Valorificarea Autenticitatii Locale a Orasului BOTOSANI

Prezentarea generala a zonei

Municipiul Botosani Resedinta a judetului, municipiul Botosani este asezat n Cmpia Moldovei, avnd o populatie n jur de 129.000 de locuitori. Localitatea este mentionata pentru prima oara n Letopisetul cronicarului Grigore Ureche n descrierea navalirii tatarilor din 1439. Dezvoltarea trgului s-a datorat faptului ca acesta s-a aflat la raspntie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alba de Lvov si mai departe, spre orasele Hauseatice de la Marea Baltica.

Asezarea geografica
Judetul Botosani, regiunea cuprinsa ntre Siret si Prut, avnd o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat n partea de nord-est a Romniei, nvecinndu-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova. Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate. Resedinta judetului este municipiul Botosani si este situat n sudul acestuia. Resedinta de judet se nscrie n istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului ncepe din vremuri ndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat n documente, pentru prima oara, n anul 1439, vechimea sa fiind nsa mult mai mare. Din trgul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtnd pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Totodata el este cunoscut n ntreaga tara pentru personalitatile nascute aici.

Populatia
Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensamntul efectuat n anul 2002), 40% locuiesc n mediul urban si 282.322 60% n mediul rural. Structura etnica, conform ultimului recensamnt, este formata din: romni, rromi, rusi-lipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni. Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind mpartit ntre alte culte.

Prezentarea potentialului turistic al zonei

Resurse turistice naturale :

relieful

Teritoriul judetului, cuprins n ntregime n zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai nalte la vest si n sectorul nordic al Cmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variaza ntre 587m n zona Dealu Mare Tudora si 54 m n lunca Prutului. Relieful este n cea mai mare parte putin proeminent, reprezentnd vai largi, platforme netede si pante reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un tarm al frumusetii blnde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalnd o netulburata armonie. reteaua hidrografica Reteaua hidrografica a judetului este pusa n evidenta de rurile Prut, Siret si Jijia, mpreuna cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia n centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul.Iazurile judetului, n numar de 148, nsumeaza o suprafata de 3.600 ha.Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havrna; clima Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala mai redusa dect n restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace n zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vnturi predominante din nord - vest si sud vest. Media anuala a temperaturii este n aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. n zona de cmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de cmp, mistreti, care permit practicarea vnatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat n iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...

Resurse turistice antropice

Edificii religioase Privit de pe dealurile din mprejurimi, n special de calatorii straini, unul din aspectele ce surprindea era numarul mare de clopotnite ce se naltau deasupra caselor. De aceea a fost numit ,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns n anul 1891 la 18 (13 ortodoxe, doua armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost construite si ntretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din municipiul Botosani sunt: Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfnt din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras. Biserica armeneasca - Botosani (1535). Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construita dupa modelul bisericii Popauti, n forma de cruce cu un turnulet la mijloc. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe este legata de una dintre pecetile orasului care-l reprezinta pe Sfntul Gheorghe calare, omornd un balaur. Acest sfnt este considerat patron si ocrotitor al orasului Botosani. De aceea Zilele Orasului se tin ntotdeauna n preajma sarbatorii Sfntului Gheorghe. Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, si are nceputurile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni.Aceasta este una dintre cele mai mari si mai ncapatoare din oras. Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus Treboniu Laurian". Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost naltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris n limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lnga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca nvata religia si limba rusa. Manastirea Agafton, comuna Curtesti a fost ntemeiata de sihastrul Agafton, care a dat si numele asezamntului. Aici a fost stareta Olimpiada, una dintre matusile lui Mihai Eminescu. Manastirea Vorona, comuna Vorona, construita n secolul XVII, cuprinde si un muzeu cu obiecte de cult si cu valoare de patrimoniu. In aceasta manastire s-a calugarit actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne. Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani.n anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista nca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datnd din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha. La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei. Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta. Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.

Edificii culturale : Botosaniul a fost si ramne un centru al culturii romnesti. Viata culturala a judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii romnesti n

multe domenii. Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale n octombrie 1838. n acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari romnesti n care se vorbea romneste pe scena. n 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie. Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", nfiintat n 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui botosanean. Viata culturala se desfasoara si n cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume. - Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei romnesti - Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu - Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata n una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga - Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros monument de arhitectura datnd de la sfrsitul secolului al XVIII si reprezentnd casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vnatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale ncondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu. - Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) Botosani - Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. - Teatrul de Papusi "Vasilache" Botosani - Filarmonica de Stat Botosani - Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" Botosani - Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datnd din secolele XVII - XVIII. Meleagurile botosanene au fost intens locuite din zorile neoliticului pna astazi de oameni harnici ce au creat si pastrat valori etnografice deosebite si distincte de zonele limitrofe n domeniul arhitecturii populare, a portului, tesaturilor, ceramicii, n recuzita originala folosita n desfasurarea unor obiceiuri sau ndeletniciri gospodaresti. Portul popular este caracterizat prin simplitate si eleganta. Mestesuguri traditionale singurele care s-au pastrat sunt sesutul si olaritul. Piesele tesute sunt n special scoartele si laicerele. Olaritul se mai practica n spiritul traditiilor, n localitatile Catamarasti Deal si Mihaileni. Lucrarile de ceramica folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind galben, verde, brun, cu decoratiuni. Obiceiul ncondeierii oualelor se mai pastreaza n localitatea Rogojesti. Cele mai pastrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarna, colindele, uratul, jocurile de caiuti, ursi, mastile. Cea mai renumita zona folclorica sunt comunele Tudora si Vorona. n Vorona exista cel mai renumit creator de masti populare Gheorghe ugui.