Sunteți pe pagina 1din 8

Functia exponentiala si functia logaritmica

Ca si in anii 80, aceste functii se studiaza in clasa a X-a. Accentul cade pe


rezolvarea de ecuatii si inecuatii in care apar astfel de functii; aceasta presupune
insa o buna cunoastere a proprietatilor acestora. Este un capitol la care trebuie lucrat
un numar mare de exercitii. Materialul de fata prezinta cateva tipuri de exercitii (fara
pretentii de exhaustivitate).

1. Fie functia f definita prin . : \ \ 0
=
( ) ( ) 3 8, 0,
x
x x
f x ab a b a b = + > >
a) Sa se rezolve ecuatia ; ( ) 5 f x =
b) Pentru a , sa se studieze bijectivitatea functiei . 1 si 1 b f
(Olimpiada cl. a X-a, et. locala, Prahova, 1986)

Solutie. a) Ecuatia se scrie a b
( ) ( )
3 3 0 3 3
x x x x x x x
a b a b b + = = 0
0
( )( )
1 3
x x
a b =
Ecuatia are solutia unica daca ; pentru a , este
verificata de orice real. Ecuatia are solutia unica pentru ;
daca b , ecuatia nu are solutii. Concluzionand, alcatuim tabelul de mai jos:
1
x
a =
x
0 x =
3
1 a 1 =
g 3
b
x
b = lo x = 1 b
1 =

1 b = 1 b
1 a = x\
1 a
{ } 0 x { } 0, log 3
b
x

b) Expresia functiei in acest caz este . Functia este
injectiva (functia fiind injectiva, deoarece ), dar nu este surjectiva.
intrucat pentru
f

( ) 7 2
x
f x a =
1 a
x
x a
x < \ ( ) 7, f x 7, y x \astfel incat . Deci,
nu este bijectiva.
( ) f x y =
f
Observatie. Functia , obtinuta prin
restrangerea codomeniului functiei , este insa bijectiva.
( ) ( ) : , 7 , 7
x
f f x =

\
f
2a
} 2. Se dau numerele si log
a
A b = ( ) { log , , 1, , iar \ 0,1
na
B nb a b a b n = < `
Care dintre cele doua numere este mai mare ?

Solutie. Se schimba baza logaritmului de la la si se tine cont si de
celelalte proprietati ale logaritmilor:
B na a

log log log
log
log log 1
a a
na
a a
nb n b
B nb
na n
+
= = =
+
a

Evaluam semnul diferentei : A B

( ) log log 1 log log
log
log 1 log 1
a a a a
a
a a
n b n b
A B b
n n
+
= =
+ +

Dar lo n > si din deducem ; prin urmare, toti factorii
care apar in descompunerea diferentei sunt pozitivi. Rezulta .
g 0
a
a b < log log 1
a a
b a >
B
=
A 0 A B A B > >

3. Demonstrati ca
6
13
5
> lg
(21689*, G.M. 2/1989)

Solutie. Scriem 13 ; ridicam la puterea a treia:
3
2197 2000 2 10 = > =
3
9 9 10 9 11
13 8 10 13 13 104 10 10 > > >
10lg13 11 lg13 1,1 > >
; se logaritmeaza si obtinem
. Dar
6 6
,1 1, 21 1, 2 lg13 1,1
5 5
= > = > > 1 , q.e.d.

4. Se dau a si . Sa se exprime in functie
de .
15
10log 35 =
a b
45
log 147 b =
49
log 75 N =
si

Solutie. Folosind descompunerea in factori primi, avem:
( )
15 15
10 log 5 log 7 a = +

( )
2
45 45 45
log 3 7 log 3 2log 7 b = = +
Este momentul sa alegem alti parametri de univocitate, adica alte doua
variabile intermediare in functie de care vom exprima celelalte valori implicate.
Fie . O sa va intrebati desigur cum am ales aceste valori.
Tinand cont ca , logaritmii in baza 45 se pot transforma destul de usor in
baza 15; in plus, este clar mai simplu sa lucram cu logaritmi in baza mai mica 15.
15 15
log 3 si log 7 u v = =
45 3 15 =
Pentru a exprima , observam ca l .
15
log 5
15 15 15 15
og 15 log 3 log 5 log 5 1 u = + =
Trecem la schimbari de baza. Avem deci:

15
45
15
log 3
log 3
log 45 1
u
u
= =
+


15
45
15
log 7
log 7
log 45 1
v
u
= =
+


Asadar (si prin urmare),
2
1
u
b
u
+
=
+
si a
v
) v
v b
. In plus, . Din aceste doua
ecuatii, scoatem in functie de . Personal, va recomand sa faceti calculele
si sa nu ma credeti pe cuvant; mie mi-au iesit:
( 10 1 a u = +
si u

( )
( )
5 10
5 3
20 10
10 3
a b
u
b
ab a b
v
b

=



Exprimam acum tinta
15 15
15 15
log 75 log 5 1 2
log 49 2log 7 2
u
N
v
+
= = =
Dupa inlocuirea lui u , mie mi-a dat si v
15 20
20 10
b a
N
ab a b

=
+

Recomandari. A) Nu ma credeti 100%. Faceti calculele !!!
B) Alegerea parametrilor u se putea face si in alte moduri poate chiar
mai simplu decat mai sus. Este bine sa faceti cum vi se pare mai confortabil; de
pilda, se puteau transforma toti logaritmii in baza 5 sau in baza 3.
si v

5. Sa se determine maximul functiei
| | ( ) ( ) ( )
4 2
2 2
8
: 1, 64 , log 12 log log f f x x x
x
= + \
2

Solutie. Se noteaza si se aplica proprietatile logaritmilor. Expresia
2
log y = x
| | y
| |
functiei in variabila este y ( ) ( ) ( )
2
4 2 4 3 2 2
12 3 12 36 6 f y y y y y y y y y = + = + =
Daca , rezulta . Functia este |1, 64 x |0, 6 y | | ( )
2
: 0, 6 , 6 g g y y = \
descrescatoare pe si crescatoare pe | , deci admite in punctul un minim
egal cu . Cum in rest ia numai valori negative si , rezulta ca
functia admite in un maxim egal cu . Valoarea lui in acest
caz este .
|0, 3
9
3 y =
3, 6
( )
3 y =
( ) y
x
( ) 3 g =
f
3
2 8 x = =
g ( )
2
f y g =
81 = ( )
2
3 3 f g =

6. Sa se rezolve ecuatiile:
a)
3
1
2
2
x
x

=

b)
( ) 2 3
g 1 log x x + = lo
c) 9 5 4 2 20
x x x
=
x
d)
( ) ( )
2
3
3 3 1 1 0,
x
x
x
p p p p p + + + + = 0 (17481, G.M. 11/1978)

Solutie. Ecuatiile de fata sunt ceva mai putin standard. Rezolvarea lor (si a
multora de acelasi gen) se bazeaza pe urmatoarea proprietate:
P1. Daca este o functie strict monotona, atunci orice ecuatie de : f D \ \
0
0
\
)
)
tipul , admite cel mult o solutie pe . ( ) , f x a a = \ D
Justificarea acestei proprietati este simpla: presupunem ca este o
solutie a ecuatiei si ca este strict crescatoare (cazul in care este strict
descresctoare este similar). Atunci, monotonia stricta ne asigura ca,
, respectiv ( ) ;
asadar, ; cu alte cuvinte, este injectiva.
Demonstratia anterioara nu face insa apel la notiunea de injectivitate, care se
studiaza abia in clasa a IX-a, tocmai pentru a fi si la indemana elevilor de clasele a
VII-a si a VIII-a (cel putin in anii 80, programa de clasa a VII-a prezenta conceptul de
monotonie a unei functii reale; nu stiu cum mai stau lucrurile in prezent).
0
x D
f
) ( f x >
f
( f x ( ) ( ) )
0
, x D x x f x a < < =
( ) ( )
0
, x D x x f x
( )
0 0
, x D x x f x a > =
f ( ) f x a =
Din proprietatea P1 putem deduce cu usurinta:
P2. Daca sunt doua functii strict monotone, dar de monotonii
diferite, atunci ecuatia are cel mult o solutie in .
, : f g D \
( ) ( f x g x = ) D
Evident, functia ( are aceeasi monotonie cu ; aplicand proprietatea de
insumare a doua functii monotone, rezulta ca ( este strict monotona, de
g f
g f
aceeasi monotonie cu . In consecinta, ecuatia admite cel mult o
solutie pe .
f
x
3
( )( ) 0 f g x =
D
1 3
1
2 2
t
| |
=
|
|
\ .
log t
2
2 2
2 2
9 5
x x
| | | | |
= +
| |
\ . \ . \
2 2

x = 2 x =
( )
( )
3 3
3 3
1
x
p p + =
3
+
( )
3
x

(
x
3
3
1
x
x
q
q q
|
| |
=
|

\ .
\
q
3x
q
1 1
( ) 1
x
Sa trecem acum la ecuatiile date.
a) Conditiile de existenta impun . Membrul stang este o functie strict
descrescatoare, in timp ce membrul drept este o functie strict crescatoare.
Observam ca verifica ecuatia; conform proprietatii P2, rezulta ca
aceasta este unica solutie a ecuatiei.
3 x
3 =
b) Notam t x . Ecuatia devine: log 3
t
x = =
( ) ( ) 2
1 3 2 1 3
t
t
t t
| |
+ = = + +
|
\ .

Membrul stang este o suma de doua functii strict descrescatoare.
Observam ca verifica ecuatia; in concluzie, este unica solutie a acesteia.
Rezulta .
t =
3 9 =
2
x =
c) Ecuatia devine
2
2 2
4 2 5 4 4 2 5 4
x x
x x x x x
|
= + + +
|
.
2
x
9 5 , sau
2 2
9 5 4
x x
| | | |
= +
| |
\ . \ .
2
x
; cum
2 2 2
9 0, 5 4
x x x
> + > 0 , rezulta

2 2
2 2 2
5 4
4
9 9
x x
x x x
| | | |
= + + =
| |
\ . \ .
9 5 1
Membrul stang este o functie strict descrescatoare. Se observa ca
verifica ecuatia; conform proprietatii P1, este unica solutie a
ecuatiei date.
2
d) Ecuatia se scrie:
( ) ( )
( )
( )
3
1 1 0 1
x
x x
x
p p p p p + + = + p
( ) ( )
( )
3
3
1 1
x
x
p p p p + = + .
Notam pentru simplitate 1 q p = +

( ) )
3
3
3 3 3
1
x
x
x x x
p
q p p q
| |
| |
| =
|
|
\ .
\ .
0
; simplificam
si ramane:
p
|
|
|
.
3
3
x
x
p p
q q
| | |
| | | |
| =
| |
|
\ . \ .
\ . \

|
|
|
.
Cum 0,
p
q
functia
x
p
x
q
| |

|
\ .
este strict descrescatoarefunctia
1
x
p
q
| |
| |

|

\ .
\ .
este strict crescatoare, deci membrul drept este o functie |
|
strict crescatoare. Pe de alta parte, ( )
3
1 0,
p
q
| |
| |

|
\ .
\ .
1 |
|
functia
3
1
x
p
x
q
| |
| |

|

\ .
\ .
|
|
din membrul stang este strict descrescatoare. Rezulta ca
ecuatia data admite cel mult o solutie reala; cum verifica ecuatia,
rezulta ca este unica solutie a acesteia.
3 x =
3 3
x x

x
2
x x
( )
1 1
1
x
a b a b a b a b
a b
a b
+ = = =
+
+
x

7. Sa se rezolve ecuatia:
2
2 3 ,
x x x x
x + = 3 3 0
(Gh. Ciorascu, 19983, G.M. 1/1984)

Solutie. Conform inegalitatii mediilor, avem
2
2 2
2
2 2 3
x x
x x
+
+ = 3 3 (1)
aplicam inca o data inegalitatea mediilor, de data aceasta pentru numerele
:
2
si x x

2
2
2
2
2 3 2 3
2
x x
x x
x x
x x x x
+
+
= (2)
Din inegalitatile (1) si (2), deducem
2
2 3
x x x
+ 3 3 , egalitatea avand
loc cand cele doua inegalitati devin egalitati, adica daca { } 0, 1 x =

8. Sa se rezolve ecuatia
( ) ( )
4 15 4 15 6
x x
+ + = 2
Solutie. Ecuatia data este de tipul:
( ) ( )
2
, 1, , ,
x x
a b a b a b + + = = \
Relatia se scrie
2
1 a b =
( )( )
. Notand
( )

( ) ( )
1
x
y a b a b
y
= + =
x
; ecuatia generala se scrie:

2
0 y y y
y

+ = + = (rezolventa de gradul al doilea).


Discutia continua in functie de natura si semnele radacinilor rezolventei .
1 2
, y y
Convin evident numai radacinile pozitive , 1,
i
y i = 2 pentru care obtinem:
( )
log
i i
a b
x y
+
=
Revenim la cazul nostru particular. Notam
(
4 15
x
y = +
)
si rezulta
2
1
62 62 1 0 y y y
y
+ = + = cu radacinile
1,2
31 8 15 y = . Observam ca

( ) ( )
( )
2 2
2
1
4 15 31 8 15 31 8 15 4 15
4 15
+ = + = =
+
; rezulta
( )
( )
( )
( )
2
1 2 2
4 15 4 15
1
log 4 15 2 log 2
4 15
x x
+ +
= + = =
+
=
a
y


9. Se stie ca 2 . Se cere raportul ( ) log 2 log log
a a
x y x = +
x
y
.
Solutie. Conditiile de existenta impun 0, 1, 0, 0, 2 0 2
x
a a x y x y
y
> > > > > .
Folosind proprietati binecunoscute, rezulta:
( ) ( )
2 2
2 2
log 2 log 2 5 4 0
a a
x y xy x y xy x xy y = = + =
Am obtinut o ecuatie omogena in ; cum , impartim linistiti cu ,
notand
si x y 0 y >
2
y
x
y
= t : t t , cu radacinile t t . Doar solutia
2
5 4 + = 0
1
=
2
1, 4 = 4 =
x
y
= t
este convenabila.

10. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
( ) 3 5
log log
29
y x
x y

+ =

+ =

x

(17527, G.M. 12/1978)

Solutie. Conditiile de existenta impun ; notam 0 x >
( ) 3 5
5
log log
3
t
t
x
t y x x
y x
=

= + =

+ =

; inlocuim in ecuatia a doua


29 29 3 5 5 3 29
t t t t
y x x x = + = + = (1)
Presupunem ca
( ) 3
1 28 28 log 3 x y y x y x < > + > + >

; pe de alta
parte, lo egalitatea
5
g 0 x <
( ) 3 5
log log y x x + = este imposibila. Rezulta ;
fie
1 x
5
t
= =

1 u x . Functia este strict crescatoare pe intervalul


functia
u
)
2
u u u
|1, 5 t 5
t t
0 t
2 =
este strict crescatoare pe
|
. Membrul stang al
ecuatiei (1) este (in domeniul acceptabil ) o functie strict crescatoare; in
concluzie, solutia vizibila t este unica. Rezulta .
) 0,
25 = 4 x y =

11. Sa se determine maximul produsului , unde
stiind ca
1 2
...
n
P a a a =
( ) { 0,1 , 1, 2,...,
k
a k } n
1
log 1
k
n
a =
1
n
k=

.
(21663, G.M. 1/1989)
Solutie. Relatia data se scrie sub forma:

( )
1 1 1
1
ln
ln 1
1 1 ln ln
1
ln
ln
n n n
k n k
k k k k
a a
n
n a
n
= = =
| |

|
\ .
= = =


(1), unde
( )
1 1
0,1 1, 1, ln 0, 1,
k
k k
a k n
a a
> = > = k n
Se scrie inegalitatea mediilor pentru numerele pozitive
1
ln , 1,
k
k n
a
= :

1 1
1 1 1
ln ln
n n
n
k k k k
a n a
= =


, egalitatea avand loc daca ; inlocuim
1 2
...
n
a a a = = =
1
1
ln
n
k
a
=

k
din relatia (1):
1
1 1
ln ln ln ln ln
n
k
n n n
n a
=

1 2
1
ln
...
n
k n
n
a a a

1
P

1
n
n
n P
P n

1
. Maximul produsului este asadar egal cu
1 2
...
n
P a a a =
1
n
n
,
fiind atins cand
1 2
1
...
n
a a a
n
= = = =


Exercitii propuse.

1) Sa se arate ca (20489*, G.M. 7/1985)
2 2
lg 9 lg 11 lg98 + >
2) Daca a a , sa se demonstreze inegalitatile: ( ) (
1 2
, ,..., 1, si 1,
n
a a )
a)
1 2
1 2
...
og log log ... log
n
n
a a a
a a a
a a
n
+ + +
l (19583, G.M. 2/1983)
a n
a
b)
1 2
2 3 1
1 1 1
...
log log log
n
a a a
n
a a a
+ + +
b
(17447, G.M. 10/1978)

3) Daca a sunt cel mai mic, respectiv cel mai mare, intreg negativ care
verifica inecuatia , sa se calculeze expresia
si
( )( ) lg 9 99 3 x x x + +
2 2
2 2
a b
a b

+
.
(19660, G.M. 4/1983, adaptat)
4) Rezolvati in \ecuatia
(
1 2 4
3
x
x
x x
x
+
= + +
)
b
1 2
(21243*, G.M. 10/1987)
5) Fie a b c astfel incat .
Calculati valoarea expresiei .
( ) { } , , 0, \ 1 si , , x y z \
E x
, ,
x y z
a bc b ca c a = = =
( ) x y z + + ( ) , , y z xyz =
(O:531, G.M. 11-12/1987, adaptat)
6) Calculati (fara tabele) valoarea expresiei ( ) ( )
3 3
lg5 lg 20 lg8 lg0, 25 E = + +
(11108, G.M. 4/1971)
7) Rezolvati ecuatia
12
2
9 16 1 12
2
25 25 log 12! 25
x x
k k =
| | | |
+ =
| |
\ . \ . \ .

x
| |
|

(17526*, G.M. 12/1978)

8) Sa se rezolve ecuatia
(
14 25 2 154
x
x x x
+ =
)
11 (21358, G.M. 2/1988)
9) Sa se determine astfel incat x\
( ) ( )
2
2 2
2
lg 1 lg 1 lg
2
x x
x x
+ +
+ + =
(22416*, G.M. 7/1991)
10) Fie , ( ) : 0, f \
( )
4 3 2 2
2 2 2 2
log 6log 13log 12log 4 f x x x x x x mx n = + + + +

Sa se determine astfel incat graficul functiei sa intersecteze axa
in doua puncte distincte.
, m n\
Ox
(18821, G.M. 7/1981)
11) Rezolvati ecuatiile:
a) ( ) ( )
sec tg
og 13, 25 log 12, 25 , 0,
2
x x
x
|
=

\ .
l (13102, G.M.B. 6/1973)
|
|
b) ( )
sec tg
g 1 log , 0, ,
4 4 2
x x

| | |
+ =
|
\ . \
lo
|
|
.
) 0, 2
(C. Ionescu-Tiu, 12715, G.M.B. 2/1973)
12) Sa se rezolve ecuatiile:
a)
( )
(10562, G.M.B. 8/1970) ( ) ( ) (
2 2
4 4 4 ,
x x
x
a a a a + = +
b)
1
1 1 2
2
2 6 6
x
x x +
| |
| |
+
|
|
|
\ . \ .
\ .
1 =
| |
|
(10556, G.M.B. 8/1970)
13) Daca , sa se arate ca
2 2
7 , 0 x y xy xy + =
( )
1
g log log
3 2
a a
x y
x y
+
= + lo
unde a . (B. Grigore, 19627, G.M. 3/1983)
a
0, 1 a >
14) Sa se rezolve ecuatia:
3 2
5 1 4
2 0
x
x
(
(


= 16
(C. Coanda, 20264, G.M. 11/1984)