncepnd de anul acesta, pe aceeai temelie pe care ctitorul ei, colonelul tefan Hristofor Stoika, ginerele marelui clucer Ispas Fgreanul, a zidit-o la anul mntuirii 1866. Nu le-a fost uor nici naintailor notri s ridice din temelie acest lca sfnt de nchinciune, dup cum nu ne va uor nici nou celor de azi. Dar Ndejdea, Credina i Dragostea ne vor cluze bune ntru acest anevoios urcu. Avem Ndejdea neclintit c Duhul Sfnt va desvri lucrarea aceasta. Avem Credina statornic primit de la naintaii notri c Maica Domnului ne va priveghea ca o aprtoare grabnic ntru ispite i necazuri i, mai ales, avem cu noi Dragostea nesfrit a lui Dumnezeu, ca izvor de negrit bucurie i binecuvntare. Nu putem lsa Casa lui Dumnezeu n prsire i ruin, aa cum din pcate se ntmpl astzi cu multe dintre bisericile neamului nostru, veritabile mrturii peste veacuri ale tezaurului istoric, naional, cultural i spiritual al poporului romn. tim bine c Dumnezeu i iubete, i binecuvinteaz i i preamrete pe cei ce iubesc podoaba casei Sale i se ostenesc pentru bun chivernisirea ei. De aceea, suntem pe deplin ncredinai c Preamilostivul Dumnezeu,Cruia i aducem ntreite rugciuni, va binecuvnta acest nceput bun al recldirii unei biserici nchinate Preasntei i de via fctoarei i nedespritei Treimi. Dorina noastr, iubii frai cretini, este s m nedesprii ntru aceast dragoste ziditoare a lui Dumnezeu i a celor ce zidesc ntru rbdare Casa lui Dumnezeu. S ne sprijinii cu rugciunile voastre i mai ales s i ncredinai c acest nou drum pe care pim acum, ne va mai uor de parcurs dac l vom strbate mpreun. Rectitorirea unei biserici nu e un lucru nou. Ea deschide celor din vremea noastr perspectiva de a clca pe urmele naintailor notri, care au zidit biserici, spitale, coli, azile i orfelinate, toate spre slava lui Dumnezeu i spre ajutorarea oamenilor. V aducem, cu acest prilej, naintea ochilor sueteti, DICTONUL SAPTAMANII: Dan Puric un singur exemplu viu asemntor: Biserica Sfntul Spiridon-Vechi din Capital. A suferit mari i multe prigoane din partea vremelnicei stpniri atee a regimului comunist, chiar pn la demolare. ns cei care slujeau atunci, n anii 80 ntru acea biseric, au reuit s pun la adpost din calea vrjmailor catapeteasma, pisania i alte obiecte de cult i s le depoziteze la Mnstirea Cernica, pn cnd viforul aspru al acelor vremuri va fost rpus de Hristos, Rsritul cel de Sus. n lumina libertii, dobndit sub cluzirea Duhului Sfnt, prin jertfa tinerilor din decembrie 1989 i la dorina credincioilor, a fost posibil rezidirea bisericii, pe vechile ei temelii, aa cum st mrturie astzi, strjuind Podul peste Dmbovia din dreptul Cii Victoriei. Aceast lucrare s-a mplinit la bun vreme, prin struina i purtarea de grij a vrednicului de pomenire Printe Patriarh Teoctist, precum i prin nepreuitul ajutor primit din partea tuturor credincioilor care, cu obolul i cu sudoarea frunii lor, au mplinit chemarea sfnt a Bisericii i a Neamului. Rugciunile noastre sunt ncununate de binecuvntrile i rugciunile a trei ierarhi: mai nti, Printele Episcop Damaschin, chemat la Domnul n ziua de 23 aprilie 2009, care a sprijinit toate demersurile fcute de noi n acest sens; apoi, Preafericitul Printe Patriarh DANIEL care, n calitatea sa de Mitropolit al Munteniei i Dobrogei, a ntrit hotrrea Printelui Episcop Damaschin n perioada ct a suplinit conducerea Eparhiei Sloboziei i Clrailor; nu n ultimul rnd, Preasnitul Printele nostru VINCENIU, Arhipstorul ialomienilor i clrenilor, care ne-a acordat nu doar arhiereasca sa binecuvntare, ci i nepreuita i printeasca sa purtare de grij. Aadar, avem alturi spre folos rugciunile i bun ajutorarea ntregii Biserici, att cea lupttoare, ct i cea triumftoare. Ndjduim acum, la nceputul lucrului, c Dumnezeu va binecuvnta aceasta lucrare ziditoare la care cu toii suntem chemai spre grabnic mplinire, ntru slava Preasntei Treimi: Harul Domnului nostru Iisus Hristos i dragostea lui Dumnezeu Tatl i mprtirea Sfntului Duh s e cu noi cu toi. Amin.
Al Vostru ctre Hristos Domnul pururea rugtor, Preotul Bogdan-Ionu STANCU, Protoiereul Urzicenilor

Editorial George CLIN

TAXA PE VIA
Guvernul Boc, a-nceput anul 2010 aplicnd noi i noi majorri de preuri, taxe i impozite la toate produsele i serviciile. Mai nou, ministrul sntii, un oarecare romn-ungur, nesntos (o arat obezitatea ce o deine personal!!!), vrea s e aplicat o tax pe viciu la toate produsele alimentare gen fast-food, dulciuri, buturi rcoritoare carbogazoase i celelalte produse la care, n procesul de fabricaie, se adaug aditivi alimentari. Stau strmb i m ntreb drept care produse alimentare de la pine, mezeluri, brnz, conserve i alte alea de-ale gurii, nu conin aditivi!? C doar de la marele deranj din decembrie 89 i pn n prezent numai aditivii ne-a mai inut pe linia de plutire. Onor Guvernul nostru are grij de viaa ceteanului prin constrngerile aplicate, are grij de viitorul rii prin strngerea curelei, gen perioada comunist i mai are grij de pensionarii rii prin impozitarea pensiilor. Nu tiu ce s-ar mai putea spune acum, cnd majoritatea romnilor nu mai sunt de acord cu toate aceste msuri, luate de guvern i cnd pe la coluri se aude, tot mai des, c vor veni vremuri mult mai grele fa de cele de astzi. Trim cu datoriile rii pe cap! Cele aptezeciiase de miliarde de euro mprumutate de la Fondul Monetar Internaional, de la Banca Mondial i de la celelalte foruri nanciare mondiale sau europene, vor pltite de copiii copiiilor notri, noi cei de astzi ne-am vndut i palma de pmnt pe care clcm zilnic. Suntem nglobai n datorii! i, peste toate acestea vin vltuc taxele pe tot felul de lucruri i servicii, taxele pe viaa noastr, dac mai este a noastr, i nu se vede nimic constructiv din toi banii care se strng pentru bunstarea material a poporului. Da, o s spunei c sunt vorbe mari, dar nu sunt, aceasta este cruda realitate n care trim, este felul nostru nou de a ne njuga strintii, este blestemul pe care l purtm deasupra capului de generaii i generaii... Pltii taxa pe via, avei reducere la nceputul anului!

Desen de Eugen MIREA

Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?

Romania introduce taxa pe sex premarital


Luata in considerare de cateva luni, de ministrii cabinetului Boc, la propunerea europarlamentarului pe probleme de Sanatate si familie, Mircea Pascu si a ministrului de nante Sebastian Vladescu, taxa pe sex premarital si relatii intraconjugale a trecut zilele trecute fara probleme prin parlament, ind adoptata cu 350 de voturi pentru, 70 de voturi impotriva si 6 abtineri. Considerata alaturi de taxa pe fast-food una din viitoarele surse de venit la bugetul de stat si inspirata din modelul francez, taxa pe relatii sexuale premaritale si relatii intime intraconjugale presupune perceperea unei sume modice de la ambii participanti la actul sexual de ecare data cand acestia se intalnesc pentru a intretine relatii romantice si poate varia in functie de locatie, durata sau tehnicile folosite. Din fericire pentru credinciosii cu frica de Dumnezeu, taxa se aplica doar cuplurilor care traiesc in concubinaj nu si cuplurilor casatorite, acestea ind obligate sa contribuie doar daca intentioneaza sa aiba o relatie sexuala cu o persoana din afara cuplului. Desi modalitatea efectiva de taxare nu a fost inca hotarata, potrivit ministrului Vladescu vor exista cel putin doua modalitati de plata: cartela pre-pay si abonamentul lunar, in ambele cazuri banii, in jur de 50 de lei pe sedinta, urmand sa e colectati prin intermediul postei romane. Potrivit statisticilor ociale peste 75% dintre romani intretin relatii sexuale premaritale, desfraul atingand cote maxime mai ales in randul elevilor, studentilor si locuitorilor de la oras. http://www.times. ro/national/ romania-introducetaxa-pe- sex-premarital

Pltii taxa pe via pentru Bsescu i ai lui! Pltii taxa pe via pentru ifosele unor oape ajunse ministru, pentru odraslele oamenilor politici i pentru bunstarea lor material! Pltii taxa pe via! Pn atunci la bun vedere!.

Nr. 17

4
SARBATOARE LA MOISIL
(continuare din pag.1) Si n acest an, gesturile prin care am marcat aniversarea au fost numeroase si inedite, dar o cronica a lor nu este suficienta pentru a descrie bucuria si emotia traite de toti cei implicati. De aceea, prefer sa ncerc o descriere a atmosferei care a denit Ziua liceului. Festivismului, care falsica uneori chiar si bunele intentii, i-a fost preferata o sarbatoare simpla si reasca, la care au fost partasi profesori, elevi,parinti, absolventi ai acestui liceu, oameni de diferite vrste, pentru care Liceul Moisil a rede a mpreuna, de a vorbi despre scoala si oamenii ei, de a ne aminti cum eram noi si de a vedea cum sunt tinerii de acum. n

Anul 2

16 ian.2010

Mai ales, pentru ca onorantul nume al liceului se datoreaza initiativei si eforturilor sale.

Obiectiv de Ialomia

prezentat sau reprezinta o etapa importanta, un loc carora multora le-a hotart destinul. ntlnirea dintre cei prezenti s-a transformat ntr-un dialog deschis al generatiilor. Acest dialog sincer a anulat diferentele de vrsta, a sters granita dintre catedra si banca,reunindune sub semnul acelorasi sentimente: bucuria

spectacolul prezentat, pregatit sub ndrumarea atenta si discreta a unor profesori pasionati, s-au putut descoperi talentul, seriozitatea, gratia adolescenei. A fost un spectacol care-a dovedit ca ntr-o lume unde valoarea este tot mai des pusa la colt, elevii liceului nostru apara prin ceea ce fac decenta si bunul-simt. Pilduitoare a fost prezenta fostilor dascali, care de ecare data raspund invitatiei lansate cu aceasta ocazie, cu o caldura din care se vede ca liceul n care au pregatit attea generatii n-a fost doar un loc de munca, ci mai ales unul de suet. De fapt, domniile lor au cladit renumele acestei scoli, cu mult nainte ca ea sa poarte numele savantului Moisil.Ca fosta eleva, mi-i amintesc la vrsta de atunci, nu de acum. Stau mpreuna cu elevii n holul scolii, l vad pe ecare sosind, l astept pe ecare, pentru ca ecaruia i datorez o parte din ceea ce am devenit si, n locul multelor cuvinte cu care as vrea sa-i ntmpin, nu pot sa spun dect: Faceti loc, trece Domnul Profesor! n mod obisnuit, s-ar spune ca ne-a onorat prin prezenta sa domnul inspector general, Ilie Stavar. Ar nsa prea ocial si n-ar spune totul . Pna nu de mult profesor si director al liceului, domnul Stavar este mereu cu noi, iar o asemenea sarbatoare este pentru dumnealui una de familie, de la care nu poate lipsi.

De aceea, voi spune ca a fost alaturi de noi inpectorul Ilie Stavar. Nu pot sa nu consemnez, din tumultul de momente ale acestei zile, pe acela n care domnul Titi Damian, autor a trei romane, membru al Uniunii Scriitorilor, publicist, marturisea ca semneaza si se prezinta pretutindeni cu calitatea de profesor la Liceul Teoretic Grigore Moisil din Urziceni.

Am simtit aceasta marturisire ca pe un ndemn discret adresat tuturor dascalilor de a mndri de un asemenea statut care, la rndu-i, se cuvine onorat. Ca si acela de elev al liceului nostru. Pentru ca, se stie, excelenta costa si ecare decide ct de mult este dispus sa plateasca pentru ea. Asadar, am fost mpreuna la Ziua liceului, asa cum suntem n toate celelalte zile, elevi si profesori, angajati n efortul de a face din nvatat nu un mars fortat, ci o aventura si o provocare. Si am ncheiat sarbatoarea cu urarea simpla si sincera:La multi ani, Grigore Moisil! Profesor Adriana Dobrinescu, Liceul Teoretic Grigore Moisil- Urziceni

Nr. 17
Anul 2

16 ian.2010

Obiectiv de Ialomia
Ardelenii si trenul

5
ntru aprarea limbii romne -rubric de educaie lingvisticTocmai am ieit din timpul sacru al srbtorilor, cnd, de ecare dat, retrim subiectiv i ritualic, gesturi i stri primordiale. Timpul sacru este un timp mitic, reversibil i circular, presupunnd evadarea din realul cotidian. Ar trebuit s v vorbesc despre asta , nainte de srbtori, dar din cauza unei nentelegeri pe care mi-o asum, eu i rubrica mea am lipsit din ediia anterioar a ziarului. Pentru c niciodat nu este prea trziu, o voi face acum. Dintre toate obiceiurile calendaristice pstrate de poporul romn, se remarc amploarea i diversitatea, cele privind srbtoarea Crciunului i a Anului Nou, anume colindele, pluguorul, teatrul cu mti (ursul, capra, irodul). Cuvntul colind provine prin derivare regresiv din verbul a colinda, care la rndul lui vine din colind (sl.kolenda). Colindele au ca trsatur specic funcia de urare. Varietatea colindelor depinde de cel cruia i se adreseaz urarea. Astfel, exist colindele de fereastr (cu statut de urare generalizat), colindele de gospodar , de cu, de fat, de nstrainare, colindele cu tematica biblic i cntecele de stea. Dup modul de desfurare a obiceiului i dup structura poeziei se disting dou mari tipuri de colinde: colindele de copii (urri directe, scurte, urmate de cererea darurilor i de versuri satirice) i colindele de ceat, enumerate mai sus. Pe lng vestirea srbtorii, colindele au
O CARTE, NUMAI UNA!

Doi ardeleni calatoresc intr-un compartiment, dintr-un tren. Unul din ei, asezat la fereastra priveste fascinat afara minunandu-se continu. Dupa un timp celalalt ardelean intreaba: -No, ma rog frumos, unde meri ? - La sorul meu, la Bucuresti. Dupa un timp celalalt ardelean: -No, si ai mai fost vreodata? -Dapoi unde ma? -In tren! -No ma rog frumos , i prima oara. Dupa un timp celalalt ardelean: -No si cum ii? -Dapoi unde ma? -In tren; -No ca-i tare fain. Dar eu nu inteleg de ce trenul cande mere pe sine face toca-toca, toca-toca. -No stai ca ti-oi explica eu. -Ma rog frumos -No, stii ca trenul merge pe roate mai, asei? -Pai da, pe roate mere. -Si roata-i rotunda ca un cerc mai, asei? -Da, asei ca un serc. -Da sti care-i suprafata sercului mai? -Ma rog frumos, asta nu stiu. -Apai ti-oi explica tat eu: de pi, pi mai, auzita-i? -Pi pai ma rog frumos asta nu stiu. -Dar de er ma, er, auzita-i? -No , ma rog frumos, nici asta. -No tulai Doamne ca tare zalud esti ma! Da de patrat auzita-i ma? -No , pai ii ceva ase cu patru colturi ma! -Pai asta-i ma, cand roata mere pea lea patru colturi, trenul face toca-toca, toca-toca. Gheorghe Iorga Cules de la regretatul profesor Gheorghe Burlacu

ca scop diverse urri: de belug agrar i bunstare gospodreasc, de cstorie fericit, de frumusee spiritual. Pluguorul sau Plugul este un ritual strvechi, motenit se pare de la romani. Este rspndit n Moldova, Muntenia, Oltenia i disprut n Transilvania. Caracterul exclusiv agrar al obiceiului este subliniat prin recuzit (plug, buhai, bice, tlngi), gesturi (prima brazd ca act magic, , pocnetul bicelor, sunetul tlngilor) i poezie (descrierea muncilor agrare). Spectaculoase sunt colindele insotie de teatrul cu mti (capra, ursul, irodul) i le putem intlni in clatoriile noastre, mai ales in Moldova i n Transilvania, unde se pstreaz n forme nealterate. La noi, n Muntenia, obiceiurile calendaristice de iarn sunt relative puin numeroase i alterate de spiritual pragmatic al lumii profane. ns, bucuria copiilor i a tinerilor de a colinda nu a disprut nc. S-i nvam colinde , s-i incurajm, s le deschidem porile, s-i ateptam i anul viitor, pentru c numai astfel: Fei frumoi vom pomeni i nou ne-ai darui: Un colac de gru curat; Pe faa colacului, Plata colindatului. Eugenia Pavl

Coltul grafic
Nicolae Petrache

Natura... n fabule
Volumul Caleidoscopul fabulei, semnat de domnul profesor Nicolae Puiu Iliescu, este o lucrare unde i-au dat mna pregtirea tiinic a autorului, n domeniul biologiei i geograei, experiena lui pedagogic i, nu n ultimul rnd, talentul literar exersat nc de pe bncile colii. Cum ne arat titlul crii, explicarea Naturii este scopul, iar fabula reprezint mijlocul la ndemna poetului i atractiv pentru cititor de a lua cunotin de lumea din care face parte, ca in uman. Pagina scris i ilustrat a crii, ncearc astfel s fac fa concurenei imaginii n micare, din ce n ce mai dele i ptrunztoare, a lmului documentar. n vechime, Omul i Natura erau ca ul i mama, iar cunoaterea mediul nconjurtor se fcea resc, prin experiena direct n procesul muncii. De aceea, atunci cnd s-a apucat s scrie fabule, mai nti n India, apoi n Grecia, prin Esop, n secolul VI .H, scriitorul din antichitate a umanizat elementele naturii, punnd animalele, plantele i lucrurile s prind grai n situaii omeneti. Scopul lui era ca, prin povestirea unei ntmplri, ntr-o form simpl i accesibil, s scoat n eviden morala fabulei, altfel spus, ideea despre cum trebuie s se comporte Omul n via. De atunci, lucrurile s-au schimbat dramatic. Viaa n contact direct cu Natura se reduce pe zi ce trece pentru cititorul actual de fabule; el trind tot mai mult ntr-o realitate virtual. n rarele ocazii pe care i le ofer viaa dominat de tehnic, el ajunge s recunoasc uimit, n Natur, rma pe care o cunotea numai din imaginile TV. Marea problem a timpurilor ce vin va aceea de a aduce Omul mai aproape de Natura adevrat, de mama lui de care s-a nstrinat.

Am ncercat s conturez n cteva linii contextul n care am citit Caleidoscopul fabulei. Apoi, am observat cum a mnuit autorul aceast specie a genului epic. Titlul ecrei buci cuprinde numele personajelor care interacioneaz verbal dnd via subiectului fabulei. Chiar i din cuprinsul lucrrii cititorul va lua cunotin cu zecile de plante i animale, fenomene ale naturii, lucruri fcute de mna omului i corpuri cereti. Noutatea pe care ne-o propune dl. Nicolae Puiu Iliescu este urmtoarea: fabulele din acest volum respect ceea ce se petrece n Natur conform legilor ei. De la Esop ncoace, fabula l nva pe Om despre el nsui, iar dl. Nicolae Puiu Iliescu a ales-o ca mesager al informaiilor tiinice accesibile vrstelor fragede ale colarilor, tocmai pentru c i ajut totodat s se formeze, asimilnd, asemenea unei plante n cretere, modele de comportament i valori morale de urmat n via: Cel ce cu Natura merge la toart/Va , la-rndu-i, rsfat,... de Soart! Prof. Alexandru BULANDRA Directorul Bibliotecii Constantin oiu

Nr. 17

6
Titlurile din pres, adevarate stiri: Legea pensiilor in Romania....
* Costica Argint, arestat in Italia pentru a extradat * DIICOT: Aproape 90 de membri ai gruparii de tracanti de persoane din Alba sunt cercetati * Pensionarii ameninta cu actiuni radicale in acest an daca punctul de pensie va inghetat * Alexandrescu: Multe vaccinuri contin un derivat de mercur, extrem de putin, pentru sterilizare. * Oprescu: PMB suporta cresterea de 8,3% a pretului gigacaloriei, bucurestenii nu vor plati majorarea * Godinac: Suntem de acord cu plata CAS pe drepturi de autor doar daca nu exista si contract de munca. * Numarul cazurilor de gripa A/H1N1 a crescut la peste 6.000 iar al deceselor la peste 90 * Cinci mistreti impuscati la Balc au trichineloza, complexul cinegetic a fost declarat zona infestata * Marie Jeanne Ion: Mi se pare jignitor ca adevarul e rastalmacit si folosit cu motive politicianiste * Geoana despre rapire: Nu ma intereseaza, este un subiect apropiat de Traian Basescu * Comisiile juridice: Punctul de vedere al CES la buget are valoarea unui aviz consultativ * Cl. Saftoiu despre Udrea: Institutiile sa se pronunte daca au fost facute publice date clasicate * Uniunea Judecatorilor cere demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii * Profesorul ucis la Teheran era specialist in energie nucleara * Zeci de presupusi membri ai unei retele de trac de persoane, audiati la DIICOT Alba * China testeaza cu succes un sistem de aparare antiracheta. * Sarah Palin va deveni comentatoare la postul de televiziune Fox News * Statele Unite resping propunerea nord-coreeana privind tratatul de pace * Udrea: Mi-am spus o opinie despre rapirea ziaristilor, nu a fost o informatie * Rata inatiei a coborat la 4,74% in 2009, dar BNR a ratat tinta pentru al treilea an consecutiv *Declaratie soc a Elenei Udrea: Marie Jeanne stia de rapire - Adevarul Online *La Loto 6/49 se va castiga, in curand, si cu trei numere - Gardianul "Sarea de baie" a ucis deja cinci bucuresteni - Evenimentul Zilei Angajatii Sensiblu care nu au respectat prevederile legale risca desfacerea contractului de munca. Artistii-salariati scapa de "birul" pentru pensii, Evenimentul Zilei Aa cand se va imbunatati situatia economica din Romania, in opinia expertilor internationali Leul creste pe zi ce trece. Cotatia BNR a atins ieri un nou minim istoric 4,13 lei/euro, Gardianul Inatia a ajuns la 4,7-4,8% la nalul lui 2009, Curierul National Decitul comercial al Romaniei s-a injumatatit in noiembrie, exporturile au crescut cu 6,7%, Ziua Lamborghini Galllardo in contact cu un Saab, ProMotor Ford Focus 3 - Primele informatii ociale, ProMotor Toyota FT-CH, fratele mai mic si mai ieftin al modelului Prius, Adevarul Online Guvernul, reclamat la Uniunea Europeana. Sindicatele nu accepta disponibilizari in unitatile de Asistenta Sociala... - Gardianul 80% din pretul unui pachet de tigari inseamna accize si taxe si se varsa la stat, Curierul National Spitalele, obligate pana vineri sa-si anunte bugetele de venituri si cheltuieli, Curierul National Avertizare seismica in scoli, Jurnalul National Depresia - cea mai intalnita afectiune in randul adolescentilor - Gandul

Anul 2

16 ian.2010

Obiectiv de Ialomia
710

Completari la Legea pensiilor.... A) Hotrrea de Guvern nr. 13/2009: Datorit cresterii alarmante a numrului de pensionari n raport cu populatia activ, precum si insucientei fondurilor pentru majorarea pensiilor, Guvernul Romniei hotrste: Art. 1.- ncepnd cu data de 01.12.2009 pensionarii vor avea voie s treac strada pe culoarea rosie a semaforului. Art. 2.- Dac n termen de sase luni nu se obtin rezultatele scontate, ncepnd cu data de 01.07.2010 trecerea pe culoarea rosie devine obligatorie

Se preconizeaza varsta de pensionare 70 ani pt. femei, 72 pt. barbati. Iata-i si pe angajati...

Cica...

La un service vine o blonda si cere un "saptesutezece". Vanzatorii se uita unii la altii mirati si se duc la mecanic. Acesta o intreaba pe clienta: - Ce-i acela un "saptesutezece", frumoasa doamna? - Stiti, chestia aia mica din mijlocul motorului... Am pierdut-o si-mi trebuie alta, raspunde blonda. Ca sa inteleaga despre ce e vorba, mecanicul ii da un pix si o hartie si o pune sa deseneze piesa. Femeia traseaza un cerc cam tremurat in mijlocul caruia scrie 710, dar asta tot nu-l lamurste pe mecanic. Asa ca o duce afara pe blonda la o masina cu capota ridicata si o intreaba: - La masina asta vedeti vreun "saptesutezece"? - Desigur, raspunde ea bucuroasa aratand cu degetul. E chiar aici! Daca nu te-ai prins inca ce-i acela un "saptesutezece" uita-te mai jos.

La vrajitoare O fata se duce la o vrajitoare: - Ma iubesc doi. Spune-mi cine din ei va norocosul? Vrajitoarea pune crile, apoi se uita atent la ea si spune: - Cel ce va avea noroc va Vasile - te vei casatori cu Ion. Semaforul Doua tipe, la volan o blonda, semaforul rosu, se opresc: - Mama, vezi ce rosu frumos ? - Da... waw! - Da' uite ce galben fain... - Aha... - Si ce verde frumos... - Da, asta chiar e super... - Aa... iar rosu asta... L-am mai vazut, hai sa mergem ! Depravatii Un mosulica se-nsoara cu o pustoaica. Ea, dupa noaptea nuntii: - A fost minunat! Se face des treaba asta? - Da, copila mea. Unii depravati o fac chiar si de doua ori pe an.

Chirurgul Un chirurg moare, ajunge la poarta Raiului si se aseaza la coada. Imediat il observa Sf. Petru si zice -Furnizorii, poftiti pe usa din spate, va rog! Dorinta Cand eram in coala general nu doream dect o femeie cu e mari. n liceu m-am intlnit cu o femeie cu e mari, dar lipsea pasiunea. La sfaritul liceului m-am intlnit cu o fat i pasiunea nu mai lipsea, dar era prea coleric. Totul era o urgen si plangea tot timpul. Am decis c am nevoie de o femeie ceva mai stabil. Am gasit apoi o fat foarte stabil, dar era plictisitoare. Nu prea o interesa nimic. Ulterior am gsit una neplictisitoare, dar nu puteam ine ritmul cu ea. Am cutat una ambitioas. Dup facultate am gsit o femeie ambiioas i m-am cstorit cu ea. Era att de ambitioas incat a divorat i mi-a luat totul. Acum tot ce vreau este o femeie cu e mari. Alta dotinta Basescu si Geoana zboara cu elicopterul. Basescu arunca o bancnota de 100 de lei si zice: Vreau sa fac un roman fericit! Geoana arunca doua bancnote si zice: Vreau sa fac doi romani fericiti! Pilotul i ntreaba: De ce nu va aruncati amandoi, sa-i faceti fericiti pe toti romanii ?!?

Desen de Manuel Sainz Serrano-Spania

Nr. 17
Anul 2

16 ian.2010

Obiectiv de Ialomia
- De ce o ameninti pe maimuta? Cum adica va avea de suferit? Ia spune-mi! - Pai... Am pierdut sa la carti cand am jucat poker cu magarul... ** Doamna, stiti ca sotul dvs. va inseala? * Bineinteles, stiu cu cine, stiu unde si cand, dar nu mi-am dat seama CU CE... ** El si Ea, pe canapea: Ea: Ce faci ? El: Ma gandeam ! Tu ? Ea: Si eu ma gandesc !... Tu la ce te gandesti ? El: La ce te gandesti si tu ! Ea: Porcule ! ** Sotul se intoarce tarziu acasa si incearca sa se bage in pat fara sa-si trezeasca nevasta. Sotia il intreaba: - Ai venit, hai? Cat e ora? - 10. - Cum "zece", daca eu am auzit pendula batand unu? - Pai si, ce? Vrei sa bata si zero ?! ** Un sofer este oprit de un politist. Coboara asta din masina ofticat si-l intreaba pe politist: -Mergeam prea repede? - Nu, zburati prea jos! ** Sotul: Nu mai suparata! ti promit ca te fac cea mai fericita femeie din lume. Sotia: Cnd pleci? ** Un tanar invita o tanara la dans. - Domnisoara, se poate?... - Desigur, dar mai intai sa dansam. ** Se intalnesc un domn si o doamna la nudisti... Domnul: - Ma bucur ca v-am intalnit! Doamna: - Observ!.... ** Un bancher discuta cu prietenul sau: - Iti inchipui, m-am indragostit! Ea are 20 de ani, eu 65! Ce crezi, sansele mele vor creste daca ii voi spune ca am 50? - Sansele tale vor creste daca ii vei spune ca ai 80! ** Suna telefonul. Ridica receptorul tatal a trei fete: - Tu esti, broscuto? se aude o voce de barbat. - Nu. Eu sunt proprietarul lacului! - raspunde tatal. ** - Spune, Ione, gasitu-ai vreodata barbati straini in sifonier? - Nu! Toti erau romani... ** Seful catre secretara: - Cine ti-a spus ca doar pentru ca te-am sarutat de cateva ori ai dreptul sa lenevesti toata ziua? - Avocatul meu.

7
Titlurile din pres, adevarate stiri:
Medicii de familie, controlati, Jurnalul National Top 10 alimente care maresc libidoul, Gandul Antiperspirantele si cancerul de san, Egirl.ro Un barbat din Cluj suspect in cazul uciderii a doua persoane a fost arestat - Gardianul Noua conducere a CSM, considerata "ilegala si imorala", Evenimentul Zilei Gigi Becali le-a explicat "babeste" magistratilor ca este nevinovat in dosarul "Valiza", Gardianul Curtea de Apel Bucuresti a respins recursul lui Nati Meir impotriva prelungirii arestului preventiv, Gardianul Herta Muller a fost spionata de un romancier de origine romana - Gardianul Doua expozitii deschise la Muzeul Cotroceni, pana la 31 ianuarie, Cronica Romana Bartolomeu Anania, fata cu reeducarea - Evenimentul Zilei Manuil Panselinos, renumitul si misteriosul maestru iconar, Crestin Ortodox Printesa Margareta Sturdza, pomenita la Catedrala patriarhala, Basilica Sex-robotul cu personalitate, lansat in Las Vegas (FOTO/VIDEO) - Ziua Suntem programati genetic sa ne ascultam batranii, Ziua Cum traiti voi noua Era Informationala?, Stiinta. info PDL da secretarii de stat in contul puterii la Congres - Evenimentul Zilei Boc si-a prezentat bugetul in Parlament, Gardianul Tariceanu i-a felicitat pe reprezentantii UDMR pentru "taxa pe savarina", care este "foarte buna", Gardianul Transferuri de inceput de an la Camera Deputatilor, Evenimentul Zilei Bill Clinton: Obama este un individ care ne-ar adus cafeaua acum cativa ani - Gardianul Urmatorii 40 de ani, cruciali pentru evolutia climei, Adevarul Online Peste 24 milioane de chinezi risca sa ramana burlaci in 2020 - Revista presei internationale, Adevarul Online Armata americana isi dubleaza stocul de armament in Israel, Adevarul Online S-a dovedit: Michael Jackson a fost omorat - Cronica Romana Fata lui Mircea Geoana, provocatoare pe Internet! - Revista presei mondene, Adevarul Online Uma Thurman s-a impacat cu logodnicul milionar, Click! Printesa Lia a devenit mama la 57 de ani!, Gardianul Windows Mobile 7 isi va face prima aparitie in februarie - Go4it Tehnologia din Silicon Valley intalneste ingineria germana, Chip. LG Electronics vrea sa-si majoreze vanzarile de televizoare LCD cu 54% in 2010, DailyBusiness.ro Cresteri spectaculoase pe Facebook: Romania are cu 30% mai multi utilizatori fata de acum 3 luni, DailyBusiness.ro "Sarea de baie" a ucis deja cinci bucuresteni "Sarea de baie" a ucis deja cinci bucuresteni - Evenimentul Zilei Angajatii Sensiblu care nu au respectat prevederile legale risca desfacerea contractului de munca, Gandul Artistii-salariati scapa de "birul" pentru pensii, Evenimentul Zilei 3 mil. euro, pentru promovarea fructelor proaspete in UE, Curierul National Un sofer a fugit dupa ce a accidentat mortal o femeie, in Bistrita, Gardianul

Bancurile saptamanii
O femeie se trezeste in miezul noptii plina de sudori. Dimineata sudorii au plecat la munca. ** Intr-o frizerie. Frizerul, taindu-l pe client de vreo doua ori, incearca sa discute cu el: - Ati mai fost la noi mai inainte? - Nu, mana mi-am pierdut-o la razboi. ** - Serviti mormoloci in acest restaurant? - Servim pe oricine! Luati loc! ** Ospatar,aveti picioare de broasca? Nu, asa merg eu, mai sltat! ** Merge o babuta pe calea ferata. Din urma se apropie trenul uierand. Babuta, fara se se intoarca: - Fetele cuminti nu intorc capul la uieraturi... ** O femeie si un barbat stau pe marginea prapastiei. Femeii ii e cald. Barbatul ii face vant.. ** Cica odata un carutas mergea pe un drum... - Diiieee!! La un moment dat vede un caine venind spre el: Cainele: - Buna ziua carutasule. Ce mai faci? Carutasul: - Doamne fereste... N-am mai vazut caine vorbitor. Da calul: - Nici eu! ** Romanii la olimpiada. In prima zi au luat o medalie. A doua zi au mai luat una. A treia zi i-au prins. ** In tramvai: - E cineva fara bilet acolo, in fund ? - Eu, da mi-l bag imediat!! ** M-a sunat ieri o tipa: "vino acum, nu-i nimeni acasa". M-am dus. Intr-adevar, nu era nimeni. ** Mona mulge vaca. In lac se vede invers. ** In timpul potopului... Dupa ce au navigat ei ceva vreme peste ape, arca lui Noe a inceput sa se zgaltaie si era gata-gata sa se scufunde, clatinandu-se serios. Noe nu putea sa inteleaga ce se intampla, apele ind calme. Asa ca decide sa mearga in vizita la animale. Aici descopera problema: toate animalele faceau sex intr-o veselie. - Nu se poate asa ceva! Eu va salvez viata si asa ma rasplatiti? O sa scufundati arca! Toate animalele s-au oprit si l-au ascultat speriate. - De acum inainte ecare pereche va primi o sa cu ziua si ora la care pot face sex si cine nu le respecta va aruncat peste bord. Dupa cateva zile maimutoiul incepe sa o tachineze pe maimuta: - Miercuri la ora 4 vei avea de suferit! Timp de 3 zile ii tot spune: - Miercuri la ora 4 vei avea de suferit! Maimuta, nervoasa, merge la Noe si ii povesteste: - Uite Noe, de 3 zile maimutoiul ma tot ameninta. Imi zice ca miercuri la ora 4 voi avea de suferit. Eu stiu ce se va intampla in acea zi, insa nu se poate sa strige asa in gura mare. Ce vor spune prietenele mele? Noe merge la maimutoi sa ii ceara socoteala:

Elman Mirzoev- Azerbaijan

Nr. 17

8
Din Fondul Documentar al Bibliotecii Municipale Constantin oiu din Urziceni

Anul 2

16 ian.2010

TESTAMENTUL POETULUI STEFAN TANASE


e la domnul profesor-diriginte Anatol Pavlovschi, al crui elev am fost n anii 1970-73 la Liceul teoretic, am primit ca donaie post-mortem pentru Bibliotec, prin grija soiei sale, doamna profesoar Sevasta Pavlovschi, mai multe documente i manuscrise inedite. Cunoscndu-i activitatea literar i comunicarea pe care a avut-o cu fotii si elevi, cu scriitori i oameni de cultur din zona Urziceni, Slobozia i din ar, am desfcut pachetul cu maxim interes i recunotin. Poetul Gheorghe Dobre, redactorul-ef al revistei Helis, a venit imediat la Urziceni pentru a vedea comoara lsat de Papa. Prietenul su, regretatul poet Incule Blan, cu care ninase cenaclul literar Dor fr saiu la Casa oreneasc de cultur n vara lui 1977, avea aici poeme ct un volum care s-l reprezinte n posteritate. Lng el, cu aceeai grij, domnul Profesor aezase un alt poet, pe tefan Tnase din Patru- Frai, mpreun cu dou volume de versuri inedite dactilograate i cteva nscrisuri autografe. Primul volum are titlul Plaur nomad, iar cellalt Parnasul rediviva. Cel dinti are i o dedicaie: Domnului Profesor/Anatolie Pavlovschi/ pentru sinceritatea cu care/ mi-a ndrumat paii ctre/ frumuseea, de basm, a poezii, manuscrisul, de fa, inedit/n semn de sincer i neprecupeit/ recunotin, plus doamnei omagiile/ Celui care a fost, este i va rmne/ Poetul ran/tefan Tnase. i numele acestui poet este legat de Casa oreneasc de cultur. n volumul autobiograc Amintiri din Urziceni, domnul profesor Vasile Ichim, ani buni director al acestei instituii, consemneaz la capitolul dedicat Cenaclului literar-artistic Mihu Dragomir: ...creeaz i public poezie i trubadurul tefan Tnase din Patru-Frai, un fel de Anton Pann al zilelor noastre, care ne ncnt cu farmecul poeziei populare, creaie proprie. Nici acum nu pot uita sacriciul pe care acest om simplu, i att de ndrgostit de carte, l fcea pentru a participa la cenaclu. Casa de cultur i asigura transportul pn la gara Moldoveni, cina i o gustare, iar el pe vnt, ploaie sau furtun, strbtea n miez de noapte drumul pe jos, prin pdure, pn la Patru-Frai. Pe o hrtie, Papa a notat: tefan Tnase, ul lui Ganciu Atanasov (bulgar). Poetul semna mai nti Atanasiu. L-a cunoscut pe Sadoveanu, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. <<Tnase>> i-a spus Sadoveanu. Primul volum, <<Plecri fr hotar>> semnat Atanasiu. L-a ajutat s-i bat la main nvtorul tefan

Foca. Plecri fr hotar apruse n 1946, iar n 1969, Editura pentru literatur din Bucureti i public volumul Psalm teluric. Testamentul poetului tefan Tnase l-am gsit ntr-un plic potal obinuit, cu tampila potei din M. Koglniceanu, data 07.1.82., destinatar Ziarul Tribuna Ialomiei, expeditor Neagu Rdulescu. Era nsoit de o scrisoare: Hagieni 6 Ianuarie 1982/ Mult Stimate Tovare Redactor ef/ Am citit n revista Sinteze supliment al ziarului tribuna Ialomii pe anul 1981 n amintirea Poetului ran tefan Tnase. Bolnav de prea multe visuri. scris de tov. Anatol Pavloschi. M-a fcut s plng elogiul scris despre acest poet cu atta mestrie. L-am cunoscut i eu pe acest om fcut pentru poezie am fcut armata cu el am fost prieteni i ne respectam m-a vizitat de mai multe ori acas Ce vreau s spun: La mine acas el i-a scris testamentul n care cred c i-a pus mari sperane c nu-l voi prpdi. Acum cnd vd din ziar c poetul ran tefan Tnase

Obiectiv de Ialomia

a murit, mi fac datoria fa de contina mea ca acest testament s intre n mini sigure spre a cunoscut i de generaiile viitoare. Eu sunt un ran de rnd m numesc Neagu Rdulescu locuesc n satul Hagieni jud. Ialomia. M-a bucura nespus de mult i tot odat v rugm s-mi comunicai i mie ce facei cu acest testament dac este de folos dac nu v rog nc odat s mi-l trimitei napoi./ Cu stim/ Neagu Rdulescu/ Tovarului Redactor ef/ Al Ziarului Tribuna Ialomii/Slobozia. n stnga sus, citesc rezoluia: Tov. Bobrniche(subliniat)/ S-i dm testamentul/ profesorului Pavlovschi care/ poate i va face o monograe lui tefan Tnase./ ( semntur indescifrabil)(Titus Niu). Iat acum i testamentul. Este scris de mn cu pix cu past de culoare albastr, pe foaie decupat dintr-un caiet de aritmetic. Marginea din stnga pare a tiat cu foarfeca. Pn la textul scris sunt sus trei ptrele, iar jos se ajunge la una. TESTAMENT/ n deplinele mele faculti mintale, azi, data pus pe piatra de mormnt, Eu tefan Tnase, poet ran, srac i

trind numai din mila prietenilor mei, simind nevoia s m spnzur ntr-o zi, ca s scap odat de mine, las aci ultima i marea mea dorin: / S u nmormntat la rspntie de vremi i de drumuri, n ct mai mult singurtate, un plop s-mi e frate de odihn i de visuri, pe crucea mea s e scris: un izolat, tefan Tnase, poet ran, iar o fntn s-i legene cumpna, la doi pai de mormntul meu./ Averea mea: bojdeuga, manuscrisele, biblioteca, dac Statul romn i Uniunea Scriitorilor,gsesc de cuviin c n-au ce face cu ea, i rmne integral primului meu critic literar i umbrei mele: Mielu C. Marin, mecemeul meu drag, pentru tot ce-a fcut ca eu s devin cu adevrat Poet. l oblig ca n ecare an, de ziua morii mele s aprind o lumnare, n aer liber, iar de ziua mea , tot n ecare an, s dea primului ntlnit, un colac de poman./ Iar dac nici el nici Uniunea Scriitorilor nu primete aceast danie, averea mea s e ars din temelii, cu bibliotec i manuscrise, cu tot, iar cadavrul meu,ars, cu obligaia ca rmiele mele, cenua, s e aruncate n cele patru puncte cardinale, aa fel, nct, s nu mai rmie nimic de pe urma celui care a fost/ Poetul ran/ tefan Tnase/ Fcut azi 16-17 Nov. 1968/ Com. Patru-Frai jud. Ilfov. Pe verso, n diagonal, pe colul din dreapta sus: Lui Neagu Rdulescu/ prieten i frate la bucurii/ i la necazuri, cu rugmintea s verse i el, atunci, o lacrim pe mormntul meu./ La el acas/ 28 Nov. 1968/ tefan Tnase/Poet ran. ...A mai trit zece ani, grei. Pe 12 august 1978, Papa i ceilali prieteni l conduc pe ultimul drum. Pe cruce st scris Poetul tefan Tnase (1916 1978). Biblioteca din comuna Adncata i poart numele i n ecare an aici este organizat Festivalul Concurs tefan Tnase iar prietenii mai vechi i mai noi ai spiritului poetului- ran se ntlnesc pentru a-i aproape. Poetul erban Codrin a alctuit i ngrijit n 1999 la editura Star Tipp volumul Cioplitor n cuvinte cuprinznd poemele din volumelePlecri fr hotar i Psalm teluric, precum i o Fi biobibliograc i eseul Poetul ca un psalm pentru sine nsui. n 2005, prin grija doamnei bibliotecare Mariana tefan, apare antologia liric Stare de graie, a primelor 10 ediii ale festivalului Concurs tefan Tnase, cu un cuvnt nainte i o ampl biograe a poetului semnate de domnul profesor Ion Ene, constean i promotor al creaiei marelui su nainta. ...Am fost i eu la Adncata, urmndu-l pe Papa dup ce dnsul a plecat dintre noi, unde l-am cunoscut pe minunatul MECEMEU, i pentru ei i pentru toi prietenii ialomieni sunt convins c publicarea celor dou volume inedite Plaur nomad i Parnasul rediviva - i a unei monograi dedicat poetului tefan Tnase vor mplini cum se cuvine gndul testamentar att de curat i nelinitit al ecruia dintre noi.

Alexandru Buleandr director Biblioteca Municipal Constantinoiu

Nr. 17
Anul 2

16 ian.2010

Obiectiv de Ialomia
MI!

9
CORESPONDEN DIN HUNEDOARA NCHINARE PRUNCULUI IISUS
Biserica Ortodox din localitatea Slaul de Solistele profesioniste Mariana Suciu, VioriJos a fost locaia Festivalului de poezie i cntec ca Brnduan, Ica Pop, Corina Trif i Carmen religios intitulat metaforic nchinare Pruncului Munteanu prin pricesnele i colindele interpretate au realizat un monent de alinare a zbuciumului suetesc, de linite i mpcare cu Dumnezeu, de mngiere i lumin duhovniceasc. Prezena preedintelui executiv al Comitetului Naional Romn pentru Drepturile Copilului - Convenia ONU, dl. George Clin i a preedintelui executiv al Societii Femeilor Ortodoxe, dna. Clin Viorica, oferirea de premi i diplome de excelen a contribuit din plin la reuita acestei activiti autentice, lecie Iisus, aciunea organizat de Filiala Hunedoara de moral i credin ortodox, de simire a sra Comitetului Naional Romn pentru Drepturi- btorilor cretine de iarn i a rodului duhovnile Copilului Convenia ONU, cu sprijinul Pri- cesc n suetele celor prezeni. Prof. Ion VLAD, mriei Slaul de Sus i a S,C. Hermanos S.A., Preedintele Filialei Comitetului reprezentat de dl. Ovidiu Tomoioag, n perioada 27 30 ianuarie 2009. Naional Romn pentru Drepturile Copilului n prezena unui mare numr de spectatori i Convenia ONU participani, elevii Georgiana Onofrei, Mdlina Kasai, Andreea Cuciula, Rzvan Tomoioag i Andreea Mihart (reprezentnd uniti colare din Hunedoara, Haeg, Cinci, Cerna i Slaul de Jos) au recitat poezii de un sensibil sim moral i duhovnicesc, adevarat oglind a viei noastre ortodoxe. Pricesnele cntate de Oana Sptceanu, Maria Dumitrescu, Alexandru Pop, Andra Zepa i George Prvan au dus la o trire sueteasc, la o angajare a suetului n profunzimile sale de tain, a unei vieuiri curate, pentru sntatea sueteasc.

CHIS

Att de mult ne-am englezit, su veri maci, adic so very much, nct am uitat s mai vorbim romnete! Ce urt ar suna Vrem s v amuzm!. Nuuu, We love to entertain you! Acum, nu mai suntem n ateptare, suntem n Stand by. Nu mai e spectacol, e show, n loc de Foarte bine, O.K.! e mai potrivit, mai la mod, mai n trendi. Nu e comedie, e comedy, nu e audien, e raiting etc. Mai trebuie traduse expresiile neaoe sarmale cu mmligu, strachin cu bor, uic btrn i zaibr oltenesc n limba lui ecspir c, pun pariu: nici 20 % din engleziii notri nu tiu cum se scrie corect numele acestui celebru dramaturg i n ce burg s-a nscut... Nu mai tim s vorbim dect Ai lav iu, chis mi, fac iu i..iit! Chiar aa! Fac end cu o ntrebare ajuttoare pentru orice asemenea spicr: B, scul, tii cum face femininul de la Liverpool ? Ananie GAGNIUC
EPIGRAME NICOLAE PUIU ILIESCU VA S ZIC... Lui Gh.Suciu, epigramist, Braov, Credeam c vine cu... braoave Ori c-a aat niscai hrisoave; Dar, i-ai gsit! El, va s zic, Veni, sub limb, cu-o urzic! NICI-O... PAL: Actorului multivalent I. Paler, Cu harul su deosebit Electriznd ntreaga sal, El, oriicnd, ne-a dovedit C nu-l apleac nici-o... pal!

FIGURI URZICENENE
-Liviu Voicila-

Desen de Nicolae Petrache

Crciunul este o srbtoare foarte important pentru noi toi. Este ocazia cnd toi membrii familiei se reunesc, prini, copii, nepoi ii fac daruri, se bucur de clipele petrecute impreun in jurul mesei mbelugate dar i al bradului frumos mpodobit. Dar toate acestea necesit resurse sporite fa de necesarul de zi cu zi i din pcate nu n toate familiile spiritul srbtorilor de iarn poate susinut aa cum se cuvine i cum este normal. SOLIDARITATEA UMAN, SPIRITUL CRCIUNULUI - cuvinte frumoase, dar fr sens ntr-o societate mcinat de o criz de toate felurile?! Aa ar spune scepticii, care, pe bun dreptate, sunt din ce n ce mai muli. i totui, aceste cuvinte au sens, mai ales atunci cnd tii s descoperi acei OAMENI care, nu numai c neleg SOLIDARITATEA UMAN i SPIRITUL CRCIUNULUI, dar le i simt. ACETI OAMENI sunt lng noi destul de cunoscui i totui anonimi... Sunt puini i totui destul de muli ca s poat nsenina, mcar puin, chipurile unor semeni de-ai lor! Din acest motiv i mai ales pentru a aduce o bucurie, pe data de 24 decembrie 2009, Protoieria Urziceni prin Biroul de Asisten Social i n colaborare cu parohiile Snii

Dar din dar se face...DAR

mprai Constantin i Elena, Sfnta Treime, Adormirea Maicii Domnului i Sfntul Nicolae din Urziceni, a distribuit un numr de 65 pachete cu alimente i jucrii, familiilor cu o situaie nanciar i material precar din Municipiul Urziceni i a fcut posibil faptul ca aceste familii s aib parte de bunti la masa de crciun. Mulumim i pe aceast cale enoriailor i sponsorilor care au fcut posibil aceast aciune dintre care amintim: ANDREI GABRIELA profesor de religie coala General Ion Heliade Rdulescu Urziceni care a realizat o colect (n produse) la nivelul colii, MARIANA BOGASIEVICI nvtoare coala General Ion Heliade Rdulescu Urziceni, BABOL EXIM Bucureti, SC TOYS & GAMES INDUSTRY S.R.L., MINIMARKET IULIA RUX, FRAII ROU, MARIANA CARMANGERIE i nu n ultimul rnd S.C. GENID PREST (CUPTORUL DE AUR) creia i mulumim n mod special pentru colaborarea de trei ani susinut prin intermediul doamnei nvtoare Aurelia Gheorghe. Este o onoare i o binecuvntare s m parteneri n strduina de A FACE UN BINE! V mulumim, OAMENI BUNI! Cu stim, Aurelia Gheorghe nvtoare coala General Ion Heliade Rdulescu Toma Adriana Mariana asistent social Protoieria Urziceni

Nr. 17

10
CAZUL TONI TECUCEANU
Romanii au o vorba: mortul de la groapa nu se mai intoarce. Asa este, oricat de mult mi-as dori, nu il voi mai vedea niciodata pe fratele meu in aceasta lume. Acest gand este trist, dureros, sfasietor, insa trebuie sa-l accept. Si il accept, dar tot nu am liniste. De cand fratele meu a parasit aceasta lume, imi vin in minte tot felul de intrebari De ce Toni nu s-a dus din timp la doctor?, De ce, cand speram ca isi revine, a murit?, De ce Dumnezeu a vrut sa-l ia de langa mine atat de devreme?. Niciun raspuns Incerc sa u tare, insa sunt nelinistit. Imi amintesc exact toate vorbele pe care medicii mi le-au spus in cele 11 zile in care Toni a fost internat la terapie intensiva, la Institutul Matei Bals. Ceva nu se leaga! Informatiile pe care le-am primit se bat cap in cap. Profesorul Adrian Streinu-Cercel arma raspicat: Toni Tecuceanu a murit de gripa porcina. Degeaba, nu am liniste. Fratele meu a fost internat la spital in noaptea de 24 spre 25 decembrie 2009 in stare grava. Plamanii i-au fost afectati aproape in totalitate. Doar varfurile plamanilor mai erau sanatoase. Medicii au spun inca de atunci ca sansele de supravietuire sunt mici, iar dupa simptome erau convinsi ca este vorba de gripa porcina. I s-au facut doua teste, iar rezultatele au fost negative. Abia dupa ce i s-a luat a treia oara din secretie, rezultatul a fost pozitiv. Initial, medicii mi-au spus ca Toni avea virusul AH1N1 in organism de opt zile. Apoi, profesorul Adrian Streinu-Cercel a anuntat ca acest virus se instalase in organismul fratelui meu de trei zile. Mai mult, uneia dintre bebelusele de la Cronica Carcotasilor i s-a spus, de catre medici: Toni Tecuceanu nu are gripa porcina. Ciudat, nu? Asta nu e tot! Racit ind, Toni a petrecut foarte mult timp alaturi de carcotasi. Oana Ionita chiar a mancat din mancarea lui. Au mancat unul dupa altul. Au respirat acelasi aer. Au mers in aceeasi masina. Totusi, niciunul dintre ei nu s-a imbolnavit, desi medicii au anuntat ca in lume este pandemie si ca gripa porcina are contagiozitate foarte mare. In plus, cu cateva zile inainte de a internat la spital, Toni a acordat un interviu unui jurnalist de la Adevarul timp de trei ore. Intalnirea a avut loc in casa fratelui meu, care nu se simtea deloc bine. Cu toate acestea, ziaristul respectiv nu a contractat nici el boala. Nimeni dintre cei ce au intrat in contact direct cu el, in perioada de trei zile de cand zicea profesorul Adrian Streinu-Cercel ca Toni contactase virusul, nu a fost infectat cu virusul AH1N1. Pe parcursul zilelor in care Toni a fost internat la terapie intensiva la Matei Bals, medicii mi-au spus ca, in afara plamanilor, celelalte organe ale fratelui meu nu sunt afectate. Apoi, dupa necropsie, m-au anuntat ca toate organele i-au fost afectate. Alta ciudatenie, nu? Si, totusi, lucrurile bizare nu se opresc aici. In ziua in care fratele meu a incetat din viata, doctorii mi-au spus ca a murit, cel mai probabil, din cauza unui infarct. Apoi, dupa efectuarea necropsiei, am intrebat: Care a fost cauza decesului?. Mi s-a raspuns ca inca nu se stie cu exactitate si ca in foile ociale au trecut Insucienta cardio-respiratorie acuta, bronhopneumopatie acuta bilaterala si obezitate-gradul II. Am intrebat de infarct Cauza decesului o puteti aa peste trei saptamani, dupa ce vom analiza totul la microscop. Daca a fost vorba de infarct, vom vedea la microscop, a fost raspunsul, cel putin ciudat, care mi-a fost oferit. Acum, dupa moartea lui Toni, toti romanii dau navala la spitale pentru a se vaccina. Se vorbeste de Fenomenul TecuceanuOare e un fenomen sau doar o manipulare fara scrupule? Nu stiu Profesorul Streinu-Cercel sustine ca vaccinul nu are efecte secundare. Eu am aat, din surse medicale, ca acest vaccin nu este prea indicat, ca dupa un an incepe sa atace organismul. Probabil, nu voi primi niciodata raspunsuri la aceste nedumeriri, insa nu vreau ca moartea fratelui meu sa e folosita in scopuri murdare. Eu nu am putere, insa sunt convins ca Bunul Dumnezeu va face lumina in acest caz. (Paul Tecuceanu) preluat de pe http://www.razboint rucuvant.. ro/

Anul 2

16 ian.2010

Apocalipsa din Haiti. Peste 100.000 de morti, anunta premierul!


Capitala statului Haiti a plonjat in haos si disperare in urma unui cutremur cu magnitudinea 7,3 pe scara Richter. A incat a aruncat pur si simplu masinile de pe strada. Au urmat apoi zeci de replici, cateva depasind magnitudinea 5. Retelele telefonice au cazut si ele, iar televiziunile si unele posturi de radio nu si-au reluat emisia nici la cateva ore de la cutremur. Iar cele care totusi functionau, nu transmiteau informatii, ci apeluri de urgenta si cereri de ajutor. Centrul capitalei este complet distrus. Nu au rezistat nici macar Parlamentul ori Palatul Prezidential. Seful statului si sotia lui au scapat cu viata. Cutremurul a daramat ca pe niste cutii de carton mai multe ministere, dar si sediul misiunii ONU, unde zeci de angajati sunt dati disparuti. Din misiunea ONU de mentinere a pacii in Haiti

Obiectiv de Ialomia

fost cel mai puternic seism care a lovit cea mai saraca tara de pe continentul american in ultimii 200 de ani. Bilantul cutremurului ar putea cu mult peste 100.000 de morti, a declarat miercuri pentru CNN premierul haitian, Jean-Max Bellerive, relateaza AFP. Deja se vorbeste despre mii de morti. Cei care au supravietuit ratacesc pe strazi descoperind la ecare colt noi imagini apocaliptice ale distrugerii. Altii sapa cu mainile goale sa-si scoata rudele de sub daramaturi. Catastrofa a lovit Haiti la ora locala 16.53 (23.53, ora Romaniei). Seismul a avut epicentrul la 15 kilometri de capitala haitiana, la mica adancime: doar 10 kilometri. Potrivit martorilor, seismul a durat peste un minut si a fost atat de puternic,

fac parte si 21 de politisti romani. Potrivit Ministerului de Interne roman, toti sunt teferi. Sursa:AFP

Sntatea mediului Sntatea voastr n cadrul proiectului Formarea de Comportamente i atitudine pentru protejarea mediului, nanat de Consiliu Local Hunedoara, sala de ateptare a modernei Autogri din localitate, a gzduit premierea ctigtorilor la Seciunea de desen i Creaie literar, intitulate sugestiv Sntatea mediului Sntatea voastr. n prezena a peste 80 de elevi, prini, cadre didactice, dar i membrii ai Comunitii a avut loc vernisajul unei inedite expoziii de desen i art plastic aplicat cu peste 50

ROFEP S.A. Sos. Bucuresti - Buzau, km 57,5 Urziceni, Jud. Ialomita cod 925300 centrala: tel/fax: 0243-255.958 tel: 0243-255.959 tel/fax: 0243-254.269 e-mail: rofep@rofep.ro

exponate cu tema Grija i respectful fa de mediu nconjurtor. Alocuiunea pe marginea datoriei de-a respecta mediul, natura, promovarea membrilor cercurilor Prietenii naturii i Reporteri pentru mediu, momentul artistic semnat de elevii nvtoarelor DOINA CISHAI (coala General nr.11) i SIMONA ILUCA (coala General nr. 9), ca de altfel prezena solitilor de muzic popular SIGISMUND MUNTEANU i MRIOARA MIU, au ntregit reuita aciunii adevrat lecie de sensibilizare i protejarea i grij fa de mediu, dar i de dezaprobarea celor cel distrug. Anca-Elena CLIN
- Promite-mi c nu mai spui nimic i sunt de acord s vin maic-ta n vizit! - Chiar aa, doar cnd te duc la dentist, i ii gura nchis? - Dac vrei sex, nu spune nimic i se rezolv... - tii c femeile cu gura mare sunt cam uuratice? - Srut-m, s am i eu o clip de tcere! - tiai c tcerea e de aur? n el te mbrac, dac nu mai scoi o vorb! Desigur, ar mai o modalitate, dar e i ea, trectoare... Ananie GAGNIUC

G U R A !
Moto epitaf: Aici a mea soa zace Ce-i mai curios, c...tace! Nu sunt multe modaliti de-a face o femeie s tac. Dar, dac am cuta cteva, n afar de ameninri gen: Dac mai vorbeti, i mut gura la spate! Taci, c m-apuc o mie de draci!, Gura! sau clu, leucoplast, scoci, unele formule ar da mai bune rezultate: - Uite, drag, i-am luat un lnior de aur, o brar cu diamante i cercei cu cristale Svarovschi! - Dac taci zece minute, nici eu nu mai beau zece beri!

Nr. 17
Anul 2

16 ian.2010

"Plecarea mea nu e o pierdere"

Obiectiv de Ialomia

11
Dup ce i-a pierdut pe Dan Petrescu, Varga, Blan i Dnlache, managerul Unirii Urziceni, Mihai Stoica declara:
Ricardo lipsete n ecare an cnd e cald n Brazilia. Din pcate nclzi-

De cnd m-am apucat de antrenorat tot iau decizii. Cele mai multe au fost bune. Sper c i decizia de a renuna la postul de antrenor al echipei Unirea Urziceni s se dovedeasc n timp c a fost

una bun. M despart greu de Urziceni. Pentru c cele mai multe despriri n Romnia sunt nsoite de scandaluri i acuze, vreau ca desprirea mea de Unirea s e una civilizat. n cei peste trei ani petrecui aici, la Unirea Urziceni, am avut realizri pe care nimeni nu le visa, a spus Dan Petrescu. Tehnicianul a repetat la nesfrit faptul c motivul deciziei de a demisiona e unul personal. Plecarea mea nu e o pierdere important pentru Unirea. Juctorii sunt mai importani dect mine. Atta timp ct ei rmn, Unirea are toate ansele s cucereasc un nou titlu. Vreau ca la var s primesc o medalie de campion. Au fost probleme la Urziceni Dan Petrescu a admis c, de-a lungul timpului, n vestiarul Unirii urziceni au fost probleme, dar c acestea nu au fost cunoscute. De la noi din vestiar nu au ieit prea multe. Am putut astfel s lucrm n linite i s construim o echip, un grup. Au fost momente grele, peste care, ns, s-a trecut. Multe nu se tiu, a armat Bursucul. Unirea se bate cu Liverpool fr Petrescu .Cu Dan Petrescu pe banc, Unirea Urziceni s-a transformat n doar doi ani i jumtate dintr-o nou-promovat pe prima scen a fotbalului, ntr-o echip de Liga Campionilor. Dup cucerirea titlului n var, Unirea Urziceni a fost una dintre revelaiile actualului sezon al celei mai importante competiii intercluburi din lume. Ialomienii s-au btut de la egal la egal cu FC Sevilla, VfB Stuttgart i Glasgow Rangers. Cu opt puncte acumulate, record pentru o echip romneasc n Liga Campionilor, Unirea s-a clasat pe locul trei n grup i va continua n Liga Europa. Unirea Urziceni va ntlni, ntr-o dubl man, celebra formaie englez FC Liverpool. Dan Petrescu va lipsi ns de la ntlnirea cu inventatorii fotbalului. Sunt convins c voi ntlni pe Liverpool i cu alt ocazie. Un regret mare este acela c nu ne-am calicat n optimile Ligii, puteam s facem alt gur dect s ncasm trei goluri n 15 minute. Fata mea ar vrea s mearg ntr-o ar mai cald, nu tiu dac n Rusia e cald. Nu m-am certat cu nimeni de la club, a fost o decizie personal, a spus Petrescu.

Israelianul Ronny Levy a semnat contractul cu Unirea Urziceni Israelianul Ronny Levy a semnat contractul cu gruparea Unirea Urziceni, tehnicianul urmnd s e ajutat de secunzii Gabriel Caramarin i Eugen Nae, ultimul n calitate de antrenor al portarilor, a declarat, pentru MEDIAFAX, oerul de pres al clubului, Paul Andone. Pn luni, Levy i va alege un preparator zic. Noua conducere tehnic va prezentat ocial luni, ntr-o conferin de pres, la Urziceni. Antrenorul din Israel i va ncepe munca la Unirea miercuri, urmnd s plece cu echipa n cantonament n Antalya. Ronny Levy, n vrst de 43 de ani, fost internaional israelian, a antrenat, ntre 2003 i 2008, echipa Maccabi Haifa, iar n sezonul acesta pe Maccabi Petah Tikva. Echipa Maccabi Haifa a ctigat campionatul n primele trei sezoane cu Levy la conducerea tehnic. Israelianul, care a semnat pe un an

N CAMPANIE
Pentru c experimentul Modelu nu a satisfcut pe deplin exigenele preedintelui FRF, dar a creat un precedent tentant . s-a luat hotrrea ca urmtoarea destinaie a turneului electoral,...s e...Vaideeni !... Cu elicopterul !...n campanie trebuie s i activ i original,... dup cum s-a vzut! Bineneles c toat conducerea FRF a aplaudat ideea, ...chiar dac nu au neles-o la nceput,...n afar de Florin care s-a lamentat ( n surdin ), optindu-i lui Ionu c-i vine greu s suporte dou suspendri,....ns Ionu era prea ocupat cu palmele....Pn la urm,...tot nea Mitic i-a rezolvat :cu un bilichol i un nurofen ! Dup ce oboseala s-a resimit i aplauzele au ncetat,...Rzvan l-a ntrebat candid pe nau c de ce nu merg ...la Sibiu,...la Timioara...unde sunt aeroporturi...Nau l-a privit printete i i-a explicat c n primul rnd,... numai aa se ctig popularitatea i interesul presei,...televiziuni,...iar n al doilea rnd,....c pe acolo au mai fost i alii i nu le-a priit,...aa c ei vor merge pe teren virgin ! Pentru a se face neles i mai bine,....nau l-a mngiat pe cretet i i-a destinuit c vor cltori cu elicopterul,... pentru c ministrul transporturilor l-a atenionat prietenete c podul peste Seaca nu a mai avut loc n buget,...iar fondurile pentu asfaltare le-a cheltuit primarul....n campania electoral....Atunci,... Rzvan,...profund micat,...l-a rugat s-l lase s antreneze echipa din Urziceni, dar Mircea s-a ncruntat i i-a explicat c mai nti trebuie s capete experien cu echipa naional,...i apoi vin...preteniile. La Vaideeni toat suarea satului era pe izlaz,...unde fotbalitii disputau un meci,.....cu o jumtate de minge,.... i aia sponsorizat de crciumar,...dar cnd au observat elicopterul care venea la aterizare,....au fugit cu toii,.... speriai....Unii s-au adpostit la Petera Muierilor, ...dar cei mai curajoi au ajuns n.... Canada i Australia . Ce mult conteaz o vizit chibzuit,...venit la momentul oportun ! Singurul care nu s-a panicat a fost crciumarul, care fcuse armata la antiaerian,...i a luat poziie n spatele unei tufe de mce,...i a nceput s trag cu pratia din dotare n elicopter. nainte de a decola,...nea Mitic a avut o prezen de spirit,...i a nfcat de pe izlaz o pereche de gumari abandonat de fugari,..dar o lovitur de pratie miastr l-a fcut s-i scape. Au decolat n grab,...speriai... n elicopter, a ncercat s le explice c el a recunoscut celebrul gumar de Scorniceti,...a crei fabric premia pe vremuri echipa Viitorul,... dar nimeni nu-l nelegea,.... din cauza zgomotului. Cnd au ajuns la sediu,....au fost ntmpinai cu zmbete protocolare de ctre Platini,...care l ruga insistent pe Mircea s ocupe un post de conducere n federaia european,...pentru c naul italian.....lsase un loc vacant ! PUCHIN TRAC

rea global nu e sucient ca s vin i Ricardo la timp. Anul trecut a lipsit primele dou sptmni. Am trecut cu vederea, probabil c am greit, dar nu voi mai trece cu vederea i va plti scump. Abia ieri a reuit s vorbeasc cineva cu el. i anul trecut erau aceleai probleme. E pcat pentru c e un juctor valoros, dar va trebui s joace de trei ori mai bine dect anul trecut pentru a rmne cu noi. E n mare pericol, nu mi-a dori s u n pielea lui acum.

Mircea Sandu e sigur ca va castiga alegerile FRF


i jumtate, l va nlocui la Unirea pe Dan Petrescu, antrenor ce i-a reziliat, n 26 decembrie, contractul cu Unirea Urziceni i a preluat conducerea tehnic a formaiei Kuban Krasnodar, din liga a doua rus. Levy s-a declarat fericit de alegerea fcut i spune c, dup semnarea contractului, dorete mai nti s-i cunoasc pe juctorii Unirii, care au uimit Europa toamna trecut. E un pas important n cariera mea i sper s am rezultate. M ateapt un meci mare cu Liverpool, din care sper s scot mai mult dect am fcut o pe vremea cnd i-am ntlnit cu Maccabi Haifa. Acum, prioritatea mea este s-mi cunosc campionii. Deabia atept! Eu sunt gata de munc, a declarat Ronny Levy la sosire. A lsat o echip de Liga Campionilor pentru una din liga II-a rusa.
Dan Petrescu a lsat o echip de Liga Campionilor, Unirea Urziceni, pentru una din liga a II-a din Rusia, Kuban Krasnodar. Banii oferii de ex-sovietici tehnicianului romn au fost cei care l-au sensibilizat pe Bursuc. Se vorbete de o prim de instalare n valoare de un milion de euro i un salariu anual de 1,6 milioane. n plus, Alexander Nikolaievici Tkacev, patronul echipei Kuban, i-ar promis lui Dan Petrescu c-i i va da mn liber pentru a construi o nou echip. Krasnodar e o localitate aat n SudVestul Rusiei, pe malurile rului Kuban, la 80 de kilometri Nord-Est de litoralul rusesc al Mrii Negre. Fondat de cazaci la 12 ianuarie 1794, Krasnodar a purtat mai nti numele de Ekaterinodar. Actuala denumire a fost pus de comuniti, n 1920.

Sa i uram Bursucului multe impliniri la noua sa echi-

pa Kuban Krasnodar si sa nu uitam contributia adusa si rezultatele de exceptie pe care le-a avut cu actuala Campiona a Romaniei la fotbal Unirea Urziceni.!!!

Actualul presedinte al FRF, Mircea Sandu, spune ca si-a dat acordul pentru a candida la un nou mandat in fruntea forului roman, anuntand chiar ca vrea sa castige si scrutinul din 2014. Mi-am dat acordul pentru a candida la data de 25 ianuarie 2010 pentru un nou mandat in fruntea FRF. Sper ca si in 2014 sa pot sa candidez daca voi propus de unul din membrii aliati pt ca asta este statutul. Proiectele pe care le-am avut in perioada 2005-2009 sunt realizate in proportie de aproape 100%. Nu vorbesc acum de performantele sportive, a declarat Mircea Sandu la GSpTV. Intrebat daca se teme de concurenta anuntata la acest scrutin, Nasul spune ca nu are emotii, castigand la scor atunci cand a avut adversari. Am candidat alegerile si fara contracandidati si cu adversari si am castigat fara drept de apel atunci cand am avut contracandidati. Inteleg ca este domnul iacov candidat la functia de presedinte, Octavian Popescu de la Cluj. Ce trebuie sa inteleaga ecare candidat este ca trebuie propus de un membru aliat, a mai spus Mircea Sandu. Gica Popescu nu e hotarat Presedintele FRF nu il vede pe Gica Popescu foarte hotarat in a-si anunta candidatura si spune ca fostul international roman pare interesat mai mult de afaceri. Nu l-am vazut decis pe Gica Popescu in privinta candidaturii, pare mai interesat de afaceri. Eu sunt in relatii bune cu el si cu toti baietii cu care am colaborat, a incheiat Nasul.

Nr. 17

12

Anul 2

16 ian.2010

Obiectiv de Ialomia

COMUNICAT

DE

PRESA

Data : 11.01.2010 Contract de lucrari semnat pentru Municipiul Urziceni din judetul Ialomita si Orasul Fundulea din judetul Calarasi Proiect nr. CCI 2007 RO 161 PR 003 Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, din judetul Calarasi
Luni, 11.01.2010, s-a semnat la sediul SC ECOAQUA SA Calarasi contractul de lucrari Statii de epurare din aglomerarile Urziceni si Fundulea Proiect nr. CCI 2007 RO 161 PR 003 Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, din judetul Calarasi , nantat de catre Uniunea Europeana , prin Fondul de Coeziune, din cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu . Contractul de lucrari a fost semnat de catre Dl ing. Iorgovici Claudiu, Director general al SC ECOAQUA SA Calarasi , in calitate de beneciar al proiectului si Dl Dumitrescu Petre Dan Administrator S.C. DANEX CONSULT SRL Bucuresti, in calitate de antreprenor . Valoarea contractului este de 18.741.600 lei , fara TVA, din care : 81,84% reprezinta nantare Uniunea Europeana prin Fondul de Coeziune, 12,52 % Bugetul de Stat , 1,93% Bugetul Local Urziceni si Fundulea 3,72 % bugetul SC ECOAQUA SA. Durata de executie a contractului este de 18 luni. Perioada de Noticare a Defectiunilor minim 12 luni, de la data emiterii Certicatului de Receptie la Terminarea Lucrarilor /max 24 luni, pana la indeplinirea conditiilor contractuale si cu respectarea plafoanelor costurilor de operare garantate. Conditiile de contract aplicate Conditii contract de proiectare si executie conform reglementarilor internationale si legislatiei nationale . Obiectul contractului : 1.Statia de epurare din aglomerarea Urziceni statia de epurare va de tip compact, pentru 24.600 PE, cu trei linii tehnologice identice . Statia de epurare va contine o prima treapta de epurare mecanica a apei, urmata de o treapta de epurare biologica avansata (eliminare a substantelor organice pe baza de carbon, nitricare, denitricare, pana la concentratiile admise in euent). Pentru tratarea namolului, statia compacta va include si o treapta de stabilizare a namolurilor rezultate din procesele tehnologice. Namolul deshidratatat va depozitat intr-un depozit de namol. Euentul statiei de epurare din Urziceni se va evacua in raul Ialomita. 2. Statia de epurare din aglomerarea Fundulea statia de epurare va de tip compact, pentru 6600 PE, cu doua linii tehnologice identice . Statia de epurare va contine o prima treapta de epurare mecanica a apei, urmata de o treapta de epurare biologica avansata (eliminare a substantelor organice pe baza de carbon, nitricare, denitricare, pana la concentratiile admise in euent). Pentru tratarea namolului, statia compacta va include si o treapta de stabilizare a namolurilor rezultate din procesele tehnologice. Namolul deshidratatat va depozitat intr-un depozit de namol. Euentul statiei de epurare Fundulea se va evacua in raul Mostistea. Principalele rezultate asteptate in urma implementarii contractului : - asigurarea epurarii apelor uzate provenite din gospodariile populatiei municipiului Urziceni si orasului Fundulea ; - asigurarea conformitatii cu legislatia nationala si cu cea europeana , in cadrul perioadelor de tranzitie agreate intre Romania si Uniunea Europeana pentru sectorul de mediu; - asigurarea calitatii si disponibilitatii serviciilor legate de apa uzata, conform principiilor de ecienta maxima a costurilor, calitate in operare si disponibilitate de catre populatie;

WWW.urbansa.ro .urbansa.ro URZICENI, CALEA BUCURESTI Nr.22 Cod postal 925300 Tel/fax +40 (0)243255054

NOT:

Responsabilitatea celor menionate in articolele din acesat publicaie, revine ecrui autor in parte.

COLECTIVUL REDACIONAL
NICOLAE PETRACHE DAN PAVUNEV GEORGE CALIN LIDUN ANTONESCU EUGENIA PAVL NICOLAE PUIU ILIESCU FOTO: Dan Mirea Marian Stoican
TEHNOREDACTARE: MARIAN STOICAN NICOLAE PETRACHE EDITOR: ASOCIATIA OBIECTIV DE IALOMITA Calea Bucuresti Nr .30 Urziceni, Jud. Ialomita CIF: 25547772, ONT:RO60RNCB0174109459390001 TEL/FAX: 0243255799 Mobil: 0761 22 61 61

Date de contact : SC ECOAQUA SA Calarasi Persoana de contact : Manager de proiect ing. Toma Mircea Tel. 0242313765; 0242312705; 0242 313531, Fax 0242 311923. e-mail ecoaqua_uip@ymail.com

www.obiectivdeialomita.ro
obiectiv_il@yahoo.com