NVSdAS YNTCV :AE'13

I
rS

urYTYl[(I nn'IuAIN oJ I+d YINrrIJo't

vsuYclcllual nxlNad ftI\rlI)O'I

YNrSSrd

t t

.q'rvNoISlIdOXd {OlAlNArAdl^lo3

,.valuad'IaoNI" Y]UV SC ro'roJuods ls n.InrgJaN1r'mYJ.alxsJ'IEIIVJflCA InUSJSINI^l

,lnaJll

I I

-:

I I I I I
I

' 0l ." 6 ".' 6" . 8 8" "" "" ".' L""'."" "" ''. 9" "." ' 9 . ""' 9 . n .

01

II .

'.. .. " ""

...
resa eJeouelxe

exeuv elznlouoJ

ugleueuy
rrleplsul

eJeor.re1xs elesrurg

elue.re1e

erouslur elesrulg eJ?ouelu elrJglueurrgeduroc rS ereouelxe elrJeptqcuJ Arlorulsuoc lmuelsrj teiumcol B Eleuotjury ee:eucse6 ."FlnlJeltql? lnlnlcerqo ?eJeu3sec " lnrpeur nc e{e1eg 1:etord e:dssq 1ueum8:y

""

""

I I I I I
I

I I

I I I I I

SNI{dNJ

ARGTIMENT
dintre noi,trecem pe langd sute de clddiri in fiecare zi este ugor sa Yulli $i observdm cA unele dinhe ele sunt diferite sau au ceva .p""iai arnit""t .u _

afia de a conshri - are un limbaj propiq fascinant, iar a citi o cladire "ste "a $r cum ar cttl rntr-o alta [mbaTrei aspecte-cheie alcdtuiesc gramatica limbajului arhitectural : stilul istoric, de conshuclie qi diferitete dpuri ie clAdiri. l unclionalitatea ryt-".l"I"I" rmei clddiri poate influenJa aspectul, iar murte dintre acestea 'au-caracteristici distincte, care le fac uqor de recunoscut, cum este cazul unui tum de bisericd sau vihina. unui magazin, insd principalul tip de cl6dire din jurul nostru il reprezinti locuinla. Aceasta poate fl detritd ca.,acel organism arhitectual care asiguri protectia gi dezvoltarea individului la nivel familial gi favorizeazi lega6lie'acestuia cu ansamtlul.societn{ii umane.' (M.Caffe,Note de curs). DJ aici rezulti c6 rocurnta trebule vazutA nu ca o coaji., ci ca o membrana osmoticd, ca acea 1chidere care se deschide,,.lNoic4 Locuinte pentru om Si ir"i"pii lra. De-a- lungul secolelor, structu? caselor s-a ichimbat. tu-", *ti"a _ 9i astdzi in multe lEri cu climd catdi locuinlele ini.,*t rr"i cu{i centrale,camerele deschiz6ndu_se cahe aceasta. ".u.,, "on.t.rit" in Europa ,i"Oierrat4 elementul principal al caselor, marea sali, era o camera 1argfi"r"li.a, servea ca buc6tirie, loc de luat masa qi camerE de dormitl in ,"""lrf Xlf, spaliile privare- compa'.imentate. inclusiv cele O" t, .rui"l.-.ffiuu.. u, ce\enI obunutle. Dezvo]Tarea ora5elor a dus de asemenea, la construirea caselor irqiruite sau a rdndurilor de case unite pe faladele laterale.

ii

i"

"*"

Evolutia de-a lunzul ultimului secol: modernism. postmordemism.

Datorita cre$terii necontrolate a densitiJii cladirilor, preful terenurilor a crescut. dramatic qi singura modalitate de a rdmane' .u construie$ti pe vefiicali. Automobilul nu devenise ,n.a "or*"ii,ir' "ru mi.;Locii ae t ansport dominan! iar sifuarea centrale reprezenta un avantaj financiar. Odatd cu rdsp6ndirea automobilelor, suburbia. a devenit o att"mativa-ffiatiar" ti4a oraqului. Torupi.fara spn]in guvemam.r,ul orgrrirri, ?.;;of ,ur"u 9.,."iTl suDurbllror a ramas dependenta de clasa de mijloc. Datorita eforturilor lui Frant Lloyd Wright, suburbia a evoluar O" iu ,of"li" f""t *'tJ*t" tu
ideologie nalionald.

In

familiald, mai mult decit apartamente, a devenit un forum

dezvoltarea suburbiei

in

Europa,

casa blocurile de

al

experimentdrii arhitecturale. Primele vile ale lui Wright, Mies qi Le Corbusier, intre care vilele Tungendhat qi Savoye, reprezentau sculpturi studiate destinate locuirii, iar funcJionalismul rdspundea optim nevoilor clien{ilor instdrili. Abia mai tarziu aceste experimente din proiectarea rezidenliald au dus la reconceplionalizarea locuirii de masd. Planul liber, promovat de cei tuei arhitecti, a fost redus la scar5., fiind adaptat la dimensiunile unui apadament de bloc. ins6 cu toate aceste4 cea mai doritd locui4e remene cea din zona de suburbie sau de cartier reziden{ial. Tot ce se inlAmpld in jurul nostru gi dorin{a oamenilor de a se putea impddi intre activitatea profesionald qi cea famjlial{ m-a facut sd aleg realizarea acestui proiect. Pozilionarea locuinlei mele este destul de aproape pentru deplasarea zilnicd in oraq, destul de departe cat lini$tea sA domine 9i indeajr.rrs de spatioasd, atet ca amenajare exterioara cdt qi compartimentare interioarE, pentru satisfacerea nevoile fi ecixui membru al familiei.

DESCRIERE PROIECT

l.

Relatia cu mediul

Primitoare pentru. cei care o locuiesc Ai impunitoare celor din afar6. locuinla este situatd in mod privilegiat pe un teren cu pante ascendenta, pe o parcela de mari dimensiuni. Deqi aflatd intr-un cartier perifedc, datoritd terenului casa arc drept avantaj priveligtea citre oragul din vale. Accesul carosabil la clddire se face prin partea de sud pe strada pavate cu piatre ce se intinde de-a lungul intregului cartier, iar cel pietonal pe trotuarele aflate de-o parte qi de alta a acesteia. Datoriti reliefului de colind, casa este aqezati cu faJa spre stradi gi totodatA spre ora$, menlin6nd in felul acesta relalia cu spatiul public. Privit din alt punct de vedere, un rol importaat il are aici 9i vegetalia abundenti. Casa este inconjuratd de numeroqi arbori, arbupti 9i iarbi vedre ce ii ofera intimitate fatA de vecini.

I
I
I

Constructiile din jur servesc de asemenea locuirii cu familia, insi fiecare este construitd dup6 dorinlele si personalitatea locatarilor. Nu putem vorbi ilsa despre finisaje specifice zonei qi, in cazul casei propuse, incerc prin folosirea diferitelor materiale aducerea modemismului mai aproape de lumea pw6, vegetali si armonizarea acestuia cu natura.

2, Descrierea obiectului arhitectural

Volum elegaat, locuinta este compusd din prisme decalate ca nivel, datorita terenului in pant6 qi oscileaza intue extrovefthe qi intimitate, apropiindu-se prin aceasta de caracteristicile rmei resedinle
nobiliare. Parcursul incepe cu o suiti de trcpte placate cu piatri netedA, matd, cate se detaseazi din pdtura de iarbd. Imaginea casei de la capitul scarii este compusa din doua senzatrii: irvitalia de a te apropia, frcuti de vitrajele mari ale spaJiilor de zi qi dorinja de a proteja interiorul- suprafala casei scirii ascunsi aproape in totalitate se brise-soleil-uri metalice, pergola cu terminaiii asculite , peretele exte or inalt, placat cu lemn care avanseazd pAnd in spaliul terasei. Monograma propietarului se regSse$te atat pe partea de lemn a faladei, printr-o decoraJiune aplicalE, cAt gi in centrul mozaicului de pe pardoseala piscinei.

3. Descrierea functionali

a locuintei

Locuinta P+l cu niveluri decalate gi piscini, este una familiard qi intrucatva asemindtoare cu cele ale lui Le Corbusier, arhitect al primei jumStAU a secolului XX, care are o anume conceptrie asupra formelor arhitecturale. El afirmi ae structurile ar hebui ridicate pe piloni , pentru a lesa terenul liber pentru circulalie; cI ar trebui create gridini pe acoperiguri prin folosirea acoperigurilor plate; planuri $i falade libere ar trebui si devini posibile printr-o structud independenta de beton amat; iar ferestrele aqezate in bandd ar trebui folosite pentru a permite mai multa luminS decat ar fr fost
posibild cu un zid portant.

Firegte ci nu este posibilA o imitare a stilului lui Le Corbusier, dar inta.lnim elemente aseman5toare cum ar fi ferestrele lungi, pentru o foafie bund iluminare, acoperi$ul plat $i pilonii ce susJin o parle din etaj. Funcliunile casei au fost impa4ite in felul urmdtor: avem o zona de zi gi una de noapte distribuite pe etaje. La parter, intrarea se face printr-un vestibul continuat apoi de casa scirii. Pe pafiea dreapta gi stAngd se aflA living-ul ce ocupd o suprafala foarle mare. Aceasti incdpere spalioasd cu doud deschideri spre nature este perfecti ca zoni de rela\axe, ca zond de oaspe{i, sau intilniri cu intreaga familie. Parlerul inal1at, cu locul de luat masa este despE4it de camera de zi de o balustradd de sticla, devenind in felul acesta un loc cale te invita si intd in intimitatea casei. Bucitiria este in continuarea zonei de masi $i existi aici qi cu un grup sanitar qi o incipere pentru utiliti{i. Tot la pa er, dar cu intrare separatA, se gdse$te biroul propietarului care pastreazd legAtura cu restul casei prin scara elicoidald cu mana curenti metalicd din segmente frante, ce duce la elaj qi cele trei hepte ce duc in holul pafier. Zo[a de noapte coincide cu cea de ]a etaj. Aici intahim patru domitoare (dintre care urul matrimonial gi doud dispuse simetric pe paftea de nord a casei, fiecare fiind prevdzut cu baie proprie) 9i biblioteca. Contrar a$teptErilor, falada domltorului matrimonial este complet vitratA, cu o ieqire lateral citre logie (o temsA care continua podestul scixii ) cu panomm5 spre stmdA. La ultimul etaj de acces o terasd pa{ial acopedtA se deschide spre luminb $i spre soare. Tot o terasA intdlnim qi in fala casei ce face posibil accesul la birou ( a se vedea planqele numirul 2 si 3).

4. Sistemul constructiv
Fundaliile sunt de tip mixt, fundalii continue pedmetrale qi 1'undalii izolate sub pile legate prin grinzi de fundale pe direc{ii principale. Suprastuuctura se realtzeazd din sistem conshuctiv in cadre de beton amat pe cele douA direclii principale (SN, EV ) formate din stdlpi de beton armat la nivelul plar$eelor. Ziddrie neporlantd. din cirimizj cu goluri temoizolatoare. Plan$eele sunt realizate in sistem clasic.

I I

I
t

5. inchiderile exterioare

si

comnartimentirile interioare

inchiderile exterioare sunt realizate din peretri de c6rAmide termoizolantd de 38 de cm, placati cu temosistem de 7 cm. RezultA o grosime totalS a peretelui de 47 de cm (insclusiv tencuieli, kleber). Compartimentirile interioare se vor realiza din pereli dir.r gips carton cu izolalie din vati minerald. Tdmpldria extedoaxA din profile PVC, culoare maro, cu 5 camere qi geam termoizolator 4-16-4 cu sticld LOW E soft * argon ( F1,1Wmp K ), cu roluri exterioare in carcasa temloizolata. Ferestrele vor avea la exterior 9i interior glafde tencuiali alb6.

6. Finisaie interioare
cu materiale naturale pe supreafele mari (lemnul brun, piatra bej, tencuiala albd, care construiesc o atmosfera prietenoasa) gi elementele hightech, reci( gemineul din metal negru, suspendat de tavan, plafoanele din livingroom realizale cu ponouri din sticld sablatS, liminatd cu tuburi de neon amplasate voit Ia mic6 distan!5, afel inat lumina lor sd nu fie u.riformi pe suprafala de sticli Ei sd trAdeze prezenla sursei de lumind, balustradele gi pere{ii din sticld lir6 motanli,scara elicoidald de la etaj, luminarea bdii cu tuburi de neon aparentepunctele cardinale: la parter avem camera de zi qi biroul pe pallea de sud, bucdtdria cu locul de luat masa pe paftea de nord, bdile de la etaj pe nord si vest, iar dormitoarele pe laterale, adica est, vest. Fiecare cameri a fost finisat6 in felul urm6tor:
Camera de zi Finisaj pardoseala: parchet de culoare bmn l30x l3 cm Finisaj pereli: vopsea lavabild albd Finisai tavan: panoui de sticli sablata

La interior avem un dialog intre spaJiile flnisale

FuncJiunile sunt amplasate

in

funclie de

irchis cu texturd de lemn,plici

: :

Vestibul qi hol Finisaj pardosealS: gresie ceramicl de culoare ocru-oraj Finisaj pereji: vopsea lavabild albi Finisaj tavan: vospea lavabili albi Bucdtirie, loc de luat masa gi birou Finisaj pardoseal5: parchet de culoare brun inchis cu texturi de lemn Finisaj pereJi: vopsea lavabili alb6 Finisaj tavan: vopsea lavabild albd
Dormitoare Finisaj pardoseald: parchet de culoare brun inchis cu textur6 de Finisaj pereli: vopsea lavabi16 alb-mislinie Finisai tavan: vopsea lavabila albd

t"* I

Bei

Finisaj pardoseald: gresie ceramici de culoare cafenie I Fidsaj pereli: faianJE de culoare alb-crem cu desen mdsliniu Finisaj tavan: vospea lavabilE alba pentru medii umede

7, Instalatiiaferente constructiei
Modul de asigurare al utilitdlilor se face astfel: apa: din releaua existentA in zon6;
canalizare: la releaua de canalizarc prev-azutdin zond:, energie termicA: centuald termicd proprie pe gaze, incalzirea se face pnn sistem mixt: prin pardoseali qi cu calorifere; gaze: racord la releaua existentd in zond: energie electricd: racord la releaua existentd in zona; salubritate: contract cu flrma de specialitate.
8. Finisaie exterioare

lernn brun,iar vitrajele mari echilibreazd aspectul. Suprafala casei scdrii Ei geamul lateral din living, acoperit aproape in totalitate de bise-soleil-uri netalice, pergola cu teminalii asculite gi peretele exterior inalt,placat cu lemn ce avanseazi pdni in spaliul terasei, creeazd o senzalie de protejare a spatiului

La exterior casa este tencuita in alb, iar etajul este placat cu

interior. Parapelii

qi

balustradele teraselor exterioare continui jocul

contrastelor inhe frust gi finisat, combin6nd elemente subliri de metal brut cu blocuri mari, curate, de piatd deschisi la culoare.

Amenaiiri exterioare case Amenajirile de la nivelul terenului subliniaz5 pozilia clddirii:colina pe

9.
caxe se afl6 aceasta este plantatA cu gazon, pentru a nu interfera cu percepJia asupra casei, in timp ce zonele laterale qi l6ngd imprejurimi a fost plantatd vegetaJie inaltd qi densi- copaci, axbu$ti, tufe. in fata garajelor exi$A o zona acoperiti cu piatr6 cubicd, amintind oarecum de

func{iunea $i textura aleii pentru trS.suri a palatelor urbare din trecut. La nivelul garajelor, pe parlea dreaptd de intinde o grddini joasd, ce spre sfhrgitul casei se ridici. la nivel cu ajutorul unor trepte. In lateralul casei se afli incd o suprafala intinsi placatA cu piatre, de ast6 datd finisati neted, din care se decupeazd lorma organici a picinei.

10. Concluzie

Situati in mod privilegiat pe un teren cu pattd ascendente, pe o parceli de mari dimensiuri, cu vegetatie abundente, locuinta P+1 cu niveluri decalate qi piscind oscileazd intre extrovefiire gi intimidate, apropiindu-se prin aceasta de caracteristicile unei re$edhte nobiliare - primitoare pentru cei ca.re o locuiesc, impundtoare qi intrucdtva rebarbativd din perspectiva celor din afard. In concluzie, aaeastd locuinlA este perfecti pentru o familie domici. de spa(iu,printre calitd.tile ei numir6ndu-se: liniqtea, discre(ia, intimitatea,
libertatea de exprimare.

I I
T

10

BIBLIOGRAFIE
Arhitechra - evolulie, stiluri, personalitd{i, secolul XX, editura Litera Ghid de arhitecturi de Carol Davidson Cargoe

11