Sunteți pe pagina 1din 9

Bilet 1. 1. Arhitectura de interior, aparitie ca disciplina, sarcini. Arhitectura de iterior vizeaza planificarea vizuala a spatiilor din incinta locuintelor.

Persoana ce distribue aceasta functie se nu meste design. Notiunea de design de interior se atesta in 1925. Designerul este persoana care trebue sa realizeze in interior un ansamblu placut folosind urmatoarele competente: Surse de luminat Culori Materiale textile Pardoseli si materiale de finisaj Piese de mobilier Elemente decorative Rezultatul dorit este favorizat si de resursele financiare disponibile , alegirile finale sunt in buna parte influentate de obtiunile si variantele clientului dar si de distinatia incaperei amplasarei geografice a interiorului dat. Designul de interior poate fi de 2 categorii: Rezidential ( apartamente si case particulare) Nonrezidential (spatii si cladiri publice) Designerul trebue sa cunoasca stilurile artistice de interior inclusiv si cel al arhitecturii exterioare. Stilul din exterior poate sa coincida cu cel din interior sau poate sa nu coincida. 2. Bazele generale ce definesc interioarele locative si sociale. Cerintele concrete fata de spatial de interior in procesul elaborarii proiectului. Pentru organizarea unui spaiu interior, cu o compoziie finit, trebuie de respectat cerinele pentru cine este destinat acest interior;Cheltuielile enorme ale mijloacelor bnesti si fore umane pentru asemenea construcii sunt ntreprinse tot timpul cu un calcul, pentru a tingerea scopului; Interioarele - locuina unde se va scurge viaa, coala unde se formeaz generaia tnar, teatrul, casa de cultur unde este cocertat odihna i cultura, intreprinderile de producere ca loc de munca; toate necesit crearea de fiecare dat a unui spaiu deosebit; Spaiul este construit in primul rnd n corespundere cu procesele ce se petrec n cladire, in funcie de destinaia aceste ia, este caracteristic ca spaiul interior s deserveasc petrecerea unor sau altor procese i s creeze un anumit confort; Interiorul se afl in dependen economic direct i de nivelul tehnico material a dezvolteii sociale, nivelul de inzestrare tehnic a locuinei este norma spaiului locativ i modul de via n el; Pentru a inelege frumosul, esteticul, acesta se dezvolt cu o tendin spre armonie, pentru a da imbold ca spaiul s fie scos n eviden de sub greutatea pereilor, monomietate i asemanarea n arhitectur, nu pot fi dispersate cele dou aspecte - confortul i esteticul; Este necesar studierea n parte a tuturor cerinelor n legatur cu petrecerea unui sau altui proces, studierea graficului miscrii, legturii corecte dintre ncperi principale i ncperi subordonate, nsusirea cerinelor optimale. Doar n rezultatul insuirii n complex a tuturor cerinelor poate fi gasit structura spaial optimal; La nsuirea spaiului vine s ne ajute aa tiina ca tipologia. Scopul ei este de a crea condiii optimale pentru petrecerea proceselor sociale concrete; Legatura dintre ncperi,utilajul i amplasarea lui, dimensiunea i forma spaiului necesar, acustica; toate aceste cerinte tiinifice sunt caracteristice pentru fiecare tip de incaperi a cldirii fiind social sau locativ. Cerintele concrete fa de spaiul de interior n procesul elaborrii proiectului de curs Alegerea spaiului necesar i parametrii ncperii. Aneliza multelateral a fiecrui process n parte, destinaia ncperii, zon din interior, alegerea corect a utilajului ethnic, asocierea stilului de exterior cu cel de interior, palet coloristic; Cerine fa de regimul de cldur i ventelare, iluminare, mediul de afar, amplasarea geografic, toate crend posibiliti psihologice optime pentru cei ce vor locui sau active n interiorul dat; Hotrrea schemei legturii funcionale dintre ncperile aparte i grupele de ncperi pentru acestea, cunoaterea legturii i graficul micrii n spaiu, nsuirea fluxului de oameni; Elaborarea a 3-5 variante posibile de amplasare a zonelor sistemei de ncperi din spaiul dat care s corespund funcionalitii i esteticului; Fiind gsii aceti parametric pentru un interior i schema legturii ntre acestea, este baza pentru alegerea i elaborarea principiului compoziional a schielor, pentru elaborarea proiectului de curs.

Bilet 2. 1. Construirea si formarea stilului, clasificarea lor. Stilul totalitatea procedeilor artistice a unei perioade de timp si traditiile unuui popor. Stilul in arhitectura de interior armonia elementelor de constructie si decor adica capacitatea legaturii elementelor interiorului in asa mod pentru a crea o armonie si unicitate. Stilurile se impart in 3 categorii : 1) Stiluri istorice ( retrostiluri) 2) Stiluri etnice ( ce tin de o natiune) 3) Stiluri moderne contemporane. Structura crearei unui stil : a) Reconstruirea stilului redare exacta mozeistica a stilului. b) Stilizarea pot fi mai multe repere ( accentul stilului; decorare) c) Eclectica legatura armonioasa a elementelor din diverse stilui. 2. Coloritul din interior conform virstelor, temperamentelor. S-a stabilit in urma cercetarilor stiitinfice ca oamenii de diferite varste sunt predispusila diferite culori si asociatiile acestora: -La 9 ani predispusi culorilor de rosu, rosu purpuriu, roz, prin asociatii puternice -La 11 ani preferintele se directioneaza catre oranj, galben si verde -La 12-13 ani baietii- culori de albastru, gri, negru -fetele violet si nuantele lui. Tendintele copiilor sunt foarte schimbatoare ca si dispozitia lor. De aceea pentru suprafete mai mari se folosesc nuante pastelate, iar piesele de mobilier, accesoriile, jucariile de culorile solicitate de ei. La varsta majoratului, doleantele sunt foarte contradictorii, de la palete pastelate si relaxante pana la cele contrastante. Varstnicii prefera gama de maro, culorile pamantii ce redau interiorului liniste, comfort si stabilitate. Culorile potrivit temperamentului Holeric persoana sociabila si energica, prefera culoarea rosie in combinatie cu verde.

Sangvinic persoana predispusa pentru galben in combinatie cu nuantele de violet. Flegmatic persoana ce prefera stabilitatea si linistea. Culoarea preferata verde in combinatie cu rosu, roz, oranj. Melancolic persoana binechibzuita, inchisa, cate odata inactiva. Culoarea preferata- albastru in asociatie cu nuante calde.

Bilet 3. 1. Stilul eclectic, factorii aparitiei lui de la sfirsitul secolului al XIX-lea. Stilul eclectic reprezinta o combinatie de doua-trei stiluri in asa fel incat sa se realizeze un tot unitar. Aflandu-se in contrast cu stilul minimalist, stilul electic este preferat mai ales de persoanele carora le plac incaperile incarcate. Este un stil imaginativ, care tine de talentul estetic si personalitatea fiecaruia. Paleta de culori folosita de adeptii stilului eclectic este diversa. Insa, ca o regula generala, culorile neutre sunt folosite in special pentru crearea fundalului si pentru piesele de mobilier de dimensiuni mari iar culorile mai indraznete, pentru accente si mici deta lii. De altfel, crearea de contraste reprezinta un element caracteristic al stilului eclectic. Cele mai intalnite culori folosite in amenajarea unei case in stil eclectic sunt diverse nuante de alb, crem, maro, gri si negru. Alegerea mobilierul tine de preferintele personale. Nu exista o regula in combinarea elementelor de mobilier, astfel ca ele pot fi clasice sau contemporane, sobre sau nonconformiste, apartinand unor stiluri total diferite. Texturile brute pot fi combinate cu materiale fine si elegante iar elementele uzate pot fi alaturate obiectelor finisate. De regula, se foloseste mobila apartinand unor epoci diferite ce sunt combinate intr-un mod neasteptat dar totusi logic. De exemplu, un fotoliu elegant, clasic, poate fi asezat langa o canapea cu linii minimaliste. De asemenea, stilul eclectic iti permite sa asezi in jurul unei mese simple scaune mai vechi, care apartin unor trenduri si culturi diferite. Insa toate aceste piese de mobilier trebuie sa aiba un punct in comun astfel incat sa se potriveasca unele cu altele, sa exprime o poveste. Totodata, sunt alese in asa fel incat, impreuna, contribuie la crearea unei atmosfere relaxanta sau tonica, eleganta si sofisticata sau nonconformista, in functie de preferinte. O tehnica de a crea un interior eclectic mai unitar este aceea de a folosi piese de mobilier din lemn de aceeasi culoare. O varianta asemanatoare este aceea de a potrivi materialele textile - tapiserii, draperii, stofe - din punct de vedere cromatic si al texturii. Stilul eclectic inseamna crearea de contraste atractive si neasteptate intre elementele vintage. Designerii eclectici nu se rezuma doar la stilurile foarte cunoscute, ci adopta si elemente apartinant unor stiluri locale, mai putin cunoscute publicului larg. Colectiile de piese de acelasi fel apartinand unor stiluri sau culturi diferite sunt un alt element caracteristic pentru stilul eclectic. Sau din contra, o casa amenajata in stil eclectic poate fi decorata cu obiecte colectionate din intreaga lume sau specifice unui anumit loc, dar care nu seamana neaparat unele cu altele. O alta tehnica specifica in decorarea unei locuinte in stil eclectic este dispunerea unui obiect disparat, care sa nu apartina nici unei tendinte folosite pentru decorarea camerei respective. Efectul oglinzilor asupra spatiului interiorului. Efectul major pe care oglinda il creeaza este acela de a conferi sentimetul de amploare. Astfel ca, incaperile mici si plictisitoare pot capata o noua infatisare, devenind luminoase, aerisite si spatioase, prin simpla pozitionare strategica a unor oglinzi in interior si fara costuri suplimentare. Mai mult decat atat, oglinda ne poate ajuta sa cream scenografii deosebite. "Stim cu totii ca magia oglinzii ne-a ajutat sa ne construim vise fermecate. In designul interior oglinda se comporta la fel: creeaza imagini surprinzatoare, greu de banuit pentru multi dintre noi. Partea cea mai placuta este ca impresia pe care o lasa reflexia imaginii este chiar reala. Intr-un spatiu relativ mic, cum ar fi un hol sau un dressig, oglinda dubleaza la propriu profunzimea imaginii. In cazul placarii unui stalp ajuns in mijlocul livingului din cauza unor modificari de compartimentare, oglinda are capacitatea de a-i diminua prezenta stanjenitoare in acel ambient", declara arhitectul Oana Nasta. (Sursa: Evenimentul Zilei) Un aspect important este legat de pozitionarea oglinzilor. Conform specialistilor plasarea oglinzii pe peretele perpendicular cu fereastra este cea mai indicata alegere. Oglinda va reflecta lumina naturala, facand ca spatiul sa para mult mai generos si mai luminos. Analizati cu atentie incaperea, astfel incat sa amplificati elementele care va plac si sa evitati colturile, pe care nu doriti sa le vedeti in varianta dubla. In acest sens, este recomandat sa plasati oglinda deasupra unui mobilier frumos lustruit sau eventual sa asezati lumanari inalte in fata acesteia. O alta abordare este aceea de a aduce exteriorul in interior prin amplasarea oglinzii langa fereastra. Pentru a produce un efect de prospetime si vitalitate plasati oglinzile langa plantele ornamentale. Amplasarea oglinzii in holul de la intrare reprezinta cea mai intalnita metoda de valorificare a efectelor acesteia. Fie ca optati pentru o oglinda de dimensiuni mari, care sa se intinda pe tot cuprinsul holului, fie ca alegeti varianta mai multor oglinzi micute, decorative, asezate unele langa altele, holul va deveni mai generos si spatiul mai primitor. In baie este indicat sa folositi oglinzile ovale, pe care sa le pozitionati una in fata celeilalte, astfel incat sa obtineti iluzia unui spatiu marit; ori deasupra cazii pentru ca undele apei sa se reflecte in mod seducator de-a lungul intregii incaperi. Inramata sau simpla, decorata cu diverse elemente pe suprafata ei sau dispuse pe rama; patrata, rotunda sau ovala, cu marginile ondulate sau ciobite, oglinda poate fi amplasata in orice colt al casei dvs. si se potriveste oricarui stil decorativ, de la cel romantic, la cel high-tech.

2.

Bilet 4. 1. Stilul Art Nouveau in interior, sarcini si caracteristici. Primul stil cu adevarat original al secolului XX, Art Nouveau nu se mai inspira din trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, curbele alungite si motivele vegetale fiind o dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului forjat pentru realizarea de detalii si ornamente. Primul stil cu adevarat original al secolului XX, Art Nouveau nu se mai inspira din trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, curbele alungite si motivele vegetale fiind o dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului forjat pentru realizarea de detalii si ornamente. Liniile alungite, sinuoase, savant curbate sunt motivul cel mai intalnit, intr-o incercare de imitare a siluetei unor plante agatatoare. Florile, frunzele si chiar semintele stilizate sunt definitorii pentru acest stil, atat ca reprezentari pe tesaturi sau tapete, cat si in forma tridimensionala, in ornamente si sculpturi. Are loc, dupa sobrietatea erei victoriene, o redescoperire a formei feminine si a lemnelor exotice, sticlei colorate, argintului si pietrelor semipretioase. Considerat un 'stil total', deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor artelor vizuale, de la arhitectura, design interior si arte decorative, pana la moda, pictura, designul afiselor si ilustratie, Art Nouveau a imbratisat metodele de productie industriale, spre deosebire de miscarile precedente, precum Arts&Crafts, care se axau pe tehnici manuale. Gama de culori a curentului Art Nouveau este destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de verde oliv, galben mustar si brun. Accentele violete, purpurii si albastru indigo completeaza o paleta retinuta, care lasa loc liber de manifestare jocului exuberant al formelor. Pentru a obtine un look in acest stil, sunteti pe drumul cel bun daca aveti o podea parchetata - de preferat, un parchet in nuante mai inchise, patat de vreme. Peretii vor fi fie varuiti in una dintre culorile dominante ale paletei, fie acoperiti cu tapet specific stilului, in modele vegetale si linii curbe. Flori stilizate, in special crini si maci, frunze, muguri, pene de paun, pasari si libelule - iata temele dominante pe care trebuie sa le cautati. Puteti opta fie pentru scaune drepte, cu spatar inalt, in maniera lui Mackintosh, fie pentru mobilier cu linii usor curbate si tapitat in modele florale stilizate. Asezarea placilor ceramice alterneaza pe cele albe cu cele cu model; sunt in mod special dezirabile placile cu modelul usor iesit in relief. Pentru iluminat, standardul perioadei este lampa Tiffany - acele lampi cu abajurul din sticla colorata. Originalele sunt foarte costisitoare, insa mai toate magazinele de calitate va pot pune la dispozitie reproduceri reusite, la un pret rezonabil. Sticla colorata este de altfel o alta pecete a stilului ce apare pretutindeni, de la lampi si obiecte decorative, la panouri incastrate in mobilier sau geamurile usilor.

Art Nouveau a influentat foarte mult si designul grafic, afisele unor designeri precum Jules Cheret si Alphonse Mucha avand o puternica tenta de epoca. Puteti sa va decorati peretii cu reproduceri ale acestor adevarate opere de arta, intarind ideea de Art Nouveau in care v-ati amenajat interiorul. Sticlaria stil Emile Galle si argintaria sunt alte accesorii importante pentru spiritul epocii. 2. Tipuri de iluminat si efectele asupra spatiului interiorului. Exista mai multe tipuri de iluminare, care se diferentiaza in functie de efectele pe care dorim sa le obtinem: - lumina pentru vedere presupune o iluminare generala, obtinuta prin plafoniere, lampadare si aplice; - lumina pentru privire trebuie sa ofere o maxima intensitate luminoasa, in acest scop folosindu-se lampi de masa si corpuri suspendate; - lumina pentru contemplare faciliteaza observarea unui tablou, a unei mobile, a unui obiect pretios, care este evidentiat in centrul unei insule de lumina spre care converg fasciculele luminoase directionate; - lumina care se contempla reprezinta un tip de iluminat cu rol exclusiv decorativ. Un sistem de iluminat modern trebuie sa indeplineasca in acelasi timp urmatoarele cerinte: sa fie functional, estetic si rentabil. Un mediu luminos inconfortabil produce scaderea randamentului activitatii umane, conducnd de multe ori si la efecte negative (afectiuni ale vederii, stres). In incaperile care sunt echipate cu plafoane casetate, lamelare sau din ghips-carton, iluminatul este realizat prin corpuri incastrate in plafoane, cea mai larga utilizare avnd-o CIL-urile echipate cu tuburi fluorescente si spoturi incastrate. Rezulta sisteme de iluminat care satisfac doar sarcinile vizuale, dar nu rezolva echilibrul ambiental al distributiei luminatoarelor. In cele mai multe cazuri apar contraste suparatoare intre corpul de iluminat si plafon, care duc la aparitia fenomenului de orbire psihologica. Efectul poate fi eliminat fie prin folosirea corpurilor de iluminat echipate cu gratare din aluminiu dublu para bolice sau cu dispersoare din policarbonat, fie prin folosirea unui iluminat indirect. Iluminatul indirect se poate realiza prin corpuri cu distributie asimetrica: aplice decorative, lampadare, proiectoare si spoturi incastrate orientabile. In cazul iluminarii camerei de zi, se recomanda combinarea mai multor tipuri de lumina. Obtinerea unei atmosfere calde, primitoare, se poate face prin combinarea luminii difuze a plafonierei cu fascicule de lumina concentrata, care vor fi directionate spre spatiile si obiectele reprezentative. Sublinierea unui colt important se face prin utilizarea unui corp de iluminat directionat care produce un con de lumina orientat. Zona pentru conversatie se poate pune in valoare prin amplasarea mai multor corpuri de iluminat directionate spre perete (wall-washer). Pentru bucatarie trebuie acordata o importanta deosebita mesei de lucru. Sunt recomandate lampile fluorescente care emana o lumina constanta si intensa. Tonalitatea lor alba si rece, care in alte spatii poate sa para neplacuta, confera bucatariei un aspect curat. Iluminatul bailor si grupurilor sanitare poate combina lumina de baza oferita de plafoniera cu o lumina localizata. Se recomanda alegerea unei lumini calde, care sa nu modifice structura cromatica a tenului. Importanta este iluminarea corespunzatoare a oglinzilor cu o lumina intensa, omogena si simetrica, care sa permita distingerea celor mai fine detalii in timpul machiajului sau al barbieritului. Pentru dormitoare este recomandata inlocuirea luminii difuze cu una localizata. Amplasarea corpurilor de iluminat la capetele patului si in vecinatatea dulapurilor favorizeaza obtinerea unei atmosfere calde si primitoare. Pentru pastrarea culorilor naturale sunt preferabile corpurile de iluminat cu incandescenta si cele halogene sau fluorescente cu lumina calda. Bilet 5. 1. Aspectul psihofiziologic al culorilor din interior. ALBUL- are un effect relaxant, energizant, purificator. In designul interior este folosit pentru a lumina o incapere, pentru a mari spatiul dar si pentru a inviora si a pune in valoare celelalte culori. GALBENUL revitalizeaza, inveseleste, imbunatateste memoria, dar stimuleaza si apetitul. Gratie luminozitatii pe care o confera, aceasta culoare sugereaza curatenia. Privita mult timp, da senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este suportabila. Studiile arata ca oamenii au tendinta sa isi piarda temperamentul mult mai repede in camere galbene. CAFENIUL da senzatia de confort si intimitate conferind un efect pozitiv intre oameni. Este des intalnita in combinatie cu alte nuantele obisnuite ale pamantului, precum maroniu, galben, portocaliu si bej. PORTOCALIUL emana energie, stimuleaza sistemul digestiv si elimina inhibitiile. Este o culoare veselie, insa pe suprafete intinse poate fi iritant. Nu este indicat sa folosesti portocaliul daca vrei sa creezi un mediu relaxant si calmant. ROSUL stimuleaza activitatea cerebrala, ridica adrenalina oferind energie si incredere. Fiind o culoare agresiva, rosul trebuie folosit in tonuri mai pale sau doar pentru contrast alaturi de culori mai relaxante. Culoarea rosie ar trebui folosita doar pentru a sublinia ceva, nu ca o culoare principala. Incaperile in care predomina culoarea rosie creeaza nervozitate. ALBASTRUL calmeaza, scade pulsul si respiratia, indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara . In exces, conduce la depresie. Studiile arata ca oamenii sunt mai productivi cand lucreaza intr-o camera albastra. Deseori albastrul se foloseste ca o culoare neutra, pentru a produce imbinarea mai multor culori. VERDELE calmeaza, ajuta la alungarea depresiilor si starilor de anxietate oferind autocontrol si armonie. Culoarea verde este perfecta pentru relaxarea fizica si psihica. ROZUL calmeaza, sporeste afectiunea si bunavointa. Studiile efectuate in mai multe inchisori au aratata ca atunci cand celulele prizonierilor sunt vopsite in roz, atitudinea agresiva se diminueaza vizibil, dar efectul nu este insa durabil. Dupa o expunere mai indelungata la aceasta culoare poate duce in final la o explozie de violenta. AURIUL culoarea perfectiunii spirituale, culoarea sfinteniei este maiestos, dar folosit numai in cantitati mici. Pentru a intelege mai bine semnificatia acestei culori este de ajuns sa ne gandim la icoane. MOVUL spiritualizeaza, linisteste, creeaza mister si accentueaza intuitia. Este o culoare asociata, in general, cu luxul, creativitatea, spiritualitatea si tot ceea ce este sofisticat. Are un efect benefic asupra starii mentale, sporind increderea in sine si forta spirituala. MAROUL este culoarea care infrange extravaganta. In unele cazuri, aceasta culoare creeaza o senzatie de tensiune. Este solid, de incredere si ajuta la creerea unei atmosfere neutre, confortabile si primitoare. NEGRU este puternic, indraznet si foarte intens. Aceasta culoare are efecte psihologice de neliniste, retinere, depresie, introversie. Pusa pe un perete va da impresia de adancime, greutate . Poate fi utilizata ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori.

2.

Sarcini generale de formare interiorului locuintelor in stilul national moldovenesc. Interioarele moldovenestiii sunt caracteristice obiectele de artizanata mesterilor populari ex: -impletiturile din paie de griu ,ovas ,orz. -palarii -impletiturile sin papura salcie mese fotolii,canapele ,suvenire nationale,prosope ,broderii,costum national,covor moldovenesc,lancer,paretare Olaritul,obiecte de uz casnic,decorative, pu diverse evenimente speecifice zonei prin dcor si forme.

Arta lemnului-dcor inter.exter. casei,piesele de mobilier,geamuri usi,tavan,stilpi de coloane porti. Piesele de mobile r poarta amprenta st.German Beidermaier. Lazilor pu pastrarea podoabelor sunt ferecate in metal forjat.Acestea au functia de pastrare a obiectelor pu sezur ,somn. Dulapul,bufetele-pu pastrarea obiectelor ceramice decorative,tacimurile pu masa sunt pe picioare inalte de forme a pilastrului sau balustrului cu incrustrare. Mobila de sezut-bancheta ,banca fara speteaza pu 2 persoane e asternut cu un paritar llucrat.Peretii sunt varuitzi sau zugraviti in elemente florale akoperiti cu covoare sau lancer,prosoape ,cost. National ,policioare cu obiecte ceramic.Ferestrele sunt din lemn cu incrustatii erau acoperite cu prosoape ca draperii.Podele din scindura lata,slefuita si lakuita,vopsita cafeniu.Tavanul e varuit sustinut din grinzi cu incrustatii sau panouri cu incrustatii.Accent stil MD-semineul e soba si cuptorul decorat cu placi de ceramica cu policioare pe care se aseaza farfurii,ulcioare.Paleta color-alb perete,negru,toate culorile cromatice saturate cu o bogata ornament.

Bilet 6. 1. Sarcini generale de formare a interiorului locuintelor in stil modern. La baza formarii stilulului au fost reprezentantii Le Corbusier W.Gropius sc.Bauhaus. Accentul stilului se pune m.m pe plane orizontale decit pe vertical iar in practica aceasta a avut efectul unei arhitecturi reduse la otel,lemn din pluta ,caramida si stikla.Principala gama coloristica sunt cele din nuante pastelate,de la alb bej gri si alte nuante iar intr-un interior peretii puteau fi zugraviti in diferite culori.Ferestrele ocupau spatii foarte mari incadrate in rame metalice sau din caramizi de stikla cel mai des neacoperite.Intrun interior erau mai multe surse de iluminat si oglinzi.Piesele de mobilier mai aveau linii drepte la colturi rotungite de nivel f. jos cu picioare din lemn sau otel cromat. Mesele erau cu suprafata de stikla ku putine acesorii dar scumpe.Decoratia stilului modern se reduce la ornamente cu linii calde si reci.Podelele sunt simple si fine din parchet,gresie ,linoleum de pluta,acoperite cu covoare de culoare neuter sau cu desen geometrizat.Interioarele moderne sunt considerate reci si minimaliste mai mult destinate pu pers.pretentioase sau celebatare iar deviza e cu cit mai putin cu atit mai bine.Interioarele modern sunt considerate relaxante binevenite pu birouri,magazine si mansard. Coloritul din interior conform virstelor, temperamentelor.

2.

Coloritul din interior S-a stabilit in urma cercetarilor stiitinfice ca oamenii de diferite varste sunt predispusila diferite culori si asociatiile acestora: - La 9 ani predispusi culorilor de rosu, rosu purpuriu, roz, prin asociatii puternice - La 11 ani preferintele se directioneaza catre oranj, galben si verde - La 12-13 ani baietii- culori de albastru, gri, negru -fetele violet si nuantele lui. Tendintele copiilor sunt foarte schimbatoare ca si dispozitia lor. De aceea pentru suprafete mai mari se folosesc nuante pastelate, iar piesele de mobilier, accesoriile, jucariile de culorile solicitate de ei. La varsta majoratului, doleantele sunt foarte contradictorii, de la palete pastelate si relaxante pana la cele contrastante. Varstnicii prefera gama de maro, culorile pamantii ce redau interiorului liniste, comfort si stabilitate. Culorile potrivit temperamentului Holeric persoana sociabila si energica, prefera culoarea rosie in combinatie cu verde. Sangvinic persoana predispusa pentru galben in combinatie cu nuantele de violet. Flegmatic persoana ce prefera stabilitatea si linistea. Culoarea preferata verde in combinatie cu rosu, roz, oranj. Melancolic persoana binechibzuita, inchisa, cate odata inactiva. Culoarea preferata- albastru in asociatie cu nuante calde.
Bilet 7. 1. Factorii ce definesc interiorul pentru stilul minimalist. Interioarele se creaza prin compozitii monochrome cu spatii mari si luminoase ,cu mobilier strict necesar nimik in plus.Piesele de mobilier sunt de nivel jos cu picioare din lemn sau otel cromat sau fara picioare. Mesele cu suprafete din sticla sau lacuite la fel aveau un nivel jos.Specialistii stilului aveau urmatoarele cerinte -minimum de culori in int. -simplitatea oformarii -geometrizarea formelor -nu linie spirala -deviza-putin deacum e mult -expresivitatea in int. e obt de contrastul alb negru -folosit beton piatra nat. stikla -suprafeti lacuite -vaze de forme simple cu o singura floare aurie sau argintie. Teoria coloristica tipurile anului. Acesta teorie se aplica si in designul interior.Conform teoriei asociatiile coloristice propun sa fie create dupa paleta coloristica a anotimpurilor anului. Sa stability ca in fiecare anotimp domina cite o culoare din cele trei de baza:rosu ,galben albastru. Aceasa culoare va domina cu nuantele ei formind asociatii cu celelte culori din spatiu.Primavara este prezenta in interior prin culoarea galbena .Culorile vor fi nuantzate cu ea capatind aspect calde usoare si vesele. Vara este adusa in interior prin kuloarea albastru verzuie,interioarele vor fi de culoare de nuante racite,elegante ,pastelate cu aspect proaspat. Toamna ne vine cu culoarea rosie formind asociatii calde,nuante pamintii saturate. Iarna ne vine in interior prin culoarea albastra in asociere cu alba si contraste tonale. In crearea Asociatiilor coloristice pu un aprtament pu fiecare zona in parte este de amplasat correct conform cerintelor, culoriile de nuante calde si lumini in interior nordice,nuantele reci pu partea sudica,cu multa luina solara,insa este necesar de tinut cont de virsta si temperamental locatarilor.

2.

Bilet 8. 1. Elementele ce caracterizeaza interiorul in stilul art deco. Este un stil eclectic ce imbina in sine elemente in stil African ,japonez,egiptean elemente din rococo.In interior pe un perete ,ca centru compositional este un panou cu elemente stilizate de flori sau cu forme abstracte. Podeaua este acoperita cu parchet,linoleum, faianta, cu un desen geometric,sau in table de sah asternute cu covoare nu prea mari cu desene geometrice,pielicele de animal-zebra,leopard,urs,geamurile erau decorate cu draperii in lambrichin,cu konacuri la margine,iar desenul il forma elementele geometrice,eventaie sau roze solare. Iluminarea se realizeza din mai multe surse.Lampele de masa unde suportul forma o mina cu o minge sau silueta unui om,iar forma abajurului era cilindrica.Oglinzile de forma ovala,rotunde puteau fi cu rame sau fara de forme mari sau mici,pe un perete alturat.Piesele de mobilier aveau tapiserii

din texture multikolore sau din piele alba si neagra cu forme drepte sau a rocaliniei cu picioare joase di otel cromat. Patul avea spatele din lemn de culoare alba cu forme rocaliniei stilizate pe margini cu conacuri. Stilul adduce piese noi de mobilier-masa pu cafea,barul pu bauturi in stikle, cu picioarele din otel cromat,scaunul de forme calde din plastic.Piesele de mobilier din int erau amenajate in trepte. Acesoriile sunt sculpture mici din bronz din fier forjat pasari si animale plante vii si palmieri. 2. Conditiile necesare ale unui iluminat de calitate. n cazul n care lipsa de lumina naturala din cauza umbrire de vegetaie, oferind demolarea de copaci;n cazul zonelor de interior, cu lumin natural suficient i insuficient - schimbarea pozitiei de locuri de munc i de circulaie a acestora n zona cu lumin natural suficient;redecorarea camerei cu materiale uoare de finisare, precum i msurtorile ulterioare de control Keo.n fiecare caz, dup analizarea situaiei i luate msurile corespunztoare trebuie s fie nscris ntr-un plan de aciune pentru mbuntirea condiiilor de munc ale angajailor

Bilet 9. 1. Elementele decorative ce caracterizeaza interiorul in stilul pop-art. Curentul pop-art apare prin anii 50, la inceput in artele plastic ca o miscare avangardista in designul interior se manifesta prin elaborarea formelor indraznete a pieselor de mobilier, ft stilizate, din material ieftine. Piesele de mobile cu forme vangardiste- un mar, o mina, canap in forma de buze, sau alte forme- cu o mare captuseala, sunt acoperite cu textile, iar mai apoi si cu piale. Din interior practice lipsesc dulapurile. Toate lucrurile sunt pastrate in lazi sau nise. Deviza:astazi am folosit, mine am aruncat. Tot int era un colorat viu, atit peretii cit si tav anul cu lumini multicolore, podeaua, peretii cu forme diverse, colorate, iar pe un perete, ca centru compositional era fotografia- tabloul idolului grupului, iar in fata o scena in trepte. Designul pop art este destinat mai mult cafenelelor restaurantelor, salilor de agreement, dar si apartamentelor, persoanelor ce prefer muzica, arta, religie. Aceste decoratiuni ale stilului pop art sau pastrat pina la finele anilor 70 insa si pina astazi pies ele de mobilier sunt utilizate in diverse interioare. Caracteristicile interioarelor in stilul etnic rustic si country. Acest stil este in primul rand un stil al contrastelor, a carui prima caracteristica o reprezinta excesul de lemn. Country se adapteaza specificului fiecarei zone geografice, de aceea se vorbeste de un stil english country, french country, american country etc. Stilul country mizeaza pe confort si design rustic, si anume coarne de cerbi pe pereti, piei de animale, parchet, seminee, vase din lut, vaze cu flori uscate, covoare pufoase din lana, pleduri cu franjuri, linguri si boluri din lemn ornamentale, fotografii inramate, cosuri din nuiele si, in general, multe materiale tip vintage. Mobilierul este simplu, lucios, cu linii drepte si aspect invechit, cu foarte putine ornamentatii si in culori inchise. Aspectul de vechi al mobilei este pus in contrast cu diverse accesorii, vase de portelan atarnate pe pereti, sfesnice din cristal, tablouri in culori calde, perne cu motive florale, pereti tapetati in culori deschise, veioze cu abajurul mare, din panza, tablouri cu rama subtire din lemn aurit patinat. Draperiile sunt un accesoriu nelipsit pentru acest stil. Ele aduc o nota de eleganta intregii incaperi. De asemenea, sunt preferate mesele inalte, rotunde, acoperite de fete de masa brodate, lustrele cu multe brate cu aspect invechit, cuierele stil dulap, oglinzile mari inramate pentru baie.Culorile specifice acestui stil sunt negru, rosu inchis sialb pentru mobile, iar accesoriile au culori florale stralucitoare. Stilul country este preferat mai ales la decorarea caselor, deoarece stilul merge foarte mult pe o armonizare a interiorului cu exteriorul.

2.

Bilet 10. 1. Sarcinile generale de formare a interiorului locuintelor in stilul high tech. Termenul high tech este o prescurtare de la :tehnologie inalta Stilul high-tech simbolizeaza reflectarea veacului inaltelor tehnologii. Stilul imbina in sine constructii metalice, din sticla, elemente ingineresti. Un reprezentant al arh high tech este centru de arte George Pampedau din Franta, ce reprezinta o construcite din tari metalice si pereti de sticla. Stilul high tech propaga estetica minimalista din interior folosindu-se mat. Ca metal, sticla, plasticul, lemnul. Piesele de mobile cu o captuseala mare practice toate erau pe rotile cu forme stilizate si culori vii pt accentual interiorului. In int zonarea se facea prin usi mari prin sticla in rame din aluminiu dddin rotile. Principiile decoratiunii ale geamurilor sunt jaluzelele vertical sau orizontale din lemn, metal, plastic, dar ft rar si draperii fine. Peretii cu suprafete netede sunt zugraviti in culori alb, gri, bej, ocru fara tapete si decoratiuni, doar cele ce formau dungi, fisii. Pe podea un covor monocrom. Int high tech repr niste nave cosmic, in calitate de piese de mobilier era folosit fotoliu stomatologic, tacimuri pt mese, colbe, epruvete. Iluminarea ramine in interior si pe nivele, din corpuri cu forme conice, cilindrice alungite. Categoric se exclude candelabrele clasice. Un accesoriu neaparat pt int high tech este calculatorul si alte tehnologii. Semineu cel mai des cu fete metalice, cu gaz sau lumina, se amplaseaza la mijlocul interiorului. Int in stilul high tech sunt destinate farmaciilor, magazinelor, caselor de frumusete. Caracteristicile interioarelor in stilul etnic African. Mobilierul in stil african este realizat in intregime din lemn. Fac parte din aceasta cultura fie piesele de mobilier cu suprafete lucioase fie mobile cu intarsii sau cele pictate de mana cu culori aprinse. Intarsiile si picturile reprezinta in majoritatea cazurilor figuri geometrice si adesea simbolice cum sunt, spre exemplu, spiralele. Este vorba in orice caz de un mobilier simplu, in linii geometrice destul de curate. Sunt foarte raspandite in aceasta cultura dulapuri de forma triunghiulara, perfecte pentru dormitoare si pentru camere de zi, precum si cele in forma de scara, capabile sa creeze planuri de sprijin pentru orice tipologie de accesorii. In mobilierul african de mare importanta se bucura diversele tipuri de scaune. Cele ample si comode sunt adesea combinate cu scaune cu forme particulare, cele mai raspandite avand forma de mana. Din multitudinea pieselor pe care se sta sunt si divanele si fotoliile, in intregime imbracate in materiale naturale si adesea cu fibre impletite. Sunt intotdeauna impodobite cu perne decorative, de dimensiuni mari, foarte moi si primitoare, realizate tot din maeriale naturale. Nu lipsesc nici piesele complementare mobilierului care redau prin tonalitatile lor culorile pamantului. Tonuri neutre cum sunt bejul si maroul se asorteaza perfect cu portocaliul, cu rosul sau galbenul. Culorile de acest tip apar pe rame, pe oglinzi, pe tesaturi, pe lampi. Pentru a nu mai vorbi de tablourile in stil african ce reprezinta peisaje sau scene din viata cotidiana. Sunt extrem de placute si admirate tablourile ce simbolizeaza viata animalelor, in special a elefantilor, executate in broderii de matase si incadrate de rame sculptate din lemn scump. Pielea este un material foarte des folosit in confectionarea taburetilor colorati ce stau alaturi de sofale sau scaune, dar si pentru realizarea abajururilor de forme neobisnuite, precum si a sfesnicelor. Aceste lampi de forme neobisnuite ofera in casa o lumina difuza, creand o atmosfera calda, armonioasa si plina de intimitate. Piesele de mobilier in stil african se asorteaza fara dificultate cu orice alt stil de mobilier, fiind capabile sa aduca un plus de caldura si sa ofere o placuta ambianta si in casele mobilate in orice alt stil, cu totul diferit.

2.

Bilet 11. 1. Destinatia si continutul stilului postmodern in interior. Nemultumirele privind stilul modern sau inceput prin anii 60. Ca baza au servit mai multe publicatii ale arhitectilor precum Robert Vanituri, ce argumenteaza ca orice interior redus la forme geometrice pure, il lipsea din valoarea istorica a acestuia era un stil snobbism intelectual Deviza: mai putin inseamna plictisitor Daca stilul postmodern a avut un punct de plecare acesta a fost cartea lui Robert Venturi. Stilul portmodern domneste intre a nii 70-80, insa o determinare temeinica a stilului nu exista. Se indeparteaza scenele rigide ale rationalismului si funtionalismului, recurgind la elementele clasice, dar intr-o perspective plina de ironie groteasca, bizara, caricatuala, fantastica. Postmodernismul practica des retrospective eclectizarii, formele clasice traditionale, combinindu-se intr-un interior astfel pentru a le contrapune. Intrun int postmodern peretii erau zugraviti in culori diferite puternice, la o masa puteau fi asezate scaune de aceeasi forma, insa culori diferite, o sculptura clasica putea fi amplasata intro nisa neagra si altele. Accesorii pt interior se utilizeau tablourile fovistilor si suprarealistilor.

2.

Caracteristica interioarelor in stilul etnic Indian. Indienii autentici au o legatura speciala cu divinitatea si tind sa se inconjoare de obiecte care le amintesc de aceasta legatura stransa. De aceea, stilul indian trimite catre idolii si practicile culturale si religioase care pot fi incorporate in design-ul interior prin accesorii decorative, mobila sculptata cu detalii fine si complicate. Obiectele de mobilier tipic indiene sunt adevarate opere de arta. Realizate din lemn masiv, exotic (rattan, mahon), uimesc prin bogatia detaliilor si prin finetea cu care artizanii reusesc sa sculpteze mici figurine, elemente florale, arabescuri. Culoarea predominanta pentru mobila este negrul intens, dar se poate folosi si un maro inchis, rosiatic, sau chiar tonuri de bej. Tesaturile sunt realizate manual din materiale naturale si pictate cu vopseluri naturale, iar varietatea materialelor luate din natura este intregita de rogojinile, perdelele si scaunele din bambus si rachita impletita. Sunt preferate statuetele din lemn ce reprezinta zei sau scene din viata cotidiana, vasele din lut si florile naturale in ghivece din lut. Pana si veiozele sunt realiate din acelasi material cu abajur din rachita sau bambus. Si borcanele cu condimente pot deveni accesorii pentru camera de zi. O camera indiana este plina de accesorii cu forme, culori si texturi variate, de unde vine si senzatia de complicat, de prea plin. Unde locul permite, se pot folosi cateva vase de lut, impreuna cu statuete din lemn, unul sau doua ghivece cu flori. Niciodata nu e prea mult. In ce priveste plantele, sunt preferate cele bogate, cu frunze mari, de altfel plante tipice zonelor calde. Evident ca muscatele sau violetele de parma nu-si au locul intr-o casa indiana. Pernutele reprezinta un accesoriu aparte care nu poate lipsi dintr-o astfel de casa. Canapeaua, fotoliile, patul, scaunele, taburetii, toate pot fi decorate cu pernute multe, in culori variate, cu detalii aurii. De altfel, galbenul auriu este o culoare nelipsita din camera indiana. In general, stilul indian este dominat de culorile pamantului : negru, maro inchis, rosu inchis, galben pal. Foarte rar, se gaseste o pata de verde sau albastru.

Bilet 12. 1. Caracteristica interioarelor in stilul etnic japonez. Interioarele japoneze se caract. Prin rafinament, armonie dintre om si natura, deschidere si functionalitate in interior. Stilul japonez este retinut si ordonat, nu contine multe elemente de dcor, promoveaza convetuirea intr-un spatiu in care piesele de mobile sunt de nivel jos si foarte esentiale. Amenajarile int japoneze este obtinuta prin intermediu nuantelor neutre. Podelele sutn acoperite cu mici covorase tatami de dimensiuni standarte. Tatami sunt niste rogojini din paie de orez, avind 2 straturi: partea de deasupra este acoperita cu o pinza moale. Tatomi servesc ca pardosele pt podea si ca functie de pat pt somn, fiind intoarse pe alta fata. Bambusul, piatra, lemnul si alte material ofera baza pt o paleta relaxanta de culori precum tonuri de maro, gri, verzui. Tiparele florale si culorile fine sunt incorporate in ceramic decorative, tesaturi, paravane pliabile, cu care se zoneaza spatiile, sau panouri scoji ce sunt niste rame din lemn, acoperite cu hirtie de orez, ce servesc drept usi, ferestre. Geamurile sunt acoperite cu jaluzelele din bambus sau draperii japoneze numite nerou -pinza ce se fixeaza pe 2 betisoare sus si jos. Iluminarea in interior japoneze cit mai multa lumina naturala sau artificial, cu lampadale de forme cilindrice, inrelite cu hirtie de orez. Accesorii- mici fantezii arteziene, compozitii florale din orhidee, planta bonsai, diferite tablouri, evantaie si umbrele. Stilul ja ponez se bazeaza pe asimetrie in amenajari int pe nuante deschise, linii drepte, nu recunosc accesorii straine. Caracteristica interioarelor in stilul etnic chinez. Designul chinez se remarca prin culori stridente a pieselor de mobile cu accesorii de o bogata ornamentatie. Piesele de mobilier massive prezinta modele din lemn sculptate cu vopseli manualte in locuri de tonuri ft inchise sau din bambus. Accesorile de interior formeaza acelasi stil de prelucrare, cu motive animaliere, presume maimuta si dragonii. Obiecte de valoare din interioarele chinezesti sunt cele de portelan, in culori vii, vaze de dimensiuni mari si mici cu motive complexe pictate intr-o gama cromatica sau rezervate la alb si albastru. La fel sunt prezente caravanele pliabile, invelite cu matase cu picture, picture murale sau placute decorative pe care sunt prezentate diverse scene din legend nationale in culori vii, servesc la dcor interiolului. Rosul este culoarea de baza in designul de int Asiatic, deoarece in cultura chineza rosul simbolizeaza noroc, pasiune, energie. Pe linga rosu se utilizeaza culoarea galbena, considerate culoarea imparatului, verde, albastru-pace, seninatate. Lampadalele din hirtie sau impletite sau din metal forjat au diverse forme- prismatice, sferice si alungite in diverse culori, cel mai des rosu pentru ilum. Diverselor interioare sau festivitatii, actuale si la sarbatorile noastre. Un element al stilului chinez sunt grilele- ornamente stilizate in linii drepte cu elemente mitologice ft des folosite la zonarea interiorului, decorarea geamurilor, usilor, panouri pe pereti de culoari inchise din lemn. Accesorii- rame cu diverse citate, vaze chinezesti, obiecte de cult, picture pe matase.

2.

Bilet 13. 1. Stilul Art Nouveau in interior, promotori ai stilului. Primul stil cu adevarat original al secolului XX, Art Nouveau nu se mai inspira din trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, curbele alungite si motivele vegetale fiind o dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului forjat pentru realizarea de detalii si ornamente. Primul stil cu adevarat original al secolului XX, Art Nouveau nu se mai inspira din trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, curbele alungite si motivele vegetale fiind o dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului forjat pentru realizarea de detalii si ornamente. Liniile alungite, sinuoase, savant curbate sunt motivul cel mai intalnit, intr-o incercare de imitare a siluetei unor plante agatatoare. Florile, frunzele si chiar semintele stilizate sunt definitorii pentru acest stil, atat ca reprezentari pe tesaturi sau tapete, cat si in forma tridimensionala, in ornamente si sculpturi. Are loc, dupa sobrietatea erei victoriene, o redescoperire a formei feminine si a lemnelor exotice, sticlei colorate, argintului si pietrelor semipretioase. Considerat un 'stil total', deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor artelor vizuale, de la arhitectura, design interior si arte decorative, pana la moda, pictura, designul afiselor si ilustratie, Art Nouveau a imbratisat metodele de productie industriale, spre deosebire de miscarile precedente, precum Arts&Crafts, care se axau pe tehnici manuale. Gama de culori a curentului Art Nouveau este destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de verde oliv, galben mustar si brun. Accentele violete, purpurii si albastru indigo completeaza o paleta retinuta, care lasa loc liber de manifestare jocului exuberant al formelor. Pentru a obtine un look in acest stil, sunteti pe drumul cel bun daca aveti o podea parchetata - de preferat, un parchet in nuante mai inchise, patat de vreme. Peretii vor fi fie varuiti in una dintre culorile dominante ale paletei, fie acoperiti cu tapet specific stilului, in modele vegetale si linii curbe. Flori stilizate, in special crini si maci, frunze, muguri, pene de paun, pasari si libelule - iata temele dominante pe care trebuie sa le cautati. Puteti opta fie pentru scaune drepte, cu spatar inalt, in maniera lui Mackintosh, fie pentru mobilier cu linii usor curbate si tapitat in modele florale stilizate. Asezarea placilor ceramice alterneaza pe cele albe cu cele cu model; sunt in mod special dezirabile placile cu modelul usor iesit in relief. Pentru iluminat, standardul perioadei este lampa Tiffany - acele lampi cu abajurul din sticla colorata. Originalele sunt foarte costisitoare, insa mai toate magazinele de calitate va pot pune la dispozitie reproduceri reusite, la un pret rezonabil. Sticla colorata este de altfel o alta pecete a stilului ce apare pretutindeni, de la lampi si obiecte decorative, la panouri incastrate in mobilier sau geamurile usilor. Art Nouveau a influentat foarte mult si designul grafic, afisele unor designeri precum Jules Cheret si Alphonse Mucha avand o puternica tenta de epoca. Puteti sa va decorati peretii cu reproduceri ale acestor adevarate opere de arta, intarind ideea de Art Nouveau in care v-ati amenajat interiorul. Sticlaria stil Emile Galle si argintaria sunt alte accesorii importante pentru spiritul epocii.

2.

Tipuri de becuri pentru iluminarea de interior.

Becuri cu incandescenta - sunt becurile cu filament care se gasesc in magazine de zeci de ani. Culoarea luminii emise este calda si discreta, putand fi asemanata cu lumina naturala. Nivelul de lumina emisa poate fi foarte usor controlat, pentru ca becurile de acest gen se gasesc intr-o varietate relativ larga de tipuri (15, 25, 40, 60, 75, 100, 150 W); in plus, bulbii se gasesc in forme diferite si chiar fabricati din tipuri variate de sticla. Desi cel mai des intalnite sunt cele din sticla transparenta sau alba (mai ales pentru ca ''imblanzesc'' lumina emisa), se gasesc si becuri cu sfera de sticla fabricata din sticla mata, colorata. Tuburi fluorescente - ofera o lumina asemanatoare cu cea naturala, desi nu la fel de blanda si discreta ca cea emisa de becurile incandescente. Se gasesc la preturi mai mari, dar dureaza mai mult timp. In timp, e posibil sa le considerati o adevarat investitie. Pentru ca dureaza destul de mult timp (chiar si 7 ani) sunt ideale pentru zonele mai greu accesibile. In afara de forma obisnuita (tub lung sau tor), becurile fluorescente se gasesc si in forma de sfere cu soclu, care se potrivesc la multe corpuri de iluminat sau plafoniere. Avantajul este ca nu se incalzesc ca si becurile cu incandescenta. Becuri cu halogen - sunt mai noi decat celelalte si emit o lumina dura, alba, care face culorile din incapere sa para mai intense. Desi acum sunt mai raspandite si mai ieftine decat in anii 1990, becurile cu halogen sunt inca mai scumpe in comparatie cu cele incandescente. Un lucru interesant de stiut despre becurile cu halogen este ca, desi au fost concepute pentru a rezista mai mult timp decat celelalte, sunt afectate de praf si uleiuri/grasimi (chiar si grasimea de pe maini).

Bilet 14. 1. Stilul postmodern in interior, sarcini si caracteristici. Nemultumirele privind stilul modern sau inceput prin anii 60. Ca baza au servit mai multe publicatii ale arhitectilor precum Robert Vani turi, ce argumenteaza ca orice interior redus la forme geometrice pure, il lipsea din valoarea istorica a acestuia era un stil snobbism intelectual. Deviza: mai putin inseamna plictisitor. Daca stilul postmodern a avut un punct de plecare acesta a fost cartea lui Robert Venturi. Stilul portmodern domneste intre anii 70-80, insa o determinare temeinica a stilului nu exista. Se indeparteaza scenele rigide ale rationalismului si funtionalismului, recurgind la elementele clasice, dar intr-o perspective plina de ironie groteasca, bizara, caricatuala, fantastica. Postmodernismul practica des retrospective eclectizarii, formele clasice traditionale, combinindu-se intr-un interior astfel pentru a le contrapune. Intrun int postmodern peretii erau zugraviti in culori diferite puternice, la o masa puteau fi asezate scaune de aceeasi forma, insa culori diferite, o sculptura clasica putea fi amplasata intro nisa neagra si altele. Accesorii pt interior se utilizeau tablourile fovistilor si suprarealistilor.

2.

Efectele iluminarii si oglinzelor asupra spatiului interiorului. Un sistem de iluminat modern trebuie sa indeplineasca in acelasi timp urmatoarele cerinte: sa fie functional, estetic si rentabil. Un mediu luminos inconfortabil produce scaderea randamentului activitatii umane, conducnd de multe ori si la efecte negative (afectiuni ale vederii, stres). In incaperile care sunt echipate cu plafoane casetate, lamelare sau din ghips-carton, iluminatul este realizat prin corpuri incastrate in plafoane, cea mai larga utilizare avnd-o CIL-urile echipate cu tuburi fluorescente si spoturi incastrate. Rezulta sisteme de iluminat care satisfac doar sarcinile vizuale, dar nu rezolva echilibrul ambiental al distributiei luminatoarelor. In cele mai multe cazuri apar contraste suparatoare intre corpul de iluminat si plafon, care duc la aparitia fenomenului de orbire psihologica. Efectul poate fi eliminat fie prin folosirea corpurilor de iluminat echipate cu g ratare din aluminiu dublu parabolice sau cu dispersoare din policarbonat, fie prin folosirea unui iluminat indirect. Iluminatul indirect se poate realiza prin corpuri cu distributie asimetrica: aplice decorative, lampadare, proiectoare si spoturi incastrate orientabile. Efectul major pe care oglinda il creeaza este acela de a conferi sentimetul de amploare. Astfel ca, incaperile mici si plictisitoare pot capata o noua infatisare, devenind luminoase, aerisite si spatioase, prin simpla pozitionare strategica a unor oglinzi in interior si fara costuri suplimentare. Mai mult decat atat, oglinda ne poate ajuta sa cream scenografii deosebite. "Stim cu totii ca magia oglinzii ne-a ajutat sa ne construim vise fermecate. In designul interior oglinda se comporta la fel: creeaza imagini surprinzatoare, greu de banuit pentru multi dintre noi. Partea cea mai placuta este ca impresia pe care o lasa reflexia imaginii este chiar reala. Intr-un spatiu relativ mic, cum ar fi un hol sau un dressig, oglinda dubleaza la propriu profunzimea imaginii. In cazul placarii unui stalp ajuns in mijlocul livingului din cauza unor modificari de compartimentare, oglinda are capacitatea de a-i diminua prezenta stanjenitoare in acel ambient", declara arhitectul Oana Nasta. (Sursa: Evenimentul Zilei) Un aspect important este legat de pozitionarea oglinzilor. Conform specialistilor plasarea oglinzii pe peretele perpendicular cu fereastra este cea mai indicata alegere. Oglinda va reflecta lumina naturala, facand ca spatiul sa para mult mai generos si mai luminos. Analizati cu atentie incaperea, astfel incat sa amplificati elementele care va plac si sa evitati colturile, pe care nu doriti sa le vedeti in varianta dubla. In acest sens, este recomandat sa plasati oglinda deasupra unui mobilier frumos lustruit sau eventual sa asezati lumanari inalte in fata acesteia. O alta abordare este aceea de a aduce exteriorul in interior prin amplasarea oglinzii langa fereastra. Pentru a produce un efect de prospetime si vitalitate plasati oglinzile langa plantele ornamentale. Amplasarea oglinzii in holul de la intrare reprezinta cea mai intalnita metoda de valorificare a efectelor acesteia. Fie ca optati pentru o oglinda de dimensiuni mari, care sa se intinda pe tot cuprinsul holului, fie ca alegeti varianta mai multor oglinzi micute, decorative, asezate unele langa altele, holul va deveni mai generos si spatiul mai primitor. In baie este indicat sa folositi oglinzile ovale, pe care sa le pozitionati una in fata celeilalte, astfel incat sa obtineti iluzia unui spatiu marit; ori deasupra cazii pentru ca undele apei sa se reflecte in mod seducator de-a lungul intregii incaperi. Inramata sau simpla, decorata cu diverse elemente pe suprafata ei sau dispuse pe rama; patrata, rotunda sau ovala, cu marginile ondulate sau ciobite, oglinda poate fi amplasata in orice colt al casei dvs. si se potriveste oricarui stil decorativ, de la cel romantic, la cel high-tech.

BIlet 15. 1. Stilul pop-art in interior, sarcini si caracteristici. Curentul pop-art apare prin anii 50, la inceput in artele plastic ca o miscare avangardista in designul interior se manifesta prin elaborarea formelor indraznete a pieselor de mobilier, ft stilizate, din material ieftine. Piesele de mobile cu forme vangardiste- un mar, o mina, canap in forma de buze, sau alte forme- cu o mare captuseala, sunt acoperite cu textile, iar mai apoi si cu piale. Din interior practice lipsesc dulapurile. Toate lucrurile sunt pastrate in lazi sau nise. Deviza:astazi am folosit, mine am aruncat. Tot int era un colorat viu, atit peretii cit si tav anul cu lumini multicolore, podeaua, peretii cu forme diverse, colorate, iar pe un perete, ca centru compositional era fotografia- tabloul idolului grupului, iar in fata o scena in trepte. Designul pop art este destinat mai mult cafenelelor restaurantelor, salilor de agreement, dar si apartamentelor, persoanelor ce prefer muzica, arta, religie. Aceste decoratiuni ale stilului pop art sau pastrat pina la finele anilor 70 insa si pina astazi piesele de mobilier s unt utilizate in diverse interioare. Sarcini generale de formare a interiorului locuintelor in stilul national moldovenesc. Interioarele moldovenestiii sunt caracteristice obiectele de artizanata mesterilor populari ex: -impletiturile din paie de griu ,ovas ,orz. -palarii -impletiturile sin papura salcie mese fotolii,canapele ,suvenire nationale,prosope ,broderii,costum national,covor moldovenesc,lancer,paretare Olaritul,obiecte de uz casnic,decorative, pu diverse evenimente speecifice zonei prin dcor si forme. Arta lemnului-dcor inter.exter. casei,piesele de mobilier,geamuri usi,tavan,stilpi de coloane porti.

2.

Piesele de mobile r poarta amprenta st.German Beidermaier. Lazilor pu pastrarea podoabelor sunt ferecate in metal forjat.Acestea au functia de pastrare a obiectelor pu sezur ,somn. Dulapul,bufetele-pu pastrarea obiectelor ceramice decorative,tacimurile pu masa sunt pe picioare inalte de forme a pilastrului sau balustrului cu incrustrare. Mobila de sezut-bancheta ,banca fara speteaza pu 2 persoane e asternut cu un paritar llucrat.Peretii sunt varuitzi sau zugraviti in elemente florale akoperiti cu covoare sau lancer,prosoape ,cost. National ,policioare cu obiecte ceramic.Ferestrele sunt din lemn cu incrustatii erau acoperite cu prosoape ca draperii.Podele din scindura lata,slefuita si lakuita,vopsita cafeniu.Tavanul e varuit sustinut din grinzi cu incrustatii sau panouri cu incrustatii.Accent stil MD-semineul e soba si cuptorul decorat cu placi de ceramica cu policioare pe care se aseaza farfurii,ulcioare.Paleta color-alb perete,negru,toate culorile cromatice saturate cu o bogata ornament.

Bilet 16. 1. Teoria coloristica timpurile anului Acesta teorie se aplica si in designul interior.Conform teoriei asociatiile coloristice propun sa fie create dupa paleta coloristica a anotimpurilor anului. Sa stability ca in fiecare anotimp domina cite o culoare din cele trei de baza:rosu ,galben albastru. Aceasa culoare va domina cu nuantele ei formind asociatii cu celelte culori din spatiu.Primavara este prezenta in interior prin culoarea galbena .Culorile vor fi nuantzate cu ea capatind aspect calde usoare si vesele. Vara este adusa in interior prin kuloarea albastru verzuie,interioarele vor fi de culoare de nuante racite,elegante ,pastelate cu aspect proaspat. Toamna ne vine cu culoarea rosie formind asociatii calde,nuante pamintii saturate. Iarna ne vine in interior prin culoarea albastra in asociere cu alba si contraste tonale. In crearea Asociatiilor coloristice pu un aprtament pu fiecare zona in parte este de amplasat correct conform cerintelor, culoriile de nuante calde si lumini in interior nordice,nuantele reci pu partea sudica,cu multa luina solara,insa este necesar de tinut cont de virsta si temperamental locatarilor.

2.

Caracteristica interioarelor in stilul rustic si country. Acest stil este in primul rand un stil al contrastelor, a carui prima caracteristica o reprezinta excesul de lemn. Country se adapteaza specificului fiecarei zone geografice, de aceea se vorbeste de un stil english country, french country, american country etc. Stilul country mizeaza pe confort si design rustic, si anume coarne de cerbi pe pereti, piei de animale, parchet, seminee, vase din lut, vaze cu flori uscate, covoare pufoase din lana, pleduri cu franjuri, linguri si boluri din lemn ornamentale, fotografii inramate, cosuri din nuiele si, in general, multe materiale tip vintage. Mobilierul este simplu, lucios, cu linii drepte si aspect invechit, cu foarte putine ornamentatii si in culori inchise. Aspectul de vechi al mobilei este pus in contrast cu diverse accesorii, vase de portelan atarnate pe pereti, sfesnice din cristal, tablouri in culori calde, perne cu motive florale, pereti tapetati in culori deschise, veioze cu abajurul mare, din panza, tablouri cu rama subtire din lemn aurit patinat. Draperiile sunt un accesoriu nelipsit pentru acest stil. Ele aduc o nota de eleganta intregii incaperi. De asemenea, sunt preferate mesele inalte, rotunde, acoperite de fete de masa brodate, lustrele cu multe brate cu aspect invechit, cuierele stil dulap, oglinzile mari inramate pentru baie.Culorile specifice acestui stil sunt negru, rosu inchis sialb pentru mobile, iar accesoriile au culori florale stralucitoare. Stilul country este preferat mai ales la decorarea caselor, deoarece stilul merge foarte mult pe o armonizare a interiorului cu exteriorul.

Bilet 17. 1. Aspectul psihofiziologic al culorilor din interior. ALBUL- are un effect relaxant, energizant, purificator. In designul interior este folosit pentru a lumina o incapere, pentru a mari spatiul dar si pentru a inviora si a pune in valoare celelalte culori. GALBENUL revitalizeaza, inveseleste, imbunatateste memoria, dar stimuleaza si apetitul. Gratie luminozitatii pe care o confera, aceasta culoare sugereaza curatenia. Privita mult timp, da senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este suportabila. Studiile arata ca oamenii au tendinta sa isi piarda temperamentul mult mai repede in camere galbene. CAFENIUL da senzatia de confort si intimitate conferind un efect pozitiv intre oameni. Este des intalnita in combinatie cu alte nuantele obisnuite ale pamantului, precum maroniu, galben, portocaliu si bej. PORTOCALIUL emana energie, stimuleaza sistemul digestiv si elimina inhibitiile. Este o culoare veselie, insa pe suprafete intinse poate fi iritant. Nu este indicat sa folosesti portocaliul daca vrei sa creezi un mediu relaxant si calmant. Anunturi Google Butoaie Stejar.Barriques Producator deButoaie din Stejar pentru Vin - www.barikavram.com ROSUL stimuleaza activitatea cerebrala, ridica adrenalina oferind energie si incredere. Fiind o culoare agresiva, rosul trebuie folosit in tonuri mai pale sau doar pentru contrast alaturi de culori mai relaxante. Culoarea rosie ar trebui folosita doar pentru a sublinia ceva, nu ca o culoare principala. Incaperile in care predomina culoarea rosie creeaza nervozitate. ALBASTRUL calmeaza, scade pulsul si respiratia, indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara . In exces, conduce la depresie. Studiile arata ca oamenii sunt mai productivi cand lucreaza intr-o camera albastra. Deseori albastrul se foloseste ca o culoare neutra, pentru a produce imbinarea mai multor culori. VERDELE calmeaza, ajuta la alungarea depresiilor si starilor de anxietate oferind autocontrol si armonie. Culoarea verde este perfecta pentru relaxarea fizica si psihica. ROZUL calmeaza, sporeste afectiunea si bunavointa. Studiile efectuate in mai multe inchisori au aratata ca atunci cand celulele prizonierilor sunt vopsite in roz, atitudinea agresiva se diminueaza vizibil, dar efectul nu este insa durabil. Dupa o expunere mai indelungata la aceasta culoare poate duce in final la o explozie de violenta. AURIUL culoarea perfectiunii spirituale, culoarea sfinteniei este maiestos, dar folosit numai in cantitati mici. Pentru a intelege mai bine semnificatia acestei culori este de ajuns sa ne gandim la icoane. MOVUL spiritualizeaza, linisteste, creeaza mister si accentueaza intuitia. Este o culoare asociata, in general, cu luxul, creativitatea, spiritualitatea si tot ceea ce este sofisticat. Are un efect benefic asupra starii mentale, sporind increderea in sine si forta spirituala.

MAROUL este culoarea care infrange extravaganta. In unele cazuri, aceasta culoare creeaza o senzatie de tensiune. Este solid, de incredere si ajuta la creerea unei atmosfere neutre, confortabile si primitoare. NEGRU este puternic, indraznet si foarte intens. Aceasta culoare are efecte psihologice de neliniste, retinere, depresie, introversie. Pusa pe un perete va da impresia de adancime, greutate . Poate fi utilizata ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori.

2.

Caracteristica si specificul de amenajare a interiorului in stil japonez. Interioarele japoneze se caract. Prin rafinament, armonie dintre om si natura, deschidere si functionalitate in interior. Stilul japonez este retinut si ordonat, nu contine multe elemente de dcor, promoveaza convetuirea intr-un spatiu in care piesele de mobile sunt de nivel jos si foarte esentiale. Amenajarile int japoneze este obtinuta prin intermediu nuantelor neutre. Podelele sutn acoperite cu mici covorase tatami de dimensiuni standarte. Tatami sunt niste rogojini din paie de orez, avind 2 straturi: partea de deasupra este acoperita cu o pinza moale. Tatomi servesc ca pardosele pt podea si ca functie de pat pt somn, fiind intoarse pe alta fata. Bambusul, piatra, lemnul si alte material ofera baza pt o paleta relaxanta de culori precum tonuri de maro, gri, verzui. Tiparele florale si culorile fine sunt incorporate in ceramic decorative, tesaturi, paravane pliabile, cu care se zoneaza spatiile, sau panouri scoji ce sunt niste rame din lemn, acoperite cu hirtie de orez, ce servesc drept usi, ferestre. Geamurile sunt acoperite cu jaluzelele din bambus sau draperii japoneze numite nerou -pinza ce se fixeaza pe 2 betisoare sus si jos. Iluminarea in interior japoneze cit mai multa lumina naturala sau artificial, cu lampadale de forme cilindrice, inrelite cu hirtie de orez. Accesorii- mici fantezii arteziene, compozitii florale din orhidee, planta bonsai, diferite tablouri, evantaie si umbrele. Stilul japonez se bazeaza pe asimetrie in amenajari int pe nuante deschise, linii drepte, nu recunosc accesorii straine.

Bilet 18. 1. Principii de amenajare a unui interior cu suprafata redusa, multifunctional. Cand vine vorba despre design interior una dintre provocarile majore consta in amenajarea unui spatiu ingust, astfel incat rezultatul obtinut sa imbine in mod placut partea practica cu cea estetica, dand totodata o nota personala locuintei. In ciuda lipsei acute de spatiu, locuintele mici, de tipul garsonierelor, pot fi amenajate corespunzator daca se respecta doua reguli de baza: unitatea finisajelor, a designului de mobilier si a cromaticii si expluatarea justa si estetica a fiecarui centimetru patrat al incaperii. Alegerea pardoselii reprezinta un aspect foarte important in decorarea unei garsoniere. Folosirea unei pardoseli continue da senzatia de mai mult spatiu, iar culorile deschise (bej, crem, gri) confera luminuozitate incaperii. Prin urmare, pentru ca spatiu sa para mai larg, utilizati acelasi tip de material si aceleasi culori pentru pardoseala din intreaga locuita. Gratie densitatii lui mari parchetul din lemn masiv de stejar este extrem de rezistent la uzura, avand reale calitati termo si fonoizolante, astfel ca daca va decideti sa-l folositi, este indicat sa-l acoperiti cu un strat de vopsea alba, usor lucioasa, pentru a lumina incaperea. Culoarea peretilor trebuie sa fie, de asemenea, una deschisa, in vederea mentinerii impresiei de spatiu larg. In cazul in care pardoseala este alba, evitati sa folositi albul pentru pereti, astfel incat sa evitati monotonia. Pentru accentuarea senzatiei de largire a spatiului este indicat a se folosi nuantele reci foarte deschise (verde, albastru, mov, roz). Puteti opta si pentru lila sau galben pal, desi fac parte din paleta culorilor calde si creeaza mai degraba un sentiment de intimitate decat unul de amploare a spatiului. Mentineti totusi albul pentru plafon - incaperea va parea mult mai inalta. In ceea ce priveste mobila, acesta trebuie sa fie minimala, iar piesele alese trebuie sa aiba mai multe functiuni: canapeaua sa fie extensibila, camara sau dulapul din hol sa joace rol de sifonier, balconul sa serveasca drept loc de depozitare etc. Este de preferat sa existe un element central, cum ar fi un fotoliu din piele, care sa fie evidentiat de celelalte piese de mobilier si sa fie amplasat in zona de conversatie a garsonierei. In privinta culorilor nu este recomandat sa folositi mobilierul de culoare inchisa sau cel negru si, in niciun caz, lucios. Optati pentru alb, pentru culori deshise ori metalice mate, care nu va vor da senzatia de sufocare. Pentru accentele de culoare decotati camera cu pernute sau obiecte decorative colorate.

2.

Caracteristica si specificul coloristic al stilului chinez. Designul chinez se remarca prin culori stridente a pieselor de mobile cu accesorii de o bogata ornamentatie. Piesele de mobilier massive prezinta modele din lemn sculptate cu vopseli manualte in locuri de tonuri ft inchise sau din bambus. Accesorile de interior formeaza acelasi stil de prelucrare, cu motive animaliere, presume maimuta si dragonii. Obiecte de valoare din interioarele chinezesti sunt cele de portelan, in culori vii, vaze de dimensiuni mari si mici cu motive complexe pictate intr-o gama cromatica sau rezervate la alb si albastru. La fel sunt prezente caravanele pliabile, invelite cu matase cu picture, picture murale sau placute decorative pe care sunt prezentate diverse scene din legend nationale in culori vii, servesc la dcor interiolului. Rosul este culoarea de baza in designul de int Asiatic, deoarece in cultura chineza rosul simbolizeaza noroc, pasiune, energie. Pe linga rosu se utilizeaza culoarea galbena, considerate culoarea imparatului, verde, albastru-pace, seninatate. Lampadalele din hirtie sau impletite sau din metal forjat au diverse forme- prismatice, sferice si alungite in diverse culori, cel mai des rosu pentru ilum. Diverselor interioare sau festivitatii, actuale si la sarbatorile noastre. Un element al stilului chinez sunt grilele- ornamente stilizate in linii drepte cu elemente mitologice ft des folosite la zonarea interiorului, decorarea geamurilor, usilor, panouri pe pereti de culoari inchise din lemn. Accesorii- rame cu diverse citate, vaze chinezesti, obiecte de cult, picture pe matase.