Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Muscatura de paianjen
Paianjenul vaduva neagra
2.
Sistemice, generalizate Apar dup muscatura de p ianjen veninos sau la persoanele sensibilizate
Poate fi minimizat riscul de intepatura prin evitarea expunerilor. De exemplu, tantarii sunt mai activi in amurg si noaptea, iar paianjeniila fel, sau in zone umbrite. Trebuie purtata imbracaminte cu maneci lungi, pantaloni lungi si palarii, iar imbracamintea din tesaturi dense.
In cazuri severe, urticaria se poate generaliza ! Pacientul este urmarit > 24 de ore !
Urticaria anafilactic Este o form de urticarie acut (tip I dupa Gell- Coombs); nepturile de pianjen pot s produc reactii localizate sau sistemice, grave. Diagnostic pozitiv se bazeaz pe contextul de apariie- intepatura de paianjen , tabloul clinic local i eventual pe cunoaterea starii de atopic a pacientului ( cunoscut cu afectiuni alergice, eozinofilie nazal/seric elevat, teste cutanate alergicepozitive; dozarea IgE serice totale i specifice; test latex-histamin Diagnostic diferential se face n primul rnd cu afeciuni non-alergice dermatologice i ale mucoaselor Evolutia si prognosticul sunt imprevizibile, ns n general favorabile sub tratament (sau spontan, n cazurile uoare); In cazuri severe, urticaria se poate
generaliza ! Pacientul este urmrit > 24 de ore !
Are acelai mecanism de producere ca i urticaria acut (vasodilataie brutal, cu creterea permeabilitii capilare + o exocitoz discret, cu limfocite, eozinofile i PMN). Apare cu predilecie la nivelul tegumentelor i mucoaselor, bogate n esut lax (n special fa, pleoape, obraji, buze, mucoas jugal), dar i cu alte localizri (mini, picioare, organe genitale). Edemul este imprecis delimitat, de culoare alb sau roz-pal, nsoit de prurit, i nu las godeu. "Atingerile" mucoaselor/seroaselor confer gravitate tabloului clinic (edem lingual, al vlului palatin, gingii, luet, amigdale palatine, faringe, laringe). mbrac uneori un aspect dramatic, impunnd un tratament intensiv i internare de urgen. Debutul dramatic, cu dispnee, afonie, disfonie, senzaie de sufocare, agitaie, expectoraie muco-seroas (uneori sero-sangvinolent), +/- fenomene digestive, este grav, cu risc vital evident. Edemul meningeal (rar) poate determina: cefalee, tulburri de echilibru, crize comiiale, afazii, plegii diverse, pierderea strii de contien .a. Edemul Quincke e asociat frecvent cu urticaria gigantic generalizat, dermatita atopic, rinita alergic sau criza de AB, i mult mai rar, cu ocul anafilactic.
pianjenul este vduva neagr sau cel solitar maro. (E nevoie, dac se poate, de o identificare a pianjenului). Dac musctura este pe o extremitate (man sau picior), se realizeaz un bandaj suprajacent si se imobilizeaz in pozitie elevat, la 15 grd. de planul patului. Acest lucru impiedic sau incetineste rspandirea veninului pe cale venoas, in organism. (Se au in vedere principiile cunoscute de la aplicarea oricrui garou pe extremitti !) Se prezint la medic in cazul intepturilor provocate de cele dou tipuri de pianjeni. Pentru vduva neagr e nevoie uneori de ser antiveninos iar pentru cel maro solitar, de corticosteroizi.
Intepaturile produse de tantari pot produce local celulita sau pot provoca- la alergici- reactii sistemice, anafilactice. Simptomele care preconizeaza severitatea fenomenului includ pe langa urticarie si edem Quincke : dispneea, wheezing, tulburari respiratorii, alterarea starii de constienta si chiar risc de deces in urmatoarele 30 de minute. Intepaturile produse de viespi si intepaturile multiple de albine sunt si ele riscante mai ales la persoanele alergice. In unele cazuri au fost implicate si in aparitia distrugerilor musculare si insuficientei renale acute. Intepaturile produse de capusa prezinta riscul bolii Lyme
tantar
viespi
albine
Capusa
Socul anafilactic
Este o manifestare acut sistemic, grav, de tip I (anafilactic), care survine la cteva secunde sau minute dup intepaturi / muscaturi de insecte Mult mai rar reacia este de tip III (dup nepturi de Hymenoptere) i apare la 24 de ore sau chiar la 7-10 zile dup contactul cu alergenul (cu manifestri clinice similare celor din boala serului). Se produce prin vasodilataie brutal i creterea permeabilitii vasculare, cu exsudaie +/_ exocitoz discret i selectiv (eozinofile, PMN, limfocite). Clinic, pacientul este anxios, cu tulburri ale strii de contien, acuz acufene, vertij, dispnee, opresiune toracic, frison, anxietate, prezint hiperemie facial sau generalizat, eventual paloare (la scderea TA) sau tegumente marmorate, hipotermie sau febr tahicardie etc. Uneori tabloul clinic este mai puin alarmant, frust, ns prezint acelai potenial grav evolutiv. Explorri diagnostice: VSH sczut, semne de "plasmoragie" (hemoconcentraie), hipotensiune arterial leucopenie/leucocitoz, mai rar Tr sczute (citopenie imun-alergic), CIC crescute sau normale, fraciune C3 redus sau nemodificat (ultimii parametri apar modificai n reaciile de tip III).
Atitudine terapeutic
Principii generale Obiective terapeutice: Maximale - remisiunea complet Minimale - ameliorarea clinic
Tratament n etapa prespitaliceasc Msuri generale: ndeprtarea agentului cauzal (dac este identificat i posibil de ndeprtat) Educarea pacientului Eviciunea alergenelor / mediu sanogen profesional i familial Diet: eviciunea alimentelor / produselor cu potenial alergizant
Tratament medicamentos
Tratamentul se aplic de urgen, nc de la locul intepaturii, apoi pacientul se transport ntr-un serviciu specializat, unde se aplic tratamentul de deocare. Msurile terapeutice sunt adecvate etiologiei i gravitii tabloului clinic. Pacientul se poziioneaz corect (n Trendelenburg), iar pentru ocul survenit dup nepturi la extremitati, se aplic un garou proximal de locul nepturii + adrenalin administrat s.c., perilezional. Adrenalina se administreaz ca medicaie de elecie, 0,3-0,5 ml s.c. i.m. sau i.v.(doar n caz de hipotensiune arterial i n lipsa contraindicaiilor majore), din sol.1%., repetat la 10-20 min., n caz de nevoie. Efectul apare rapid, n 1-2 minute. Se asociaz perfuzii cu substane micro-i macro-moleculare + HHC (100 mg "n bolus", apoi pn la 1 g/zi, n perfuzie), ritmul i cantitatea administrat fiind dependente de valorile TA. + alte preparate cortizonice (Urbason = metilprednisolon, 1g/zi, Prednison 1 mg/kg corp/zi, timp de 5-6 zile, Diprophos 1 f/lun), calciu gluconic (1-3 f/zi), vitamina C (1-2 g/zi), antihistaminice (prometazin, romergan, tavegyl, ciproheptadin etc.). tratamentul simptomatic i cel al complicaiilor (antialgice, sedative, oxigen, miofilin, depletive cerebrale, cardiotonice , traheotomie/traheostomie etc.). Toate cazurile se interneaz! Dispensarizarea (sarcinile medicului de familie) prevenirea reaciilor majore!