Economie europeana INTREBARI DE EVALUARE 2010 2011 1.

. Discutati situatia Europei n jurul anului 1945 si explicati ce solutii au fost propuse pentru a evita un nou rzboi si care a fost impactul acestora pentru integrarea economic european. nelegerea situaiei dramatice a Europei la sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial este cheia nelegerii eforturilor de dup 1945 pentru integrare european. Rzboiul a ucis aproximativ 8 milioane de oameni n Europa de Vest, mai mult de 9 milioane n Europa Central i de Est, iar Uniunea Sovietic a pierdut n jur de 20 de milioane de oameni. Rzboiul a cauzat, de asemenea, enorme pagube economice. Spre exemplu, rzboiul a costat Italia i Germania patru decenii sau mai mult de cretere economic i a sczut produsul naional brut al Franei i Austriei la nivelul celor din secolul XIX. Ca un rezultat direct al acestor eecuri guvernamentale, zeci de milioane de europeni erau mori, iar economia Europei zcea n ruine. Europa contientiza c este victima unei doctrine greite care a condus la eecuri guvernamentale n lan. Cum poate Europa s evite un alt rzboi? Soluiile oferite s-au bazat pe preri ce ineau de cauzele rzboiului. S-au afirmat astfel trei coli de gndire: A)Prima coal - Planul Morgenthau, plan naintat de Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Henry Morgenthau, n 1944, se baza pe condamnarea marelui perdant Germania i, pentru a se evita alte rzboaie europene viitoare, propunea distrugerea industriei Germaniei i convertirea acesteia ntr-o ar eminamente agricol i pastoral, n caracter. B)Cea de-a doua coal, Marxism-leninismul a dat vina pe capitalism pentru majoritatea relelor din lume, inclusiv cele dou rzboaie mondiale. Aceast prere a sugerat c soluia era comunismul. C)Cea de-a treia a dat vina pe naionalismul distructiv, soluia fiind integrarea ct mai strns a tuturor naiunilor europene. Dorina pentru o Europ unit s-a fcut auzit i dup Primul i dup cel De-al Doilea Rzboi Mondial. Declaraia cea mai faimoas a acestei coli a fost discursul lui Winston Churchill din 1946 Statele Unite ale Europei Soluia integrrii europene a triumfat n cele din urm , dar acest deziderat a fost departe de ndeplinire n anii 1940. Majoritatea rilor europene sau se luptau cu restabilirea propriilor guverne i economii sau erau sub ocupaie militar direct. Germania i Austria au fost mprite n zone americane, franceze i sovietice. n Europa de Vest, anii 1945 i 1946 au trecut fr a se nregistra progrese semnificative n dezvoltarea unei arhitecturi postbelice. Capacitile de guvernare limitate ale guvernelor din Europa de Vest au fost suprancrcate de situaia umanitar jalnic. Lucrurile s-au micat mai repede n Europa de Est. Uniunea Sovietic ncepuse deja implementarea propriei viziuni a unei Europe noi, nc din timpul rzboiului. La alegerile parlamentare din 1946, comunitii au ctigat 19 % n Italia i 29 % n Frana. 2. Realizati o schem care s prezinte statele membre ale UE, statele candidate, statele potential candidate cu specificarea datelor aderrii. 1957: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg 1973: Danemarca, Irlanda i Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania i Portugalia; 1995: Austria, Finlanda i Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia i Ungaria, 1

2007: Romnia i Bulgaria State candidate care au deschis negocierile de aderare n 2005 sunt : Turcia (se prevede s adere n 2015), Croaia. Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a decis acordarea statutului de tara candidat i fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, dar negocierile de aderare nc nu au nceput. Statele potential candidate din Balcanii de Vest sunt: Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo, Islanda este cel mai nou stat potential candidat. 3. Ilustrati cu cifre si cu exemple referitoare la suprafata ocupata, populatie, venit/locuitor, marimea economiei etc., afirmatia Statele UE sunt foarte diferite unul de cellalt. Statele UE sunt foarte diferite unul de cellalt , fapt care reprezint, de altfel, sursa numrului mare de probleme cu care trebuie s se confrunte UE. Diferenele acoper mai multe paliere, impactul cel mai mare fiind dat de diferenele n ceea ce privete :suprafata statelor membre, populatia, -diferenele demografice; -diferenele nivelului PIB, respectiv al veniturilor pe cap de locuitor (a se vedea Anexa 1 i Tabelul nr. 1). Suprafata statelor UE Uniunea Europeana se intinde pe mai mult de 4 milioane km 2, 4,2 mil km2 si ocupa locul 4 pe plan mondial dupa Rusia 17,1 km 2, SUA 9,6 milioane km2, China 9,6 milioane km2, fiind urmata de India 3,3 milioane km2. Observat pe o harta a lumii, teritoriul UE nu pare foarte mare, dar cuprinde 27 de state. Dimensiunile lor variaza considerabil, franta avand suprafata cea mai mare, iar Malta constituind cel mai mic stat membru. Tarile candidate difera ca suprafata, Turcia avand, in mod evident, suprafata cea mai mare. Din punct de vedere al suprafetei acestora, statele membre se pot clasifica in : State mari- cu o suprafata de 100 de mii de km2: Franta, Spania, Suedia, Germania, Polonia, Finlanda, Italia, Marea Britanie, Romania, Grecia, Bulgaria. State mijlocii cu o suprafata intre 10 mii km2 si 100 de mii km2: Ungaria , Portugalia, Austria, Republica Ceha, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovacia, Danemarca, Olanda, Belgia, Slovenia. State mici, chiar foarte mici - cu o suprafata mai mica de 10 mii km2: Cipru, Luxemburg, Malta. Populaia statelor UE Exist n prezent aproximativ 495 milioane de ceteni europeni, o cifr care este substanial mai mare dect corespondenta sa american sau japonez (302 i respectiv, 127 milioane de locuitori). Statele EU27 difer, astfel, mult n ceea ce privete populaia, spre exemplu, cel mai mare stat din punct de vedere demografic Germania, are o populaie de peste 200 de ori mai mare dect Malta - cel mai mic stat din aceast categorie. Diferenele sunt mult mai uor vizibile dac statele UE27 sunt clasificate n foarte mari, mari, mijlocii, mici i foarte mici, prin compararea lor cu populaia unor metropole sau orae foarte cunoscute. Clasificarea statelor UE n funcie de populaie State foarte mari (mai mari dect cel mai populat ora al lumii ca zon metropolitan - Tokyo) - cu o populaie de peste 35 milioane locuitori: -Germania (peste 80 milioane locuitori); -Marea Britanie, Frana, Italia (n jur de 60 milioane locuitori); -Spania i Polonia (n jur de 40 milioane locuitori). State mari (de mrimea marilor metropole New York, respectiv Beijing) - cu o populaie ntre 16- 22 milioane locuitori:-Romnia (21,6 milioane de locuitori);-Olanda (n jur de 16 milioane locuitori). State mijlocii (de mrimea unei metropole cum este Paris zona metropolitan) - cu o populaie ntre 8-11 milioane locuitori:-Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria (n jur de 10-11 milioane locuitori);-Suedia, Austria i Bulgaria (n jur de 8-9 milioane locuitori). State mici (de dimensiunea unor orae ca Barcelona sau Lyon) - cu o populaie ntre 1-6 milioane locuitori:-Danemarca, Slovacia, Finlanda (n jur de 5 milioane locuitori); -Irlanda (n jur de 4 2

milioane locuitori);-Lituania (n jur de 3 milioane locuitori);-Letonia, Slovenia (n jur de 2 milioane locuitori);-Estonia (peste 1 milion de locuitori),. State foarte mici (de mrimea unui ora cum este Genova) - cu o populaie sub 1 milion de locuitori:-Cipru, Luxemburg i Malta. Venitul statelor UE pe cap de locuitor Statele EU27 difer mult i n ceea ce privete nivelul venitului pe cap de locuitor, spre exemplu, cetenii din Luxemburg, cei mai bogai din UE, sunt de 7 ori mai bogai dect bulgarii, cei mai sraci din din UE. Luxemburg, statul cu cel mai mare venit pe cap de locuitor se detaeaz net de celelalte (venitul pe cap de locuitor este de aproape 2 ori mai mare dect al Irlandei, urmtoarea situat din acest punct de vedere); Clasificarea statelor UE n funcie de venitul pe cap de locuitor 11 dintre statele UE sunt state cu venit mare pe cap de locuitor (peste media UE27) - de peste 24800 :Luxemburg, Irlanda, Olanda, Austria, Danemarca, Suedia, Belgia, Finlanda, Marea Britanie, Germania, Frana,; 9 dintre statele UE sunt state cu venituri medii pe cap de locuitor de la 15000 la 24400 :Grecia, Cipru, Slovenia, Cehia, Malta, Portugalia, Spania, Italia Slovacia,; 7 dintre statele UE sunt state cu venituri mici pe cap de locuitor sub 15,000 : Estonia,Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, Romnia, Bulgaria. Mrimea economiilor statelor UE Nu n ultimul rnd, statele EU27 difer mult n ceea ce privete mrimea economiilor lor , spre exemplu, Germania, cea mai bine situat la aceast categorie, contribuie cu 19,4% la PIB-ul UE27 fa de Cipru sau Malta, care contribuie cu doar 0,1%. Clasificarea statelor UE n funcie de mrimea economiilor -economii mari - ase state realizeaz mpreun aproape 80% din PIB-ul UE27 (mai exact, 78,8%):Germania, Frana, Marea Britanie, Italia, Spania, Olanda. -economii mici - reprezint ntre 2-3% din producia UE27: Polonia, Belgia, Suedia, Austria i care reprezint mpreun 9,08% din PIB-ul UE27; -economii foarte mici - reprezint ntre 1-2% din total: Grecia, Romnia, Republica Ceh, Portugalia, Danemarca i Irlanda, Finlanda, reprezentnd mpreun 7,84% din PIB-ul UE27; -economii minuscule reprezint mai puin de 1 % din PIB-ul UE27: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Lituania, Slovenia, Letonia, Luxemburg, Estonia, Cipru i Malta. 4. Ce se ntelege prin integrare? Dar prin integrare economic? Termenul de integrare este pentru prima dat definit n prima ediie a The Oxford English Dictionary, ca o combinare a prilor dintr-un ntreg. Dup Macmillan English Dictionary, termenul de integrare poate avea la ora actual trei semnificaii:-procesul de a deveni membru cu drepturi depline ntr-un grup ori societate i de a deveni complet implicat n activitile acestora; -procesul prin care se permite oamenilor, indiferent de ras, s utilizeze un loc, o instituie sau organizaie; -procesul de combinare cu alte elemente, ntr-o unitate mai larg sau ntr-un sistem unic. Integrarea economic poate fi definit att ca proces situaia n care componentele naionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice, ci funcioneaz mpreun ca o entitate; ct i ca stare de fapt, la care se ajunge printr-o succesiune de transformri. Definim, prin urmare, integrarea economic ca un proces care cuprinde: -un ansamblu de politici economice comune; -libertatea de micare a bunurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor; -armonizarea legislaiilor naionale; -instituii comune asupra crora rile participante transfer unele competene de natur economic.Realizarea integrrii economice depinde i de aciunea unor factori precum: excluderea discriminrilor, distribuirea efectiv a unor competene, colaborarea n procesele decizionale, focalizarea unor aspiraii legitime etc

5. Analizati comparativ federalismul si interguvernamentalismul ca trasturi ale integrrii europene. Federalismul Teoria neofuncionalist / teoria federalist se bazeaz pe aportul teoretic al lui Jean Monnet la crearea metodei comunitare. Obiectivul federalismului este crearea federaiei europene. Integrarea este explicat ca un proces de contaminare (spill-over) care are un caracter politic i funcional. Spill-over-ul funcional argumenteaz c interconectarea diferitelor sectoare economice ale economiei moderne va crea presiuni tehnice pentru extinderea numrului de sectoare transferate la nivel supranaional, instituiilor supranaionale, care vor genera la rndul lor noi dezvoltri instituionale (spill-over-ul politic). Etapele Metodei Monnetsunt-Spill-over I: Integrarea unor sectoare specifice ale economiei naionale va crea presiuni funcionale pentru integrarea altor sectoare interdependente nalta autoritate va dirija aceste evoluii (CECO > CEE > UEM).-Spill-over II : Grupurile naionale de interese i vor transfera loialitile i activitatea de lobby ctre noul centru. -Integrarea este vzut ca un proces n continu evoluie, fiind rezultatul unei palete largi de procese convergente. Dei procesul a pornit de la integrarea sectoarelor din zona de low politics (politicile economice), el va ajunge i la sectoare eseniale (high politics) - politica extern i de securitate comun (PESC) Criticile aduse acestei metode sunt:-Nu explic cum se pot forma identitile i un sentiment al loialitii care s susin o asemenea evoluie.- Comportamentul actorilor interesai este determinat de interesele proprii, n mare parte definite n termeni economici. - Uniunea European supravieuiete doar pentru c reprezint un rspuns funcional la procesul de globalizare. Interguvernamentalismul Argumente:-Suveranitatea rezid n cele din urm n statele-naiune, chiar dac acestea decid s o exercite n comun; -n explicarea integrrii, contextul naional are mai mult importan dect actorii i procesele la nivel european;- Contiina naional, pe care Hoffmann o definete drept un sentiment de coeziune i difereniere care separ un grup de altele", va fi ntotdeauna esenial n procesul decizional comunitar. Ipoteze :-Suveranitatea naional aparine, n ultim instan, statului-naiune, chiar dac acesta alege s o exercite n comun la nivel european;- Actorii supranaionali vor avea mai puin importan dect guvernele naionale atunci cnd se va decide viitorul statelor-naiune i al Europei;- Integrarea economic nu va atrage dup sine pe cea politic, conform schemei neofuncionaliste;- Dominarea high politics i a interesului naional va prevala;- Identitatea i loialitatea naional nu sunt foarte predispuse la schimbare. 6. Ce se ntelege prin multi-level governance? Teoria federalismului si cea a interguvernamentalismului nu mai corespunde realitilor statului-naiune modern, ale UE i ale globalizrii, prin urmare apare o nou teorie, cea a guvernanei pe mai multe niveluri (multi-level governance) Statul-naiune (guvernul) i-a pierdut autoritatea exclusiv n procesul decizional, mprind-o, pe de o parte, cu instituii internaionale i supranaionale i, pe de alt parte, cu actori privai, crendu-se astfel diferite niveluri de guvernan. Construcia european reprezint o form deosebit de elaborat a acestui sistem, putnd fi considerat un prototip al statului postmodern. Uniunea European cuprinde:- euroregiuni;- guvernele naionale;- instituiile supranaionale (Comisia European, Parlamentul European, Curtea European de Justiie, Banca Central European);- grupuri transnaionale de interes i lobby; -regimuri funcionale cu scopuri i reglementri diferite (UEM, PAC, reguli de mediu, Protocolul Social) etc.

7. Realizati o diagram care s prezinte grafic etapele majore ale integrrii economice europene, cu obiectivele, realizrile, tratatele, datele si numele statelor implicate. Ne propunem sa analizam succint evolutia procesului integrarii europene prin prisma celor cinci forme de integrare, care au reprezentat, in fapt etape ale constructiei europene :-Prima etapa :obiectivul pietei comune sectoriale-Tratatul de4 la Paris(1951);- A doua etapa :obiectivul uniunii vamale-Tratatul de la Roma 1957;- A treia etapa :obiectivul pietei unice Actul Unic European 1986;- A patra etapa :obiectivul uniunii economice si monetare trattatul de la Maastricht1992;- A cincea etapa ;obiectivul extinderii si al uniunii politice-tratatele de la Amsterdam 1997si Nisa 2000,tratatul Constitutiei 2004 si tratatul de la Lisabona sau Tratatul de Reforma2007 In tratatul de la Paris sa infiintat Comunitatea europeana a Carbunelui si Otelului. Aceasta avea ca scop realizarea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului. Piata unica este dominata de principiul liberei concurente,comunitatea controleaza aprovizionarea regulata si fixarea preturilor la cel mai scazut nivel. Totodata se interzicea pentru produsele din carbune si otel taxele vamale,restrictiile cantitative,subventiile,practicile restrictive privind repartitia sau exploatarea pietelor. Prin tratatul de la Roma sa infiintat CEE (comunitatea economica europeana)si CEEA(comunitatea eurpeana a energiei atomice). Prin acest tratat sau stabilit o serie de politici concrete pe diferite domenii si anume uniune vamala industriala, politica agricola comuna PAC, politica comerciala comuna PCC, politica concurentiala. Obiectivul celei de a treia etape este crearea pietei unice adica un spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a marfurilor ,persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata. Tot prin Actul Unic European s-a realizat:-constructia comunitara;- cooperarea monetara in cadrul SME;- cooperarea politica europeana. Obiectivul major al celei de a patra etape este crearea uniunii economice si monetare europene(UEM) inclusiv crearea si punerea in circulatie a unei monede unice-EURO. Tratatul de la Maastricht fondeaza UE careia i se confera nu numai dimensiuni economice ci si politice. Cu ocazia summitului de la Maastricht s-a instituit o noua organizatie si anume UE care se sprijina pe trei piloni si anume COMUNITATEA EUROPEANA, POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA si COOPERARE IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AL POLITICII INTERNE. La tratatul de la Amsterdam sau realizat progrese importante si anume : -consolidarea Europei cetateanului,- imbunatatirea capacitatii Uniunii de actiune externa,- reformarea cadrului institutional a fost numai partiala . Consolidarea dimensiunii sociale a UE a fost una din cele mai importane realizari, iar absenta unei serii de decizii referitoare la reforma institutionala poate fi trecuta la esecuri. Tratatul de la Nisa avea ca obiective 4 zone si anume: -marimea si componenta Comisiei,ponderea voturilor in Consiliu,- extinderea votului cu majoritate calificata,- cooperare avansata. Tratatul Constitutional si Tratatul de Reforma Dimensiunea politica a Uniunii a fost practic prezenta continuu pe masa negocierilor dupa ACTUL UNIC EUROPEAN. Astfel in cotributie cu tratatul de la Maastricht se realizaeaza asezarea bazelor comunitatii pe trei piloni principali : -uniune economica si monetara europeana(UEM caracterizat printr un grad inalt de comunitarizare), -politica externa si de securitate comuna(PESC cooperare predominant interguvernamentala), -justitia si afacerile interne(JAIcooperare predominant interguvernamentala) 8. Enumerati toate tratatele Uniunii Europene (cu date) si oferiti o scurt explicatie (aprox. 10 cuvinte) a contributiei fiecrui tratat major la integrarea european. - Tratatul de la Paris(1951)constituie prima etapa si a avut ca obiectiv piata comuna sectoriala, prin acest tratat se urmarea realizarea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului;

- Tratatul de la Roma 1957 constituie a doua etapa si a avut ca obiectiv uniunea vamala- ;sa realizat o Comunitate Economica Europeana(CEE)si o Comunitate Europeana a Energiei Atomice(CEEA sau EUROATOM); - Actul Unic European 1986-este treia etapa a integrarii cu obiectivul pietei unice se caracterizeaza prin spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a marfurilor,persoanelor,serviciilor si capitalurilor este asigurata ; - tratatul de la Maastricht1992 este a 4 etapa cu obiectivul uniunii economice si monetare ;prin el a fost instituita o noua organizatie si anume Uniunea Europeana care se sprijina pe 3 piloni si anume Comunitatea Europeana,Politica externa si de securitate comuna,Cooperare in domeniul Justitiei si al Politicii Interne -tratatele de la Amsterdam1997 sa realizat consolidarea Europei cetateanului, Nisa2000 a avut ca scop reformarea institutionala a UE pentru a o pregati de extindere,tratatul Constitutiei2004 si tratatul de la Lisabona sau Tratatul de Reforma2007 constituie a 5 a etapa si au avut ca obiectiv extindere si uniune politica ;sa definitivat uniunea economica si monetara europeana UEM,politica externa si de securitate comuna(PESC),justitia si afacerile interne(JAI) 9. Explicati cnd si prin ce mijloace organizatia cunoscut astzi sub numele de Uniunea European a shimbat diverse nume ncepnd cu anul 1958. La inceput cand a luat nastere viitoarea UNIUNE EUROPEANA ea s-a numit CEE si a fost formata din sase membri.Cei sase membri sunt Germania,Italia,Franta si cele trei tari BENELUX.Aceasta denumire era in anul 1957. Dupa extinderea spre nord uniunea se numea UE9 .Aceasta denumire provine de la faptul ca avea 9 state membre .Cele 9 state mebre erau cele 6 state fondatoare plus cele 3 si anume Marea Britanie ,Danemarca si Irlanda care au aderat in anul 1973. Din anul 1973 si pana in anul 1981 a purtat denumirea de UE9 ca mai apoi sa devina UE10 prin aderarea Greciei. La numai 5 ani de la aderarea Greciei Uniunea isi schimba din nou denumirea devenind UE 12 odata cu aderarea Spaniei si a Portugaliei. In anul 1995 UE 12 se transforma in UE15 prin aderarea Suediei,Finlandei si a Austriei. Denumirea de UE25 si-o va capata in anul 2004 Uniunea isi va schimba din nou denumirea devenind UE25 prin aderarea a altor 10 tari si anume Cipru , Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Odata cu aderarea tarii noastre Romania care sa produs odata cu aderearea Bulgaria din UE25 avem denumirea de UE27. 10. Ce se ntelege prin piata comun sectorial din perspectiva integrrii economice europene? Obiectivul Tratatului de la Paris din anul 1951, era realizarea pietei comune sectoriale, adica o piata comuna in domeniul carbunelui si otelului, fara operalisti la frontiere si fara distorsiuni ale concurentei. Piata comuna, ca prima forma de integrare negativa interzicea pt carbune si otel:taxele vamale;- orice restrictii cantitative;- orice discriminari, in special in ceea ce priveste conditiile de livrare si pret si tarifele de transport;- subventiile,ajutoarele sau facilitatile fiscale acordate de state;- practicile restrictive privind repartitia sau exploatarea pietelor. Piata comuna sau unica este dominata de principiul liberei concurente, comunitatea controleaza aprovizionarea regulata si fixarea preturilor la cel mai scazut nivel. 11. Prezentati uniunea vamal ca etap a integrrii economice europene. Este forma de integrare prin care rile membre nltur toate barierele n comerul dintre ele i adopt un tarif vamal extern comun fat de teri. Uniunea vamal adaug la aranjamentul de comer liber - o politic comercial comun fa de statele tere, eliminndu-se astfel riscul de deturnare de comer. Avnd n vedere c elementul principal al politicii comerciale a unei ri este tariful vamal, primul pas n crearea uniunii vamale l va constitui stabilirea unui tarif vamal comun la importurile din tere ri, continund cu armonizarea tuturor celorlalte msuri de 6

politic comercial naional, precum reglementrile privind protecia sntii i securitii, obstacolele administrative n calea comerului, restriciile voluntare la export etc. 12. Ce se nelege prin piaa interna unica din perspectiva integrarii economice europene? Varietatea definiiilor conceptului de integrare economic ridic o serie de ntrebri. Cu toate acestea: Integrarea economic poate fi definit aadar, att ca proces - situaia n care componentele naionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice, ci funcioneaz mpreun ca o entitate; ct i ca stare de fapt, la care se ajunge printr-o succesiune de transformri. Integrarea economic nseamn crearea unor ansambluri economice tot mai vaste care s permit:1. Lrgirea cadrului diviziunii muncii i a specializrii la nivel local, sectorial, de ramur, naional, regional sau global, i creterea productivitii; 2. Libertatea de micare a factorilor de producie, a bunurilor materiale i serviciilor; 3. Tratamentul comercial difereniat sau discriminatoriu fa de originea sau destinaia bunurilor, serviciilor i factorilor de producie. Piata unica trebuie sa permita suprimarea frontierelor fizice, tehnice si fiscale, bazata pe cele 4 libertati. Si este spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a mf, pers, serv si capitalurilor e asigurata. 13. Ce se nelege prin uniunea economic si monetar din perspectiva integrrii economice europene? Uniunea economica presupune existena unui anumit grad de armonizare a politicilor economice naionale incluznd politica monetar, fiscal i social pentru a reduce discriminrile ce apar datorit aplicrii unor politici difereniate n domeniile menionate. Uniunea economic adaug la piaa comun armonizarea politicilor economice naionale ale rilor participante, n msura necesar pentru funcionarea corespunztoare a uniunii economice. Integrarea economic complet Presupune parcurgerea tuturor etapelor, spaiul integrat cptnd trsturi apropiate de cele ale unei economii naionale:- instituii comune care guverneaz cu ajutorul unei legislaii comune ;- utiliznd un buget comun;- adresndu-se unei piee de producie i de desfacere comun;-utilizarea unei monede unice i a unui sistem bancar omogen;-utilizarea politicilor interne i externe comune. Liberalizarea nerestricionat a micrii factorilor i a produselor (integrarea comercial) trebuie corelat cu -existena unui sistem legislativ i instituional propriu;- a unui sistem propriu de pli (integrare monetar);- i a unui sistem fiscal care s evite eventualele distorsiuni ivite n alocarea factorilor ca urmare a diferenelor dintre tipurile i nivelurile de impozitare. 14. Explicati notiunea de convergenta n acceptiunea Tratatului de la Maastricht si a Pactului de crestere si stabilitate. n literatura de specialitate, pe baza Tratatului de la Maastricht au fost teoretizate trei tipuri de convergen separate, dar complementare:convergen nominal, convergen legal,convergen real. Prin convergena legal se nelege armonizarea legislaiilor naionale i a regulamentelor bncilor centrale ale rilor membre ale UE, astfel nct s devin compatibile cu Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC). Convergena real se refer la omogenizarea nivelului de trai, egalizarea standardelor de via n rile membre, realizarea aa-numitei coeziuni economice i sociale" la nivelul Uniunii. Variabilele care msoar convergena real (venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata omajului, cheltuielile guvernamentale etc.). Tratatul de la Maastricht introduce, de altfel, termenul convergen durabil" pentru a sublinia c nu intereseaz un proces de integrare formal i rapid, ci un proces de integrare cu geometrie i ritmuri variabile, n acord cu rezultatele fiecrui stat membru. 7

Criteriile de convergen nominal se refer la: 1. stabilitatea preurilor, care va reiei dintr-o rat a inflaiei observat de-a lungul unei perioade de un an nainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rat a inflaiei care s nu depeasc cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflaia cea mai sczut; 2. rate ale dobnzilor pe termen lung , care nu trebuie s depeasc cu mai mult de 2% rata medie a dobnzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai sczut inflaie; 3. capacitatea de susinere a finanelor publice: deficitul public nu trebuie s depeasc 3% din produsul intern brut(PIB) la preuri de pia; datoria public nu trebuie s depeasc 60% din PIB; 4. stabilitatea ratelor de schimb, adic respectarea marjelor normale de fluctuaie, fr devalorizare din proprie iniiativ a ratei de schimb a monedei proprii n raport cu moneda unui alt stat membru. 15. UE este sau nu un stat federal? Argumentati. Conform Tratatelor, U.E. are elemente substaniale care in de un sistem federal: competene n domeniile comerului, monetar, bugetului i mediului; cooperare avansat n privina securitii interne i externe; instituiile includ un sistem judiciar federal:un legislativ bicameral n care Parlamentul, reprezentnd cetenii, are o putere legiuitoare n cretere, Consiliul, care reprezint statele, este ns cel mai puternic organism legislativ i domin n politica privind securitatea intern i extern; executivul Comisia european, are competene federale considerabile. Ce lipsete Uniunii Europene pentru a fi similar unui sistem federal? -Parlamentul nu are nc competene egale cu Consiliul n ce privete cca 3/4 din legislaie;- Consiliul voteaz cu majoritatea calificat pentru aproape ntreaga legislaie, Comisia, dei este controlat ntr-o msur crescnd de ctre Parlament, este nc subordonat Consiliului; Uniunea economic i monetar nu este nc finalizat. n prezent, se fac eforturi n cadrul comunitii pentru a determina un set de criterii aplicabile pentru departajarea ntre competenele comunitare, regionale i naionale. 16. Prezentati etapele parcurse pentru introducerea monedei unice europene si analizati avantajele acesteia. Etapa introducerii monedei unice-1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002 Participarea statelelor membre este condiionat de ndeplinirea criteriilor de convergen, respectiv, a condiiilor necesare pentru adoptarea unei monede unice, constatat de Consiliu pentru fiecare ar separat, prin vot cu majoritate calificat. Obiective principale:intrarea n funciune a Bncii Centrale Europene i transferul ctre aceasta a suveranitilor monetare naionale din partea bncilor centrale ale celor 11 state care au intrat n uniunea monetar (12 state de la l ianuarie 2001, incluznd i Grecia); introducerea EURO - moneda unic european i dispariia monedelor naionale; nceperea operrii sistemului de pli TARGET Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, n urma evalu rii ndeplinirii criteriilor de convergen" urmtoarele: 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Frana, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia i Finlanda, ndeplinesc condiiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 i, ca atare, vor participa la cea de-a treia etap a uniunii economice i monetare; 2 state membre respectiv Grecia i Suedia nu ndeplinesc condiiile. Avantajele monedei unice Crete transparena pieei i a preurilor; Producia i investiiile nu mai sunt influenate de evoluia cursurilor de schimb; Scade costul tranzaciilor, ntruct nu mai include cheltuielile legate de riscul valutar; Se dezvolt relaiile comerciale i financiare ntre membrii UE i ntre parteneri, ntruct membrii nu mai sunt afectai de riscul valutar n aceeai msur n care erauexpusi nainte. Euroland-ul, cu cele 292 de milioane de consumatori, reprezint cea mai mare pia de desfacere din lume. Puterea de cumprare n acest spaiu este ridicat, depit doar de SUA; Crearea monedei unice reprezint, n opinia lui 8

Romano Prodi, profesor de economie la Universitatea din Bologna: - un act de ncredere n Europa i, n acelasi timp, o provocare n contextul mai larg al economiei globale. -un eveniment fr precedent n istoria omenirii. 17. Evaluati contributiile Tratatelor de la Amsterdam (1997) si Nisa (2001) in ceea ce priveste obiectivul extinderii , pentru procesul de integrare europeana . Ce rol a jucat Tratatul de la Amsterdam n procesul integrrii europene? El a fost semnat n 1997, intrnd n vigoare la data de 1 mai 1999. Tratatul de la Amsterdam a realizat progrese considerabile n ce priveste: consolidarea Europei ceteanului"; mbuntirea capacitii Uniunii de aciune extern; dar reforma cadrului instituional a fost numai parial i va necesita n continuare completri nainte de a se putea proceda la viitoarele extinderi. Tratatul de la Amsterdam, aplicat de la 1 mai 1999, a consolidat dimensiunea social a Uniunii Europene i a prevzut o schi de reforme necesare n vederea aderrii de noi membri la Uniunea European, dar nu a reuit s soluioneze problemele instituionale necesare pentru a se putea realiza o nou extindere. Evaluati succesul Tratatului de la Nisa n ceea ce priveste extinderea UE. Tratatul de la Nisa nu a fost un succes. Problemele critice rmase de la Amsterdam, mrimea i compoziia Comisiei, extinderea majoritii de vot din Consiliul de Minitri i reforma regulilor de vot ale Consiliului nu au fost rezolvate pe deplin. n privina reformei Comisiei, Tratatul a adoptat o reform temporar, provizorie, temporar deoarece se aplic doar de la data la care cel de-al 27-lea membru va adera i provizorie, deoarece nu s-a gsit o soluie pe termen lung. n privina problemei privind extinderea votului calificat, Tratatul a fost de fapt un exerciiu de curare a casei cu foarte puine modificri n domeniu pentru a fi supus votului majoritii. Cu privire la reforma privind luarea deciziilor de ctre Consiliu, Tratatul de la Nisa a nrutit lucrurile. Analiza ulterioar a dovedit c regulile de vot din Tratatul de la Nisa au ngreunat de fapt lucrurile pentru Uniunea European mrit ca s acioneze. Eficiena lurii deciziilor n UE27 ar fi fost mult mai mare fr nicio reform. De asemenea, Tratatul a schimbat puterea marilor naiuni ntr-un mod major. 18. Prezentati stadiul realizarii obiectivului uniunii politice in cadrul procesului de integrare europeana si evaliati contributia Tratatului de la Lisabona .

19. Ce se ntelege prin sintagma trei stlpi si un acoperis cu referire la structura organizational a UE? 1.Pilonul CE, primul pilon - adic cooperarea bazat pe Tratatul de la Paris (CECO), pe Tratatele de la Roma, precum i pe AUE, completat i modificat acum, prin Tratatul de la Maastricht. 2.Politica Extern i de Securitate Comun (PESC), "al doilea pilon", care reprezint dezvoltarea, iniiat la nceputul anilor 70, a conceptului cooperrii interstatale n domeniul politicii externe (CPE), conferindu-i un fundament n textul Tratatului. 3.Cooperarea n domeniul Justiiei i al Afacerilor Interne (JAI) - "al treilea pilon". Nici acest concept nu este nou, sprijinindu-se pe anumite tendine europene preexistente - foarte rudimentare, ce-i drept - n aceste domenii. 20.De unde provine sistemul legal European si ce reprezinta acesta la ora actuala? Sistemele legale ale majorittii statelor democratice sunt bazate pe o Constitutie. Principiile legale din Tratatul Constitutiei UE codific principiile care existau de decenii. Tratatul nu a fost 9

foarte clar cnd a venit vorba de stabilirea sistemului legal. Tratatul asigur Curtea de Justitie si statele c principala sa sarcin este de a se asigura de respectarea legii si a justitiei n interpretarea si aplicarea acestui Tratat Cu alte cuvinte, Tratatul de la Roma a folosit deciziile legate de cazuri particulare pentru a stabili principiile generale ale sistemului legal din CE.Pe scurt, Tratatul de la Roma este punctul de plecare n legea CE. Tratatul a creat Curtea, iar Curtea a creat sistemul legal european. Dreptul din CE este acum o mas enorm de legi, reglementri si practici care au fost stabilite prin:- Tratate (dreptul primar);- legile UE (dreptul secundar); -deciziile Curtii (speta). 21.Prezentati si ilustrati cu exemple principiile actuale ale sistemului legal european. Sistemul legal din Comunitatea Europeana:_cele mai importante principii Principiile dreptului din CE sunt modele generale pe care juristii le-au distins dintre mii de pagini de drept primar, secundar si cazuistic. Trei principii sunt mentionate ntotdeauna:- efectul direct /principiul efectului direct;prioritatea/ntietatea dreptului CE/principiul aplicrii prioritare;- autonomia sistemului legal al CE/ principiul autonomiei. Efectul direct este simplu de definit: nseamn c prevederile unui tratat sau alte forme ale dreptului european, cum sunt directivele, pot crea drepturi prin care cettenii UE pot s se bazeze cnd compar n fata curtilor nationale. Dac legile UE ar putea fi ignorate n orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare mebru ar fi tentat s implementeze doar legile europene care i convin. Aceasta ar face imposibil, de exemplu, crearea unei piete unice sau asigurarea circulatiei libere a lucrtorilor.Un bun exemplu este cazul unei stewardese de la Sabena din 1976 care a pretins c a fost pltit mai putin si a trebuit s se pensioneze mai devreme dect nsotitorii de zbor de sex masculin. Desi aceasta nu a nsemnat o nclcare a legii belgiene din acea perioad, Curtea CE a hotrt n 1976, c Tratatul de la Roma (care prevede plata egal pentru ambele sexe) avea drept de lege n Belgia sau, n limbaj judectoresc, avea efect direct. Stewardesa a cstigat procesul. Prioritatea/ntietatea dreptului CE nseamn c dreptul comunitar are ultimul cuvnt, apare explicit pentru prima dat, doar n Tratatul Constitutional.Este un principiu care este acceptat n general de toate statele UE. Prioritatea spune c atunci cnd legea CE si cea national, regional, local sunt n conflict,legea european trebuie aplicat. Un exemplu clasic al acestui fapt este cazul Factortame din 1991,acest caz a confirmat suprematia dreptului CE aspura dreptului britanic. Actul de Transport Maritim Comercial din Marea Britanie, din 1988, a avut ca rezultat interzicerea dreptului companiei spaniole de pescuit numit Factortame, de a pescui n apele britanice. Factortame a afirmat la curtile britanice de justitie c acest lucru nclca legea CE, si a cerut Curtii britanice s suspende Actul de Transport Maritim Comercial pn cnd Curtea European putea lua o hotrre n acest caz (acest lucru necesit, de obicei, ctiva ani). Potrivit legii britanice, nicio curte britanic nu poate s suspende un Act al Parlamentului. Curtea European a hotrt c, potrivit legii CE, care era suprem fat de legea britanic, o curte national ar putea suspenda legi care contravin dreptului european. Astfel c Inalta Curte de Justitie din Marea Britanie a abolit Actul de Transport Maritim Comercial. Autonomia Majoritatea statelor europene au mai multe nivele juridice: locale, regionale si nationale.Curtile inferioare, totusi, nu pot exista independent de naltele Curti si, deseori, naltele curti depind de curtile inferioare (ex. n unele state, nalta Curte poate da un verdict doar dup ce cazul a fost judecat si la un nivel inferior).Sistemul juridic din CE este totusi, n ntregime, independent de sistemele legale din Statele Membre, potrivit principiului autonomiei. 10

Consiliul European este constituit din sefii de stat sau de guvern ai SM, iar lucrrile sale sunt gzduite de SM care detine Presedentia Consiliului Uniunii Europene. 22. Explicati diferentele dintre Consiliul UE si Consiliul Eruopean Consiliul UE nu trebuie s fie confundat cu Consiliul European, care este o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar dac foarte apropiat de aceasta. Consiliul European este o instituie interguvernamental, n timp ce Consiliul Uniunii Europene, este un organ (fuzionat) al Comunitilor Europene (CE i EURATOM),acesta fiind ancorat nc de la nceputuri n Tratat,acest lucru nu este valabil si pentru Consiliul European, asa cum reiese din Articolul 4 al Tratatului UE, Consiliul European nu are,propriu-zis, statut de institutie a UE, ns are un rol esential n trasarea priorittilor si definirea orientrilor politice generale ale UE, avnd functii importante de conducere, care se afl deasupra celor trei piloni, pe care i angreneaz. Consiliul Uniunii Europene, denumit i Consiliul de Minitri, reprezint, mpreun cu Parlamentul European, ramura legislativ a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este organul de decizie cel mai important al UE, decide cu privire la legile propuse de Comisie, n colaborare cu Parlamentul European;in comparatie cu Consiliul European care nu are un rol formal n promulgarea legilor UE, chiar dac este cea mai influent organizatie n acest proces. Functia lui principal este de a conferi, mai degrab, impulsul politic necesar adoptrii deciziilor si s pun bazele principiale ale politicii si dezvoltrii arhitecturii europene. Consiliul Uniunii Europene i are locul de ntlnire sediul de la Bruxelles, iar Consiliul European la Strasbourg. Consiliul UE este alcatuit din 27 de membrii,in functie de domeniu, reprezentanti la nivel ministerial din fiecare stat membru al UE. Ex:Consiliul Ministrilor pentru Agricultur, Consiliul Ministrilor pentru Mediu etc. in timp ce Consiliul European este alcatuit din sefii de state si guverne + presedintele Comisiei, sprijiniti de ministrii de externe si un membru al Comisiei. Consiliul UE are atributii absolut diferite de cele ale Consiliului European,si anume: Consiliul UE are puteri legislative si bugetare cu prvire la: - Coordonarea politicilor economice;- Definirea PESC si coordonarea cooperrii politienesti si judiciare n materie penal;- ncheierea de acorduri internationale 23. Explicati de ce Comisia Europeana este considerata forta principala din spatele integrarii europene. Comisia Europeana este considerata principala forta din spatele inegrarii europene datorita numeroaselor sale atributii,printre care se numara :dreptul la initiativ:- fiecare decizie luat de Consiliu este precedat de o propunere a Comisiei.- Comisia trebuie, ca fort motorie a procesului de integrare, s elaboreze propuneri n vederea dezvoltrii politicilor comunitare. Dreptul de veghe la respectarea Tratatelor comisia urmreste modul n care sunt aplicate dispozitiile specificate n Tratat precum si deciziile luate de organismele CE, avnd posibilitatea, n cazul n care constat anumite nereguli, s fac apel la Curtea European de Justitie. organ executiv pentru aplicarea politicii comunitare: acest lucru include administrarea mijloacelor financiare, precum si aplicarea politicilor UE. reprezentativitate n afara: Comisia a reprezentat, de exemplu, Comunitatea n rundele GATT/OMC si pe lng organizatiile internationale; acest lucru are loc, n parte mpreun cu statele membre si/sau cu presedintia statului respectiv. 24. Cat de mare este puterea legislative a Parlamentului European? Realizati o diagrama care rezuma legaturile dintre Consiliul de Ministrii, Comisia Europeana si Parlamentul European cand este vorba de votarea legilor. 11

Parlamentul European (PE) este primul organism la nivel supranational. Parlamentul exercita controlul democratic asupra celorlalte institutii UE, in special asupra Comisiei. Cu privire la votarea legilor, Comisisa propune proiecte legislative, iar Consiliul in colaborare cu Parlamentul adopta legi europene in multe domenii de politici publice. De asemenea, Comisia este organul executiv al UE- cu alte cuvinte, este responsabila pentru aplicarea deciziilor PE si Consiliului. Prin aceastea se intelege aplicarea politicilor, derularea programelor, alocarea fondurilor. In conluzie, Comisia Europeana elaboreaza politicile comunitare si initiaza legislatia aferenta, iar Consiliul si Parlamentul adopta legislatia. Competentele si rolul PE n cadrul Comunittii s-au aflat ntr-o permanent schimbare, nc de la nfiintarea CECO, acesta devenind din ce n ce mai influent. Etape importante n acest sens au fost:-extinderea competenelor sale n privinta bugetului (1975) ;- primele alegeri directe (1979) ;- introducerea procedurii de cooperare (1986);- si a procedurii de codecizie (1992);- precum si extinderea considerabil a domeniilor de aplicare a procedurii de codecizie, prin Tratatul de la Amsterdam. PE reprezint vocea cettenilor UE si interesele acestora. 25. Exista vreo legatura intre Parlamentul European si populatia Statelor Membre?In ce masura populatia Statelor Membre poate exercita un control democratic asupra activitatilor UE? Intre PE si populatia SM exista o legatura foarte puternica!Aceasta afirmatie se bazeaza pe doua aspecte importante,si anume: Din 1979, deputatii sunt alesi prin vot universal direct pentru o perioad de cinci ani.Fiecare stat membru hotrste cu privire la modul de desfsurare a alegerilor,aplicnd, ns, aceleasi reguli democratice: dreptul de vot la 18ani, egalitatea ntre sexe, votul secret.Alegerile europene respect deja o serie de reguli comune: votul universal direct, reprezentarea proportional si un mandat de cinci ani care se poate rennoi. Astfel Parlamentul European este implicat n adoptarea a numeroase legi (directive,regulamente etc.) care influenteaz viata fiecrui cettean. Si in al doilea rand trebuie sa retinem ca locurile n Parlament sunt distribuite n mod proportional cu populatia fiecrui stat membru.Fiecare stat membru dispune n acest mandat de un numr fix de locuri,maximum 99 si minimum 5.Pentru mandatul 2009-2014, fiecare stat membru va dispune de un numr fix de locuri, maximum 96 si minimum 6. Din cele enuntate mai sus reiese ca Parlamentul European este organul reprezentativ al celor peste 486 milioane de cetteni ai Uniunii Europene, reprezentandvocea cettenilor UE si interesele acestora. 26. Explicati de ce Curtea Europeana de justitie este cea mai inalta autoritate a aplicarii legii in UE si de ce este important faptul ca hotararile Curtii Europene de Justitie nu pot fi contestate de curtile SM. Ilustrati explicatia printr-un exemplu concret. CEJ este cea mai inalta autoritate a aplicarii legii in UEaceasta afirmatie reiese din statutul pe care il ocupa Curtea Europeana de Justitie, el este organul juridic al Comunittilor Europene si are sediul la Luxemburg. Sarcinile CEJ constau in asigurarea interpretrii uniforme a legislatiei europene. Printre competentele sale se mai numr si aplanarea conflictelor:ntre statele membre, ntre Uniune si statele membre, ntre organismele si institutiile din Uniunea European, ntre persoane fizice si Uniune. Mai mult, judectorii de la curtile de justitie din cadrul statelor nationale se pot adresa CEJ n cazul n care problema n cauz are tangente cu dreptul comunitar. Ca o concluzie referitoare la CEJ, putem constanta astfel faptul c CEJ, dispune de o putere mult mai mare, dnd impulsuri decisive procesului de integrare. Bazandu-ne pe cele 2 principii importante pe care le-a impus CEJ,si anume principiul efectului direct,respective suprematia dreptului comunitar,putem deduce importanta faptului ca hotararile CEJ nu pot fii contestate de 12

curtile SM. Simplificnd, efectul direct spune c legile CE sunt automat legi n fiecare Stat Membru, Dac legile UE ar putea fi ignorate n orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare membru ar fi tentat s implementeze doar legile europene care i convin. Acelasi lucru se poate spune si despre hotararile CEJ,daca acestea ar putea fii contestate de curtile SM,atunci UE s-ar dezmembra,deoarece orice curte a SM ar implemanta doar hotararile care ii convin. Prioritatea spune c atunci cnd legea CE si cea national, regional sau local sunt n conflict,legea european trebuie aplicat. 27. Explicati diferentele si asemanarile dintre Curtea Europeana de Justitie si Curtea Europeana de Conturi. Curtea de Justiie a Comunitilor Europene si Curtea European de Conturi sunt organe (fuzionate) ale Comunitilor Europene (CE i EURATOM), ambele avand sediul la Luxemburg. Ambele institutii au in componenta lor 27 de membrii, care provin din cele 27 de state membre, numiti pentru un mandat de 6 ani, cu posibilitate de reinnoire. Presedintele este ales in ambele institutii, de catre membrii ecestora, si din randul lor pentru un mandat de 3 ani care poate fii reinnoit. Cele doua institutii isi desfasoara avtivitatea independent in raport cu alte institutii Comunitare si cu Statele Membre garantand obiectivitatea activitatii acestora. Au domenii diferite de activitate:Curtea Europeana de Justitie se ocupa cu asigurarea interpretrii uniforme a legislatiei europene, ea este responsabil cu respectarea dreptului comunitar. Printre competentele sale se mai numr si aplanarea conflictelor ntre statele membre, Uniune si statele membre, organismele si institutiile dinUniunea European, persoane fizice si Uniune. In timp ce Curtea Europeana de Conturi verifica daca incasarile si cheltuielile UE s-au efectuat legal si correct (verificarea conturilor si a executiei bugetului). 28. La cat se ridica la ora actuala cheltuielile totale ale UE,care este structura acestor cheltuieli si cat revine fiecarui SM?Ilustrati cu cifre si cu exemple. Cheltuielile totale ale UE se ridic astzi la aproape 100 de miliarde de Euro. In timp ce aceast sum era foarte mare pentru majoritatea oamenilor, este totusi destul de mic doar aproximativ 1% din totalul PNB-ului statelor din UE25.Prioritatea principal este de a studia cum sunt cheltuiti acesti bani. Vom analiza mai nti cheltuielile pe zon iar dup aceea cheltuielile pe membru UE. Pornind de la o arie larg, UE cheltuie bani pe: agricultur; regiuni srace; diverse. Agricultura necesit pn la jumtate din buget (47% n 2005),regiunile srace o treime (31%, dar aici s-ar aduga cifra de compensare plus mult din ajutorul de preaderare).Restul este mprtit ntre multe alte lucruri. La un nivel mai detaliat de analiz, mprtim diverse n patru domenii: Alte politici interne (7% din buget)include cheltuieli pe cercetare si dezvoltare, pe transport trans-european, energie si retele de telecomunicatii, pe educatie si mobilitatea studentilor, mediu, cultur, informatie si comunicare etc. Actiuni externe (5% din buget). Acesti bani sunt cheltuiti mai ales pe ajutoare umanitare, ajutoare alimentare si dezvoltare asistat n trile nemembre din lume. Sume mici sunt de asemenea cheltuite pe procesul de pace din Orientul Mijlociu, reconstructia din Kosovo. Administratie (6% din buget). Aceasta implic costul conducerii Comisiei Europene, Curtii Europene de Justitie si al altor institutii europene. Luate mpreun, ele au un numr surprinztor de mic de angajati (30 000). Ajutorul de pre-aderare (3% din buget). Acesti bani se cheltuie pe modernizarea agriculturii, structurile de transport si mediu si mbunttirea administratiilor guvernamentale din statele pe cale s devin membre UE. In 2003, Spania era recipientul numrul unu, cu Franta imediat dup. 13

O sum reprezentnd 91% din cheltuielile UE,adic peste 97,4 miliarde EUR, a fost cheltuit n statele membre UE-25. Cele mai mari cinci state membre au beneficiat de 57,8 miliarde EUR, ceea ce reprezint aproape 60% din cheltuielile totale n UE-25. Beneficiarii cei mai importanti au fost statele membre cu cel mai mare numr de locuitori: Franta (13,5 miliarde EUR), Spania (12,9 miliarde EUR), Germania (12,2 miliarde EUR), Italia (10,9 miliarde EUR),Regatul Unit (8,3 miliarde EUR, n afara corectiei n favoarea Regatului Unit n valoare de 5,2 miliarde EUR n 2006). Media UE este de 216 euro pe persoan, ceea ce nseamn c Finlanda, Franta, Spania, Danemarca, Portugalia, Belgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg sunt recipienti deasupra mediei. Principalii beneficiari au fost:Polonia (5,3 miliarde EUR, cu 1,3 miliarde EUR mai mult fat de anul precedent), Ungaria (1,8 miliarde EUR, cu 0,5 miliarde mai mult) si Republica Ceh (1,3 miliarde EUR, cu 0,3 miliarde mai mult). n plus, o sum de aproape 1,1 miliarde EUR a fost acordat Romniei si Bulgariei cu titlu de plti pentru pre-aderare. Spania beneficiaz n continuare de cea mai mare parte din fondurile destinate actiunilor structurale (5,8 miliarde EUR, adic 17,8% din totalul UE), urmat de Italia (14,0%), Germania (13,6%), Grecia (11,1%) si Regatul Unit (9,3%). 29. Care sunt principalele surese de venit ale bugetului UE? Contributia la buget pe Stat Membru este egala ? Dar contributia neta ? Ilustrati cu cifre si cu exemple. Statele membre le colecteaz n numele UE si le transfer n bugetul acesteia. Veniturile totale ale UE prevzute pentru anul 2007 ajung pn la aproximativ 115,5 miliarde de EUR. Veniturile UE provin din: 1. taxe vamale; 2. . Resurse proprii traditionale (RPT)- prelevrile variabile aplicate importurilor de produse agricole dinspre non-membri. Ele contribuie cu aproximativ 15 % la veniturile totale. 3. TVA, Resursele bazate pe TVA reprezint 15 % din veniturile totale. 4. un procent din suma PNB-ului statelor membre (ulterior transformat in Venit National Brut- GNI) calculat la pretul pietei a devenit cea mai mare surs de venituri, contribuind n prezent cu 69 % din veniturile totale. 5. Bugetul primeste si alte venituri, precum: impozitele pe salarii pltite de ctre personalul UE, contributii din partea trilor din afara UE pentru anumite programe ale UE amenzi pltite de ctre companiile care ncalc conditiile de concurent sau alte legi. Aceste resurse diverse constituie aproximativ 1 % din buget. Statele membre contribuie la buget aproximativ proportional cu bogtia lor, deci contributia la buget pe Stat Membru nu este egala, deoarece Statele Membre nu au obligatii egale, acestea difera foarte mult de la un stat la altul. Regatul Unit, Germania, Austria si Suedia beneficiaz totusi de unele ajustri la calcularea contributiilor. Cu privire la contributia neta putem spune ca sapte din statele UE15 sunt contribuabile nete (ele pltesc mai mult la buget dect primesc de la acesta), cu Germania fiind pe departe cea mai mare. Intr-adevr, n 1999, contributia net a Germaniei a fost mai mare dect cea a celorlate state contribuabile luate mpreun. Alte contribuabile nete sunt Marea Britanie, Olanda, Suedia, Austria, Italia (n 1999, dar nu n 2000) si Finlanda. Recipientii neti, cei cu contributii nete negative, sunt condusi de Spania, Grecia, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Franta si Danemarca. 30. Analizati comparativ cum au evoluat de-a lungul timpului principalele prioritati legate de cheltuieli si de venituri la nivelul bugetului UE. Evolutia cheltuielilor: Priorittile de cheltuieli ale UE si nivelul de cheltuieli s-au schimbat dramatic de la nceputurile sale n 1958. Bugetul a crescut rapid, dar a nceput la un nivel foarte sczut (doar 0,08 % din PIB-ul CEE6). Cheltuielile UE au fost neglijabile pn la sfrsitul anilor 60, crescnd la mai putin de 10 euro pe cettean european. Pn n 1965, bugetul era cheltuit mai mult n administratie (era perioada cnd toate institutiile europene au fost nfiintate, iar uniunile 14

vamale implementate). De la nceputul anilor 70 si pn la nceputul anilor 90, bugetul a crescut constant, pornind de la aproximativ 0,8 % si crescnd la 1,2 % pn n 1993. De la extinderea din 1994, bugetul ca si cot a PIB a rmas destul de stabil la aproximativ 1 %. Cheltuielile PAC au nceput n 1965 si n curnd au dominat bugetul, reprezentnd n mod regulat 80 % sau mai mult din cheltuielile totale; n 1972, au ajuns la 92 % din buget! De la data primei extinderi, 1973, cheltuielile de coeziune au nceput s creasc n important, mpingnd n jos partea pentru agricultur. Suma prtilor acestor dou mari subiecte a rmas remarcabil de constant, variind ntre 80 si 85 % din buget. Analiznd comparativ estimarea din 2013 cu anul 1988 se poate observa c se doreste mentinerea tendintei de scdere a cheltuielilor PAC si de crestere a cheltuielilor pentru coeziune, ns se doreste scderea la aproximativ 70% a ponderii acestor dou categorii de cheltuieli, n favoarea altor politici comune. Evolutia veniturilor UE: n perioada 1971- 2001, se poate observa o tendint de scdere a veniturilor provenite din tarifele aplicate produselor agricole care sunt importate din statele nemembre de la peste 30% n anii 70 la ntre 20%- 10% n anii 80, sub 5% n anii 90. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun au nregistrat o tendint spectaculoas de crestere n anii 70 de la aproximativ 20% la aproximativ 50% n 1977, urmat de o scdere continu. n 2013, cele dou categorii de taxe - vamale si agricole - vor cumula aproximativ 15%, fat de 30% ct cumulau n 1988. De asemenea, importanta resursei TVA s-a micsorat si se prevede s continue s scad n important. n 2013 va reprezenta putin peste 10% fat de aproximativ 60% n 1988. n schimb, creste tot mai mult ca important n alimentarea bugetului UE,contributa bazat pe PNB-ul statelor membre, care va reprezenta n 2013 peste 70% fat de 10% n 1988. 31. Realizati un tabel cu schimbarile majore cu privire la institutiile UE implicate de Tratatul Constitutional. Consiliul UE(Consiliul Ministrilor)-Constitutia a schimbat regulile de vot,crean o noua regula de vot-Majoritatea de vot dubla,at cand Aprobarea necesita vot pentru. Din partea membrilor, reprezinta: cel putin 65% din pop UE 55% din membrii SM. Crearea potului de Ministru de Externe al UE - Presedintia ramane rotativa-umbrind puterea Ministrului de externe al UE. Comisia Europeana - a intrat in functiune Comisia Barroso Consiliul European - Ofera puterea de a schimba prin vot a.i. Consiliul ar putea decide f bine sa continue cu regula privind un comisar pe membru. Constitutia creaza un nou post-Presedintele Consiliului European pt a mari stabilitatea si coerenta activ consiliului european. Ales de membrii Consiliului European pentru un mandat de 2.5 ani, reinnoit imediat,prin vot cu majoritate calificata. Parlamentul european primeste o putere de interventie egala in anumite domenii,dintre care cel mai important este cel legat de buget anual (initail PE nu putea vota cu privire la Ch PAC,pt ca SM se temeau ca PE va taia sau va redirectiona banii). Numarul membrilor a scazut de la 785 cat era pt mandatul 2008,la 750. 32. Ce se intelege in jargonul PAC prin price-floor?Explicati pentru cazul graului. Price floor sprijinirea pretului intern Din motive istorice, termenii utilizati pentru price-floor" au variat n functie de produs : pret tint, pret de interventie, pret prag, prt garantat, pret de baz, pret-etalon, ca si procedura exact pentru stabilirea lor. Jargonul grului si procedurile servesc ns ca un model de reprezentare corect. n luna aprilie a fiecrui an, ministrii agriculturii din UE se reunesc n cadrul Consiliului de Ministri pentru a fixa preturile pentru recolta acelui an. Fiecare stat membru are propria sa autoritate, adesea o organizatie semioficial a productorilor, acesti cumprtori de 15

ultim instant" sunt responsabili cu depozitarea sau cu lichidarea bunurilor pe care le cumpr pentru a sprijini price-floor". Primul pret de stabilit este un pret teoretic - pretul-tint - o linie directoare a preturilor concrete. Pretul tint se refer la pretul de vnzare al grului n Duisburg, un oras situat exact centrul regiunii Ruhr (deoarece n aceast localitate s-a nregistrat cea mai redus ofert). Cel mai important pret operational - pretul de interventie" - este stabilit la un nivel inferior pretului-tint, n mod obisnuit cu 12-20% mai redus. Asa cum sugereaz numele su, autorittile sunt ndrituite s intervin", adic s cumpere cantitti nelimitate de gru la pretul de interventie" pe piata oricrui stat membru al UE. Aceast msur garanteaz c, pe nici o piat a UE, preturile nu scad sub nivelul pretului de interventie, deci n cazul acesta pretul de interventie este price-floor". Pretul-prag", este pretul minim la care grul poate fi importat n UE din tri terte. Acesta este stabilit ca pretul-tint minus costurile de transport si manipulare pentru grul importat - care soseste n cel mai mare port al Europei, Rotterdam - si vndut la Duisburg. Pretul-prag este ntotdeauna peste pretul de interventie. 33)Explicati care au fost consecintele utilizarii price-floor. Oricine a cltorit mult n Europa realizeaz c o ferm" nseamn lucruri diferite n locuri diferite.S analizm comparativ o ferm din bazinul parizian si una din insulele grecesti:n cmpia parizian, fermele tind s fie foarte mari si foarte tehnologizate..In insulele grecesti, fermele sunt mult mai traditionale. Fermele tind s fie mai mici, iar echipamentele agricole, mult mai simple. Ca rezultat, fermele franceze sunt substantial mai eficiente si mult, mult mai mari. Mai mult, este foarte probabil ca ferma francez s fie administrat de o societate, n timp ce fermele din insulele grecesti sunt mai curnd ferme Familiale. Asa cum rezult, aceste diferente au implicatii importante pentru distributia cstigurilor rezultate din price-floor". Price-floor" i ajut pe toti fermierii, dar cea mai mare parte a cstigurilor merge la fermierii mari, care tind s fie mai bogati; ei sunt proprietarii fermelor mai mari. Efectele PAC asupra productorilor si inechitatea beneficiilor PAC Conform unei estimri a Comisiei Europene privind prereforma PAC, 20 % dintre fermieri detin 80 % din beneficiile PAC (Comisia European, 1994). Motivul de baz este c circa 80% din productia fermelor provine de la fermele mari, eficiente, iar un price-floor" recompenseaz productia indiferent de mrimea fermei. Efectele PAC asupra consumatorilor si impozitarea regresiv" Preturile ridicate la alimente i afecteaz mai mult pe consumatorii sraci dect pe cei bogati. Fiind o necesitate, alimentele tind s detin primul loc n bugetul sptmnal al cettenilor. Impozitarea alimentelor ca pondere n veniturile celor sraci este mai ridicat dect pentru cei bogati. De exemplu, circa 18% din media cheltuielilor totale ale unei familii din Franta reprezint mncarea si butura, dar aceast medie ascunde o larg dispersie ntre familii. S presupunem c familia srac cheltuieste 30% din venit pe mncare, n timp ce familia bogat cheltuieste 9%. Cresterea taxei" price-floor", cu o treime, de exemplu, va face preturile cu o treime mai ridicate. Familia medie din Franta va avea de cheltuit mai mult pe mncare cu 6% mai mult din cheltuielile totale (o treime din 18%). Dar, pentru familiile srace, a cheltui cu o treime mai mult nseamn cresterea cotei alimentelor n venit de la 30 la 40%, ceea ce este echivalent cu un impozit de 10% pe venitul familiei srace n absenta unei modificri a pretului. Concluzii: consecintele utilizrii price-floor" Beneficiile generate de sprijinirea pretului se ndreapt n principal spre cele mai mari ferme din UE din cauz c fermele mari produc mult 16

(iar sprijinul este legat de nivelul productiei) si din cauz c fermele mari tind s fie mai eficiente (deci costurile lor sunt mai sczute). Deoarece proprietarii fermelor mari tind s fie bogati, beneficiile unui price-floor" sunt sistematic nclinate n favoarea fermierilor mari, bogati. Deoarece price-floor" sunt pltite de consumatori (ei sunt cei care trebuie s plteasc cel mai mare pret), iar alimentele tind s fie mai importante n bugetele familiilor srace dect n bugetele familiilor bogate, price-floor" sunt pltite n esent printr-un impozit regresiv pe consum. Pe scurt, un price-floor" are tendinta de a redistribui puterea de cheltuire de la consumatorii familii relativ srace la fermierii relativ bogati. 34.Prezentati progresiv pasii de reforma ai PAC si evaluati impactul acestora asupra PAC.

35. Prezentati actuala PAC si caracterizati agricultura europeana la ora actuala. Rolul jucat de UE in agricultura a fost intodeauna: -de a asigura o aprovizionare stabile a populatiei cu alimente sanatoase, la preturi accesibile, - de a asigura un nivel de viata rezonabil pentru agricultorii din UE, permitand totodata agriculturii sa se modernizeze si sa se dezvolte; - sa asigure continuarea practicilor agricole in toate regiunile UE. Odata cu dezvoltarea PAC, in conformitate cu cerintele cetatenilor europeni, urmatorii factori au dobandit o importanta din ce in ce mai mare: Imbunatatirea calitatii alimentelor in Europa Garantarea sigurantei alimentelor Grija pt bunastarea societatii rurale Protejarea mediului pt generatiile viitoare Crearea unor conditii mai bune de bunastare si sanatate animalelor

Relizarea acestor obiectice cu cheltuieli minime pt bugetul UE (care e finantat in principal de contribuabili, respective de cetateni obisnuiti). Directia Pac actual este spre o agricultura competitive pe pietele mondiale, care respecta standard stricte de protective a mediului, siguranta a alimentelor si bunastare a animalelor in cadrul unei economii durabile si dinamice. 36.Ce se intelege prin centru si periferie din perspectiva Statelor Membre si a regiunilor de dezvoltare ale Uniunii Europene. Ilustrati cu cifre si cu exemple disparitatile si comentati. Dac lum n considerare activitatea economic, Europa este un continent puternic centralizat.Spre exemplu, suprafata alctuit din: vestul Germaniei, trile Benelux, nordestul Frantei, sud-estul Angliei acoper doar 1/7 din suprafata Europei, dar 1/3 din populatia sa si din activitatea sa economic. Aceast suprafat, pe care o numim inima UE" sau regiunile centrale", este centrul economic al Europei. Putem grupa celelalte regiuni europene n dou grupuri: regiuni intermediare" si regiuni periferice". Regiunile periferice acoper 65% din suprafat si detin 40% din populatie, dar numai 20% din activitatea economic. Regiunile periferice puncteaz putin n msurarea performantei economice, ceea ce afecteaz n mod direct bunstarea populatiei. Rata somajului n regiunile periferice este mult mai ridicat 17

dect n regiunile centrale, n special n rndul muncitorilor tineri, n plus, numai 20% din populatia care trieste n regiunile periferice are venituri peste medie, n timp ce, n cazul regiunilor centrale, ponderea este de circa 90%.

Disparitatea este chiar mai important dac ne referim la regiunile subnationale. Cea mai bogat regiune din Marea Britanie, Inner London, are un venit/locuitor care este cu 166% mai mare dect media UE25, n timp ce venitul/locuitor n cea mai srac regiune britanic, Merseyside, este cu 30% sub medie. Situatii similare se pot observa n multe dintre celelalte tri ale UE. venitul n regiunea Trentino-Alto Adige din nordul Italiei, este cu 50% peste medie, n timp ce n Campina este cu 28% sub medie. Cea mai redus diferent se nregistreaz n Suedia, dar chiar si aici, media veniturilor n cea mai bogat regiune este cu 60% mai mare dect media din cea mai srac regiune a acestei tri. EVOLUTIE N TIMP: DIFERENTE NATIONALE MAI REDUSE, DIFERENTE REGIONALE MAI MARI. Distributia geografic a venitului/locuitor n Uniunea European este foarte neuniform. Diferentele privind veniturile sunt enorme, de la 4.750 euro/persoan n Bulgaria (26% din media UE26) pn la 38.800 euro n Luxemburg (212% din media UE26). Chiar si n cadrul UE15, diferentele n ceea ce priveste venitul sunt mari; n medie, danezii cstig, de exemplu, de circa dou ori mai mult dect grecii. Recuperarea a fost important n special n cele patru tri ale coeziunii", Grecia, Irlanda, Spania si Portugalia, Cu o crestere a Irlandei cu totul fantastic, ntre 1988 si 2000, irlandezii au trecut de la un nivel al venitului care reprezenta doar 64% din media UE15 la un nivel care depseste cu 15% media; si venitul spaniolilor a srit de la 73% din medie, n 1998, la 82%, n 2000. Cifrele pentru Portugalia au fost 59%, respectiv 68%, iar pentru Grecia 58%, respectiv 70%. 37. Cum a evoluat in timp preocuparea UE pentru regiunile cele mai dezavantajate? Ilustrati cu cifre si cu exemple si comentati. Preocuparea pentru cele mai dezavantajate regiuni din Europa a constituit ntotdeauna un obiectiv central al Uniunii Europene. Totusi, pentru primele trei decade si jumtate ale existentei UE, sarcina ajutrii celor mai putin favorizate regiuni a fost lsat cu totul n minile guvernelor nationale. Finantarea masiv a UE pentru regiunile cel mai putin favorizate a trebuit s astepte o schimbare a politicii Comunittii. Atunci cnd primul membru srac", Irlanda, a aderat n 1973, un nou fond - Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDER) - a fost creat pentru a redistribui bani ctre regiunile cele mai srace, dar bugetul su a fost redus. Situatia s-a schimbat n anii '80, atunci cnd UE a admis trei noi membri,Grecia, Spania si Portugalia. Aceste tri erau deosebit de srace n comparatie cu membrii existenti, si, mai important, fermierii lor nu produceau bunuri pe care PAC le sprijinea mai puternic (mai ales gru, zahr, lapte si carne de vit). Dac aceste tri trebuiau s beneficieze financiar de bugetul UE, priorittile pentru cheltuielile UE trebuiau s se modifice. Puterea de vot a Spaniei si Portugaliei, alturi de voturile Irlandei si Greciei, a fost suficient pentru a determina o realiniere major a priorittilor cheltuielilor UE. n prezent, UE cheltuie circa 1/3 din bugetul su n regiunile cel mai putin favorizate (de ex., circa 200 de miliarde de euro de-a lungul perioadei de programare bugetar de sapte ani, 20002006). 38. Analizati comparativ obiectivele, instrumentele si principiile politicii regionale in perioada 2000 2006, respectiv 2007 2013 . 18

Cum sunt alocati acesti bani? UE are un set de linii directoare, obiective si principii care ajut la canalizarea cheltuielilor acolo unde ele vor face cel mai mult bine. Instrumente: Cea mai mare parte a cheltuielilor regionale ale UE este canalizat prin cinci fonduri": subsumate unei strategii generale care vizeaz s combat somajul si s stimuleze cresterea economic n regiunile srace; patru fonduri structurale" si Fondul de Coeziune; cele patru fonduri structurale pot fi cheltuite n orice regiune eligibil a UE, iar cel deal cincilea Fondul de Coeziune, finanteaz direct proiecte individuale n domeniul protectiei mediului si al transporturilor numai n Irlanda, Grecia, Spania si Portugalia + statele care au aderat ncepnd cu 2004. Cele patru fonduri structurale sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regional (care finanteaz lucrri de infrastructur, investitii pentru creare de locuri de munc, proiecte de dezvoltare local si sprijin pentru IMM); Fondul Social European (care i sprijin pe someri si populatia dezavantajat s revin la lucru, mai ales prin finantarea unor msuri de pregtire profesional si acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare); Instrumentul Financiar de Orientare pentru Pescuit (care sprijin industria de pescuit s se adapteze si s se modernizeze); Fondul European pentru Orientare si Garantie Agricol sectiunea Orientare (care finanteaz msuri de dezvoltare rural si ajutor pentru fermieri, mai ales n regiunile cel mai putin favorizate). Obiective:Peste 90% din fonduri sunt cheltuite n cadrul a trei obiective" prioritare.Obiectivul l (circa 70% din cheltuielile structurale). Acesta cuprinde cheltuieli pentru infrastructura de baz si subventionarea productiei n cele mai putin dezvoltate regiuni (definite n general ca regiuni cu un PIB pe locuitor mai mic de 75% din media comunitar), n UE15 exist circa 50 de regiuni n cadrul obiectivului l, care detin mpreun circa 20% din populatia UE. Structura cheltuielilor se compune din:- infrastructur (30%), din care aproximativ jumtate este infrastructur pentru transport;- resurse umane (30%), acordnd prioritate politicilor privind ocuparea si sistemelor de educatie si pregtire; -ajutor pentru sectoarele productive (42%). Obiectivul 2 (circa 10% din cheltuielile structurale). Acesta cuprinde proiecte n regiunile ale cror economii sunt specializate n sectoare n declin, cum ar fi mine de crbuni, pescuit si productie de otel. Cheltuielile sunt menite s sprijine conversia" economic si social, adic mutarea fortei de munca si a investitiilor spre activitti mai promittoare; circa 18% din populatia UE trieste n regiuni acoperite de obiectivul 2. Conform regulilor, dou treimi din populatia acoperit de acest obiectiv provin din zone urbane sau industriale, restul de o treime din regiuni dependente de pescuit. Obiectivul 3 (circa 10% din fonduri). Acesta vizeaz msuri menite s duc la modernizarea sistemelor nationale de pregtire profesional si promovare a ocuprii. Sunt acoperite toate regiunile UE, cu exceptia regiunilor acoperite de obiectivul l. Msurile eligibile sunt definite generic, de exemplu politici active pe piata muncii pentru a combate somajul, promovarea incluziunii sociale si a egalittii de sanse pentru brbati si femei si dezvoltarea ocuprii prin sisteme de formare continu. Principii directoare: Ca parte a responsabilittilor sale n cadrul managementului fondurilor structurale, Comisia European ia decizii privind implementarea concret a reglementrilor. Aceasta include si alocarea banilor pe obiective si pe state membre ale UE. Fondurile structurale nu sunt cheltuite pe proiecte alese la nivel european. Alegerea proiectelor si managementul lor sunt doar n responsabilitatea autorittilor nationale si regionale. Proiectele sunt cofinantate att prin fonduri nationale, ct si prin fonduri comunitare. Ca principiu, asa-numitul principiu al aditionalittii, finantarea comunitar nu ar trebui utilizat pentru a economisi fondurile nationale. Acest principiu este greu de verificat; priorittile bugetare nationale se modific frecvent, deci este greu de stiut ct de mult ar fi cheltuit membrii dac fondurile comunitare nu ar fi fost disponibile. In afar de aditionalitate, cheltuielile structurale sunt caracterizate prin alte cinci reguli de baz: Concentrarea: Cheltuielile trebuie s fie concentrate geografic; Programarea: Cheltuielile 19

trebuie s se realizeze n contEextul unor programe generale de dezvoltare care sunt elaborate de membrii UE si aprobate de Comisie; Parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorittile regionale si locale,patronatele si sindicatele vor colabora la cheltuirea fondurilor; Monitorizarea si evaluarea: Cheltuirea fondurilor va fi monitorizat si evaluat; Compatibilitatea si complementaritatea: Cheltuielile vor fi compatibile cu prevederile tratatelor si cu celelalte politici comunitare, cum ar fi Piata Comun, PAC si politica comun n domeniul pescuitului. 39. Care este impactul politicii regionale pentru Romania in perioada 2007-2013 si care sunt obiectivele majore propuse? Fonduri allocate 2007-2013 : 19,7 mld euro Convergenta: 19.2 mld euro Cooperarea economica europeana: 455 milioane euro

Scopul programelor: Dezvoltarea infrastucturii de baza in conformitate cu standardele europene, Cresterea competitivitatii pe termen lung Dezvoltarea si folosirea cat mai eficienta a capitalului uman Dezvoltarea capacitatii administrative Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate

Obiective: Cresterea PIB-ului cu 15-20% pana in 2015 Cresterea ratei ocuparii fortei de munca de la 54.7 la 64% Investirea in 1400 km de sosele noi sau reabilitate

20