Universitatea Vasile Alecsandri Bacu Faculatetea de tiine Economice Marketing, Anul I

Informatic economic
SEMINAR

MATEMATICA IN ECONOMIE

Cuprins
1. Necesitatea utilizrii matematicii in tiinele economice..................4 2. Modelarea matematico-economic..................................................5 3. Cteva exemple de modele matematico-economice.......................7 3.1.Optimizarea produciei unei intreprinderi...................................7 3.2.Modele de gospodrire..............................................................8 3.3.Problema dietei (nutriiei)...........................................................9 4.Bibliografie.......................................................................................10

1.Necesitatea utilizrii matematicii in tiinele economice

In prezent i in viitor este clar pentru oricine c o simpl observaie a unui fenomen economic,fara un studiu matematic i statistic aprofundat,nu mai este satisfactoare i nu poate fi acceptat fr urmri dintre cele mai grave.Folosirea metodelor matemaicii in practica economic,de orice nivel, constituie o preocupare cu efecte benefice in reyolvarea problemelor economice actuale. Cel care este interesat de studiul fenomenelor economice trebuie s aib o pregatire interdisciplinara. Studierea global a aspectelor calitative si cantitative a unui fenomen economic necesit un anumit volum de noiuni, concepte si metode matematice care considerate ca un ansamblu dau un aa numit model matematic ataat fenomenului studiat.Modelarea este un atribut al activitaii umane, intlnit in procesul de cunoatere a lumii,prin care omul reuete s surprind esenialul si sa descopere legile dup care se guverneaya fenomenele naturale,sociale i psihice. Ultilizarea matematicii in probleme economice, prin utiliyarea modelelor matematice,nu este o chestiune simpl.Istoric, ele cocheteaz de mult timp,dar reyolvarea problemelor ridicate de studiul unui fenomen economic,numar mare de date care lucreaz i volum mare de calcule necesare, pretindea o tehnic de calcul puternic. Apariia informaticii si calculatoarelor rapide au facut sa apara capitole noi in matematic, care s se procupe de modelarea proceselor economice, ca de exemplu cercetrile operaionale.Aa cum sublinia profesorul Andre Brunet cercetarea operaional este pregtirea tiinific a decizilor. In condiiile actuale este necesar ca la orice nivel de decizie s prelucrm un numr mare de informaii i date care s permit un raionament logic in alegerea variantei cele mai potrivite. Un alt motiv care pledeaz pentru utilizarea matematicii in studiul proceselor economice este i dorina omului de a atinge un anumit optim. Problema alegerii dintr-o mulime de rezultate posibile pe cel optim, in concordan cu un anumit scop, este de o importan major pentru orice economist, teoretician sau practician.Noiunea de optim, destul de veche in gndirea economic
4

legat direct de practic, apare intr-o nou lumin prin posibilitile oferite de matematica contemporan. Dac in trecut coninutul optimului economic funciona, cel mai adesea , dup principiul cu ct mai mult,cu att mai bine,in prezent optimul economic lucrez dupa principiul profit maxim in condiii date. Utilizarea calculului diferenial si integral in economia politic, incepndd cu sfaritul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea, era o necesitate.Aa s-a nscut economia matematic,care, treptat s-a impus in cercetrile economice. In conformitate cu aceste preocupri, in economia matematic s-a creat conceptul de optim partian ,introdus de Vilfredo Pareto.S-au creat noi metode precise de optimizare a activitaii economice, aplndu-se la ramurile existente in matematic,dar si cernd imperios gsirea soluiilor optime ct mai rapid i ct mai exact.Aa au aparut metodele de programare matematic in rezolvarea unor probleme de optimizare a activitii unor intreprinderi,a unor societi de comer, turism sau cu preocupri agricole.Problemele puse de practica economic stimuleaya continuu descoperirea de noi metode matematice.Fr s grim putem afirma c exist o conlucrare benefic,att pentru economiti, cat i pentru matematicieni. Legatura concreta dintre matematic i economie se stabilete printr-o traducere in limbaj matematic a noiunilor i a relaiilor ce intervin in fenomenele economice,fapt ce se realizeaz prin procesul de modelare matematic.Folosirea limbajului matematic in tiinele economice ofer posibilitatea formulrii necontradictorii a fenomenelor economice i introducerii rigorii in studiul lor.

2.Modelarea matematico-economic
Aplicarea matematicii in economie are doua direc ii principale.Prima, care folosete metodele matematicii ca instrument menit s sprijine studiul calitativ al fenomenelor economice i a doua, in care matematica este utilizat la analiza aspectelor cantitative din practica economic (planificare,prognoz etc).Utilitatea matematicii ca instrument ajuttor economistului se eviden iaz in plan: logic , empiric i euristic.Traducnd o situaie economic intr/o problema matematic ii putem verifica consistena, planul empiric i,in fine, dezvluirea de rela ii noi,Ins o astfel de metod de lucru impune precizarea conceptului de model. Esena metodei modelrii consta in inlocuirea obiectului sau fenomenului real care ne intereseaz cu un alt obiect sau fenomen.mai convenabil pentru cercetare,Dup o astfel de substituire nu se mai studiaz obiectul primar,ci modelul,iar apoi rezultatul cercatrilor se extinde asupra obiectului sau fenomenului iniial,cu anumite precauii.
5

Termenul de model vine de la diminutivul modus (msur in limba latin),care este modulus.In limba german a devenit model,iar in secolul al XVI-lea in Fran a se folosea deja termenul modele,provenit din italienescul modello.Acela i cuvnt a dat in limba englez termenul model.Inc de la inceput sensul cuvntului model oscila intre concret i abstract.Se pare c primul care a folosit conceptul de model in sensul actual a fot matematicianul italian Beltrami, in anul 1868,c nd a construit un model euclidian pentru o geometrie neeuclidian. In tiin se intlnesc diferite modele : modelul atomic, modelul cosmologic, modele de cretere economic. Astzi, metoda modelrii este o metoda generalp de cercetare i studiere a unor procese reale cu ajutorul cercetrii si studierii altor procese,care pot fi mai apropiate sau mai deprtate de cele iniiale.Modelul trebuie s reflecte intr-o ct mai mare masur proprietaile originalului care sunt legate de scopul cercetrii.Atragem ins atenia c modelul nu este la fel ca originalul. Modelele ne servesc in viaa de toate zilele,in tiin ,in inv mnt, industrie, proiectarea ,art etc. Multe din modele,cum ar fi hr ile, mulajele,machetele, desenele etc. constituie o reproducere material a unor aspecte ale originalului cercetat.Aemenea modelelor materiale au posibilit i limitate, multe din ele servind mai mult inelegerii i mai puin cunoaterii originalelor.Pentru cunoa terea tiin ific s-a trecut la modele simbolice,care sunt modelele matematice.Utilizarea limbajului matematica in descrierea unor modele,permit acestora s aib un inalt grad de abstractizare si generalizare, unul i acelai model (ecua ie,func ie, sistem etc.) poate descrie cu mult succes obiecte sau situaii total diferite.Intr-un model matematic se folosesc pentru descriere numai mijloace matematice i logice,ceea ce conduce la inlturarea tratrilor subiective.In plus, reprezentrile matematice nu sunt ingrdite de limite materiale i nici de traducerea dintr-o disciplin in alta. In elaborarea unui model matematic ataat unui proces trebuie respectate etapele: 1. Obtinerea modelului descriptiv al procesului,care are subetapele: 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. formularea problemei propuse; analiza structurii informaionale a fenomenului abordat; discutarea criteriilor posibile care reflect obiectivele urmrite; stabilirea factorilor eseniali i secundari;

2. Formularea matematic a modelului descriptiv,etap in care se elaboreaz modelul matematic 3. Studierea(cercetarea) modelului,adic rezolvarea prctic a problemei pe model.Astzi, in aceast etap de mare folos este calculatorul.

Modelul realizat i testat trebuie s reflecteze originalul cu detul precizie.S-ar putea ca modelul s fie bine construit dar s nu dea rezultate satisfctoare.El trebuie imbuntait sau abandonat. Fidelitatea unui model se poate realiza nu numai avnd grij s nu pierdem din vedere anumite aspecte ale fenomenului studiat,ci i prin aparatul matematic folosit. Fidelitatea fa de original crete odata cu perfecionarea aparatului matematic utilizat.In funcie de aparatul matematic folosit au aprut modele foarte variate,uneori chiar pentru aceai problem.

Dup modelul matematic utilizat se poate da urmatoarea clasificare a modelelor: 1) Modele aritmetice (utilizate pn in secolul al XVIII-lea) folosesc numai concepte aritmetice. 2) Modele bazate pe analiza matematic (utilizate incepnd cu secolul al XVIIIlea) folosesc concepte de analiz matematic 3) Modele liniare utilizeaza concepte de algebr liniar( de exemplu :programarea liniar) 4) Modele de joc care iau in considerare i variabile necontrolabile 5) Modele de optimizare urmresc optimizarea unei func ii obiectiv neliniare 6) Modele neliniare utilizeaz restricii de optimm sau func ii obiectiv neliniare 7) Modele difereniale care descriu prin ecua iii diferen iale fenomenul ( de exemplu, modelul care descrie variaia produc iei) 8) Modele de tip catrastofic utilizate de studiul fenomenelor cu varia ii bru te 9) Modele deterministe- mrimile care intervin sunt perfect determiinate 10)Modele stohastice mrimile care intervin sunt aleatorii 11)Modele de tip statistico-matematice- mrimile care intervin sunt date statistic 12)Modele vagi mrimile care intervin nu sunt date cu precizie,ci doar vag 13)Modele discrete mrimile care intervin variz discret 14)Modele continue- mrimile care intervin variaz continuu

Cu toat diversitatea conceptelor i rezultatelor matematice exist numeroase fenomene economice pentru care nu s-a elaborat modele pe deplin satisfctoare.

3.Cteva exemple de modele matematico-economice

In acest paragraf prezentm cteva dintre cele mai cunoscute modele matematico-economice.

3.1.Optimizarea produciei unei intreprinderi

Sa considerm o intreprindere care ii desfoar activitatea de produc ie in urmatoarele condiii:
i) ii)

In intreprindere se desfoara n activitai Exist m factori disponibili ,

iii)

Se cunosc coeficienii tehnici de utilizare a celor m factori in cele n activit i

Vom incerca s obinem descierea matematic a activit ii de produc ie. Pentru realizarea modelrii acestui program de produc ie s notm cu activitii i , i cu volumul (cantitatea) desponibil de factorul pentru activitatea . nivelul ,

factorul de proporionalitate al consumului

Acum putem scrie restriciile:

(1.1)

Restriciile (1.1) reprezint condiiile in care intreprinderea poate s- i desf oare activitatea.Ele se pot scrie i sub forma matricial.In acest scop facem nota iile A= ( - matricea coeficienilor tehnici x (t- transpus) vectorul coloan

al nivelului produciei:

- vectorii coloana din matricea A;

- vectorul

coloan al volumelor disponibile.Acum condi iile (1.1) se pot scrie sub forma:

Sau

Pn aici am urmarit descrierea tehnologiei productiei.Dar orice proces de producie mai urmarete i o motivatie economic,de exemplu s se realizeze o eficien maxim.Un astfel de criteriu de eficien ,este dat de maximizarea profitului.Practic,finalul acestui proces este optimizarea unei anumite func ii,care de fapt realizeaza optimizarea funcionrii unui proces economic.

3.2.Modele de gospodrire
Orice firm dorete fie s-i maximizeze veniturile,fie s- i minimizeze cheltuielile,iar consumatirii s-i distribuie salariile astfel inct s- i satsfac la mazimi nevoile viei. De fapt, orice situatie de gospodrire impune o repartizare optim a unor resurse dispnibile limitate intre diferite activita i care se desfa oara pentru realizarea unui anumit scop. Acest tip de procese economice poart numele de probleme de gospodarire. Un model pentru o problem de gospodarire se compune din doua pr i: prima refritoare la restricii i a doua care descrie criteriul sau obiectiul activitatii de derulat. Cum orice model de gospodrire are menirea de a stabili un program de ac iune,el a cptat denumirea de model de programare.Domeniile de aplicare a modelelor de programare se refer la un numr mare de probleme planificate din industrie, trasporturi, agricultura .a. Unele din ele au foarte mare circula ie i numeroase aplicaii,fapt ce le-au facut celebre.

3.3.Problema dietei (nutriiei)

Una dintre problemele celebre de gospodrire este problema alimentarii ct mai ieftine i realizarea unor cerine de alimentaie conform unui scop propus. O alimentaie se consider bun dac se ofer anumite substan e in cantit i miniale precizate.Evident c aceste substane se gsesc in diferite alimente cu preuri cunoscute .Se cere s se stabileasc o diet (ra ie) care s fie corespunztoare i totodat ct mai ieftin.Substan ele care intr intr-o diet se numesc substane nutritive sau principii nutritive. Pentru alte modele matematica economice se pot consulta lucrrile 2.,3. ,4. 5.

Bibliografie
1.Acu A.M.,Acu D.,Acu M.,Dicu P.- Matematici aplicate in economie Volumul I,Editura ULB,Sibiu 2011 2.Izvercian P.N.,CreuV.,IzvercianM.,Resiga,R.- Introducere in teoria grafurilor.Metoda drumului critic, Editura de Vest.Timioara,1994

10

3.Popescu O.,Raischi C. Matematici aplicate in economie Volumul I,II, Editura Didactic si Pedagogic,Bucureti,1993 4.Raiu-Raicu C.Modelare si simularea proceselor economice ,Editura Didactic si Pedagogic,R.A.,Bucureti,1995 5.Stavre P. Matematici speciale cu aplicatii in economie ,Editura Scrisul Romanesc,Craiova,1982

11