Sunteți pe pagina 1din 1

Statuia Libertii din New York (Statue of Liberty sau Liberty Enlightening the World iar n vorbirea curent

Miss Liberty) este un monument n portul Liberty Island din oraul New York. A fost plasat n anul 1886 la intrarea portului de pe insul cu scopul de a transmite cltorilor sosii salutul de bun venit pe pmnt american. Statuia este un cadou al Franei fcut Statelor Unite ale Americii cu ocazia aniversrii a 100 de ani de la declararea independenei Statelor Unite. Soclul are o form de stea fiind construit din piatr. n interiorul statuii se afl o scar cu 354 de trepte pe care se poate urca, la captul creia se afl un muzeu, ns, dup atentatele de la 11 septembrie 2001, vizitarea acestuia este interzis. Statuia reprezint zeia libertii care st cu un picior pe lanul rupt al sclaviei. Aceasta ine n mna stng o plac pe care este inscripionat ziua independenei Americii (4 iulie 1876), n mna dreapt are o fclie cu flacra aurit iar pe capul ei se afl o coroan cu 7 brae care simbolizeaz cele 7 continente. nveliul de cupru al statuii a fost proiectat de Frdric Auguste Bartholdi din Alsacia, iar scheletul metalic de inginerul Gustave Eiffel, faimosul arhitect, inginer structural i constructor al Turnului Eiffel. Sculptorul Frdric Auguste Bartholdi nu a vrut s dezvluie sursa de inspiraie pentru chipul statuii.Unii spun c ar fi vorba despre o femeie frumoas i vestit din Paris, alii spun c la mijloc este mama sculptorului, de care a fost foarte apropiat, dar exist i autori care susin c ar putea fi amanta artistului. Dei acum SUA sunt fora financiar numrul 1 a planetei, la momentul n care a fost adus statuia au fost ceva probleme pn cnd s-au strns banii necesari construciei soclului. Cel care i-a determinat pe oameni s doneze bani a fost jurnalistul Joseph Pulitzer. Prin intermediul ziarului pe care-l conducea, Pulitzer i-a convins pe americani c ar fi pcat s nu poat beneficia de cadoul primit de la statul francez. Curioziti: - n 1984 a intrat pe lista monumentelor UNESCO; - tora statuii e nchis publicului din 1916, cnd a fost distrus de o explozie pus la cale de germani;