Sunteți pe pagina 1din 15

Conservarea biodiversitatii

Unul din motivele pentru care Delta Dunrii a devenit rezervaie a biosferei este acela c, n comparaie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a pstrat o biodiversitate mai ridicat, prin aceasta ntelegndu-se un numr mare de specii dintr-o mare diversitate de uniti sistematice. Mai mult dect att, Delta Dunrii frapeaz prin densitatea ridicat la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate c din cauza efectelor activitilor antropice din ultimile decenii i efectivele acestor specii ca i habitatele lor au fost grav afectate. ncepnd cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei i faunei din teritoriul RBDD, aciune ce continu i n prezent, avnd dou obiective majore: cunoaterea unei importante componente a patrimoniului natural ntr-o rezervaie a biosferei i evidenierea speciilor ce necesit msuri de protecie i conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate n RBDD este cel mai variat din Romnia i gzduiete o mare varietate de comuniti de plante i animale al cror numr a fost apreciat la 5.429 de specii. 30 tipuri de ecosisteme si 5 429 specii, din care: 1 839 specii de flor, alge planctonice (678 specii), licheni (107 specii), macromicete (38 specii), plante vasculare (1016 specii). 3 590 specii de faun: molute (91 specii), insecte (2 244 specii), peti (135 specii), amfibieni (10 specii), reptile (11 specii), psri (331 specii), mamifere (42 specii). Banc natural de gene cu valoare inestimabil pentru patrimoniul natural mondial. FLORA - 1 839 specii flor Flora din RBDD este reprezentat de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaia deltei este dominat de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaiile de Scirpetum i de vegetaia de stuf de pe plauri. n lacuri, canale, se ntlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de balt (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp. Pdurile de salcie se ntlnesc pe malurile mai nalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) n timp ce salcia cenuie de talie mic (Salix cinerea) se ntlnete pe malurile mai joase. n pdurile Letea i Caraorman, dezvoltate n zonele joase i mai umede dintre grindurile de nisip numite hasmace se ntlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) mpreun cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuti sau de plante cratoare cum sunt: via salbatic (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca). Dunele se caracterizeaz prin prezena asociaiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.). n zonele cu soluri srate sunt frecvente asociaiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, i Limonium gmelini. O categorie distinct o formeaz plantele fr rdcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, i Spirodela polyrrhiza.

n perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite i 2 specii noi pentru tiin: Centaurea pontica, i Elymus pycnattum deltaicus. FAUNA - 3590 specii faun Datorit condiiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre i acvatice, precum i proximitatea ctorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteranean, pontica, eur-asiatic), fauna RBDD este reprezentat de 3.590 de specii (3061 nevertebrate i 529 vertebrate). Nevertebratele formeaz, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi i rotifere, 91 de specii de molute, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide i 2.244 de specii de insecte. Pn n prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru tiin, incluznd un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de pete Knipowitschia cameliae i 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus i Homoporus deltaicus. Fauna piscicol din RBDD are o varietate remarcabil, cuprinznd 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de ap dulce, dar sunt reprezentate i specii marine precum i specii eurihaline care triesc n Marea Neagr i ptrund n Delt i n Dunre n timpul sezonului de reproducere. Aproximativ o treime dintre specii au fost i sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibia pentru o perioada de 10 ani, ncepnd cu 2006) i scrumbia de Dunre (Alosa pontica). Fauna amfibienilor i a reptilelor este bine reprezentat n RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentai de 10 specii de broate: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balt (Bombina bombina), brotcelul (Hyla arborea), broasca de pmnt brun (Pelobates fuscus), broasca rioas brun (Bufo bufo), broasca rioas verde (Bufo viridis), Broasca de pmnt siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone i 2 specii de soprle de ap, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluznd estudine, oprle (Sauria) i erpi (Serpentes). RBDD ramne, nsa cea mai renumit pentru fauna ornitologic, fiind nregistrate n total 331 specii (n afara celor 520 de specii inventariate n toata Europa de Vest). Zona are o importan universal pentru cuibritul multor populaii de psri cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cre (Pelecanus crispus) i cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai ntlnesc aici colonii importante de strc loptar (Platalea leucorodia) i cteva specii cuibritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla). Zona Deltei Dunrii este un loc de popas major, att de primavar ct i de toamn, pentru cteva milioane de psri, n special rate, barza alb (Ciconia ciconia) i numeroase specii de psri de prad. n sezonul de iarn, RBDD gzduiete grupuri mari de lebede si gte, incluznd aproape ntreaga populaie de gsc cu gt rou (Branta ruficollis). Cele 331 specii de psri includ: cea mai mare parte a populaiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) i pelican cre (Pelecanus crispus);

60 % din populaia mondial de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 50 %din populaia mondial de gsc cu gt rou ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluznd specii de importana conservativ european cum sunt vidra (Lutra lutra) i nurca european (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) i mistreul (Sus scrofa) ce au importan economic pentru blana i respectiv, pentru vnatoare. Ali prdtori sunt reprezentai de hermin (Mustela erminea), cinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) i pisica slbatic (Felis silvestris). Prin Convenia de la Berna sunt protejate un mare numr de psri (313 din totalul de 331 specii), urmnd apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, i de asemenea un numr de 24 de specii de peti din care 22 specii sunt protejate. Ecosisteme n RBDD n RBDD se ntlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale i 7 antropice). Formaiunile de ap cuprind apele curgtoare (Dunarea i braele sale principale, canalele cu circulaie activ a apei, canale din zonele naturale cu circulaie a apei n regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fr schimb de ap), ape dulci stttoare (lacuri cu o suprafa mare i/sau schimb activ de ap, lacuri cu schimb redus de ap i lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de ap), ape stttoare slcii i srate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legtura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-nchise i ape marine costiere). Zonele umede includ vegetaia acvatic limitrof (stufriurile, plaurii, formaiunile de salcii de pe maluri, punile de pe malurile inundate frecvent n asociaie cu plcuri de slcii sau slcii izolate). Pdurile, tufiurile i vegetaia ierboas cuprind pdurile fluviatile temperate (pdurile mixte de stejar), tufiurile i vegetaia ierboas (pajitile de step, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe cmpiile cu loess, i tufiurile i vegetaia ierboas de pe solul calcaros), i zonele deschise cu sau fr vegetaie srac (dune, dune cu nisipuri mictoare sau partial micatoare, parial acoperite cu vegetaie, cordoane litorale slab consolidate i plajele). Amenajri (amenjari agricole, amenjari forestiere, plantaii de plopi de pe malurile rului, amenajri piscicole, diverse alte amenjari, poldere abandonate aflate n refacere ecologic); Scurt istoric privind protecia naturii n Delta Dunrii

n Delta Dunrii, activitatea de protecia naturii a fost organizat nc din 1938 cnd Pdurea Letea a fost declarat arie protejat de ctre Academia Romn, aceasta fiind a doua zon protejat la nivel naional, dup Muntii Retezat (1935). Suprafaa zonelor protejate din Delta Dunrii a crescut la aprox. 40.000 ha dup al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate n ultimele decenii ale secolului al XX-lea. n 1978, coloniile de pelicani de la RocaBuhaiova i Pdurea Letea au fost declarate prima rezervaie a biosferei din Romnia. n anul 1990, Delta Dunrii i alte componente adiacente, n suprafa de circa 580000 ha, a fost declarat rezervaie a biosferei. n decembrie 1993, Parlamentul Romniei a adoptat Legea nr. 82, modificat i completat prin Legea 454/2001, privind nfiinarea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii. Aceast lege stabileste atribuiile principale de funcionare ale Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD), instituie public aflat n subordinea autoritii centrale pentru protecia mediului. n anul 1994, prin Hotrrea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilit componena Consiliului tiintific al RBDD, hotrre modificat i completat prin Hotrrea de Guvern 367/ 2002 i Hotrrea de Guvern 1515/ 2006.

Conceptul de arii protejate


Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental si national. Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea Internationala de Conservarea Naturii (IUCN The World Conservation Union). IUCN ncearca sa influenteze, sa ncurajeze si sa asiste organizatiile de profil din toata lumea in vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii dar si asigurarii utilizarii resurselor naturale intr-un mod echitabil si durabil. Rezultatul acestui proces l-a constituit elaborarea unui sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate. In prezent, categoriile de managemant IUCN. sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Rezervatie Naturala Stricta Arie Naturala Salbatica Parc National Monument Natural Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor Peisaj Terestru/Marin Protejat Arie Protejata cu Resurse Gestionate Rezervatie Naturala Stricta

Denumirea categoriei in Romania - Rezervatie Stiintifica/ Zona Strict Protejata/ Zona de Protectie Integrala Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 Rezervatie Stiintifica/ Zona Strict Protejata. O zona terestra si/sau acvatica care prezinta ecosisteme, trasaturi geologice sau fiziologice si/sau specii deosebite sau reprezentative, disponibila primar pentru cercetare stiintifica si/sau monitorizare. Obiective de Management: - protectia habitatelor, ecosistemelor si speciilor ntr-o stare ct mai nealterata posibil; - mentinerea resurselor genetice n stare dinamica si evolutiva; - mentinerea proceselor ecologice; ocrotirea trasaturilor structurale de peisaj sau expunerea rocilor;- pastrarea exemplelor de mediu natural pentru studiile stiintifice, monitoringul mediului si educatie, inclusiv zone n care accesul este exclus;- minimizarea deteriorarilor prin planificarea atenta si desfasurarea cercetarii si a altor activitati permise; - limitarea accesului publicului. Linii Directoare pentru desemnarea acesteia ca arie protejata: trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura integritatea ecosistemelor si pentru a ndeplini obiectivele de management pentru care este protejata. Zona trebuie sa fie exclusa de la interventiile umane directe si sa ramna asa. Conservarea biodiversitatii zonei trebuie sa fie posibila prin protectie si nu necesita un management substantial activ sau manipularea habitatului (ca la Categoria IV). Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si controlul trebuie sa fie realizata la nivel national sau la alt nivel guvernamental, printr-o agentie calificata profesional sau prin fundatii private, universitati sau institutii care prezinta functii de cercetare sau conservare sau de catre proprietari care lucreaza n cooperare cu oricare din organizatiile guvernamentale sau institutiile private mentionate anterior. Activitatile de paza si control adecvate protectiei pe termen lung trebuie sa fie asigurate nainte de desemnarea ariei. Acordurile internationale asupra ariei n cauza, care reprezinta subiectul unei dispute asupra suveranitatii nationale pot reprezenta exceptii. Arie Naturala Salbatica Denumirea categoriei in Romania - nu exista nici o arie protejata incadrata in aceasta categorie in RomaniaCategoria Echivalenta in Sistemul din 1978 subcategoria nu apare in sistemul din 1978. Arie mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab afectata, care retine caracterul si influenta naturala, fara o habitare permananta sau semnificativa, care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale. Obiective de Management: - asigurarea ca generatiile viitoare vor avea posibilitatea sa nteleaga si sa se bucure de zone care nu au fost afectate de catre actiunile umane de a lungul unei mari perioade de timp; - mentinerea pe termen lung a atributelor si calitatilor naturale esentiale; - asigurarea accesului publicului ntr-o modalitate care sa satisfaca cel mai bine att starea fizica si spirituala a vizitatorilor, ct si mentinerea calitatilor de salbaticie ale ariei pentru generatiile prezente si viitoare; - permiterea comunitatilor umane indigene sa traiasca n densitati mici si n echilibru cu resursele disponibile pentru mentinerea modurilor lor de viata.

Linii Directoare pentru desemnarea acesteia ca arie protejata: trebuie sa prezinte calitati naturale deosebite, sa fie supusa primar legitatilor naturale, fara interventii umane, si sa fie n stare sa continue sa prezinte aceste atribute daca este gestionata corespunzator. Zona trebuie sa contina valori semnificative ecologice, geologice, fizicogeografice sau alte trasaturi de valoare stiintifica, educationala, estetica sau istorica. Zona trebuie sa ofere posibilitati deosebite pentru solitudine, vizitatorii sa se bucure odata ajunsi aici prin mijloace simple, nezgomotoase, nepoluante si neintrusive (ex. nemotorizate) Zona trebuie sa aiba o marime suficienta pentru a face practic posibila protectia si utilizarea. Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si controlul trebuie sa fie realizata la nivel national sau la alt nivel guvernamental, printr-o agentie calificata profesional sau prin fundatii private, universitati sau institutii care prezinta functii de cercetare sau conservare sau de catre proprietari care lucreaza n cooperare cu oricare din organizatiile guvernamentale sau institutiile private mentionate anterior. Activitatile de paza si control adecvate protectiei pe termen lung trebuie sa fie asigurate nainte de desemnarea ariei. Acordurile internationale asupra ariei n cauza, care reprezinta subiectul unei dispute asupra suveranitatii nationale pot reprezenta exceptii. Parc National Denumirea categoriei in Romania - Parc National Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Parc National. O arie naturala terestra si/sau acvatica, desemnata pentru: -protectia integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare; -excluderea exploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii; -punerea la dispozitie a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale, stiintifice, educationale, recreationale si de vizitare, toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu diversitatea culturala. Obiective de Management- protectia ariilor naturale de semnificatie nationala si internationala pentru scopuri spirituale, stiintifice, educationale, recreative si turistice; - perpetuarea, intr-o stare cat de naturala posibila, a unor esantioane reprezentative de regiuni fizico-geografice, comunitati biotice, resurse genetice si specii, pentru a asigura stabilitatea si diversitatea ecologica;- gestionarea utilizarii de catre vizitatori pentru scopuri inspirative, educationale, culturale si recreative la un nivel care va mentine aria intr-o stare naturala sau apropiata de natural;eliminarea si apoi prevenirea exploatarii sau locuirii care contravine scopurilor desemnarii;- mentinerea respectului pentru atributele ecologice, geomorfologice, sacre sau estetice care garanteaza desemnarea; - luarea in considerare a necesitatilor populatiei indigene, inclusiv utilizarea resurselor necesare supravietuirii, astfel incat sa nu exercite efecte adverse asupra celorlalte obiective de management. Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata: trebuie sa contina esantioane reprezentative de regiuni naturale, trasaturi naturale sau estetice, unde speciile de plante si animale, habitatele si siturile geomorfologice au o semnificatie speciala spirituala, stiintifica, educationala, recreationala si turistica. Aria trebuie sa

aiba o suprafata suficient de mare pentru a contine unul sau mai multe ecosisteme intacte nealterate semnificativ de catre exploatarea sau habitarea umana curenta. Responsabilitati Organizatorice Proprietatea si managementul trebuie sa apartina normal celei mai inalte autoritatii competente a statului, in jursidictia caruia se afla. Parcurile nationale pot sa se afle in proprietatea si managementul altor nivele guvernamentale, consilii locale, fundatii sau alte organisme stabilite legal care au ca scop conservarea pe termen lung a ariei. Monument Natural Denumirea categoriei in Romania - Monument Natural/ Monument al NaturiiCategoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Monument Natural. Zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale/culturale specifice, care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritati proprii, calitatii reprezentative sau estetice sau semnificatiei culturale. Obiective de Management: -protectia sau pastrarea perpetua a trasaturilor remarcabile specifice datorita semnificatiei lor naturale, calitatii de unicat sau de reprezentativitate sau semnificatiei culturale; - asigurarea, ntr-o masura conforma cu obiectivul anterior, posibilitatilor de cercetare, educatie, interpretare si apreciere publica; - eliminarea si apoi prevenirea exploatarii sau ocuparii mpotriva scopului pentru care a fost desemnata; - aducerea de beneficii oricarei populatii rezidente conforme cu celelalte obiective de management. Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata: trebuie sa contina una sau mai multe trasaturi de semnificatie deosebita (trasaturi naturale corespunzatoare includ cascade spectaculoase, pesteri, cratere, depuneri fosile, dune de nisip si trasaturi marine, mpreuna cu fauna si flora unica sau reprezentativa; trasaturi culturale asociate pot include asezaminte speologice, fortarete, situri arheologice sau situri naturale care au o semnificatie de patrimoniu pentru populatia indigena). Aria trebuie sa aiba o suprafata suficient de mare pentru a proteja integritatea acestor caracteristici si a zonelor din imediata vecinatate Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau, cu masuri corespunzatoare de paza si control, altui nivel guvernamental, consiliu local, organizatii non-profit, corporatii sau n mod exceptional, unui organ privat, daca se dovedeste ca protectia pe termen-lung a caracterului propriu al zonei este asigurata nainte de desemnare. Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor Denumirea categoriei in Romania - Rezervatie NaturalaCategoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Rezervatii pt Conservarea Naturii/ Sanctuar al Salbaticiei/ Rezervatii Naturale supuse Managementului. O arie terestra si/sau acvatica care face obiectul unei interventii active in scopul managementului pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau indeplinirea necesitatilor unor anumite specii. Obiective de Management: -pastrarea si mentinerea conditiilor de habitat necesare pentru protectia unor specii semnificative, grupuri de specii, comunitati biotice sau trasaturi fizice ale mediului acolo unde acestea necesita o manipulare specifica din partea omului pentru un management optim; - facilitarea cercetarii stiintifice si monitorizarii ca activitati primare asociate cu managementul durabil al

resurselor naturale; - dezvoltarea unor arii limitate pentru educatia publicului si aprecierea caracteristicilor habitatului in cauza si pentru managementul vietii salbatice; - eliminarea si apoi prevenirea exploatarii si ocuparii impotriva scopului pentru care a fost desemnata; - aducerea de beneficii oricarei populatii rezidente conforme cu celelalte obiective de management. Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata: aria trebuie sa joace un rol important in protectia naturii si supravietuirea speciilor, (incorporand, corespunzator, arii de reproducere, zone umede, recife de coral, estuare, pajisti, paduri sau zone de depunere a icrelor, inclusiv zone marine bentonice). Aria trebuie sa fie aceea in care protectia habitatului este esentiala pentru flora importanta la nivel national si local sau pentru fauna rezidenta sau migratoare. Conservarea acestor habitate si specii trebuie sa depinda de interventia activa din partea autoritatii de management, daca este necesar prin manipularea habitatului. Marimea ariei trebuie sa depinda de cerintele de habitat ale speciei care trebuie sa fie protejata si poate varia de la relativ mica la arii foarte vaste. Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau, cu masuri corespunzatoare de paza si control, altui nivel guvernamental, consiliu local, organizatii non-profit, corporatii sau in mod exceptional, unui organ privat. Peisaj Terestru/Marin Protejat Denumirea categoriei in Romania Rezervatie Peisagistica Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Peisaj Protejat O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa caz, unde interactiunea oamenilor cu natura de a lungul timpului a generat o suprafata cu trasaturi distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu o diversitatea biologica mare. Ocrotirea integritatii unei asemenea interactiuni traditionale este vitala pentru protectia, mentinerea si evolutia ariei. Obiective de Management: BIODIVERSITATE SI PEISAJ: Finalizarea inventarierii faunei si florei si elaborarea hartii speciilor si habitatelor rare, endemice si vulnerabile. Dezvoltarea de programe de monitoring permanent pe baza indicatorilor si adoptarea de masuri speciale de protectie de cte ori este necesar. Identificarea speciilor de pasari si identificarea si protejarea zonelor importante de cuibarit. Identificarea si evaluarea suprafetelor cu jneapan, n special n zona pasunilor si a traseelor turistice. Sensibilizarea turistilor si ciobanilor asupra importantei jnepenisurilor (indicatoare, tablite, etc). Cartarea si monitorizarea vegetatiei de-a lungul vailor si cursurilor de apa (aninisuri) si reglementarea exploatarii. Protejarea faunei pesterilor neamenajate prin limitarea accesului turistilor (nepromovare), interzicerea focului n pesteri si a depozitarii gunoaielor.

Identificarea locurilor de pe traseele turistice erodate, refacerea si stabilizarea terenului n locurile afectate (cleionaje, gardulete, etc.). Identificarea si analiza traseelor de alpinism, si mentinerea celor corespunzatoare. Eliminarea surselor de poluare a cursurilor de apa (aruncare gunoaie, trle, gospodarii, vile).

Arie Protejata cu Resurse Gestionate Denumirea categoriei in Romania -Nu exista nici o A.P. incadrata in aceasta categorie in Romania Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - categoria nu corespunde nici unei categorii anterioare O arie care contine predominant sisteme naturale nemodificate, gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei si mentinerii diversitatii biologice, asigurand in acelasi timp in mod durabil bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor comunitatilor. Obiective de Management: -protectia si mentinerea pe termen lung a diversitatii biologice si a altor valori naturale ale ariei; - promovarea practicilor de management pentru o productie durabila; - protectia bazei de resurse naturale impotriva instrainarii acesteia prin utilizarea pamantului in detrimentul diversitatii biologice a ariei; - contributia la dezvoltarea regionala si nationala. Linii Directoare pentru desemnarea acesteia ca arie protejata: trebuie sa fie cel putin doua treimi in stare naturala, desi poate de asemenea sa contina suprafete limitate cu ecosisteme modificate; plantatiile mari nu sunt corespunzatoare pentru a fi incluse. Aria trebuie sa aiba o suprafata destul de mare pentru a absorbi utilizarile durabile ale resurselor fara ca aceasta sa fie in detrimentul valorilor naturale pe termen lung. Responsabilitati Organizatorice: responsabilitatea de management trebuie sa apartina organismelor publice cu scopuri clare de conservare si realizate in parteneriat cu populatia locala sau managementul poate sa fie asigurat pe baza traditiilor locale, dar cu suportul agentiilor guvernamentale sau nonguvernamentale. Proprietatea poate fi nationala sau sa apartina unui alt nivel guvernamental, comunitatii, sau unor persoane fizice sau unei combinatii a acestora.

Problema animalelor disparute si a eventualelor specii protejate in Romania


In tara noastra traiesc aproximativ jumatate din animalele salbatice din Europa, in habitat natural. Poate fi considerata o mandrie nationala, daca acestea ar fi protejate in conformitate cu gradul de risc de disparitie de fauna locala. Unele din ele au disparut deja, din Evul Mediu si pana in ultimii zeci de ani. Grija pentru animalele specifice Romaniei pare a nu fi deloc pe primul plan in proiectele de protectie a mediului. Bourul, dropia, sturionii, antilopa saiga, broasca testoasa.

Omul a vanat intotdeauna pentru hrana sau in scopuri rituale. Vanatoarea este si astazi considerata un sport care pune in evidenta toate calitatile omului primitiv, toate simturile si superioritatea acestuia fata de animale. In padurile Carpatilor, in marile rauri sau in stepe, se gaseau odata specii precum bourul, antilopa saiga, broasca testoasa, studionii astazi ele sunt animale disparute sau amenintate drastic cu disparitia. Cel mai cunoscut animal disparut este bourul. Desi altadata se gasea in turme numeroase, din Polonia si pana in Vestul Europei, stramosul vacii domestice, bourul, a fost vanat intens pe teritorul tarii noastre, in special in padurile Moldovei, astfel ca in secolul XV au fost vanate ultimele exemplare. Dropia, cea mai mare pasare din campiile Europei, era intalnita des in Baragan si in Campia de Vest. Masculul poate ajunge si la 18 kg, femelele in schimb sunt mai mici. Disparitia dropiei din tara noastra a fost determinata de industrializarea agriculturii si de vanarea ultimelor exemplare, acum cativa ani, de catre taranii din Baragan, care le-au omorat iarna, la sol, cand poleiul de pe aripi le-a impiedicat sa zboare. La ora actuala s-au semnalat doar 5 exemplare in zona Timisului, insa se crede ca provin din Ungaria. Problema sturionilor nu este atat disparitia lor, cat distrugerea habitatului in care acestia se reproduc. Numeroasele baraje de pe Dunare, fara locuri de trecere pentru acestia in amonte, impiedicau sturionii sa-si depuna icrele de-a lungul fluviului (mai ales in zona Portilor de Fier). Drept urmare, acestia incep sa se reorienteze catre alte rauri ce se varsa in Marea Neagra, privand Romania de una din posibilele bogatii culinare pe care le-ar putea promova. O specie care era des intalnita in zonele acvatice din tara este broasca testoasa. Mai batrana ca si crocodilii, se regaseste astazi in rezervatii in zona Mehedinti, unde se fac eforturi de pastrare a speciei. La fel se intampla cu antilopa saiga, o specie de animal disparut, dar care inca se mai poate gasi in numar foarte mic intr-o rezervatie din Lunca Prutului, in judetul Botosani. Aceasta specie a disparut in secolul XVIII, la fel ca elanul, care popula teritoriile impadurite din Carpati. De asemenea, printre animalele disparute se numara si vulturii, care se vad foarte rar pe teritoriul romanesc si care provin cel mai probabil din alte tari. Specii care au mai avut o sansa floarea de colt, zimbrul. Zimbrul este cu siguranta unul din simbolurile supravietuirii unei specii caracteristice spatiului romanesc. Acesta se numara printre speciile protejate din Romania si poate fi admirat (chiar daca nu in cea mai de dorit stare) in rezervatiile din Neamt, Hateg, in judetul Dambovita langa Targoviste si Neagra-Bucsani. Zimbrul face parte din aceeasi familie ca si bizonul si putea fi intalnit in intreaga Europa. Din pacate, cel mai greu animal terestru din Europa poate fi admirat doar in captivitate. Pasarile sunt poate mai norocoase la acest capitol, estimandu-se ca doar 6 specii din cele ce se gasesc in Delta Dunarii sunt amenintate cu disparitia, in timp ce altele sunt deja declarate monumente ale naturii si sunt specii protejate de lege. Dintre plante, cea mai cunoscuta specie protejata din Romania este floarea de colt, emblema piscurilor de peste 2000 de metri altitudine, urmata de sangelevoinicului si bujorul de munte, dar si copaci sau palcuri de paduri seculare. Totusi braconajul, schimbarile rapide ale mediului, turismul necontrolat, au efecte dezastroase asupra faunei romanesti. Desi la noi in tara se gaseste cel mai mare

efectiv de lupi, ursi si rasi din Europa, se observa ca efectivul caprioarelor, cerbilor si iepurilor incep sa se reduca substantial. La ora actuala se estimeaza ca 62 de specii sunt amenintate cu disparitia. Dincolo de statisticile oficiale, numarul acestora poate fi chiar mai mare. Protejarea naturii este esentiala: in fond, si copiii nostri au dreptul sa vada multe din aceste animale in viata, nu doar impaiate intr-un muzeu.

Influenta pesticidelor asupra organismelor acvatice


POP(Poluanti organici persistenti) sunt substante chimice care: au calitati otravitoare, extrem de periculoase; au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator; pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie; pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor. Care sunt cei mai periculosi? Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel: pesticide : aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina; substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB); produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii. Prin ce sunt periculosi? Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece: se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa; se transporta la distante mari de la surse; se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat; exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg. Care sunt consecintele principale? Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici. Cum se deplaseaza POP? Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul,

transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala. Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin. Care este impactul asupra factorilor de mediu? Impactul asupra aerului Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera. Impactul asupra apelor Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin. Impactul asupra solului Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor. Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici? Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT. O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de

substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele. Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie. Care este impactul asupra regnului vegetal? Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici. Care este impactul asupra lumii animale? Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala. Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor. Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete. Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu? Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.

Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor. Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt: * intreprinderile industriei chimice; * depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse; * stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate; * instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate; * locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane; * fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice; * fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive; * intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie; * transportul. Care este impactul asupra sanatatii umane? Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut). Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT. S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc. Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati. Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase 8,0 la 1000 de

locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice. Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei. Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele. In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara. Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.