Sunteți pe pagina 1din 5

Povestea lui Harap Alb-basm cult

Ion Creanga este o sinteza a spiritualitatii folclorice in literarura romana. Stilul lui Creanga este carcterizat de intelepciune, umor si spirit inventiv. Basmul este o specie a epicii populare si culte in proza sau in versuri, in care se povestesc intamplari fantastice ale unor personaje imaginare intamplarile reale inpletindu-se cu cele supranaturale. Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice iar fortele binelui sunt intr-un permanent conflict cu cele ale raului, acestea din urma fiind de obicei invinse. Basmul are formule initiale, mediane si finale care plaseaza actiunea in timp si spatiu mitice. Basmul Povestea lui Harap Alb a aparut in 1877 in revista Convorbiri Literare si are ca tema triumful binelui asupra raului. Acesta cuprinde mituri si motive specifice, actiunea desfasurandu-se linear printr-o inlantuire de secvente narative ce pot fi urmarite pe momentele subiectului. Cartea primita de Crai de la imparatul Verde care avea nevoie de mostenitor este factorul pertubator al situtiei de inceput si determina parcurgerea drumului de catre cel mai bun fiu al craiului. Doar mezinul trece proba destoiniciei cu ajutorul calului nazdravan.Trecerea podului urmeaza etapei de pregatire calul, armele si haineleapoi se continua cu ratacirea in padurea labirint si cu cele trei aparitii ale Spanului care il determina sa incalce sfatul parintesc si sa ajunga sa fie tocmit drept sluga de catre Span. Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune pe Harap Alb la trei probe: aducerea salatilor din gradina Ursului, aducerea pielii Cerbului si a fetei Imparatului Rosu pentru casatoria cu Spanul. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. Pentru cea de-a treia proba care este mai grea are nevoie de mai multe ajutoare.Craiasa furnicilor si Regina albinelor ii promit ajutorul la nevoie dupa ce sunt salvate de Harap Alb si de asemenea i se alutura si o ceata de monstrii: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-LatiLungila. Pentru a-i da fata , Imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la trei probe pe care acesta le trece datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor sale. Fata imparatului Rosu care la randul ei avea puteri supranaturale propune o ultima proba intre calul lui Harap Alb si turturica ei. Proba este trecuta de cal prin inselaciune, asadar fata il insoteste pe Harap Alb catre Span. Pe drum se

indragosteste de fata, dar credincios juramantului facut nu-si marturiseste adevarata identitate. Fata il demasca pe Span care vazand ca i-a fost divulgat secretul ii taie capul lui Harap Alb. Invierea este realizata de farmazoana cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa pe fata imparatlui si imparatia. In opera lui Creanga sunt doua planuri de interpretare-unul realist si unul imaginar, fantastic. In Povestea lui Harap Alb planul realist cuprinde aspecte ale familiei humulestene a gradelor de rudenie toate acestea intr-un limbaj impregnat de oralitate si de umor. Planul fantastic este mult mai complex reprezentat si se impleteste treptat cu cel real. Ca orice basm, Povestea lui Harap Alb are formule de inceput: Amu cica era odata intr-o tara, formule mediene: mai merge el cat merge si formule finale: s-apoi da, Doamne bine Specific povestilor lui Creanga este fantasticul umanizat. Asfel, desi personajele sunt supranaturale, animale fabuloase, obiectele si cifrele magice, lumea infatisata pastreaza inca trasaturi realiste ca jovialitatea, sentimentele, limbajul. Povestea lui Harap Alb este presarata cu motive si mituri specifice basmului. Un mit important este cel al dublei identitati asa cum reiese inca din titlu-o identitate reala de fiu al Craiului si una aparenta de sluga a Spanului. Alte personaje cu dubla identitate in afara de protagonist mai sunt: Craiul, Spanul, Sfanta Duminica, Calul. Mitul calatoriei se impleteste armonios cu mitul labirintului. Padurea in care se rataceste devine simbolul labirintului. Clatoria ii aduce protagonistului atat un adversar dar si mai multe personaje care il vor ajuta sa depaseasca toate probele. Deasemenea in basm apare mitul prietenie sau al fratiei de cruce incepand cu calul nazdravan si continuand cu celelalte vietati personificate : Craiasa Albinelor si Regina Furnicilor etc. Mitul reinvierii face referire la decapitarea eroului de catre Span. Aceasta este ultima etapa a initierii care trebuie savarsita tot de Span.

Mitul iubirii se refera la sentimentele pe care eroul nostru le descopera dea lungul calatoriei si al probelor, in final intelegandu-se ca omul implinit e cel ce si-a gasit perechea. Un loc important in scenariul basmului il ocupa numerele si obiectele magice: cifra trei care este cifra perfecta-trei fii, trei probe,blana de urs care il ajuta sa aduca sla din gradina Ursului, apa vie, apa moarta, smicelele de mar care il ajuta sa inceapa o noua viata, etc. Personajele acestui basm sunt la granita dintre real si fantastic. Ele au comportament omenesc si sunt purtatoarle unor valori simbolice: binele si raul. Harap Alb este personajul principal. El nu are insusiri exceptionale si nici puteri supranaturale, este un Fat Frumos din basmele populare dar profund umanizat. Personajul este caracterizat atat in mod direct cat si indirect de narator, prin fapte si comportament. El dovedeste loialitate, comunicativitate si demnitate. Prin trecerea obstacolelor, eroul se maturizeaza, capatand intelepciune si invata sa iubeasca si sa respecte. Spanul este antagonistul. Conflictul cu el il maturizeaza pe erou, rolul Spanului fiind foarte important in initierea si caracterizarea protagonistului. Toate celelalte vietuitoare sunt eroi grotesti, personaje secundare, prtatoare de simboluri. Basmul imbina toate modurile de expunere: naratiunea, dialogul, descrierea. Povestirea are un ritm rapid, dialogul este dinamic iar povestitorul dovedeste mult umor. In acest basm apar mai multe tipuri de comic: comicul de situatie-apariritia tatalui in blana de urs, comicul de nume-Gerila, Flamanzila, comicul de limbaj sau comicul de caracter. Povestea lui Harap Alb este un basm cult, avand ca particularitati: reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, umorul si specificul limbajului. Ca orice basm propune valorile umane de bine, frumos,adevar, cinste, dreptate.

Povestea lui Harap Alb- Rezumat

Un Crai care avea trei fii primeste de la fratele sau Verde-Imparat o scrisoare prin care il anunta ca are nevoie sa-i trimita pe unul din fii sai deoarece el a imbatranit si trebuie sa lase cuiva imparatia sa deoarece el nu are decat fiice. Craiul ii pune el insusi la incercare pe cei trei fii, pentru a vedea care este mai destoinic pentru conducerea imparatiei fratelui sau. El se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Cei doi fii mai mari se sperie de urs si se intorc rusinati acasa. Mezinul , urmand sfaturile unei batrane, ii cere tatalui sau calul, armele si hainele cu care a fost mire si cu ajutorul lor trece cu bine proba si primeste binecuvantarea tatalui pentru a pleca la drum.Tatal sau ii mai da si pielea ursului si il sfatuieste sa se fereasc a de omul ros si de cel span. Fiul craiului pleaca la drum cu calul si intr-o padure se intalneste cu Spanul. Acesta ii propune sa-i fie sluga. Dupa ce il refuza de doua ori , a treia oara se lasa pacalit de acesta inchipuindu-si ca se afla in tara spanilor si neascultand povetele tatalui sau il tocmeste sluga pe Span. Ajungand la o fantana, tanarul se lasa iar pacalit de span care il face sa coboare in fantana unde il inchide si il face sa promita sub amenintarea cu moartea ca va fi sluga devotata a Spanului pana cand va muri si va invia din nou. Odata ajunsi la curtea Imparatului Verde spanul se da drept fiul craiului iar voinicul caruia ii pusese numele de Harap Alb este trimis sa stea cu slugile la grajduri. In continuare Spanul il supune pe Harap Alb la mai multe probe. Intai il trimite sa aduca salati din gradina ursului si acolo este ajutat de Sfanta Duminica sa indeplineasca misiunea. Tot aceasta il ajuta sa aduca si pielea cerbului cu cap cu tot care era batuta cu pietre pretioase. Dupa alte cateva zile , Spanul il trimite pe Harap Alb sa i-o aduca pe fata Imparatului Rosu despre care auzise o multime de lucruri interesante. Pe drum eroul nostru are parte de multe intamplari interesante: pe un pod intalneste o nunta de furnici pe care le salveaza trecand prin apa si primeste de la Regina furnicilor o aripa ca sa o poata chema in ajutor atunci cand va avea nevoie. Apoi salveaza un roi de albine si primeste si de la Craiasa albinelor o aripa care ii va folosi la nevoie. In continuarea drumului sau, Harap Alb intalneste si alte

personaje fabuloase ( Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila) cu care se comporta prietenos si care il insotesc in calatoria sa catre curtea lui Rosimparat. Ajunsi la curte, imparatul il supune unor probe foarte dificile pe care Harap Alb le depaseste cu ajutorul noilor sai prieteni. Astfel, Gerila raceste casa de arama, Flamanzila si Setila inghit rapid mancarea si bautura , Craiasa furnicilor separa macul de nisip, Ochila si Pasarila o aduc inapoi pe fata imparatului, Regina albinelor o alege pe fata cea adevarata a imparatului. In final fata propune o ultima proba : calul cel nazdravan al lui Harap Alb si turturica fetei sa incerce sa aduca trei smicele de mar, apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete. Calul reuseste sa invinga si Harap Alb pleaca cu fata catre curtea imparatului Verde. Ajunsi aici fata il da in vileag pe Span si spune ca ea a venit pentru Harap Alb, adevaratul fiu al craiului..Turbat de furie, Spanul ii taie capul lui Harap alb dar este aruncat din cer si facut praf de calul cel nazdravan. Cu ajutorul smicelelor de mar, a apei vii si a celei moarte fata imparatului Rosu il readuce la viata pe Harap Alb si amandoi primesc binecuvantarea lui Verde Imparat. Urmeaza apoi o nunta mare imparateasca unde participa o multime de crai si printese precum si toti prietenii pe care si-i facuse Harap Alb in lunga sa calatorie.