Sunteți pe pagina 1din 4

Efectul de Ser

Pmntul este meninut la o temperatura ridicat de atmosfer care acioneaz ca o hain. Fr ea temperatura medie la suprafaa ar fi de -18 grade. Cldura de la soare ptrunde prin atmosfer i o nclzete si o dat cu ea si suprafaa planetei. Pe msura ce Pmntul se nclzete el emite cldura chiar si dup ce nu mai este expus la lumina solara. O parte din cldura e capturata in atmosfera dar restul este eliberat in spaiu. Aa numitele "gaze de sera" fac atmosfera sa capteze mai multa radiaie aa ca se nclzete mai mult dect ar trebui, devenind o sera. Cteva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aprut un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta la absorbia radiaiei infraroii dect una de CO2). IGPCG a prezis ca pana in anul 2025 temperatura va creste distrugnd "centura de porumb" a Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale provocnd creterea preturilor la alimente si chiar mai puine alimente pentru tarile lumii a treia. nseamn de asemenea ca unele tari nordice vor avea posibilitatea sa creasc cereale pe care nu le-ar fi putut creste niciodat. Distrugerea stratul de ozon din stratosfera este preocupare crescnda pentru ca stratul de ozon respinge intre 95 si 99% din radiaiile ultraviolete. Pot rezulta multe consecine datorita nivelelor ridicate de UV incluznd efecte genetice, boli de ochi, efecte negative asupra vieii marine etc. Radiaia UV in cantiti mari in troposfera poate sa creasc cantitatea de smog din atmosfera. Smogul este deja un lucru grav in marile orae. Scderea cantitii de ozon stratosferic a fost raportata pentru prima data in 1974 si aceasta scdere a fost rapid legata de prezenta compusului artificial CFC. Multe tari din toata lumea au nceput sa reduc folosirea CFC-ului dar datorita faptului ca aerul dintre strate se amesteca greu s-a dedus ca CFCul din stratosfera va rmne la un nivel semnificativ ridicat si in secolul care urmeaz. Distrugerea ozonului a devenit o problema economica si politica foarte controversata dar si o problema tiinifica complexa. Surse de ageni care afecteaz stratul de ozon sunt nc de domeniul lucrurilor nesigure insa CFC este cu sigurana una din acele substane care sunt dovedite ca afectnd stratul de ozon. Modele tiinifice de atmosfera sunt construite ca sa ajute oamenii de tiina sa caute ali factori in distrugerea ozonului, evaluarea importantei lor si prevenirea a ceea ce s-ar putea ntmpla in viitor. Poluanii toxici din aer sunt acei ageni poluani care sunt bnuii ca ar provoca cancerul sau alte boli grave, cum ar fi deformri la natere sau alte efecte adverse. Exemple de ageni poluani sunt includ benzenul, care se gsete in benzina; substane provenite din ageni lavabili; si clorura de metilen care e folosita ca solvent in industrie. Exemple de alte substane toxice poluante includ azbest, toluen, cadmiu, mercur si crom. Persoanele expuse la ageni toxici in concentraii mari si pe durata lunga se expun riscului de cancer sau sa contracteze alte boli grave. Aceste boli pot dauna sistemului imunitar dar si celui nervos, respirator etc.

Pe lng expunerea la aer contaminat cu toxine, civa ageni poluani cum ar fi mercur se pot depune pe sol sau in apa unde sunt asimilai de plante si ingerate de animale. Precum oamenii, animalele se pot mbolnvi daca se expun pe perioade ndelungate la cantitile de toxine din aer. Majoritatea toxinelor din aer provin din surse artificiale incluznd surse mobile (maini, camioane, autobuze, etc.) dar si staionare (fabrici, rafinrii, zone industriale) precum si surse interioare (detergeni, etc.). O parte din aerul toxic provine si din surse naturale cum ar fi erupii vulcanice si incendii.

Abordarea schimbrii climatice Probe convingtoare arata ca schimbarea climei este o realitate. Activitile umane creaz o cretere a temperaturii globale. De-a lungul ultimilor 100 de ani, media de temperatura in Europa a crescut cu aproximativ 0,8C si probabil va continua sa creasc intre 1C si 6C pana in 2100. Actualmente consecinele schimbrilor climaterice produse sunt foarte clare: inundaii masive si furtuni, acestea fiind semne a ceea ce va urma. Cinci procente din populaia lumii locuiete pe spaiul Uniunii Europene, acolo unde se degaja aproximativ 15% din gazele de produc efectul de sera. Transportul rutier si generarea energiei produc, in general, gazele care duc la efectul de sera, creterea temperaturii si distrugerea climei: dioxidul de carbon (CO2), oxidul gazotos si metanului si aa zisul gaz ce conine fluor. Europa trebuie sa ia atitudine in reducerea emiterii gazelor. Obiectivul este de a reduce cu pana la 8% emiterea de gaze de la nivelul anului 1990 pana in 2008-2012, aa cum s-a convenit in Kyoto, Japonia. Trebuie sa regndim politica transporturilor daca vrem sa evitam creterea emiterii gazelor ca rezultat al creterii transportului rutier si aviatic in urmtorul 2

deceniu. De asemenea si sistemul nostru energetic trebuie sa se schimbe, spre exemplu, prin creterea rolului energiei solare si energiei eoliene. Fiecare din noi are un rol. Se poate face mai mult pentru a proteja solul si pdurile astfel nct procesul de "ptrundere" care absoarbe dioxidul de carbon din aer, iar comerul trebuie sa aib ca scop cel puin o mrire anuala a eficientei energiei cu 1%. Chiar daca scdem cantitatea gazelor emanate, schimbarea climei cu cteva grade este inevitabila. Vom fi nevoii sa adaptam infrastructura pentru a rezista la temperaturi extreme. Serviciile sanitare vor trebui mbuntite, bolile gastrice si bineneles alte boli vor fi mult mai rspndite. Obiectivul nostru este de stabiliza concentraia de gaz din atmosfera, ce duce la efectul de sera, la un nivel ce nu va cauza variaii neobinuite in clima Terrei. Intr-un timp scurt la mediu dorim sa scdem creterea emiterii de gaze ce produc efectul de sera de la 8% peste nivelul anului 1990 pana in 2020. Pe termen lung trebuie sa reducem emiterea globala de gaze chiar mai mult de aproximativ 20-40% pe nivelul anului 1990 pana in 2020. Pentru prima oara progresul recunoate nevoia de abordare pe termen lung si anume acela de a reduce la 70% a emiterii gazelor stabilita de Comitetul Interguvernamental in problema schimbrii climei. Aciuni propuse de Comisia Europeana pentru atingerea obiectivului - Realizarea de acorduri internaionale pe baza Protocolului de la Kyoto si punerea lor in practica; - Stabilirea de obiective pentru scderea emiterilor de gaz pana in 2005; - Sprijinirea rennoirii surselor de energie cum ar fi: energia eoliana si solara; - Ajutarea statelor membre sa se pregteasc pentru consecinele schimbrii climei.