Manastirea Habra Aflata la aproximativ 6 km nord-est de municipiul Baia Mare, Manastirea Habra, veche de aproape 400 de ani, a fost

renfiintata n anul 1990 iar n anul 1999 Patriarhia Romna si-a dat acceptul pentru nfiintarea acesteia ca manastire de maici. Manastirea Habra poarta hramul nvierea Domnului iar cel de al doilea hram este cel al arhanghelilor Mihail si Gavril, n memoria domnitorului romn Mihai Viteazu, care, n drumul sau spre Viena, a poposit cteva zile la manastire, iar autoritatile vremii au napastuit lacasul de cult ca urmare a acestui eveniment. Localnicii vremii, auzind ca autoritatile vor distruge manastirea, au urcat la acest lacas de cult, au ascuns clopotele in pamant, care nu s-au gasit nici in ziua de azi. Oamenii locului au auzit sunetul lor an de an in Noaptea invierii, pana la constructia actualei manastiri. Din aceasta cauza, dar mai ales pentru ca a fost presarat cu sange de calugari, PS Justinian spune ca locul pe care este amplasata manastirea este sfant. Muzeograful prof. Viorica Ursu spune ca manastirea a fost distrusa cel mai probabil prin anul 1600, nsa documentele vremii s-au risipit si doar din memoria orala a putut fi reconstituita istoria lacasului de cult. Potrivit muzeografului, Manastirea Habra poarta un nume de rezonanta ebraica si a fost construita pe coama unui deal, ntre localitatile Grosi, Ocolis si Chechis, foarte aproape de orasul Baia Mare. De fapt, a fost cea mai apropiata manastire de oras n acele vremuri. Pe baza unor documente istorice s-a stabilit ca manastirea are o vechime de peste 400 de ani. Un document din anul 1614 atesta ca manastirea nu mai exista de aproape opt ani si fusese distrusa cel mai probabil de armata poloneza. Un document semnat de nobilii vremii afirma ca manastirea a fost distrusa complet iar calugarii alungati, o parte din bunurile manastirii fiind nsusite de un nobil al locului. Cladirile darmate, clopotele, lacul, pamnturile si padurile au fost confiscate de acelasi nobil, a aratat Viorica Ursu. Un grup de preoti din satele nvecinate solicita, ntr-o alta scrisoare trimisa nobilimii maramuresene, ca manastirea sa fie refacuta iar terenurile redate calugarilor care au slujit la batrna manastire. Din pacate, lacasul de cult nu mai avea sa fie refacut dect abia n anul 1990, din initiativa preotului din comuna Grosi, Ioan Coltan, si a taranilor din satele Grosi, Chechis si Ocolis. "Timp de sute de ani, inclusiv n anii grei ai comunismului, localnicii din cele trei sate aveau sa iasa n fiecare duminica de Pasti ntr-un pelerinaj tacut la locul unde se banuia ca a existat manastirea si pe terenurile care i-au apartinut cndva. E una dintre manastirile maramuresene care au fost pastrate vii n memoria localnicilor, prin transmiterea pe cale orala a istoriei ei. Curios e ca locurile din apropierea manastirii au nume predestinate, cum ar fi: Galilei, Habrul si Calugaresc" - a spus muzeograful Viorica Ursu. Biserica Manastirii Habra a fost construita dupa modelul arhitectonic al Manastirii Cozia, nsa la o scara mult mai mica. Biserica si obeliscul Mihai Viteazul au fost sfintite n anul 2001. Manastirea Habra se afla n grija Episcopiei Maramuresului si Satmarului iar credinciosii din satele Grosi, Chechis si Ocolis o considera manastirea lor de suflet, care a renascut dupa sute de ani din negura amintirilor. Fiind aproape de municipiul Baia Mare, lacasul de cult este vizitat att de turisti, ct si de credinciosi, care participa cu regularitate la toate slujbele religioase oficiate de maicute si preoti.