Odat cu sosirea toamnei, cele mai multe psri din ara noastr se ndreapt spre alte inuturi mai

calde, pentru a scpa de urgiile iernii. Plecarea i sosirea psrilor migratoare reprezint evenimente importante, care marcheaz trecerea de la anotimpul calduros la cel friguros i invers. Iat cteva dintre cltoarele naripate care i fac cuiburile i i cresc puii la noi n ar, pentru ca toamna s strbat mari distane n cutarea unui climat favorabil vieii.

Randunelele sunt printre pasarile considerate vestitori ai primaverii. Pasari delicate, randunelele trezesc in sufletele celor mici interesul pentru viata pasarilor migratoare si fascinatia fata de aceste zburatoare.

Randunica obisnuita, numita si randunica domestica, este o pasare cu spatele si capul de culoare negru-albastrui, pieptul alb si gusa de culoare roscata. Are o silueta foarte eleganta, iar coada este terminata cu doua pene mai lungi si subtiri - celebra coada de randunica in forma de V.

Barza - este o pasre de talie mare, are ciocul mare, de culoare roie-portocalie. Penajul este alb, doar la vrfurile aripilor este mpodobit cu o frumoas garnitur neagr. Se ntoarce primvara la acelai cuib, pe care i-l repar. Uneori generaii ntregi locuiesc de-a lungul anilor n acelai cuib.

Au picioarele lungi, prefer s stea pe lng ruri i bli ca s-i gseasc hrana, format din broaste, peti i alte animale mici. Puii sunt hrnii la nceput la fiecare or, iar apoi la fiecare dou ore. Datorit lipsei de mncare, gradul de agresivitate al berzelor adulte poate crete i destui pui sunt efectiv azvrlii afar din cuib. n ultimul timp numrul berzelor a sczut mult.

Cucul gri este o pasare foarte raspandita in Europa, unde isi face aparitia primavara,venind din Africa, unde petrece lunile de iarna. El ramane pe continentul nostru pana prin august sau chiar septembrie, cand isi ia din nou zborul catre sud, spre tarile calde.

Silueta cucului seamana putin cu aceea a unui rapitor, avand aripile ascutite si coada lunga. In schimb, coloritul sau este destul de neinteresant: gri pe spate, alb cu negru pe burta, gri pe piept, cu pete albe pe coada. Este renumit pentru faptul ca isi ascunde ouale in cuibul altor pasari, lasand parintii adoptivi sai creasca puii.

Pupaza este o pasare migratoare care revine anual in tara in luna martie si pleaca in septembrie. Are un penaj pestrit, ciocul lung si curbat si o creasta de pene mari, portocalii, in varful capului.

Aceasta se deschide asemanator unui evantai daca pasarea este speriata sau agitata.In general este putin sociabila, doar in timpul migratiilor formeaza grupuri mici.Se hraneste exclusiv cu insecte, moluste, acarieni, larve, omizi. Traieste in zona pasunilor si fanetelor.

Privighetoarea este o mic pasre migratoare, cnttoare, insectivor care se nmulete n Europa i Asia, i i petrece iernile n sudul Africii. Considerat cea mai iscusit cntrea, are un penaj modest. n nopile calde de var ne incnt cu trilurile ei neasemuite.

In adancul tufisurilor sau in iarba deasa, femela isi construieste singura cuibul din frunze uscate si il captuseste cu iarba.Cloceste singura ouale, insa masculul se afla in preajma si isi cheama cateodata perechea sa caute hrana impreuna.

Privighetoarea este o mic pasre migratoare, cnttoare, insectivor care se nmulete n Europa i Asia, i i petrece iernile n sudul Africii. Considerat cea mai iscusit cntrea, are un penaj modest. n nopile calde de var ne incnt cu trilurile ei neasemuite.

In adancul tufisurilor sau in iarba deasa, femela isi construieste singura cuibul din frunze uscate si il captuseste cu iarba.Cloceste singura ouale, insa masculul se afla in preajma si isi cheama cateodata perechea sa caute hrana impreuna.

Ciocrlia - este o pasare cnttoare mica, cu penele pestrite, care zboara la mari naltimi. Datorit obiceiului ei de a se ridica n vzduh i a cnta n naltul cerului, despre ciocrlie s-au scris multe legende, fiind considerat fiica soarelui sau fata care s-a indrgostit de soare. Este o pasre de talie mic. Sosirea ei este semnul c primvara s-a stabilit definitiv in locurile respective.

Pasunile cultivate intensiv sau terenurile pe care au pascut oile sunt ideale pentru clocit, insa isi poate face cuibul si in zone mlastinoase.In perioada de clocit, ce dureaza de primavara devreme pana la inceputul verii, ciocarlia creste 2-3 generatii de pui.In timp ce femela cloceste sau este ocupata cu puii, masculul canta neincetat.

Prepelita este o pasare migratoare, oaspete de vara, care soseste in aprilie si pleaca in decembrie. Talie este mica cca 150 grame, iar culoarea generala este brun-cenusie, brazdata cu dungi longitudinale si transversale galbene. Triete n zonele de cmpie, i face cuibul n lanurile de cereale sau n lstriuri.

Este intalnita frecvent si in zonele de coline si de deal, mai ales in fanetele umede. Prezenta prepelitei in teren se determina mai ales dupa cantat. Aude si vede bine. Prefera sa fuga pe picioare cand este speriata decat sa zboare. Fiind vnat mult pentru carnea ei gustoas, a intrat n rndul psrilor ocrotite de lege.

Desi cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Graurii isi instaleaza cuibul in scor-buri, pe langa case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordo-nata de paie, iarba si pene moi.

Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Primavara penajul grau-rului este negru, cu nuante de verde si purpuriu. Desi cantecul graurilor nu este deosebit de frumos, semanand mai mult a palavrageala, este executat cu voiciune si veselie si este placut auzului, anuntand venirea primaverii.

Pelicanii din Delta Dunrii sunt pelicanii comuni, de culoare albroz.El are nevoie zilnic de aproximativ 2 Kg de peste.Cand apa abunda in pesti de dimensiuni mici, pasarile isi umplu ciocul cu acestia si apoi elimina apa, inghitind prada vie.

Pelicanul comun cuibareste in colonii si cu exceptia perioadei de imperechere este o pasare sociabila.Femela depune de regula doua oua albvaroase.Pentru cresterea unui singur pui e nevoie de aproximativ 75 Kg de peste. In multe regiuni coloniile de clocit ale pelicanului comun sunt in pericol.

Sunt psri de ap, mai mici dect rudele lor, lebedele i gtele i pot fi gsite att n apa dulce ct i n cea srat. Majoritatea raelor au un cioc lung i lat, folosit la spat. Raele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, peti, insecte, amfibieni mici, viermi i molute mici. Multe rae nu pot zbura n timpul nprlirii.

n timpul nprlirii, se retrag n medii protejate, unde exist destul hran pentru ele. De obicei, nprlirea are loc naintea nceperii migraiei. Raele sunt adesea prad a altor animale, ca de exemplu erpii, crocodilii i ulii.

Gasca de vara (ANSER ANSER L.) este cea mai mare dintre gastele intalnite in tara noastra, atingand 140-160 cm anvergura aripilor si o greutate intre 2,7 si 5 kg. Se aseamana foarte mult la glas cu gasca domestica, al carei stramos este. Culoarea generala a penajului este cenusie-bruna, mai deschisa pe gat si cap si mai inchisa pe spate, unde are dungi transversale albe.

Cuibareste in sud-estul Europei (dintre speciile de gaste salbatice, este singura care cloceste in tara noastra), Asia Mica si Rusia. Migreaza in nord-vestul Indiei , Burma sau sudul Chinei. Gasca de vara traieste in grupuri de diverse marimi, de la mici familii la carduri de cateva mii. Biotopul ei sunt lacurile mari cu stuf, mlastinile, confluenta raurilor cu marea.

Lebada este o pasare acvatica mare, cu penajul alb, sau foarte rar negru, si poate fi usor recunoscuta dupa gatul ei lung, zvelt si usor arcuit.Culoarea ciocului variaza de la o specie la alta, el putand fi galben, rosu, uneori chiar nergru. Picioarele lebedelor sunt palmate, de culoare gri inchis. De obicei se hranesc cu plante acvatice. Masculul si femela lebada sunt asemanatori, iar de cele mai multe ori isi pastreaza perechea pe intreaga viata.

Cuibul in care femela isi depune cele 4-6 oua este asezat pe apa sau in apropierea ei. Dupa ce ies din ou, puii sunt acoperiti de un puf gri, iar la varsta de 14-16 saptamani sunt capabili sa zboare. Lebada este o pasare calatoare si de asemenea, este una dintre cele mai grele pasari capabile de zbor. Atunci cand migreaza, lebedele zboara in carduri in forma literei V.

Cine umbla mult prin lume Si tot se striga pe nume? (cucul)

S-mi ghicii o ghicitoare: nalt, cu lungi picioare, Pene negre pe aripi are, Peste broate e mai mare! (barza)

Un hultan voinic, nuc, Cu ciocul ct un uluc! Ghici cine e? (pelicanul)

O sgeat de crbune Zboar iute peste lume! (rndunica)

Ctre soare se avnt Dimineaa-n zori i cnt. (ciocrlia)

Fonind aripi obosite, Se ntorc nveselite, Cuibuorul s-i refac n patria ce li-i drag. (psrile cltoare)

Cntrea delicat Vraja-i seara ne desfat. (privighetoarea)

Dintr-alte ri, de soare pline, Pe unde-ai fost i voi strine, Venii, dragi psri, napoi Venii cu bine! De frunze i de cntec goi, Plng codrii cei lipsii de voi.