Etica in afaceri Curs 1

Cuvantul etica provine din grecesculethos.Termenul de morala este de origine latina si semnifica aproximativacelasi lucru ca si etica.Cicero traduce Ethosul in latina prin Mores(moravuri,obisnuinte). Ethos se refera la atitudini ,caractere , ce sunt specifice unei culturi sau popor sau grup uman. Etica se distinge prin morala prinfapotul ca daca morala se refera la comportamentul uman vazut prin prismavalorile (de bine si rau) , etica se refera la studiul a tot ceea ce intra inaceasta arie a valorilor si normele morale in actiune. In limbajul obisnuit , acesti doitermeni sunt adeseori folositi cand descriem oameni pe care ii consideram bunisi actiunile lor morale corecte. Deasemenea , termenii imoral sianetic sunt sinome atunci cand descriem persoane rele sau cand spunem caactiunile lor sunt imorale. Am putea aborda aceste problemedintr-o anumita perspectiva si anume in mod curent etica generala saufilozofica morala se compune din 3 domenii (nivele) :

1).

Eticile de gradul I sau Etica valoricnormativ (studiul uman , teorii si doctrine etice)

2). Eticile de gradul II sau Metaetica (studiullimbajului moral atat al celui utilizat de eticile de gradul I cat si allimbajului comun) 3). Eticile aplicate (analiza unor fenomene saucazuri morale particulare cum ar fi avortul , eutanasia , problemele mediului,etc prin intermediul criteriilor si teoriilor propuse de eticile de gradul Isi gradul II)

Oriunde am amplasa etica in afaceri cadisciplina fie in cadrul eticii aplicate fie in morala practica , pana la urmase impun pentru acest domeniu 5 tipuri de analiza :

1). 2).

Evidentierea si analiza cazurilor demoralitate in afaceri Studiul empiric (concret) al practicilor inafaceri

3). Clasificarea termenilor de baza silamurirea presupuzitiilor neacoperite din punct de vedere etic din sfera afacerilor 4). Problemele metaetice (cele legate destatutul moral la unor entitati organizationale precum corporatiile) 5). Obligatiile corporatiilor multi-nationalecare functioneaza in tarile subdezvoltate

Important este ca majoritateaspecialistilor din acest domeniu au ajuns la concluzia ca disciplina teoreticace isi ia ca obiect de studiu morala din afaceri poate fi numita perfectjustitificat Etica In Afaceri. Un autor important Paul Ricoeur in1991 intr-o lucrare de a se spune Propun sa se faca distinctia intre etica simorala si sa sfie desemnat prin morala tot ceea ce in ordinea binelui si rauluise refera la legi , norme imperative. El facea aceasta precizare in ideea catotusi morala si etica nu pot fi disociate cu totul.Ceea ce apropie si leagaetica de morala sunt intentia si scopul etic.Acestea preced dupa parereaautorului notiunea de lege , de imperativ-moral. In aceste conditii relatia intre simorala asa cum o defineste autorul este una perfect aplicabila intreprinderiimediului economic si de afaceri in general. Orice angajat este autonom dar eltrebuie sa-si asigure increderea celorlalti.Deasemenea , fiecare va trece prinadecvarea proiectului sau la cel al institutiei , al companiei sau firmei carel-a angajat.Mai mult , prin raportare la mediul extern , intreprinderea poatefi considerata autonoma dar in acelasi timp trebuie sa se asigure de concurentasau cooperarea celorlalti respectand adecvarea la functionarea pietei libere. Fara indoiala ca dificultatileoamenilor in ajungerea la un rationament etic in situatiile pe care le traimvin din lipsa noastra de familiaritate cu normele etice si traditiile eticecare isi au origine in cele clasice religioase.Cei mai multi conducatori suntimorali si amorali (adica ei pur si simplu nu sunt capabili mental si emotionalsa judece in mod adecvat moralitatea actiunilor lor sau cu alte cuvinte nicimacar nu-si propun sa faca acest lucru). La prima vedere este usor de intelesca Etica in Afaceri este un domeniu care urmareste sa clarifice problemele denatura morala ce se ridica in mod curent in activitatea agentilor economicidintr-o societatate capitalista. Etica in Afaceri ar fi o perspectivaetica fie implicita in comportament fie enuntata explicit a unei companii sauindivid ce face afaceri.

O alta definitie se refera la faptulca Etica in Afaceri reprezinta acel set de principii sau argumente care artrebuii sa guverneze conduita in afaceri fie la nivel individual fie la nivelcolectiv. Daca suntem de acord ca existanumeroase lucruri pe care oamenii de afaceri nu ar trebuii sa le faca , Eticain Afaceri s-ar referi la ceea ce oamenii ar trebuii sa faca.In cadrul acesteidefinitii , Etica in Afaceri isi delimiteaza problematica doar la nivelulnormelor de comportament morale care indica agentilor economici ce trebuie sice nu sa faca in activitatea lor specifica. In opinia sintetica a lui Roger Crisp, un apreciat filozof in senul cel mai frecvent , utilizarea eticii in afaceriar fi un domeniu de investigatii filozofice avand propriile sale porobleme siteme de discutie , publicatii , o varietate de curenta sau scoli de gandire. In acest sens , autorul sugereaza caetica in afaceri se refera la straduintele filozofice ale oamenilor de a sesizaprincipiile morale care stau la baza actiunilor oamenilor de afaceri si infinal observam ca autorul urmareste ca aceste intentii morale sa fie cunprinsein scopurile care si le propun oamenii de afaceri. Observam cu usurinta ca etica inafaceri reprezinta o expresie compusa al carei sens poate fi inteligibil numaiin masura in care cititorul neavizat stie ce inseamna cuvantul etica inafaceri. Cu aceasta conditie este usor deinteles ca in rand cu etica medicala si cea juridica , etica in afaceri este oteorie etica aplicata in care conceptele si metodele eticii ca teorie generalasunt utilizate in abordarea problemelor morale specifice unui anumit domeniu deactivitate precum medicina , justitia sau afacerile. Etica are 3 semnificatii diferite :

1).

Etica se refera la moravuri (cutume) siobiceiuri specifice diferitelor culturi.

2). Prin etica se intelege ansamblul de valorsi norme care definesc intr-o anumita societate omul de caracter si comportarejusta demne si vrednica de respect a caror incalcare este blamata in aceastaacceptiune , etica promovarea valori (cinstea , dreptatea) incercand sa facarespectate norme (sa nu minti , sa nu furi).Ansamblul acetor reguli se numescmoravuri iar conduita oamenilor care aspira sa traiasca potrivit unor idealurisau principii cat mai inalte se numeste moralitate. 3). In sens propriu , etica este defapt ointerpretare teoretica a ethosului si a fenomenelor morale

Etica nu incearca sa raspunda ladiferitele intrebari pe care se pun si nu incearca sa dea raspunsuri cu valoareuniversal valabila.Deasemenea , eticile aplicate in general si etica afacerilorin particular incearca prin diverse modalitati sa raspunda totusi la o anumitaintrebare (Ce ar trebuii sa faca un om spre a-si realiza dorintele , scopurilesi idealurile astfel incat sa poata atinge maxima impliniare a tintei sale faraa face inutil sau celorlalti ,ci lasand pe fiecare sa-si caute propriaimpliniare personala si chiar contribuind la progresul intregii societati ?) Aceasta ar reprezenta interogatiafundamentala ce sta in nucleul investigatiilor etice si eticile aplicate iarpunand aceasta intrebare , la randul lor , nu fac altceva decat sa o aplice dinperspectiva unei anumite categorii partiale. Ce artrebuii sa faca un medic ? sau cum ar trebuii sa se comporte un om al legii fieel judecator , procuror , avocat pentru a se apropia cat mai mult posibil denivelul optim al profesiei sale in actul de justitie si acest lucru estevalabil si pentru afaceri.

Etica in Afaceri Curs 2

Importanta eticii in afaceri

In primul rand , cand abordam acestsubiect trebuie sa avem in vedere puterea si influenta firmelor privateasupra intregii societati care sunt maimari decat au fost vreodata pana in prezent , iar politicile imorale frecventintalnite in mediul de afaceri pot provoca imense daune si prejudiciiindiviziilor , comunitatii , mediului. Politicile guvernamentale din 1980 auscos in relief anumite probleme de etica in afaceri care se pun in actualitatecu mare acuritate in societatea romaneasca in perioada post-tranzitiei spreeconomia de piata. Atat in tarile occidentale cat si intara noastra , programele de privatizare au facut ca numeroase intreprinderiaflate o vreme in proprietatea statului sa se adapteze cerintelor de eficientasi rentabilitate ale unor afaceri comerciale.Drept urmare , noilor manageri audispus masive concedieri de personal acordandu-si lor insa renumeratiisubstantial marite. Moralitatea acestor masuri a fost pusavehement sub semnul intrebarii de catre opinia publica starnind dezbateriaprinse in legatura cu obiectivele esentiale pe care trebuie sa le

urmareascaintreprinderile comerciale.Acestea trebuie sa puna in primul rand serviciulbunastarii generale ale societatii ori sa serveasca mai presus de oriceinterese ale actionarilor. Odata cu retragerea totala sau partiala aadmintistratie de stat din anumite sectoare de activitate pe care le-acontrolat timp de multe decenii , s-au pus tot mai multe intrebari in legaturacu masura in care firmele private ar trebuii sa preia si responsabilitatile pecare statul si le-a declinat. Odata cu crestere influenteisectorului privat asupra intregii vieti economice si sociale , interesulcanalelor mediatice fata de lumea afacerilor a sporit constant.Se ajunge din cein ce mai frecvent pe prima pagina asa-ziselor afaceri ale diferitilor oamenicare activeaza in acest mediu sa starneasca reactii , critici si comentariiaprinse din partea opiniei publice ,sporind totodata interesul general fata demoralitatea agentilor economici si a functionarilor publici cu atributii sicompetente dubios exercitate in gestionarea avutiei nationale. Din acest punct de vedere ne putemmandri cu faptul ca suntem la un nivel comparabil cu lumea occidentala. Dupa 1990 , Romania a avut parte dinbelsug de scandaluri mediatice numai ca spre deosebire de occident , noi sunteminca in asteptarea marilor procese in justitie care sa-I trimita pe vinovatidupa gratii si care sa zdruncine cat de cat sentimentele de imunitate alenoilor patentati politici si financiari. Creterea interesului fata de etica in afaceri este determinat si deschimbarea naturii insasi a afacerilor in contextul ultimelor decenii in care aluat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele comerciale devin tot maitrans-frontaliere si mai dinamice decat au fost pana in prezent. In consecinta apar probleme noi iarcertitudinile de ordin valoric si normativ ale mediilor sociale de afaceri suntinlocuite de relativitatea unui context multinational si multicultural in carecriteriile corectitudinii morale difera si se modifica permanent rapid. Drept urmare , chiar si problemele maivechi devin tot mai greu de solutionat iar afacerile trebuie sa le puna indispozitie anumite principii si valori pana de curand considerate a fi de lasine intelese. Cert este faptul ca in contexteuropean se configureaza un caz tot mai deplin asupra importantei eticii inafaceri. In mai toate universitatile europeneau fost introduse in ultimii ani cursuri de etica in afaceri iar articolelepublicate in presa pe teme de etica in afaceri au crescut enorm.Pe internet sepot gasi 20.000 de site-uri si circa 1200 de carti dedicate exclusiv eticii inafaceri.

Se poate vorbi despre o industrie indomeniu , iar in incorporatiile moderne exista deja consilieri sau chiardirectori pe probleme de etica.De asemenea a crescut numarul consultantilor peprobleme de etica independenti.Sunt tot mai prezente pe pietele de capitaltrusturile de investitii in etica in afaceri.

Categorii de probleme analizate de eticaafacerilor

De la inceput trebuie facuta odistinctie intre problemele micro si macromorale si trebuie spus ca problemeleeticii afacerilor luate intr-un cadru dat si raportate la un sistem economic(cel al capitalismului actula) pot fi impartite in 6 categorii :

1).

Determinarea corectitudinii distribuiriiresurselor.

Acest tip de probleme vizeazafundamentele dreptatii distribuirii (alocarii resurselor , a veniturilor) sa sefaca in functie de merit , egalitate , nevoie , eforte , abilitate etc. Sunt constituite acestui tip deprobleme cu privire la dreptul la proprietate , la posesie si folosire , lasolutionare echitabila (corecta) , la recuperarea capitalului investita , larecompensa cea mai potrivita pentru riscuri , pentru calificare sau pentruinventitivate.

2). Este mult mai conexat eticii aplicateeticii in afaceri si nu se afla explicit in legatura cu modelul de conversiunepropriu-zisa a unui principiu clare circumscris al dreptatii la cazuri particulare.Dinmoment ce foarte rar avem de a aface cu 2 cazuri absolut identice inseamna caacestea reprezinta cazuri dificile ce pun probleme morale obligate si care potfi rezolvate doar prin dezbateri publice si in cele din urma prin luarea unordecizii pe baza celor mai bune informatii.

3). Problemele ce apartin domeniului afacerilorse refera la conflictul dintre diferitele valori (libertate , egalitate ,dreptate , merit ,eficienta) mai ales atunci cand nu pare a exista oalternativa optima.La limita este cazul dilemelor morale iar strict rational inasemenea situatii cel mai bun lucru pe care il poate face cineva este sadetermine si sa aleaga cea mai buna alternativa asociata (cu raul cel mai mic)

4). Problema apare ca urmarea a dezvoltariiinstitutiilor morale si a sarcinii de a le aplica la practicile anticipateanterior.Se pune intrebarea cine este responsabil din punct de vederemoral.Inseamna ca etica in afaceri contribuie din plin la largirea temeiresponsabilitatii in teoria eticii si totodata la adancirea discutiilor desprecine este raspunzator moral in toate aceste cazuri.

5). Problemea cea creata de consecintele pecare le aduc cu ele noile produse tehnologice inclusiv tehnicile societatiiinformationale si cele de manipulare genetica.Problemele ridicate de progresultehincii sunt un nou tip de probleme necunoscute anterior.Exista astaziposibilitatea de a distruge rasa umana ca si mediul inconjurator.Existaposibilitatea de a consemna resursele neregenerabile.Toate aceste situatii afecteazaafacerile si impun solutii la intrebari de tipul daca este moral sa seinvesteasca intr-o tehnologie dezvoltata daca sunt deja identificate pericolesi amenintari sau este moral/imoral/neutru din punct de vedere al angajatilorsa lucreze in asemenea intreprinderi.

6). Problema se refera la modul in care seaplica valorile in mod obisnuit si se refera la interdictiile care se impun inconducerea afacerilor si a intreprinderilor.Este vorba aici de ceea ce esteacceptat tacit de aproape totalitatea oamenilor cum ar fi minciuna sifurtul.Sunt 2 aspecte imorale deasemenea cum ar mai fi luarea si darea de mita.

Etica in afaceri Curs 3

Normele morale Intre etica si morala trebuie sa sefaca anumite distinctii. Deontologia reprezinta in realitate oformalizare a eticii care se materializeaza trecand prin codurileprofesionale.Unele profesii sunt direct implicate cum ar fi medicii , avocatii, oamenii de afaceri. Diferenta majora se refera mai curandla diferentele care exista intre etica si morala.In cea mai sumara si claradefinitie posibila etica este o teorie filozofica despre viata , morala.

Marea majoritate a regulilor moralesunt totodata si norme religioase sau legale din acest motiv este foarte greude alcatuit o lista de norme exclusiv morale pe care sa nu le intalnim decat insfera eticului , dupa cum exista foarte putin situatii in care prin ceea ceface individul sa fie si sa actioneze exclusiv moral , fara nici o implicatiede ordin utilitar , economic social , politic sau religios. In loc de a cauta normele tipic moralesi de negasit altundeva decat in sfera moralitatii pure trebuie mai degraba savedem prin ce atribute specifice o reglementare normativa se inscrie indomeniul etic. In acest scop avem nevoie de catevaclarificari conceptuale privind normele in general. O normaeste defapt un model de actiune care trebuie aplicat in anumite imprejurari. Fiecare norma ofera un tiparcomportamental abstract , ideal pentru un gen specific de actiune care lasadeoparte aspectele occidentale si nesemnificative ale contextului socialreliefand in schimb lucrurile importante care trebuie fie infaptuite fieevitate. Chiar daca este corecta din punct devedere logic aceasta caracterizare , mai are nevoie de cateva precizari inaintede a formula o definitie acceptabila privind normele. In primul rand chiar daca aplicareaunei norme in vreme indelungata duce la formarea unor deprinderi , un modelnormativ trebuie sa fie asumat de catre individ in mod constient.Din acestmotiv , reflexele automate , stereotipurile si orice tip de obisnuinta buna saurea care au fost dobandite fara voie de catre subiect nu apartin domeniuluinormativ. In al doilea rand , o norma reprezintaun model de comportament individual ce are insa o semnificatie si ovalabilitate supraindividuala. Fiecare individ are propriile salereguli de comportament , dar nici una dintre aceste reguli personale nu este onorma deoarece ele nu conteaza ca modele sociale de comportament adoptate sirespectate de catre un mare numar de oameni. In al treilea rand , individul sepoate conforma in mod constient unei norme numai daca aceasta este enuntataexplicit ca modul supraindividual de comportament. Simpla uniformitate statisticaastereotipiilor sociale realizata spontan prin imitatie sau dresaj social nuare nimic comun cu actiunea normativa.

Structura normelor

Expresia normativa se caracterizeazaprin doua componente mai mult sau mai putin independente : a). Princontinutul normei Modelul comportamental pecare il propune si il solicita norma (ex: spune intotdeaunaadevarul defineste un anumit comportament fata de ceilalti atunci cand e vorbade comunicarea unor informatii sau de exprimarea anumitor atitudini sisentimentele ale indivizilor fata de ceilalti) b). Prinforma lor

Expresiile normative dauprecizari foarte importante.Forma lor indica pe de o parte forta sau tarianormei.In acest sens trebuie sa distingem normele categorice de genul sa nufuri care solicita imperativ sau neconditionat un anumit comportament denormele ipotetice de genul daca vrei sa ai succes in afaceri , construieste-tisi apoi pastreaza-ti o cat mai buna reputatie care doar recomanda un anumitcomportament , regula impunandu-se numai cu conditia acceptarii de catreindivid a unui anumit scop. Forma expresiei normative indica totodata sicaracterul normei care poate fi comparat in mod analogic cu simbolurilematematic + - , 0 indicand sensul atitudinii solicitate subiectului fata de un anumitcontinut normativ. Dupa caracateristica lor , expresiilenormative pot fi obligatii (ex: spune adevarul) care impun individului safaca un anumit lucru , sa manifeste o activitate cu o anumita atitudine ,interdictii sau prohibitii de genul sa nu minti sau sa nu fii prefacut caresolicita imperativ individului sa se abtina de la omiterea anumitor fapte sau dela manifestarea anumitor atitudini. Permisiunile (ex: esti liber sa nuparticipi la vot) ingaduie individului sa adopte anumite comportamente infunctie de interesele si preferintele sale. Privind norma ca pe o relatie socialanu putem sa nu amintim 4 componente ale acesteia din punct de vedere alrelatiei sociale :

1). Autoritateanormativa reprezinta acea putere sau instanta care emite o norma avandcapacitatea sa impuna indivizilor respectarea ei fie prin persuasiune fie chiarprin decurge la forta.Aceasta autoritate poate fi a). denominata concret in cazul in care seface cunoscuta si actioneaza pe fata la vedere (ex: biserica , guvernul ,parlamentul) b). anonima atunci cand norma este impusade o norma invizibila , dar cat se poate de activa , fie ca e vorba depresiunea difuza , deloc neglijabila a colectivitatii cum se intampla in

cazulmoravurilor si obiceiurilor , fie ca avem de-a aface cu anumite cerintespirituale care impun oamenilor sa adopte un anumit comprotament in vedereaadoptarii lor fata de legile naturii si ale societatii 2). Subiectulnormei este acea clasa de indivizi carora li se adreseaza autoritateanormativa cerandu-le sau fortandu-I sa urmeze un anumit model decomportament.In unele cazuri , subiectul normei este explicit , precizat atuncicand autoritatea normativa se adreseaza unei anumite categorii de indivizi 3). Domeniulde aplicatie reprezinta clasa de situatii/contexte practice in careautoritatea normativa trebuie sa adopte un anumit model de comportament (ex:in caz de pericol trageti semnalul..) 4). Orice norma efectiva este sustinuta siintarita de anumite sanctiuni si recompense.Anumite preimii recompenseazaaplicarea normei , pe cand sanctiunile pedepsesc incalcarea ei.

Unele sanctiuni sunt fizice saumateriale si se refera la bani , bunuri , gratuitati , iar cand este vorba desanctiuni avem in vedere amenzi , privarea libertatii , etc.Ele mai pot fi side ordin psihologic cum ar fi laudele , multumiri , respect sau dimpotriva ,blam , ocara , dispret , sigmatizare sau ostracizare.

Etica in afaceri Curs 4

Raporturile dintre normele morale siporuncile religioase : normele morale si prescriptii juridice

Intre poruncile religioase sinormele morale exista urmatoarele deosebiri. In primul rand , autoritateaporuncilor este exterioara individului sau heteronoma.Adica forta sau instantacare solicita un anumit comportament este vointa divina care este exterioaraindividului. Singura libertate ce i se atribuie este aceea de a sesupune sau nu comandamentelor religioase , in schmb , autoritatea normelormorale este constiinta launtrica a individului , vointa lui autonboma care sesupune propriei deliberari si evaluari rationale a valorii deciziilor sale si aconsecintelor ce decurg din acesta.

Una este sa nu furi pentru ca asa vrea Dumnezeu alcarui ochi invizibil te urmareste mereu urmand sa te pedepseasca pentrupurtezanta de a nu te supune vointei sale si alta e sa nu furi pentru capropria constiinta judeca furtul ca pe o fapta nedemna , iar vointa ta sesupune judecatii proprii de multe ori impotriva unor dorinte. In al doilea rand , subiectul poruncii religioase estecredinciosul sau adeptul fidel al unei anumite confesiuni.In schimb , inpretinsa lor universalitate , normele morale vizeaza omul in general. In al treilea rand , sanctiunile poruncilor religioasese produc in viziunea credinciosilor , mai ales in viata de apoi. Dumnezeu iti trimite pedeapsa si in lumea prezenta ,dar ceea ce conteaza in ultima instanta este Raiul celor iubiti si iertati deDumnezeu sau Iadul focul vesnic care-I va mistui pe pacatosi.In schimbpedepsele si recompensele morale lumii reale fie din partea celorlalti fie casunt administrate de vocea interioara a propriei constiinte. In ceea ce priveste raporturile dintre normele siprescriptiile juridice , atunci cand spune sa nu furi , aceasta nu este numai onorma morala sau o porunca religioasa ci reprezinta o reglementare juridica. Chiar daca nu se teme de pedeapsa divina si chiar dacanu are mustrari de constiinta , hotul trebuie sa se teama de bratul lung sinecrutator al legii. In primul rand , autoritatea care impune prescriptialegala este ca si Dumnezeu heteronoma din exterior dar spre deosebire de fiintadivina exista lumii pamantesti fiind vorba de o institutie politica ,administrativa sau juridica (Parlament , Guvern). Prescriptiile instituite de puterea legiuitoare suntaparate si impuse la nevoie prin forta , de catre politie , procuratura ,etc.Dimpotriva , norma morala este autonoma fiind respectat intrucat individuleste el insusi convins de propria ratiune si vointa , de valabilitatea eiuniversala. Cel care nu fura numai de teama sa nu suporteprigoniile legii poate fi oricand tentat sa-si insuseasca bunul altuia ori decate ori se simte la adapost de consecintele legale ale faptei sale fie ca arecertitudinea ca nu va niciodata descoperit , fie ca se bazeaza pe anumiteimunitati posibile intr-un sistem judiciar corupt si inefiecient. Pe cand o persoana cu adevarat morala nu va furaniciodata indiferent daca este sau nu expusa pericolului de a suportaprigoniile legii in urma faptei sale. In al doilea rand , subiectul prescriptiilor juridiceeste intotdeauna circumscris in limitele grupurilor de supusi ai anumitorautoritati de institutionale.In calitate de cetateni ai Romaniei , avemobligatia legala de a plati anumite taxe si impozite.In schimb , subiectulnormei morale este intotdeauna generic.Nimeni nu are dreptul si nu e bine safure indiferent daca este cetatean roman sau de alta cetatenie si oricare ar fiprevederile legale privind furtul din fiecare tara.

Deosebirea cea mai accentuata apare intre sanctiunilejuridice si cele morale.De regula , dreptul nu prevedere recompenese ci numaisanctiuni primitive. Respectul legii nu este rasplatit intrucat reprezintao indatorire sau obligatie , deci nimeni nu se asteapta la o recompensa dinpartea autoritatilor pentru ca nu a furat , in schimb , sfera dreptului abundade pedepse pentru cei care incalca legea si aceste sanctiuni sunt cel maiadesea de natura fizica sau materiala (ex: amenzi). Remuscarea condamnatului conteaza in mica masura.Inschimb in sfera moralitatii lucrurile stau altfel : comportamentul moral atragedupa sine deopotriva recompense precum respectul , lauda , admiratia saurecunostiinta celorlalti.Dincolo de toate aceste recompense sau pedepse venitdin afara , cele mai puternice si specifice sanctiuni morale sunt cele care vindin launtrul constiintei fiecarui individ ; ele sunt de natura psihologica iarcel care a gresit fata de propria constiinta se autopedepseste prin regret,cainta ,etc din care intr-o vointa morala puternica se nasc dorinta sihotararea de a nu mai repeta greseala si daca se poate sa se indrepte raulfacut. Forma expresiilor normative nu poate fi de mare folosatunci cand vrem sa distingem regulile morale de prescriptiil juridice.De celemai multe ori , o interdictie legala este dubla de una morala dar nu si invers(ex: sa nu furi) ,sunt interditii morale si legale.In schimb nu fi lacom ,nu fi lenes sunt interdictii morale dar care nu au un echivalent in planjuridic. Deosebirea cea mai caracteristica consta I nfaptul caacolo unde legea omite numai o interdictie , moarala adauga o datorie ce nupoate fi impusa prin autoritatea exterioara a legii ci numai de constiintalauntrica a fiecarui individ.Morala iti cere ca si legea sa nu furi dar numaimorala iti cere sa fi generos. Ajungem astfel sa intelegem ca normele juridiceinterzicand faptele antisociale (furtul,minciuna,etc) urmaresc sa asigure unminim de socialitate faradecare societatea s-ar transforma intr-o adevaratajungla , pe cand normele morale solicitand un comportament altruist urmaresc sainstaureze un maximum de socialitate astfel incat societaatea sa facilitezedezvolatarea personalitatii si ameliorarea conditii umane. Distinctia intre normele morale si prescriptiilejuridice este de a maximiza importanta in urma afacerilor. Se considera ca singura obligatie a unui om de afacerionest este de a respecta legea si orice decizie monogeriala care urmarestemaximizarea profitului este legitima si obligatorie din punct de vedere moralin limitele legii. In realitate , lucrurile nu stau chiar asa din maimulte motive : In primul rand , chiar decizia de a respecta legeaeste de natura morala oricat de bune sunt pe hartie , legile devin ineficientedaca actioneaza intr-un climat social al carei Ethos cultiva sau incurajeazanecinstea si coruptia.Pe de alta parte , normele juridice ca atare sunt supusejudecatii morale.unele prescriptii regale sunt sau au fost imorale.Din pacatesi azi exista o serie de legi amibue cu efecte cat se poate de putin legitimedin punct de vedere moral.

Esential ramane faptul ca intr-o societate democratica, respectul fata de lege reprezina o valoare morala de o importanta decisiva. Legile nu pot si nici nu trebuie sa reglementezeabsolut totul incorsetand activitatea si initiativa sociala in tipare exageratede rigide. Societatile cele mai dinamice se bazeaza pe legileputine , scurte si clare aplicate cu maxima probitate si transparenta.Oinflatie de legi stufoase in continua schimbare adesea contradictorii si de-adreptul inaplicabile sau aplicat in mod discriminatoriu genereaza cu necesitateineficienta si coruptie.

Intr-un astfel de cadru legal constituit , un om deafaceri are intotdeauna deschise mai multe cai , decizii alternative (nu toatela fel de onerabile sau benefice din punct de vedere moral).

I). II).

Specificulnormelor juridice Principiilemorale

Specificul normelor juridice Inconcluzie , normele morale se disting de poruncile religioase si deprescriptiile juridice prin cateva trasaturi distinctive : normelemorale se refera in primul rand la actele noastre libere cu consecinte asupracelorlalti dar si asupra propriei noastre persoane forma ceamai caracteristica o reprezinta expresiile normative categorice siuniversabilitatea care creeaza anumite obligatii sau datorii de a savarsi numaifapte de natura sa patenteze valoarea intrinseca a umanitatii normelemorale se bazeaza pe autonomia vointeti fiind impuse de catre o autoritateimanenta intrinseca constientului normelemorale sunt insotite de sanctiuni spirituale si au drept functie socialapromovarea unui maximum de sociabilitate

In cea maisuccinta caracterizare , vome spune ca norma morala este datoria autoimpusa decatre fiecare constiinta libera si care ii cere omului sa vrea prin tot cegandeste si face sa fie om la nivelul maxim al posibilitatilor sale. Rolulspecific al normelor morale in fiinta umana este astfel optimizarea conditieiumane.Emanuel Kant spunea : Omul este intreadevar destul de profan darumanitatea din persoana lui trebuie sa-I fie sfanta.In intreaga creatie tot cevrem si asupra caruira avem vreo putere poate fi folosit numai ca mijloc ;numai omul este scop in sine

Principiile morale Majoritateateoriilor etice admit ca libertatea vointei este fundamentul moralitatii informele ei cele mai evoluate.Actionam moral numai atunci cand ne supunem uneireguli venit din launtrul propriei noastre constiinte in masura in care credemcu adevarat ca oricine ar trebuii sa faca la fel in aria imprejurarii deoarececonsideram ca asa este bine. Acest gende autolegiferare pune cel putin o problema dificila : ce si cum de unde stiesbiectul moral ce trebuie sa faca atunci cand se afla in situatii atipice si cutotul neprevazute. Libertateaeste incompatibila cu o lisa completa de modele comportamentele care sa reglementezestrict fiecare moment din viata noastra.Numai traim intr-o societate primitivaaducand o existenta simpla si extrem de precare ce putea fi guvernata numai detaria traditiilor si a obiceiurilor sustinuta de o credinta religioasaputernica. Miturilestravechi erau vii in cadrul culturilor abraice ,iar faptele glorioase alezeitatilor le aratau oamenilor cum trebuie sa se poarte : imitand modeleledivine. Destul defrecvent ne intalnim azi in situatii complicate in care se iveste un conflictintre scopurile noastre.Fiecare dintre aceste scopuri fiind asociat cu o altanorma morala. Agentulmoral este obligat sa ia decizii pe cont propriu.El nu poate in astfel desituatii atipici sa aplice pur si simplu un model abstract si inflexibil decomportament comprimat in doar cateva cuvinte de genul sa nu minti sau sa nufuri , etc Ca elementede autolegiferare normelor morale trebuie sa fie comparate , evacuate si inultima instanta , ierarhizate , iar aceste operatii necesita o supraregula sauo metanorma ce arata intotdeauna calea Binelui.Aceasta regula reprezintaprincipiul moral. Principiilemorale sunt acele norme de maxima generalitate care isi propun sa integreze sisa coordoneze intr-un sistem coerent , diferite reguli morale oferind totodataun criteriu universal de decizie morala justa , intrucat reprezinta o mai marevarietate de situatii posibile.

Metaforicvorbind , principiul moral joaca rolul stelei polare care arata invariabilmodul , adica indica in speta acel comportament care satisface in cea mai maremasura exigentele moralitatii.Intr-un sistem etic nu poate exista decat unsingur principiu moral. Cel mai dessustinut si comentat principiu moral este principiul Regulii de Aur.Ideea debaza a regulii consta in reciprocitatea si afirmarea implicita a valorii egalea indivizilor sub aspectul umanitatii.Potrivit acesturi principiu in luareadeciziei moralmente corecte , agentul moral trebuie sa raspunda cu sinceritateala intrebarea daca lui i-ar conveni si daca ar accepta fara rezerve ca elinsusi sa fie tratat de catre ceilalti la fel cum intentioneaza sa procedeze elin relatia cu semenii sai In acestprincipiu este extrem de incordat in etica afacerilor , prezenta in foclorulnostru sub forma unui proverb Ce tie nu-ti place , altuia nu-I face regulade aur poate fi regasita cu variatiune in mai toate religiile lumii.De exempluin crestinism este formulata expresia Ceea ceai vrea ca oamenii sa-ti facatie , fa-le si tu lor.Islamul stabileste o asemanatoare expresie Niciunuldintre noi nu este un adevarat credincios pana cand nu-I doreste aproapeluiceea ce-si doreste siesi.In iudaism Ceea ce este pentr tine detestabil , nuface aproapelui tau. In formelesale populare , regula de aur prezinta totusi un inconvenient major careconduce la relativism , adica tocmai ceeea ce urmareste sa evite oferind oregula unversal valabila. Indiviziisunt destul de diferiti in ceea ce priveste trebuintele , nevoile , dorintele ,aspiratiilor lor , astfel incat ceea ce place sau displace unora nu coincidecatusi de putin cu ceea ce place sau displace altora. Un om careiubeste iubeste sau adora puterea sau faima , bogatia sau contemplatiateoretica , frumosul sau distractia , cu greu ar putea sa actioneze de fiecaredata moral.Cu toate acestea , regula de aur poate fi ridicata la rangul unuiprincipiul moral rezistent la o astfel de obligatie.Se pun totusi uneleintrebari si anume de unde stie agentul moral sau individul ca regula Luideactiune are o semnificatie si o validitate supraindividuala nefiind doarcapriciu sau o preferinta subiectiva a sa Cum poateagentul moral sa fie sigur ca oricine altcineva ar trebuii sa recunoasca si saurmeze acelasi principiul moral si cum se explica faptul obisnuit insa socantca atat de frecvent stim ce este bine sa facem si totusi facem invers. Acesteasunt probabil cele mai dificile probleme ale eticii iar incercarea noastra de agasi un raspuns ne duce in pragul unei alte teme fundamentale : ce suntvalorile ? Iata ointrebare la care nu este pre usor de raspuns desi avem de-a face cu un cuvantdestul de frecvent utilizat in vocabularul vietii cotidiene.La o definitiegenerala putem spune ca in prima instanta , valorile nu sunt altceva decatatribute ale persoanelor , ideilor , faptelor , institutiilor sau lucrurilorcare sunt importante , vrednice de respect si pretuire despre care oamenii credca merita straduinta de a le vedea infaptuite cat mai deplin.

Pe scurt ,valoarea este ceva extrem de important si vrednic de respect.Se pune o intrebarecine sunt implicati si de ce , iar la aceste intrebari au conturat de-alungul vermii raspunsuri diferite , fiecare dintre aceste raspunsuri explicandnumai in parte , adevarurile despre valorile in general si valorile morale inparticular.

Etica in afaceri Curs 6

Normele morale se disting de poruncilereligioase si de prescriptiile juridice prin cateva trasaturi distinctive. Normele se refera in primul rand la actelenoastre libere cu consecinte asupra celorlalti dar si asupra propriei noastrepersoane. In al doilea rand , forma cea maicaracteristica expresiile normative categoriei si universalizabile careformeaza anumite obligatii sau datorii de a savarsi numai fapte de natura sapoteteze valoarea intrinseca a umanitatii. In al treilea rand , normele se bazeaza peautonomia vointei fiind impuse de catre o autoritatea imanenta , intrinseca. In al patrulea rand ele sunt insotite desanctiuni spirituale si au drept functie sociala promovarea unui maxim desociabilitate. In cea mai succinta caracterizare vom spuneca norma morala este datoria autoimpusa de catre fiecare constiinta libera sicare ii cere omului sa vrae prin tot ce gandeste si face sa fie om la nivelulmaxim al posibilitatilor sale. Rolul specific al normelor morale in fiintaumana este astfel optimizarea conditiei umane. Emanuel Kant spunea omul este intreadevardestul de profan , dar umanitatea din persoana lui trebuie sa-i fie sfanta inintreaga creatie , tot ce vrem si asupra caruia avem vreo putere poate fi folositnumai ca mijloc ; numai cand omul este scop in sine.

Principiile morale Majoritatea teoriilor etice admit calibertatea vointei este fundamentul moralitatii , in formele ei cele maievoluate.

Actionam amoral numai atunci cand ne supunemunei reguli venite dinauntrul propriei noastre constiinte in masura in carecredem cu adevarat ca oricine ar trebuii sa faca la fel in orice imprejurarideoarece consideram ca asa este bine. Acest gen de autolegiferare punel cel putin o problema dificila : cum si de undestie subiectul moral ce vrea sa faca atunci cand se afla in situatii atipice sicu totul neprevazute. Libertatea este incompatibila care sareglementeze strict fiecare moment din viata noastra. Numai traim intr-o societate primitiva ducando existenta simpla si extrem de precara ce putea fi guvernata numai de tariatraditiilor si a obiceiurilor sustinuta de o credinta religioasa puternica. Miturile stravechi erau mii in cadrulculturilor ebraice , iar faptele glorioase ale zeitatilor le aratau oamenilorcum trebuie sa se poarte imitand modelele divine. Destul de frecvent le gasim astazi insituatiile complicate in care se iveste un conflict intre scopurile noastre ,fiecare dintre aceste scopuri fiind asociat cu o alta norma morala (agentulmoral fiind obligat sa ia decizii pe cont propriu). Agentul nu poate in astfel de situatiiatipice sa aplice pur si simplu un model abstract si invizibil de comportamentecomprimate in doar cateva cuvinte de genul sa nu furi , sa nu minti Ca elemente de autolegiferare , normelemorale trebuie sa fie comparate , evaluate si ierarhizate iar aceste operatiinecesita o supraregula/metanorma ce arata intotdeauna calea binelui. Aceasta regula suprema este Principiul Moral(acea norma de maxima generalitate care isi propune sa integreze si sacoordoneze intr-un sistem concret diferitele reguli morale oferind totodata uncriteriu universal de decizie morala justa intr-o cat mai mare varietate desituatii pisibile). Metaforic vorbind , principiul moral joacarolul busolei/stelei polare care arata invariabil Nordul adica indica acelcomportament care satisface in cea mai mare masura , exigentele moralitatii. Intr-un sistem etic nu poate exista decat unsingur principiu moral : cel mai des sustinut si comentat principiu este cel alRegulii de Aur. Ideea de baza e regulii consta inreciprocitate si afirmarea implicita a valorilor egale a indiviziilor subaspectul umanitatii lor.

Potrivit acesti principiu , in luareadeciziei moral corect , agentul moral trebuie sa raspunda cu sinceritate laintrebarea daca lui i-ar conveni si daca ar accepta fara rezerve ca el insusisa fie tratat de catre ceilalti la fel cum intentioneaza sa procedeze inrelatii cu semenii sai.Acest principiu este foarte importa in etica afacerilor. Prezenta in folclorul nostru in formanegativa sub forma unui proverb ce tie nu-ti place , altuia nu-i face ,regula de aur poate fi regasia in mai toate religiile lumii ; de exemplu increstinism este formulata expresia ceea ce ai vrea ca oamenii sa-ti faca tie ,fa-le si tu lor ; islamul stabileste la fel niciunul dintre voi nu este unadevarat credincios pana cand nu-i doreste aproapelui ceea ce-si doreste siesi; in iudaism ceea ce este pentru tine detestabil nu face aproapelui tau. In formele sale populare , regula de aurprezinta un inconvenient major care conduce la relativism , adica tocmai ceeace urmareste sa evite oferind o regula universal valabila : indivizii suntdiferiti in ceea ce priveste trebuintele , nevoile lor , astfel incat ceea ceplace/displace unora nu coincide deloc cu ceea ce place/displace altora. Un om care iubeste puterea sau faima ,bogatia/contemplatia , cu greu ar putea sa actioneze de fiecare data moralcalauzit fiind exclusiv de aceste limite si-n unele amendamente , regula de aurpoate fi ridicata la rangul unui principiu moral rezistent la o astfel deobiectie. Se pun totusi unele intrebari : de unde stieindividul ca regula lui de actionare are o semnificatie si o validitatesupraindividuala nefiind doar un capriciu sau o preferinta subiectiva a sa ;cum poate el fi sigur ca oricine altcineva ar trebuii sa recunoasca si saurmeze acelasi principiu moral si cum se explica faptul obisnuit insa socant caatat de frecvent stim ce este bine sa facem si totusi facem invers. Acestea sunt probabil cele mai dificileprobele ale eticii , iar incercarea noastra de ea gasi un raspuns ne duce inpragul unei alte teme fundamentale in filozofia morala conceptul de valoare. Ce sunt valorile ? iata o intrebare la carenu este prea usor de raspuns desi avem de-a face cu un cuvant destul defrecvent utilizat in vocabularul vietii cotidiene. Ca o diferenta generala putem spune cavalorile nu sunt altceva decat atribute ale persoanelor , ideilor , faptelor ,institutiilor , lucrurilor care sunt importante , vrednice de respect sipretuire despre care oamenii crd ca merita straduinta de a le vedea realizatecat mai deplin.

Pe scurt , valoarea este ceva extrem deimportant si vrednic de respect ; se pune si aici o intrebare pentru cine suntimportante si de ce iar la aceste intrebari s-au conturat de-a lungul vremiiraspunsurile diferite fiecare ditnre aceste raspunsuri explicand numai in parteadevarurile despre valori in general.

Etica in afaceri Curs 7

Specificul valorilor morale O primadefinitie a valorilor ar fi urmatoarea : in prima instanta , valorile ne aparca fiind atribute ale persoanelor , ideilor persoanleor , faptelor siinstitutiilor sau lucrurilor care sunt importante , vrednice de respect sipretuire , despre care oamenii cred ca merita de a fi realizate cat maideplin.Pe scurt , putem spune ca valoarea e ceva important si vrednic derespect. La oprivire sumara , experienta morala ni se prezinta sub un dublu aspect : pe de oparte cutume , practici , reguli de conduita , scheme de actiune colectiva saupe scurt moravuri.Pe de alta parte constiinta morala prin care omul se propunepe sine insusi ca obiect al reflectiei si aprecierii automodelandu-se ininteriorul constiintei sale , deci actele pe care le intreprinde putand spuneastfel ca partea psihologica a individului prin automodelare e depasita siintegrata intr-o ordine valorica astfel incat afectele , intelectul siintentiile individului sunt spiritualizate devenind din punct de vederecalitativ , altceva si altcumva. Putem spunein esenta ca valorile pot fi definite ca entitati speciale ce reprezintaidealuri umane , inzestrate cu o existenta proprie.Atunci cand vorbim de valori, trebuie sa spunem ca acestea de fapt se confunda pentru constiinta care legandeste cu semnificatia lor.Practic , a evalua si a actiona inseamna a exprimasensul unei valori , sau a unui act , iar universul valoriilor si actiuniilorse prezinta in mod nemijlocit ca fiind un univers de semnificatii. Se poatespune ca valoarea integreaza viata cotidiana si actiuniile intr-o realitateconstruita de om si ele integreaza si coordoneaza actiunile umane sub raportuldirectie si sensurilor umane.reactiile psihologice si aptitudinile individualeau o anumita autonomie , libertatea individului ossciland intre extreme , pede-o parte adeziunea neconditionata la un pol iar pe de alta parte ,dezinteresul manifestat pentru anumite valori la celalalt pol. Consecintelein plan comportamental , precum si consecintele psihosociale ale conduitelorpersonale sunt la randul lor extrem de variate.Putem spune ca valorile , cat sinonvalorile morale se refera la persoane si acte , precum si la sentimente ,intentii , motivatii si atitudini legate de acestea.Prin cupluri conceptuale degenu , generozitate-egoism , sinceritatefatarnicie , modestie-ingamfare ,etcexprimam defapt ceea ce este sau poate fi valoros , pozitiv sau ceea ce estenegativ din punct de vedere moral. Bineleocupa un loc aparte , privilegiat in sistemul acestor categorii intr-un sensmult mai larg.Binele se refera la multiple sfere ale existenteti : utilitati ,avantaje , obiectele satisfactiilor , bunastarea materiala , binele spiritual, pozitia si prestigiul in societate , etc. Acestea potfi considerate bune sau ca apartinand binelui acele fenomene , conditii ,intamplari , evenimente , care in virtutea insusirilor si efectelor benefice pecare le pot avea , satisfac anumite nevoie , trebuinte ,aspiratii si exigenteumane.

Deci ,categoria axologica generala a binelui indica tot ceea ce merita sa aiba unstatut preferential iar binele moral , are criterii specifice de valorizarecare il deosebesc de toate celelalte ipostaze. Atunci candafirmam in viata cotidiana despre o conduita ca e morala implicit o apreciem cafiind pozivita , conform binelui. Din aceastaechivalare spontanta a moralitatii pozitiei cu binele , decurg alte aspecteimportante.In primul rand faptul ca pentru a stii ce este binele trebuie saintelegem fenomenele vietii morale si scopurile sale.In al doilea rand esteevidenta calitatea binelui de categorie fundamentala la cele carei continutparticipa sensurile particulare ale tuturor celorlalte notiuni morale fara insaca semnificatia binelui sa fie optionala prin simpla insumare.Adicaintelesurile binelui moral nu pot fi epuizate prin concretizariile sale inonoare , demnitate , modestie , altruism , genorzitate. Functiilebinelui sunt valorice , integratoare , de sinteza si legitimare globala , iarcriteriile binelui au o evolutie istorica si variaza de la o societate laalta. Valorilemorale desemneaza in esenta tipuri de raporturi sociale (nu individuale)preferentiale , rationale , volitiva si emotionale fata de viata reala invederea constituirii unor idealuri si criterii evaluative , apte sa mentina sisa orienteze o anumita coeziune si ordine sociala indispensabile traiului incomun. Valorilemorale prefigureaza o ordine ideala sustinuta prin semnificatii , simboluri simodele ce arata cum trebuie sa fie experientele morale concrete si pentruaceasta ofera modele latente de actiune.Valorile morale integreaza viatacotidiana si actiunile colective intr-o noua realitate constituita de oameniiar faptele concrete sunt astfel coordonate de sensuri , motivatii , criteriisi idealuri ce apartin aspiratiilor legitime , ale societatii , colectivitatiisau grupului social pe care il analizam. Numai prinapel la aceasta ordine ideala a binelui pot fi atribuite sau recunoscutecalitatile valorice ale persoanelor si actelor.Prin fapte , relatii si prinreglementare morala se implinesc exigentele unei vieti , traite in mod uman. In aceastaactiune directionata de norme si valori necsita o anume renuntare la sine dinpartea individului , o depasire s inclinatiilor naturale , a sensibilitatiispontante si a raporturilor de forta fizica.Mihai Ralea intr-o lucrare de a sa, mentiona urmatoarele : morala incepe acolo unde se incongureaza luptainterna in constiinta , unde nelinistea starnita de 2 saolutii posibile serezolva printr-o renuntare la confortul sufletesc prezent pentru o cale maidificila dar mai justa.Refuzul agrementului prezent , refularea placerii demoment , rezistenta la comoditatea sufleteasca in schimbul unei perspective cepare mai dreapta , dar care poate fi problematica in reusita , iata naturaconflictului de constiinta ce sta la baza gestului etic. Binelemoral exprima o realitate de alt ordin decat cea a vietii biologica si apsiholgiei individuale.Prin modele de conduita si convietuire se initiaza si seimplineste ordinea umana a vietii.Valorile morale se refera intotdeauna laefectele sau consecintele actelor noastre asupra

celorlalti sau asupra proprieinoastre persoane.Ele definesc acele trasaturi de caracter a caror cultivare simai ales afirmare practica in actiune sunt de natura sa tina in frau pornirilenoastre agresive , antisociale , impedicandu-ne sa producem suferinte inutilesi dezavantaje nemeritate , dar mai ales sa stimuleze atitudinile noastreastfel incat actele noastre sa duc la cat mai deplina afirmare a umanitatii dinnoi insine si din semenii nostrii. Binele cavaloare cardinala a domeniului etic este o notiune polimorfa aproape imposibilde sintetizat intr-o definitie de manual , dar binele are intotdeaunalegatura u maxima implinire a conditiei umane atat in propria existenta afiecarui individ cat si in ceilalti in masura in care acestia sunt afectati siinfluentati de actele si deciziile noastre.Opusul binelui este raul moral sise gaseste in toate faptele noastre care ne impiedica atat pe fiecare dintrenoi cat si pe ceilalti sa ne realizam pe deplin umanitatea , provocand durerisi suferinta degradanta.Abstract in sine , binele poate fi realizat practicnumai prin urmarirea in tot ceea ce facem , a unor valori subordonate : cinstea, curajul , adevarul , dreptatea , etc. Nu putem fibuni pur si simplu , ci devenim din ce in ce mai buni in masura in carecultivam in noi aceste valori morale pretuite in mai toate societatile siperioadele istorice. Inconcluzie , in lumea contemporana , extrem de diversa dar din ce in ce mai multintegrata prin procesul de globalizare , date fiind slabirea autoritatiicutumelor locale si traditionale precum si marea varietate confesionala ,valorile morale tiind sa exercite din ce in ce mai mult , un rol coordonator siierarhizat in sfera tuturor valorilor.

Iata de ceisi face din ce in ce mai pregnant , loc in lumea de azi , ideea ca dezvoltareaomenirii trebuie sa se bazeze pe o responsabilitate morala , dar asumata decatre factorii decizionali in domeniul economic , politic , juridic saustiintific astfel omenirea rsicand sa se confrunte cu amenintari si crize de oextrema gravitate , de natura sa puna in pericol insasi supravietuirea ei ,nemaivorbind de calitatea vietii si de valoarea existentei umane.

Etica in afaceri Curs 8

Treptele constiintei morale sinivelele judecatii etice in afaceri In dezvoltarea si parcursul practic alafaceri exista anumite momente , studii , in care nivelul moralitatii poate fide la minim la maxim. Modelul de dezvoltare morala a lui Konlberg afost pus in contul afacerilor tot pe 6 trepte de catre George Storcher , unautor recent :

1). Primatreapta este cea de debut al rationarii morale si poate fi nedata prinexpresia conceptuala dupa care putere/forta reprezinta temeiul dreptatii. In aceasta etapa cel mai tare si isi impunevointa folosind daca este nevoie si forta fizica si cea materiala in acestscop. Expresii precum cel mai tare invinge ,legea junglei reflecta destul de exact acest stadiu.Practic acest stadiu estesinonim cu o lipsa totala de constientizare morala (stadiu minimal almoralitatii). Aici sunt posibile practici precum :amenintari , fizice , intimidari pana la suprimari , reglari de conturi laadresa unor oameni de afaceri , solicitarea taxelor de protectie sausintetizand , un stil mafiot de viata si afaceri. 2). A douaetapa poate fi surprinsa prin expresia sugestiva totul este admis daca tereferi strict la succes in afaceri. In aceasta etapa , intreprinzatorii cred capot face orice pentru a detine profituri cat mai mari atata timp cat nu suntdescoperiti. Practici precum distribuirea si vanzarea dedroguri sau de materiale pornografice s-ar incadra in acest nivel , dar siconduite de tipul prezentarea falsa a produselor , mita data oficialitatilor ,furtul , neplata impozitelor , evaziunea fiscala in general , declaratii vamalefalse sau nerespectarea intelegilor , fie ele orale fie ele in scris. Conteaza in acest caz doar urmarireainteresului propriu , fara a-ti face scrupule ca pot fi afectate de actiunilesi actele personale. La acest nivel functioneaza rationamentedestul de frecvent auzite in viata cotidiana , de genul hotul neprins enegustor cinstit sau nu ma intreba de primul milion pentru ca restul amacoperire pana la ultimul ban. 3). A treiatreapta corespunde urmatoarelor caracteristici generice : maximeazaprofiturile pe termen scurt.In aceasta etapa incepe sa se tina cont depracticile de afaceri acceptabile din punct de vedere legal si social , insa cuunicul scop al cresterii la cota maxima a profitului pe termen scurt fara alteconsideratii de responsabilitate sociala. Ideea de baza este urmatoarea :responsabilitatea sociala a afacerilor consta in maximizarea profitului petermen cat mai scurt. 4). A patratreapta corespunde caracterizarii maximizarii profiturilor pe termenlung.Este etapa in care , desi predomina maximizarea profitului actionarilor ,acest lucru poate fi facut tinand seama de obiective mai indelungate in timppentru un intern social mai larg cum este cel al tuturor actionarilor.

Intr-un asemenea stadiu se poate renunta laincheierea de contracte care pe termen scurt ar putea fi profitabile , dar carenu corespund ideii de afacere sanatoasa , stabila , durabila si profitabilapentru actionarii care nu sunt dispusi sa se gandeasca doar la un interesrestrans , particular , ci la un interes mai general cum este cel al grupurilorspecifice. Se pot inscrie aici practica de a refuzaanumite companii straine de la care se stie ca dau sau primesc mita pentru aobtine contracte avantajoase.Elaborarea unor coduri etica si pregatireasalariatilor pentru a fi sensibilizati la problemele morale sunt de asemeneaspecifice acestei etape. 5). A cinceatreapta poate fi caracterizata prin conceptul de participant la afaceri.Laacest nivel companiile isi vor face publica in acelasi timp misiunea economica, cat si cea sociabila recunoscand ca trebuie tinut cont si de interesele altorgrupuri precum clientii , furnizorii , salariatii , comunitatea locala sauregionala fara sa se gandeasca numai la interesul strict al autoritatilor. La acest nivel de judecare morala pe legileconsiderente de ordin financiar in masurarea succesului se tine seama si dealti indicatori precum calitatea produsului si a serviciilor , gradul desatisfactie al consumatorului , gradul de sanatate al consumatoruluiasigurarile sociale ,etc. 6). A sasaeatreapta este caracterizata prin conceptul de corporatie cetateneasca sauintreprindere cetateneasca.Acestei etape ii revine nedefinirea misiunii activitatiieconomice in societate , o nedefinire in care judecata morala depaseste atatviziunea paternalista cat si pe cea a statului Providenta. O asemenea judecata in care ideea de afacerebenefica trebuie sa-i cuprinda pe toti atat ca cetateni ai unei intreprinderiparticulare cat si ca cetateni ai lumii care au drepturi , obligatii siresponsabilitati valabile in mod universal , este sinonimul eticii deontologicea lui Kant care spune ca toti ce implicati in afaceri trebuie sa respecteneconditionat principii universale de egalitate , de libertate , dereciprocitate a drepturilor omului si de respect pentru viata si demnitateaoricarei fiinte umane care persoana individuala care are un pret infinit siunic. Judecata la acest nivel tine seama de catevafapte considerate fundamentale si anume exista probleme grave de care suferaomenirea cum ar fi : pericolul unui razboi generalizat care ar insemnadisparitia speciei umane , amenintarile care vin din saracie , mal-nutritia ,boli incurabile , inegalitati de tot felul si toate aceste probleme impun oconstiinta morala superioara. In al doilea rand , lumea afacerilor trebuiesa aiba un rol primordial in rezolutia acestora datorita resurselor ei inversepe care le detine. In al treilea rand , un intreprinzator laacest nivel de constiinta nu va fi animat numai de stimuli financiari ci si deideea de a face bine pentru societate prin crearea de noi locuri de munca ,prin angajarea persoanelor cu dezabilitati sau prin masuri ferme pentrusanatatea intregii comunitati.

Un asemenea stadiu corespunde conceptului decomunintate morala care consta in ideea urmatoare : exista imperativul potrivitcaruia trebuie sa acordam atentie egala tuturor celor ce vor fi afectati deconduita noastra si de asemenea mai trebuie tinut cont si de faptul ca oricineeste inclus in comunitatea interesului moral. Se admite ideea ca rezolvarea dilemelor si aconflictelor morale care apar in afaceri se poate face prin trimiterea latreptele cele mai inalte de rationare morala , treptele 5 si 6 ; daca acesteasunt sinonime ale modului de gandire utilitarist (treapta 5) si respectiv alemodului de rationare morala deontologica (treapta 6) inseamna ca cele douatrepte sunt criteriile ultime inserate de cei care dau un continut moral crescutin lumea afacerilor. Consistenta poate fi considerata piesa derezistenta a eticii (consistenta = absenta contradictiilor). Se adopta ca aetica in general sa ne ofere unghid al vietii morale dar ca sa realizeze acest deziderat trebuie sa fierationala si pentru a-si sustine rationalitatea trebuie sa nu continacontradictii.Daca vi se spune de ex. : deschide fereastra dar las-o inchisa ,vom fi derutati si nu vom sti practic ce sa facem ; ordinul primit econtradictoriu. La fel daca principiile noastre etice sicomportamentul nostru moral sunt inconsistente in calitate de fiinte rationalevom fi derutati si nu vom sti ce trebuie sa facem cum sa actionam si cum sa netraim viata armonios. Consistenta etica presupune ca normele ,valorile si actele noastre morale sa nu fie contradictorii.Analiza critica apropriei noastre vieti pentru a-di descoperi contradictiile si modificareastandardelor noastre morale si a modului in care se compun astfel incatconvingerile si faptele noastre sa fie consistente joaca un rol major indezvoltarea personalitatii morale. In primul rand pot exista contradictii intreexigentele noastre morale.Descoperim inconsistenta lor in acele situatii incare respectivele exigenta reclama comportamente inbcapabile.Pentru a ficompatibile si pentru a fi consistente trebuie sa modifice unul sau altuldintre standardele morale examinand motivele pentru care le consideracceptabile si punand in balanta acestemotive spre a stabili care exigenta morala este cea mai importanta meritand afi reforumlata.Un alt gen de inconstienta apare atunci cand aplicand un anumitstandard moral in situatii diferite. Sprea a fi consistente trebuie sa recurgem laaceleasi criterii de judecata morala in toate situatiile.De mult ,inconsistenta apare datorita unor contradictii intre convingerile si faptelenoastre.Este posibil ca exigentele noastre etice si aplicarea lor in diferitesituatii sa fie consistente dar sa esuam atunci cand ar trebui sa le punem inpractica. In asemenea situatii , personalitatea celuiin cauza este considerata contradictorie , integritatea reprezentand o calitatemorala de primul rang tocmai pentru ca se refera la consistenta convingerilorsi actelor morale ale unei persoane.

Consistenta = faptele sunt in deplina armoniecu valorile sale , dar de foarte multe ori faptele contrazic convingerilenoastre morale deoarece nu suntem condusi in ceea ce facem numai de catreglasul ratiunii ci ne spunem intr-o masura sau alta si altor instante de ordinpsihologic (sentimente , dorinte , instincte ,etc) , iar aceste instante deordin psihologic nu au deloc nevoie de consistenta pentru a-si dobandi osatisfactie deplina.

In concluzie , ceea ce putem face noi maimult sau mai putin este sa ne exersam permanent capacitatea de armonizare siechilibrare subiectului ratiunii , a tuturor dimensiunilor si comportamentelorpersonalitatii noastre.

Etica in afaceri Curs 9 Etica afacerilorinternationale Abordarea teoretica a eticii in afacerileinternationale s-a produs cu mare intarziere , prima lucrare de acum clasica inacest domeniu , si anume etica internationala a afacerilor a fost publicata decatre Thomas Donalson abia in anul 1989. Un prim motiv pentru care posibilitateaeticii in afacerile internationale a fost privita cu rezerva , este unul denatura mai degraba speculativa. Printr-un acord tacit , analistii au convenitca principalii agenti economici care opereaza pe piata mondiala suntcorporatiile multinationale.Aceasta nu inseamna totusi ca fermele de mai miciproportii care incheie contrCte cu parteneri din alte tari reprezinta cantitatineglijabile nevrednice de a fi luate in discutie. Concentrandu-si atentia exclusiv asupraactivitatilor economice la scara planetara ale marilor corporatii , analistiis-au blocat in fata unei false probleme si anume moralitatea ; este legata decomportamentul unui agent liber inzestrat cu vointa autonoma si constiintarelativ clara a deosebirii valorice dintre bine si rau. Intr-un cuvant conditia morala poate fiatribuita numai persoanelor sau indivizilor.Oric corporatiile de maridimensiuni precum General Motors , Toyota , cu zeci de mii de salariati sicifra de afaceri de ordinul zecilor de mii de dolari nu sunt persoane fizicechiar daca au personalitate juridica , acesti colosi sunt niste organizatiianonime si impersonale carora nu li se pot atribui decat obligatii legale nuinsa si raspunderi morale , propriu-zise. Din acest punct de vedere lucrurile se potclarifica destul de simplu si rapid si anume nu este vorba de a stabili un coduniversal valabil de conduita morala a corporatiilor ca atare in calitate depersoane juridice.

Etica in afaceri international vizeaza inrealitate un cod de conduita moralmente acceptabil al persoanelor cu atributiidecizionale si executive aflate pe diferitele trepte ierarhice ale unei fermeinternationale. In problema eticii in relatiileinternationale avem de-a face cu ceea ce numim relativismul cultural potrivitcaruia fiecare arie culturala poseda un sistem propriu de valori si norme princare isi defineste identitatea spirituala convertita in plan practic prinanumite atitudini specifice fata de lume (ex: In perspectiva relativistadiscriminarea femeilor nu este obiectiv vorbit nici buna , nici rea.Este insabuna daca societatea o aproba si rea acolo unde oamenii o privesc ca atare (SUA,Europa)). Un alt exemplu , in China suprapopulata avortul este un controldemografic sustinut de guvern pe cand Irlanda , taracatolica este strict interzis prin lege. Un analist important , Charles Mitchell , unsustinator al acestuia spune : In miezul relativismului cultural se aflaopinia ca nu exista nici un fel de valori absolute si ca diferitele societatisunt pur si simplu in dezacord , in ceea ce priveste moralitatea.Relativismulsustine ca modul de comportament dintr-o alta tara nu este rau ci numaidiferit. Data fiind marea diversitate a moravurilordin lumea afacerilor internationale , problema principala cu care se confruntaindeosebi marile corporatii multinationale care opereaza pe piata globala estealegerea uneia dintre urmatoarele 2 politici alternative : respectarea stricta a coduluietic al firmei din tara de origine oriunde aropera in lume adaptarea politicii firmei latraditiile si stilul de afaceri din fiecare tarastraina unde opereaza Fiecare dintre aceste strategii alternativeprezinta atat avantaje cat si dezavantaje din punct de vedere strict economic. Pastrarea stricta a codului etic acorporatiei elaborat pe baza valorilor morale dominante in tara de origine ,are avantajul ca mentine reputatia firmei nepatate si nu starneste rezerve siobiecte sau critici vehemente din partea consumatorilor de acasa consolidandtotodata prestigiul firmei pe plan international. Dezavantajul major al acestei politiciinflexibile consta in faptul ca pe anumite piete nationale nu se poate patrundesi nu se pot face afaceri profitabile daca nu se accepta recurgerea la anumitepractici uneori discutabile sub aspect etica , daca nu chiar de-a dreptullegale datorita unui fenomen generalizat de coruptie si unor mecanismeeconomice care favorizeaza concurenta neloiala decat competivitatea. In schimb , flexibilitatea codurilor etice siadaptarea lor la practicile economice locale permite corporatiilormultinationale sa penetreze pietele dominante de practici dubioase si sa sementina pe acele piete cu profituri tentante.

Dezavantajele immediate sunt legate in primulrand de reactiile opiniei publice din tarile de origine si in general dinstatele care adopta o politica dura fata de coruptie. Dezavantajele mai putin vizibile dar si maiserioase pe termen lung decurg din faptul ca orice complicitate a firmelortransnationale cu factorii de putere , coruptii din anumite tari , incurajeazasi consolideaza coruptia din acele tari ceea ce diminueaza considerabilpotentialul lor de dezvoltare solida si echilibrata care sa refaca in timpniste parteneri seriosi cu resurse in expansiune si o putere de cumparare dince ince mai atractiva pentru investitorii straini de anvergura. Teoreticienii de catedra pledeaza pentruprima strategie recomandand o cat mai mare inflexibilitate in respectareacodurilor etice ale firmei oriunde si-ar putea desfasura activitatea. Argumentele sunt numeroase si macar uneledintre ele par sa fie confirmate de rezultatele financiare pe termen mediu silung ale corporatiilor cunoscute si respectate pentru consecventa cu care isiasuma responsabilitati etice.Pe de alta parte experienta ultimelor deceniidaunele pe care le poate suferi o firma de talie internationala. In urma unor scandaluri financiare datorateunor flagrante intamplari ale respectabilitatii etice , pot avea consecintenefavorabile sau catastrofale. Din pacate nu intotdeauna practicile imoraleale unor corporatii multinationale sunt sanctionate si pe de alta parte nuintotdeauna aceasta respectabilitate etica este rasplatita de rezultatefinanciare excelente pe termen scurt.Printre numeroasele probleme sensibilie pecare trebuie sa le gestioneze firmele care opereaza la scara mondiala cea maigrava si avand consecintele cele mai importante este neindoielnic coruptia. Dileme etice in afacerile internationale Adevaratele probleme sensibile de etica inafacerile internationale sunt extrem de diverse.Conform unui punct de vederemajoritar sunt de discutat din perspectiva etica numai acele decizii si actiuni, care desi toate legale nu au toate aceeasi relevanta si valoare moralaagentii care opereaza pe piata mondiala se confrunta cu diverse dileme denatura etica ori de cate ori se afla in situatii de a-si desfasura activitateacu legislatia dintr-o anuimita tara straina care vine insa mai mult sau maiputin flagrant in conflict atat cu legile din tara de origine cat si cu setulde valori morale pe care le afirma o corporatie in codul sau etic. Exista probleme etice legate de forta de undasi aici avem in vedere o serie de probleme , de personal , cu care se confruntacorporatiile multinationale cum ar fi aspecte legate de salarizarea angajatilor, aspecte legate de managerii din alte tari ale corporatiilor multinationale ,aspecte legate de discriminarea femeilor ,etc. De asemenea exista o serie de probleme eticeprivind calitatea produselor si alte probleme etice privind protectia mediului.

Principii de baza ale eticii in afacerileinternationale Data fiind varietatea valorilor siprincipiilor morale la nivel planetar si datorita faptului ca politicileacomodante au dus la numeroase efecte inacceptabile s-a conturat din ce in cemai pregnant ideea eliberarii unor coduri etice internationale prin acorduriexplicit al unei asociatii guvernamentale sau nonguvernamentale in care rolulprincipal revine marilor corporatii transnationale. Institutul International de Etica in Afaceripropune firmelor de anvergura mondiala urmatoarele 3 principii de baza : 1). Integrarea

Etica in afaceri trebuie sa patrunda in toateaspectele culturii organizationale si sa se reflecte in sistemelemanageriale.Companiile trebuie sa inceapa cu integrarea eticii in fixareaobiectivelor si in practicile de recrutare , angajare si de promovare apersonalului. 2). Implementarea

Comportamentul etic nu este doar o idee cireclama un efort de implementare a unui plan de schimbare de atitudine indiferitele compartimente de activitate ale unei corporatii. (ex: modificareasistemelor de recompensare si de stimulare a personalului , promovarea unorpractici de protectia mediului , consultarea unor experti atunci cand este cazul,etc). 3). Internationalizarea

Deschiderea cat mai extinsa catre piataglobala.Acest lucru este necesar pentru orice afacere de succes si ea se poaterealiza prin parteneriate internationale si blocuri comerciale si de asemeneaprin implementarea diferitelor acorduri internationale.Clarificarea proprieidefinitii a integritatii morale astfel incat aceasta sa poata depasi granitelenationale fiind necesara pentru orice corporatie care opereaza pe piata globalaavand drept rezultat un program de actiune si un cod etic fara culoare specificculturala ce nu solicita modificari de esenta atunci cand se aplica in contexteglobale. In concluzie procesul de evolutie a eticii inafacerile internationale va continua fara nici o indoiala intr-un ritmaccelerat cu rezultate pozitive pentru cat mai multe si cat mai largi categoriide grupuri interactive in economia globala. Ultimul deceniu a cunoscut o adevarataexplozie a codurilor etice de comportament al corporatiilor multinationale inafacerile internationale. Codificarea eticii in afaceri 1). Codul etic si Charta morala

Charta sau codul etic calificate drept eticemorale deontologice sau de buna conduita sunt documente pe care personalul unorintreprinderi sau companii trebuie sau ar trebuii sa le urmeze. Atat codul cat si Charta sunt conotate dinpunct de vedere juridic cu notiunea moderna de codificare si isi gasesteexpresia in documentul scris de legi , norme si reguli edictate de obicei decatre stat. In ceea ce priveste institutionalizareaeticii in afaceri dupa cum I s-a constatat deja viziunea larga asupraresponsabilitatii a afacerilor , a dus cu sine printre altele , ideea ca sferaeticii nu trebuie sa se reduca doar la judecata opiniei publice ci si la apelulla constiinta al tuturor celor implicati in mediul de afaceri. Sustinatorii acestei viziuni considera caetica trebuie institutionalizata in intreprinderi si organizatii iar elaborareasi aplicarea codurilor etice ar fo potrivita si necesara formula in practica inacest sens. Primul pas care trebuie facut in aceastadirectie este crearea unui climat etic in interiorul corporatiei.Aceastainsemnand defapt acordarea de prioritate comportamentului moral. 2). Problema etica fundamantala in afaceri

Se pune intrebarea daca conduita etica inlumea afacerilor creste sau scade eficienta economica.Evident ca aparatoriiviziunii inguste cum ar fi Milton Friedman argumenteaza ca afacerile trebuie sase ocupe doar de profit , iar dupa ei daca ar fi sa aleaga intre pe de-o partecresterea profitului si o redusa conduita etica si pe de alta parte o scadere aprofitului si o crestere a conduitei etice , alegerea s-ar opri asupra primeivariante. Cei ce combat o asemenea viziune , invoca oserie argumente cum ar fi : a). Orice viata economica stabila impune un anumitgrad de condutia etica adica un element de incredere si credibilitate b). Exista in plus cel putin 2 tipuri de situatii incare simpla regula amaximizarii profiturilor este ineficienta din punct de vedere social si anumecazule in care costurile nu sunt platie , cum ar fi poluarea si cazul in carevanzatorul cunoaste mai mult despre produsulsau decat stie cumparatorul c). In situatia in care cumparatorului ii lipsesteexpertiza si informatiile despreprodusul respectiv , un cod etic folositor carecere transparenta maxima si stabilirea standardelor minime de performanta , vaspori eficienta economica si nu o va diminua d). Un cod eficace trebuie sa fie realist , adica safie compatibil cu interesulcolectiv implicat in afaceri Institutionalizarea eticii in corporatieinseamna cel putin 3 lucruri :

adoptarea unui cod etic alcoruptiei stabilirea unui comitet alprincipiilor etice de rang inalt o instruire de tip etic inprogramele de coordonare in programe de dezvoltare In concluzie , menirea codului si comitetuluietic este sa-i disciplineze pe toti salariatii prin intermediul recompensa sausanctiunii morale , iar aceasta institutionalizare a principiilor etice incorporatie este capabila sa stabileasca un climat corespunzator care sa duca lacrearea unui proces moral de luarea deciziilor in corporatie.

Etica in afaceri Curs 10 Ce este o afacere Raspunsul la intrebarea ce raspundem la cetrebuie sa-si asume un om de afaceri depinde decisiv de modul in care sedefineste conceptul de afacere. Nu este foarte clar pentru toata lumea ceinseamna in realitate afacerea.Unele aspecte sunt intreadevar clar si unanimacceptate , altele insa reprezinta un obiect de disupta , iar divergentele inceea ce priveste conceptul de business au consecinte directe si foarteimportante asupra modului in care sunt formulate raspunderile morale aleoamenilor de afaceri. Toata lumea este de acord ca o afacere este oactivitate menita sa aduca proprietarilor , patroni sau actionari , un anumitprofit.Cum insa? Nu orice modalitate de a castiga bani saubunuri reprezinta o afacere.Un individ poate avea un profit vanzand foarteavantajos o mostenire sau printr-o escrocherie jucand la loto sau pur si simplufurand ca in codru. A scoate profit dintr-o afacere inseamnadefapt a inregistra anumite castiguri banesti prin vanzarea pe piata a unorbunuri sau servicii. Contrabanda cu tigari si alcool , prostitutia, vanzarea de droguri sunt afaceri si inca unele extrem de profitabile pentruca intreadevar ofera consumatorilor o serie de bunuri si servicii dar suntafaceri ilegale. Noi ne vom referi numai la afacerileprofitabile care isi desfasoara activitatea in cadru legal. Activitatile economice care se desfasoara inafara legii nu constitutie un obiect de discutie in etica afacerilor intrucatinegalitatea nu se poate justifica din punct de vedere moral.

In primul rand se pune intrebarea atunci candvorbim de afaceri care este scopul ei intrinsec.Unii autori considera ca scopulunic sau cel putin primordial al unei afaceri este profitul intreprinzatorilor,o afacere nefiind pusa pe picioare de dragul satisfacerii unei nevoi socialepentru ca detinatorii ei sa reazalizeze castiguri banesti. Dimpotriva , altii considera ca scopuloricarei afaceri este de a satisface anumite nevoi sociale , profitul fiindrasplata cuvenita celor care prin initiativa lor contribuie cat mai eficient larealizarea acestui obiectiv. In al doilea rand , se pune intrebarea careeste marimea profitului urmarit. Unii specialisti introduc in definitiaconceptului de afacere maximizarea profitului.Orice afacere nu urmareste unprofit oarecare ci profitul maxim in conditii legale. Altii sustin dimpotriva ca maximizareaprofitului cu orice pret chiar daca numai in limitele legale este o forma deegoism si iresponsabilitate sociala.Grija omului de afaceri trebuie sa fieutilitatea sociala si calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferaconsumatorilor multumindu-se cu un profit rezonabil. In al treilea rand , se pune intrebarea infolosul cui lucreaza oamenii de afaceri. Unii sustin exclusiv ca pentru a satisfaceinteresul patronilor sau actionarilor este de a realiza profituri cat maimari.Ei spun ca o afacere nu este o utilitate publica oarecare sau o actiunefilantropica pornita cu gandul la foloasele si interesele altora , cireprezinta un risc asumat si multa munca in vederea satisfacerii dorinteiintreprinzatorilor de a castiga cat mai multi bani. Altii considera ca o afacere buna sionorabila nu-I priveste exclusiv pe detinatorii de capital investit ci trebuiesa aiba in vedere interesele unor cercuri si categorii sociale mult mai largicare direct sau indirect au de castigat sau pierdut din ceea ce face o anumitaintreprindere privata. Aceste cercuri si categorii socialereprezinta defapt participantii la mediul de afaceri care cuprind : consumatorii, salariatii , furnizorii , creditorii sau locuitorii comunitatii in care ofirma isi are sediul si care au tot dreptul sa ceara ca o afacere sa lucreze siin interesul lor , oferind bunuri si servicii sigure si de buna calitate lapreturi rezonabile , sa asigure locuri de munca , sa nu ploueze mediul , etc. Un model de expunere radicala si consecventaa dimensiunilor etice ale afacerilor din perspectiva restransa adica dinperspectiva interioara a unei intreprinderi capitaliste ne ofera ElaineSternberg intr-o lucrare a ei din 1994 , urmarind sa dezvolte punctul de vedereenuntat cu putin timp inainte de catre Milton Fritman , laureat al premiuluiNobel pentru economie. Potrivit acestuia , managerii nu ar firesponsabili decat fata de actionari , singura lor obligatie fiind aceea de arealiza un profit maxim pe cai legale.

Daca actionarii doresc sa cheltuiasca o partedin profitul lor in scopuri sociale sau filantropice este treaba lor.Un managerinsa nu are dreptul moral de a fi generos fata de diferite grupuri sociale pebanii actionarilor , iar tot ceea ce el are de facut este sa gestionezeafacerea pe care o conduce astfel inca proprietarii ei sa realizeze profiturimaxime. Valori si principii ale eticii in afaceri Se pune intrebarea care sunt in mod concretvalorile si principiile morale indispensabile in afaceri. In primul rand , maximizarea valorii petermen lung a proprietarilor solicita o perspectiva de lunga durata.In plus ,valoarea proprietarilor presupune cu necesitate o confidentialitate care larandul sau necesita incredere si ca atare respectul dreptului deproprietate.Prin urmare , afacerile presupun un comportament care excludeminciuna , inselatoria , furtul , crima , coercizia , violenta fizica si oriceilegalitate impunand in schimb onestitate si spirit de dreptate. Luate laolalta , aceste constrangeriintrupeaza valorile a ceea ce s-ar putea numi o decenta elementara.Deasemeneaintrucat e mai probabil ca afacerile sa-si atinga scopul definitoriu , si anumemaximizarea valorii pe termen lung , trebuie amintita insa si ceea ce numim inafaceri dreptatea distributiva (esentialul). Aceste principii ale dreptatii distributivein afaceri afirma ca recompensele acordate in cadrul unei firme trebuie sa fieproportionale cu contributiile fiecarui membru al firmei respective larealizarea obiectiva al acesteia. Dreptatea distributiva este ceruta pentru ase acorda beneficii pentru contributiile aduse la realizarea obiectivelorfirmei.Deasemenea ea serveste atat ca principiu de afacere a beneficiilor catsi ca principiu de selectie si promovare. In primul rand , dreptatea distributiva serefera exclusiv la contributia fiecaruia , la prosperitatea afacerii si nu arenimic de a face cu valorea morala a unei persoane.Deasemenea dreptatea distributivanu cere un tratament egal pentru toti aceia care ocupa functiisimilare.Dimpotriva , acest principiu afirma ca aceia care au contributii maimerita , merita mai mult decat ceilalti. Plata egala pentru munca egala explicadreptatea distributiva numai daca egalitatea se stabileste pe baza contributieiindividuale la maximizarea valorii pe termen lung a proprietarilor. In concluzie , analiza din perspectivainterna sau restransa asupra afacerilor pe care o intreprinde Elaine Sternbergajunge sa recomande cat se poate de explicit atentia si respectul fata deconsumatori, tratamentul corect si stimulare atat materiala cat si morala asalariatiilor , intelegerea si impartialitatea fata de furnizori , deplinacorectitudine fata de creditori/debitori , o contabilitate cat se poate decorecta , respectarea legalitatii si achitarea tuturor obligatiilor fiscalefata de stat , protectia mediului si in ultima instanta , un

comportamentechitabil in relatiile economice internationale cu parteneri din tarile maiputin dezvoltate din punct de vedere economic.