Sunteți pe pagina 1din 3

ANATOMIA FIZIOLOGIA OMULUI compendiu elevii liceelor cu profil teoretic i ai colilor sanitare postliceale candidaii la examenele de admitere la facultile

de medicina studenii facultilor de profil asistenii medicali i medicii stagiari Ctlina CIORNEI pentru: Ediia a doua Bucureti, 2007 Prezentarea autorilor: Prof. univ. Dr. Cezar Th. Niculescu A fost eful Catedrei de Anatomie i Embriologie UMF Carol Davila" Bucureti Prof. univ. Dr. Radu Carmaciu Membru al Academiei de tiine Medicale A fost eful Catedrei de Fiziologie N. C. Paulescu" UMF Carol Davila" Bucureti Dr. Bogdan Voiculescu Conf. univ., Catedra de Anatomie i Embriologie UMF Carol Davila" Bucureti Dr. Carmen Salavastru Asistent univ., Clinica Dermatologie II Spitalul Clinic Colentina Dr. Ctlina Ciornei Asistent univ., Catedra de Fiziologie N. C. Paulescu" UMF Carol Davila- Bucureti Dr. Cristian Nia A fost ef lucrri, Catedra de Anatomie i Embriologie UMF ( arol Davila" Bucureti CUVANT-INAINTE Acest Compendiu de Anatomia i Fiziologia Omului reprezint o ediie nou, revzut i adugit, a unei lucrri ce s-a dorit a fi, pentru elevii din ultimele dou clase de liceu, un indrumtor" menit s-i ajute s se informeze i s se documenteze intr-unui din domeniile complexe i de mare interes ale biologiei. Realizat, in forma actual, atat in ceea ce privete coninutul, cat i ilustrarea i prezentarea grafic, de un colectiv de autori alctuit din cadre didactice care pred au anatomia i fiziologia in cadrul Universitii de Medicin i Farmacie Carol Davila" Bucureti, lucrarea este conceput ca o prezentare sintetic a cunotinelor pe care trebuie s le acumuleze cel ce dorete s se pregteasc cu seriozitate i s se perfecioneze in aceast direcie, aducand, totodat, date noi aprute pe plan mondial, ca rezultat al cercetrii tiinifice, i dobandind prin aceasta o mai larg adresabilitat e. Compendiul poate fi consultat de elevii liceelor cu profil teoretic, interesai de studiul anatomiei i fiziologiei omului, de cei ai colilor sanitare postliceale, cat i de candidaii ce se pregtesc pentru examenul de admitere la facultile de medicin. De asemenea, le poate fi de un real folos studenilor strini inscrii in anul pregtito r la facultile de medicin, care, in marea lor majoritate, nu dein cunotine suficiente in domeniu, cat i studenilor mediciniti care parcurg anii I i II de studiu i pentru care acest Compendiu poate reprezenta un instrument de lucru util in aprofundare a cunotinelor i datelor acumulate anterior. In acelai timp, lucrarea poate veni in ajutorul absolvenilor colilor sanitare, cat i ai facultilor de medicin aflai inc in stagiatur sau care au de susinut diverse examene i concursuri, dandu-le posibilitatea de a rememora i sistematiza datele eseniale privind structura diferitelor viscere, precum i funcionarea acestora. Sperm c, valorificand experiena tiinific i didactic acumulat de-a lungul anilor de cei ce au colaborat la elaborarea i la pregtirea sa pentru tipar, acest Compend

iu va reui s rspund interesului manifestat fa de domeniul anatomiei i fiziologiei omului de cei crora li se adreseaz, oferindu-le un punct de sprijin atat de necesa r pentru desvarirea pregtirii lor profesionale. Autorii CELULA GENERALITI Celula este unitatea de baz morfofuncional i genetic a organizrii materiei vii. Poate exista singur sau in grup, constituind diferite esuturi. Forma celulelor este legat de funcia lor. Iniial, toate au form globuloas, dar ulterior pot deveni fusiforme, stelate, cubice, cilindrice etc.; unele, cum sunt celulele sangvine, ovulul sau celulele cartilaginoase, ii pstreaz forma globuloas. Dimensiunile celulelor variaz in funcie de specializarea lor, de starea fiziologic a organismului, de condiiile mediului extern, varst etc. Exemple: hematia - 7,5 |i, ovulul-150-200 (i, fibra muscular striat - 5-15 cm; media se consider 20-30 \L. STRUCTURA CELULEI In alctuirea celulei (fig. 1) distingem trei pri componente principale: 1. membrana celular (plasmalema); 2. citoplasm; 3. nucleul. MEMBRANA CELULAR Celulele sunt delimitate de o membran celular care este de natur lipoproteic. Ultrastructura membranei celulare, stabilit prin microscopie electronic, arat o structur trilaminat, cu un strat extern, unul mijociu i unul intern, fiecare in gro sime de 25 A. Din punct de vedere biochimic, stratul mijlociu este bimolecular lipidi c (fosfolipide i colesterol), iar straturile extern i intern sunt de natur proteic. La nivelul membranei s-a constatat existena unor sisteme enzimatice cu rol activ in transportul substanelor, cat i existena unei incrcri electrice (potenial de membran). La unele celule, citoplasm prezint diferite prelungiri acoperite de plasmalema. Unele pot fi temporare i neordonate, de tipul pseudopodelor (leucocite), altele permanente: micro vilii (epiteliul mucoasei intestinului, epiteliul tubilor rena li), cilii (epiteliul mucoasei traheei) sau desmozomii, care solidarizeaz celulele epitelial e. CITOPLASM Are o structur complex, la nivelul ei desfurandu-se principalele funcii vitale. Este un sistem coloidal complex, in care mediul de dispersie este apa, iar faza dispe rsat este ansamblul de micele coloidale in continu micare brownian. Citoplasm este alctuit din structuri de aspect corpuscular, filamentos sau membranos, inglobate intr-o matrice sau substan fundamental, numit hialoplasm (parte nestructurat). Dup natura lor, structurile citoplasmatice pot fi: A. Structuri ce reprezint diferenieri ale citoplasmei, cu anumite funcii, numite organite celulare, i care sunt de dou categorii: a. organite generale (comune tuturor celulelor, care indeplinesc funcii generale) ; 8 ANATOMIA I FIZIOLOGIA OMULUI Complex Golgi m inveli nuclear Por nuclear Nucleol Fago-lizozom Vezicu de endocitoz Glicogen Mitocondrie Plasmalem Matrice citoplasmatica

Fig. 1. Celula ?Vezicul de transport fJ^p^Ribozom i liberi .Reticul endoplasmic Vacuola lipidica Reticul endoplasmic neted Centrioli Microtubuli toft Microfilamente b. organite specifice (la anumite celule, adaptate unor funcii specifice). B. Structuri care sunt produsul unor procese celulare, numite incluziuni citopla sm tice (materiale de depozit, ca: lipide, glicogen, pigmeni, unele sruri minerale et c). Organite generale Organite Structur Funcii 1. Reticul ul endoplasma-tic (RE) Sistem canalicular dinamic, care leagp plasmalem de stratul extern al membranei nucleare. Se poate retracta sau fragmenta, formand cisterne i vezicule. Sistem circulator intracitoplasmatic. RE neted Reea de citomembrane (500 - 1000 ), de aspect diferit, in funcie de activitatea celular. Mai abundent in fibrele musculare striate, celulele corticosuprarenalei, foliculul ovarian etc. Rol important in metabolismul glicogenului. RE rugos Form difereniat a RE. Pe suprafaa extern a peretelui membranos prezint mici particule de ribonucleoproteine -ribozomi. Abundent in limfocite, celulele pancreatice, in general in celulele ce produc proteine de secreie. Rol in sinteza de proteine. 2. Ribozoniii (corpusculii lui Palade) Organite bogate in ribonucleoproteine, de forma unor granule ovale sau rotunde (150 - 250 A). Exist ribozomi liberi in matricea citoplasmatic i asociai citomem-branelor, formand ergastoplasma. Abundeni in celulele cu sintez