UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA

AFACERILOR
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE
Conductor tiinific:
Prof. univ. dr. Marin OPRIESCU
Doctorand:
Alina Georgiana IACOBESCU MANTA
CRAIOVA
2009
2
Capitolul 1
SISTEMELE BANCARE CONTEMPORANE. PROVOCRILE
VIITORULUI
Capitolul 2
NATURA I TIPOLOGIA RISCURILOR BANCARE
2.1. Natura riscurilor bancare 60
2.2. Particulariti de manifestare a riscurilor bancare
61
2.3. Tipologia riscurilor bancare. Noi forme de manifestare
63
2.3.1. Criterii generale de clasificare a riscurilor 63
2.3.2. Abordri ale tipologiei riscurilor bancare n literatura economic
contemporan
70
1.1. Particulariti ale evoluiei sistemelor bancare 4
1.2. Evoluii recente ale activitii bancare n Romnia
21
1.3. Provocrile globalizrii asupra evoluiei activitii bancare
30
1.3.1. Geneza i evoluia fenomenului de globalizare 30
1.3.2. Impactul globalizrii asupra activitii bancare 32
1.3.3. Implicaiile integrrii europene: realizri romneti 34
1.4. Reglementri internaionale impuse de globalizare
37
1.4.1. De ce Basel II? 37
1.4.2. Configuraia Acordului Basel II 39
1.4.3. Stadiul de implementare a Acordului Basel II pe plan mondial 45
1.4.4. Particulariti ale procesului de implementare a Basel II n Romnia 49
1.4.5. Basel II trecut sau prezent? 55
1.4.6. Basel II versus alte reglementri internaionale 57
3
Capitolul 3
MODALITI DE GESTIONARE A RISCURILOR
BANCARE
3.1. Gestionarea riscurilor bancare: ntre tradiie i capacitate
de adaptare
78
3.1.1. Natura gestiunii riscurilor bancare 78
3.1.2. Arhitectura gestiunii riscurilor bancare 79
3.2. Metode de monitorizare a riscurilor bancare
82
3.2.1. Instrumente de monitorizare a riscului de credit 82
3.2.2. Instrumente de monitorizare a riscului de rat a dobnzii 87
3.2.3. Instrumente de monitorizare a riscului de lichiditate 88
3.2.4. Instrumente de monitorizare a riscului de capital 91
3.2.4.1. Rolul capitalului bancar 91
3.2.4.2. Adecvarea capitalului 92
3.2.5. Instrumente de monitorizare a riscului valutar 94
3.3. Metode de gestionare a riscului sistemic
95
3.3.1. Noi abordri ale riscului global 100
3.4. Instrumente i tehnici de gestiune a riscului de credit
102
3.4.1. Riscul de credit. Limite i restricii 106
3.4.2. Sisteme de rating utilizate n practica bancar 107
3.4.3. Modele de scoring utilizate pentru evaluarea portofoliilor de credite
pentru persoanele fizice
111
3.4.4. Estimarea modelului de rating n cazul portofoliilor de credite pentru
persoanele juridice
120
3.5. Elaborarea testelor de stres pentru portofoliile de credite 127
3.5.1. Scopul testelor de stres 128
3.5.2. Cerine reglementare 129
3.5.3. Parametrii de risc utilizai pentru testele de stres 130
3.5.4. Evaluarea testelor de stres 130
3.5.5. Coordonarea testelor de stres 131
3.6. Validarea sistemelor interne de rating ale instituiilor
bancare
134
3.6.1. Basel II i validarea sistemelor interne de rating 134
3.6.2. Validarea sistemelor interne de rating n detaliu 138
3.7. Instrumente i tehnici de gestiune a riscului de pia
146
3.7.1. Instrumente i tehnici de gestiune a riscului de rat a dobnzii 150
3.7.2. Instrumente i tehnici de gestiune a riscului valutar 153
3.8. Instrumente i tehnici de gestiune a riscului de lichiditate
155
3.9. Instrumente i tehnici de gestiune a riscului operaional
158
4
Capitolul 4
GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE N CADRUL S.C.
BANCPOST S.A.
4.1. Configuraia activitii desfurate de S.C. BANCPOST
S.A. i adaptarea la noile provocri
160
4.2. Modaliti de gestionare a riscurilor bancare n cadrul
S.C. BANCPOST S.A.
163
4.2.1. Analiza comparativ a principalelor categorii de riscuri specifice
activitii bancare din Romnia i celei de pe plan internaional
163
4.2.2. Modele de gestiune a riscurilor bancare n cadrul S.C. BANCPOST S.A. 176
4.2.2.1. Riscul de credit
4.2.2.2. Riscul de piat
4.2.2.3. Riscul de rat a dobnzii
4.2.2.4. Riscul valutar
4.2.2.5. Riscul de lichiditate
4.2.2.6. Riscul de solvabilitate
4.2.2.7. Riscul operational
177
182
183
187
188
194
196
Capitolul 5
INTERDEPENDENA DINTRE GESTIUNEA RISCURILOR
I MAXIMIZAREA PERFORMANELOR BANCARE.
STUDIU DE CAZ PE S.C. BANCPOST S.A.
5.1. Coninutul performanelor bancare 199
5.1.1. Conceptul de profit bancar 200
5.1.2. Asigurarea profitabilitii obiectiv esenial al managementului
bancar
203
5.2. Modaliti de cuantificare a performanelor bancare 206
5.2.1. Indicatorii pentru aprecierea eficienei de ansamblu a activitii bncii 207
5.2.2. Indicatorii pentru evaluarea calitii activelor 209
5.2.3. Indicatorii pentru aprecierea rentabilitii, profitabilitii i corelaiile
dintre acetia
210
5.2.4. Indicatorii pentru analiza veniturilor i cheltuielilor bancare 213
5.2.5. Indicatorii de rating bancar 214
5.2.6. Noi abordri n analiza performanelor bancare 219
5.3. Metode de evaluare a performanelor bancare la S.C.
Bancpost S.A.
220
5.3.1. Impactul crizei financiare mondiale asupra profitabilitii bncilor 220
5.3.2. Analiza comparativ a performanelor realizate de sistemul bancar
romnesc i cele de pe plan internaional
228
5.3.2.1. Analiza n dinamic a performantelor realizate de sistemul bancar
romnesc
228
5
5.3.2.2. Evolutii recente ale indicatorilor de evaluare a performantelor
realizate de sistemul bancar romnesc
235
5.3.3. Contribuii personale referitoare la gradul de corelare dintre sistemele
bancare europene i sistemul bancar romnesc
242
5.3.4. Evaluarea interdependenei dintre gestiunea riscului i nivelul
performanelor bancare, pe exemplul S.C. BANCPOST S.A.
251
5.3.4.1. Indicatorii pentru aprecierea eficientei de ansamblu a activittii bncii 251
5.3.4.2. Indicatorii pentru evaluarea calittii activelor 254
5.3.4.3. Indicatorii pentru aprecierea rentabilittii si profitabilittii 256
5.3.4.4. Indicatorii pentru analiza veniturilor si cheltuielilor bancare 259
5.3.4.5. Indicatorii de rating bancar 260
5.3.5. Analiza comparativ a principalilor indicatori de risc i performan
bancar utilizai de S.C. BCR ERSTE S.A. i S.C. BANCPOST S.A.
265
Concluzii
276
Bibliografie
284
6
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT INTITULAT:
GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE
Cuvinte cheie: Basel II, globalizare, risc bancar, modele de scoring, teste de
stres, validare, analiza de trend, corelaia Pearson, regresia statistic, performan
bancar, sistem de rating, criz financiar.
Teza de doctorat intitulat Gestiunea riscurilor bancare este rezultatul
activittii de cercetare n arealul vast al riscurilor bancare. Fr a pretinde c lucrarea de
fat trateaz toate aspectele referitoare la problematica riscurilor, mi-am propus s
decodific aspectele pe care le-am considerat a fi mai putin supuse atentiei specialistilor n
domeniu.
Mi-am nceput demersul de analiz a riscului bancar pornind de la motto-ul: Dac
ceva ru se poate ntmpla, se va ntmpla, avnd n vedere c elementele aleatorii sunt
dificil de prevzut si cuantificat. ns, as vrea s aduc o completare la aceast lege propus
de Murphy si s continui ideea astfel: Dac ceva ru se poate ntmpla, se va ntmpla,
dar ceea ce conteaz este s fii mereu pregtit. n acest context, se poate afirma c, desi
riscurile presupun multe necunoscute, dac cunosti msuri de reducere si protectie
mpotriva acestora, pierderile pe care le-ai putea avea sunt mult mai mici.
Prin urmare, am considerat oportun ca teza de fat s fie structurat pe cinci
capitole, la rndul lor divizate n mai multe subcapitole la nivelul crora am analizat n
detaliu aspectele teoretice care s-au mpletit cu situatiile practice si pe baza crora mi-am
formulat opinii personale care s constituie un punct de plecare n crearea de noi frontiere
n domeniul riscurilor bancare.
Dup tratarea aspectelor teoretice referitoare la modalittile de gestionare a riscurilor
bancare si mpletirea acestora cu studiile practice realizate, titlul tezei Gestiunea riscurilor
bancare se dovedeste a fi o alegere fireasc deoarece consider c o gestiune eficient a
riscurilor influenteaz semnificativ reputatia unei institutii de credit. Gestiunea ineficient
si neadecvat a ctorva bnci poate influenta negativ si reputatia celorlalte bnci. Astfel,
riscurile sunt inerente n activitatea bancar, iar obiectivul principal al managementului
riscurilor nu este eliminarea acestora, ci administrarea lor. Institutiile de credit care
administreaz riscurile si le accept n mod constient, pot anticipa diferitele evolutii ale
evenimentelor viitoare.
n acest context, primele trei capitole ale tezei se concentreaz pe aspectele
fundamentale ale riscurilor bancare, n timp ce ultimele dou capitole sunt dedicate
analizei si interpretrii rezultatelor obtinute. Studiile realizate n capitolele patru si cinci
mi-au permis s pun n evident aspectele generale prin evaluarea riscurilor la nivel de
sistem bancar si apoi pe particularizarea modului de gestionare a riscurilor bancare la
nivelul S.C. Bancpost S.A.
nainte ns de a intra n profunzimea gestiunii riscului bancar, am considerat necesar
s mi ncep prezentarea prin identificarea particularittilor sistemelor bancare
contemporane precum si provocrile pe care le rezerv viitorul pentru acestea n cadrul
primului capitol, Sistemele bancare contemporane. Provocrile viitorului (pag. 4-59).
n acest context, am analizat structura sistemelor bancare din Uniunea European, SUA si
Japonia.
Astfel, n ceea ce priveste bncile europene, evolutiile structurale din sectorul bancar,
ce se produc, de regul, pe parcursul unor perioade ndelungate, pot avea consecinte
importante asupra stabilittii sistemului financiar. Principalele tendinte pe termen lung la
nivelul consolidrii si intermedierii au continuat s se manifeste si n anul 2007.
7
Analiznd sistemul bancar al SUA, am ajuns la concluzia c sistemul bancar
american, purtnd amprenta structurii federale a trii si a legislatiei care a rezultat n urma
crizei din 1929 1933, este caracterizat printr-o puternic dispersare si o puternic
specializare ntre bncile comerciale si bncile de investitii.
Pe de alt parte, sistemul bancar japonez s-a dezvoltat dup imaginea sistemului
bancar american, avnd astfel o riguroas specializare. Exist trei tipuri de bnci
comerciale obisnuite: bnci mari sau city banks, bnci regionale (bnci regionale I si II) si
alte bnci, cum ar fi bncile Shinkin si sucursalele bncilor.
Pe plan international, am considerat important evidentierea urmtoarelor aspecte:
marile bnci americane, care au dominat piata mondial o lung perioad de timp
dup al doilea rzboi mondial si s-au vzut detronate de bncile japoneze n cursul anilor
'80, au revenit n fort si au devansat bncile concurente japoneze, dar nu si pe cele din
Marea Britanie, Franta si Germania, care ocup primele sase locuri n ierarhie;
la nivel global, se constat o revenire n prim-plan a bncilor japoneze, care sunt
pe cale de a depsi problemele cu care s-au confruntat n ultima vreme, n special n ceea
ce priveste creditele neperformante;
bncile chineze sunt, de asemenea, prezente n top;
bncile germane au pierdut n ultimul an locuri importante fat de pozitiile
detinute n anii anteriori.
n ceea ce priveste sistemul bancar din Romnia, am constatat c expansiunea retelei
bancare este sustinut de faptul c bncile din Romnia s-au orientat rapid atunci cnd au
constatat mutatii n comportamentul clientului obisnuit si transformarea acestuia ntr-un
client sofistic. De asemenea, implicarea capitalului strin n sistemul bancar romnesc,
reprezint, una dintre cele mai puternice tendinte care va afecta activitatea bncilor
comerciale sub toate formele sale.
Analiznd fenomenul de globalizare, bncile se confrunt cu numeroase provocri,
ndeosebi cu concurenta sporit si pericolul diminurii cotei de piat, context n care se
impun modalitti noi de actiune.
n contextul globalizrii, nu am putut s mi continui cercetarea fr s mi aplec
privirea si asupra ctorva fundamente teoretice referitoare la structura Noului Acord de la
Basel. Astfel, Acordul Basel II trebuie s asigure premisele evalurii si dimensionrii
capitalului minim al institutiilor bancare n functie de elementele cheie ale riscurilor
aferente activittii desfsurate. Prin structura sa, acesta permite bncilor adoptarea
abordrilor ce se potrivesc cel mai bine nivelului lor de complexitate si risc, de la modelele
simple la cele avansate de cuantificare a riscurilor, n scopul stabilirii nivelului adecvat al
capitalului. Pe lng pilonul avut n vedere n cadrul Acordului Basel I, referitor la
cerintele privind capitalul minim, prin noua configuratie se au n vedere doi piloni
suplimentari care, n principiu, ar trebui s constituie suportul, pe de o parte, a unui proces
sporit de analiz si supraveghere prudential, iar, pe de alt parte, al promovrii unei mai
eficiente discipline de piat.
Dup o analiz a efectelor implementrii Acordului Basel II n diferite tri din lume,
am ajuns la cteva concluzii importante. Bncile din trile amintite sunt supuse unor
multiple presiuni. Dar este cert faptul c Basel II reprezint o realitate si va deveni un
barometru important pentru sistemul financiar n urmtorii ani. Obtinerea aprobrii pentru
implementarea diferitelor modele nu nseamn c misiunea a fost ndeplinit. Multe dintre
bncile care au primit deja aprobarea au nc destule elemente rmase neclarificate care
vor trebui solutionate n perioada imediat urmtoare. Prin urmare, bncile trebuie s-si
rezolve toate problemele si s implementeze o combinatie din care s rezulte si
performante si s respecte si prevederile n vigoare. Viziunea asupra riscului dezvoltat
si mbunttit de Acordul Basel II trebuie s fie combinat cu viziunea asupra
8
rentabilittii care ar trebui s asigure bncilor o profitabilitate pe termen lung prin
intermediul unei viziuni unice asupra riscului si rentabilittii. n cazul Romniei, este
util elaborarea unei strategii de implementare a Acordului Basel II care s vizeze
ndeosebi, aspectele calitative ale procesului de supraveghere.
n acelasi context, consider c implementarea prevederilor Basel II presupune
eforturi sporite att din partea bncii centrale, ct si a institutiilor de credit, care trebuie s
aloce resurse sporite n acest sens. ntr-o anumit msur, demersul este ns usurat n
Romnia de faptul c aproape ntreg sectorul bancar este detinut de bnci puternice de pe
piata international, care au trecut deja acest test si, prin urmare, vor putea facilita tranzitia
subsidiarelor la noile cerinte de capital iar n anumite cazuri bncile-mam vor putea
furniza chiar propriile modele interne de evaluare a riscurilor.
Mutnd granitele analizei n contextul capitolului al doilea, Natura i tipologia
riscurilor bancare (pag.60-77) , am abordat problematica complex a naturii riscurilor
bancare, plecnd de la conceptul de risc bancar, pn la analiza genezei si particularittilor
riscurilor bancare. Astfel, n opinia mea, riscul bancar este un fenomen prezent n
ansamblul sferei de activitate a societtilor bancare si reprezint incertitudinea realizrii
unui anumit nivel al profitului sau chiar al probabilittii aparitiei unei pierderi.
Totodat, am considerat oportun s precizez c riscul bancar are dou componente:
v incertitudinea privind producerea unui eveniment n viitor;
v expunerea la pierdere.
Dup ce am identificat mai multe criterii de clasificare a riscurilor bancare,
consider c acel criteriu care evidentiaz cel mai bine diferitele tipuri de riscuri este acela
care clasific riscurile n functie de caracteristica bancar. n acest context, riscurile se
clasific astfel: riscuri financiare, riscuri de prestare si riscuri ambientale.
Pe de alt parte, conditiile de aparitie a riscurilor bancare sunt determinate de
manifestarea unui complex de factori care depind de: evolutia general a economiei,
modificri legate de organizarea bncii, adoptarea de decizii financiare, conditiile politice
si economice, iar producerea riscurilor bancare are ca rezultat diminuarea profiturilor si a
veniturilor actionarilor sau, n ultim instant, iesirea din afaceri a bncii, fie prin preluarea
ei de ctre o banc mai puternic, fie prin faliment, potrivit teoriei bancare tipologia
riscurilor diferentiindu-se prin intensitatea de actiune si consecintele pe care acestea le
genereaz.
n cadrul capitolului al treilea, Modaliti de gestionare a riscurilor bancare
(pag. 78-159), am pus n evident faptul c orice banc trebuie s adopte decizii corelate
cu nivelul rezultatelor si al riscurilor pe care doreste s si le asume pentru atingerea acestor
niveluri, cunoasterea si aplicarea unor msuri cheie pentru adoptarea deciziilor viitoare
privind relatia profit-risc constituind mpreun un obiectiv central al managementului
bancar.
Un aspect demn de retinut este faptul c nu exist o linie de demarcatie clar ntre
metodele de gestiune si instrumentele de monitorizare a riscurilor bancare; n principiu,
prin monitorizarea riscurilor bancare se ntelege identificarea, evaluarea si controlul
politicilor si practicilor privind managementul riscurilor bancare, care permit detectarea
problemelor cu care se confrunt o banc, iar gestiunea riscurilor bancare const n
ansamblul metodelor de administrare a riscurilor bancare n vederea eliminrii, evitrii,
divizrii si finantrii lor, precum si a diminurii expunerii la risc a fiecrei bnci.
Analiznd metodele de monitorizare a riscurilor, am identificat grupele de
indicatori cu ajutorul crora pot fi estimate principalele tipuri de riscuri bancare. n ceea ce
priveste metodele de gestiune a riscurilor bancare, m-am referit n primul rnd la riscul
sistemic care poate fi evaluat prin intermediul sistemelor de avertizare n timp (CAMEL n
SUA si CAAMPL n Romnia), al sistemelor de analiz a indicatorilor financiari pe baza
9
normelor prudentiale, modelelor comprehensive de evaluare a riscurilor bancare si al
modelelor statistice. Gestiunea riscului de credit presupune utilizarea unor modele
statistice si econometrice pe care mi-am propus s le analizez n cadrul acestui capitol si
anume: modelele statistice, modelele de rating, scoringul de credit, modelele de regresie
probit-logit, tehnicile econometrice si tehnicile de retea neuronal.
Am pus n discutie si utilitatea sistemelor de rating interne dar si necesitatea
validrii acestora. Astfel, am ajuns la concluzia c stabilirea si validarea sistemelor interne
de rating este o sarcin dificil si necesit un grad considerabil de precizie. Analiza a pornit
de la compararea situatiei mai dificile a datelor cu disponibilitatea informatiilor publice si
private pentru a cuantifica riscul de credit al debitorilor bncii ntr-o manier structurat
care cuprinde si validarea ulterioar. Avantajul evalurii structurate a riscului de credit,
atunci cnd se aplic un proces automat de rating, este obiectivitatea pe care o are. Acest
lucru este valabil n cazul metodei de rating pentru selectarea factorilor de risc din modelul
de rating, inclusiv eficienta lor n generarea unei propuneri de rating. Integrarea final a
evalurii calitative a creditului, n baza unei decizii subiective a ofiterului de credite, este
mai dificil n evaluarea structurat.
Pe de alt parte, am abordat separat modelele de scoring utilizate pentru evaluarea
portofoliilor de credite ale clientilor persoane fizice dar si modelele de rating utilizate
pentru evaluarea bonittii persoanelor juridice. n acest context, acest subcapitol a
evidentiat dificulttile specifice care se ntlnesc atunci cnd se elaboreaz modele interne
de rating pentru expunerile corporative.
Un aspect care mi s-a prut interesant a fost abordarea elaborrii testelor de stres si
importanta acestora n msurarea impactului anumitor socuri asupra portofoliilor de
credite. n acest context, testul de stres este o metod de management pentru estimarea
impactului asupra unui portofoliu al unui eveniment specific, al unei situatii economice sau
al unei schimbri drastice n parametrii de intrare de risc relevant, care sunt exceptionali,
chiar anormali, dar plauzibili si care pot cauza mari pierderi. Poate fi vzut att ca un
amendament ct si ca un complement pentru evaluarea riscului bazat pe VaR. Ea permite
combinarea analizei statistice si opiniilor expertilor pentru generarea prezicerilor relevante
si folositoare asupra limitelor pentru pierderi neasteptate.
n ceea ce priveste gestiunea riscului de rat a dobnzii, am avut n vedere ca si
instrumente de gestiune: managementul activelor, managementul pasivelor si
managementul integrat. Iar referitor la riscul valutar, am insistat pe: corelarea expunerilor,
protectia surogat, deciziile strategice de reducere a optiunii, operatiunile forward, swap-ul
valutar, operatiunile futures si optiunile valutare.
Dintre msurile de reducere a riscului operational, m-am oprit la: mprtirea
adecvat a responsabilittilor; existenta unui sistem de control eficient; parcurgerea cu
atentie a procedurilor si a sistemelor de securitate si identificarea punctelor slabe care ar
putea reprezenta un risc de fraud; comunicarea si informarea clar a procedurilor ce
trebuie aplicate n anumite situatii.
Capitolul al patrulea, Gestiunea riscurilor bancare n cadrul S.C. Bancpost
S.A. (pag.160-198), se focalizeaz asupra bncii pe care am supus-o analizei, si anume
S.C. Bancpost S.A. despre care am considerat oportun s evidentiez cteva aspecte
referitoare la geneza si evolutia acesteia dar si la configuratia activittii sale recente.
Un paragraf al acestui capitol s-a axat pe tipologia riscurilor bancare n teoria si
practica bancar din Romnia surprinznd n acest fel aspecte particulare demne de retinut.
Pentru a contracara eventualele urmri nefaste ale riscurilor bancare, se subliniaz
importanta supravegherii prudentiale si msurile ntreprinse n vederea mbunttirii
procedurilor pentru supravegherea bazat pe risc.
Concluziile pe care le-am formulat n urma analizei metodelor de gestiune a riscurilor
10
bancare n sistemul bancar romnesc au evidentiat urmtoarele aspecte:
u astfel, prin politica promovat, BNR a creat un sector format din bnci din ce n ce
mai puternice, capabile s asigure o intermediere financiar pe criterii de eficient, n care
segmentul bancar privat devine preponderent.
Cresterea ponderii bncilor cu capital majoritar strin este benefic, constnd n
cresterea concurentei n sistemul bancar, cu un posibil impact favorabil asupra ratelor
dobnzilor la credite, dar pot apare si efecte negative, ntruct, prin accesarea finantrii
externe sau acordarea de credite n valut, politica monetar promovat de BNR s fie pe
aceste segmente mai putin eficace;
t totodat, expunerea la risc a sistemului bancar poate fi evidentiat si prin evolutia
principalilor indicatori financiari si de prudent bancar care relev urmtoarele aspecte:
mbunttirea substantial a celor doi indicatori de rentabilitate ROA si ROE, n
perioada 2004 - 2008. n 2004 si 2005 rentabilitatea activelor a fost mult mai mic dect n
anul anterior, profitul fiind generat de existenta unui factor exogen, rata dobnzii de
interventie a BNR. De asemenea cresterea profitabilittii bncilor a fost stimulat si de un
proces de capitalizare agresiv ce a permis extinderea segmentelor de afaceri, (inclusiv a
celor extrabilantiere) si a produselor de trezorerie si furnizarea de solutii moderne de
management al riscului pentru clienti;
solvabilitatea a cunoscut o usoar scdere ncepnd cu anul 2004, care ns nu pune
problema atenurii creditrii, ci: oscilatia redus n jurul valorii de 20% s-au putea datora
influentei normelor BNR care determin bncile s fie mai atente n procesul de creditare a
populatiei;
n perioada 2004 -2007, indicatorul credite neperformante raportate la total
active, se mentine la niveluri normale, subunitare, specifice oricrui sistem bancar. ns n
anul 2008, pe fondul crizei financiare, indicatorul nregistreaz valori supraunitare;
lichiditatea bancar n Romnia este ridicat, mult deasupra nivelurilor minime
obligatorii (n anul 2007 a fost de 2,15). Sectorul institutiilor financiare non-bancare (IFN)
este subdezvoltat, ns posed un potential de crestere considerabil. Riscurile sistemice
sunt mici, avnd n vedere dimensiunile reduse ale sectorului;
u dinamica activittii de creditare si calitatea creditelor, indicatorii de prudentialitate
rata solvabilittii nalt, nivelul gestionabil al creditelor neperformante (sub 1% din
portofoliul de credite al bncilor) - indic un risc de credit redus la nivelul sistemului
bancar si o rezistent considerabil a acestuia la socuri pn n anul 2007. n anul 2008,
riscul de credit sporeste sub influenta crizei creditelor ipotecare din SUA;
u riscul operational a fost n permanent n atentia bncilor, fiind generat n special
de carentele sistemului informational, monitorizarea deficitar a clientelei, fluctuatii mari
de personal sau neraportarea n totalitate a informatiilor privind tranzactiile suspecte, cu
posibile repercusiuni asupra imaginii bncii n cauz;
u riscul ratei dobnzii este relativ minor n conditiile n care creditele pe termen
scurt sunt preponderente, iar cele pe termen mediu si lung sunt acordate cu o dobnd
variabil. Totodat, ratele dobnzii practicate de bnci constituie surse de finantare a
riscului de rat a dobnzii, n eventualitatea producerii lui. Considerm c, modificarea
creditelor acordate n favoarea celor pe termen mediu si lung, precum si reducerea spread-
ului de dobnd vor determina o alt dimensiune acestui tip de risc;
u riscul de contaminare pe piata interbancar este nesemnificativ ntruct
plasamentele de pe piata interbancar au fost orientate nspre banca central, iar riscurile
adiacente (risc valutar, risc de rat a dobnzii si risc de credit) nregistreaz un nivel redus.
Totodat, se poate afirma c vulnerabilitatea sistemului bancar romnesc la riscurile
financiare a fost testat cu modele de tip stress tests, teste care au pus n evident
stabilitatea sistemului bancar, o lichiditate corespunztoare si o capitalizare adecvat;
11
u mbunttirea gradual a indicatorilor de prudent bancar este rezultatul
concentrrii bncii centrale asupra laturii calitative a supravegherii si a cresterii economice
sustinute ncepnd cu 2000. Trendurile pozitive ale acestora au fost sustinute si de
cresterea nivelului de capitalizare a sistemului bancar si de consolidare a pozitiei bncilor
cu capital strin n structura sectorului bancar, cu toate c rentabilitatea activelor a fost n
2004, 2005, 2006 si 2007 mult mai mic dect n anul anterior, profitul fiind generat de
existenta unui factor exogen - rata dobnzii de interventie a BNR.
Dup ce am analizat modalittile de cuantificare a riscurilor bancare pe baza
sistemului de indicatori specifici la nivelul sistemului bancar din Romnia, am ncercat s
surprind particularittile procesului de management al riscului la nivelul bncii Bancpost.
n urma analizei, am ajuns la concluzia c banca gestioneaz eficient riscul de
lichiditate, are un risc de piat limitat, o solvabilitate bun dar mai are nc probleme
referitoare la riscul de credit. Cresterea rapid a mprumuturilor si nivelul ridicat al
creditelor n valut, acordate debitorilor fr garantie, ar putea crea probleme legate de
calitatea activelor n viitor. Totusi, aceste riscuri sunt reduse de procedurile de
management al riscului, implementate n conformitate cu standardele Eurobank. Dar
restructurrile profunde care au avut loc n anul 2006 ne determin s credem c banca se
afl pe drumul cel bun si c pe viitor si va mbuntti indicatorii de risc bancar.
Ultimul capitol, I nterdependena dintre gestiunea riscurilor i maximizarea
performanelor bancare. Studiu de caz pe S.C. Bancpost S.A.(pag. 199-275),
evidentiaz aspecte referitoare la continutul performantelor bancare si modalittile de
cuantificare a acestora. ns, analiza nu este relevant dac nu conferim prezentrii si un
caracter practic. n acest sens, am analizat impactul crizei financiare globale asupra
profitabilittii bncilor si m-am oprit ulterior la evaluarea performantelor bancare n
Romnia.
Astfel, pe fondul crizei financiare mondiale, n anul 2007, profitabilitatea si
veniturile marilor grupuri bancare s-au diminuat ca urmare a expunerilor pe piata creditelor
ipotecare din Statele Unite si a restrngerii activittii de creditare. n ciuda acestor tendinte,
vizibile n ultimele dou trimestre ale anului 2007, indicatorii de solvabilitate rmn peste
limitele impuse de autorittile de reglementare, reflectnd capacitatea bncilor de a
rspunde la viitoare socuri. Dac analizm ns evolutia acestor indicatori n anul 2008,
constatm c acesta este, n continuare, marcat de o diminuare substantial a
profitabilittii, n prima parte a anului, n special pentru bncile cu expuneri ridicate pe
piata ipotecar din SUA, dar si pentru bncile recunoscute ca avnd un management al
riscurilor dintre cele mai performante. Cu toate acestea sectorul bancar din trile emergente
a nregistrat rezultate foarte bune, bncile ce opereaz n aceste tri afisnd profituri n
crestere, lucru care s-a ntmplat si n Romnia.
n alt ordine de idei, am efectuat o analiz comparativ a indicatorilor de
solvabilitate si a ratei rentabilittii financiare n cazul Marii Britanii, Italiei si Frantei si n
Romnia, si n urma rezultatelor obtinute pe baza analizei de trend si a corelatiilor Pearson
stabilite, am constatat c exist posibilitatea ca sistemul bancar romnesc s se adapteze
rapid la noile mutatii si bncile romnesti s fie competitive pe piata bancar european.
Din analiza pe care am efectuat-o cu privire la performantele nregistrate de
Bancpost a rezultat c veniturile bncii au continuat s creasc rapid, sustinute de avansul
volumelor creditelor. Totusi, institutia se confrunt cu presiuni asupra marjelor din cauza
majorrii costurilor finantrii. Ne raliem opiniei analistilor Fitch care sustin c eficienta
Bancpost se mbuntteste, dar se mentine sczut, si ar trebui s se majoreze prin
contributia economiilor pe termen mediu. Rezultatele n crestere nregistrate de Bancpost
vin dup doi ani n care banca a investit masiv n restructurare.
12
Totodat, rezultatele obtinute de BCR ERSTE n comparatie cu cele obtinute de
Bancpost relev faptul c evolutia indicatorilor bncii BCR ERSTE n perioada analizat
2003 2007 este net superioar celei nregistrate de Bancpost. Prin urmare, putem afirma
c banca BCR ERSTE este bine capitalizat, indicatorul de solvabilitate situndu-se peste
limitele minime impuse de BNR, dispune de o lichiditate confortabil, nregistreaz o
profitabilitate ridicat si prezint un risc de credit redus n comparatie cu Bancpost.
De asemenea, din analiza interdependentelor dintre gestiunea riscului si nivelul
performantelor la cele dou bnci, au reiesit urmtoarele aspecte:
n cazul BCR ERSTE, rata rentabilittii financiare este influentat de variatia
riscurilor bancare, riscul de solvabilitate avnd influenta cea mai mare, de aproximativ
88% iar riscul de credit are o influent mult mai mic, doar 2%, n timp ce riscul de
lichiditate afecteaz evolutia ROE n proportie de 76% iar riscul ratei dobnzii n proportie
de 19%;
n cazul Bancpost, rata rentabilittii financiare este influentat de variatia
riscurilor bancare dar doar riscul de credit exercit o influent foarte mare de aproximativ
97%, influenta celorlalte riscuri fiind redus, de 2% n cazul riscului de lichiditate si de
doar 4% n cazul riscului de solvabilitate si 22% n cazul riscului ratei dobnzii.
n concluzie, pornind de la ideea c obiectivele strategice ale procesului de
management al riscului sunt ancorate n realittile economice din Romnia si cele de pe
plan international, considerm c n cazul S.C. Bancpost S.A., politica de gestionare a
riscurilor trebuie s se orienteze pe urmtoarele direcii de aciune:
v planificarea resurselor alocate finalizrii implementrii Acordului Basel II astfel
nct s se respecte programul propus;
v n ceea ce priveste riscul de credit, n vederea reducerii creditelor neperformante,
banca trebuie s si mbuntteasc strategia de creditare prin urmtoarele ci de actiune:
o selectie riguroas a clientilor;
consolidarea retelei teritoriale si lrgirea bazei materiale n scopul bunei serviri
a clientilor;
strategii de marketing legate de politica de promovare a produselor si serviciilor
bancare;
utilizarea unor niveluri specifice de dobnzi, comisioane si speze bancare;
sustinerea si consolidarea pozitiei si imaginii de care se bucur S.C. Bancpost
S.A. n rndul clientilor si.
v mentinerea nivelurilor foarte bune ale indicatorilor de cuantificare a riscului de
lichiditate si a riscului ratei dobnzii;
v mbunttirea n continuare a indicatorilor de solvabilitate prin cresterea ponderii
capitalurilor proprii n total active ponderate n functie de risc si diminuarea ponderii
activelor riscante n total active;
v referitor la riscul operational, ntrirea climatului de ncredere n seriozitatea si
profesionalismul angajatilor bncii, continuarea activittii de pregtire, educare si formare
a personalului bncii prin participarea la programele de training organizate de banc,
cresterea nivelului de informatizare a bncii prin dotarea si implementarea n permanent
cu noi echipamente si produse de soft bancar;
v mbunttirea indicatorilor de profitabilitate prin cresterea ponderii profitului net
n total active si n total venituri;
v n contextul crizei financiare internationale, n conditiile n care bncile mam
din Europa de Vest au o capacitate diminuat de a furniza finantare si sprijin financiar
pentru subsidiarele lor, banca ar trebui s apeleze la programele speciale de mprumut si
linii de creditare externe obtinute de la marile institutii de credit internationale (FMI,
BIRD, BERD) sau mari bnci comerciale, fonduri comunitare.