Conducerea Angliei

Dupa moartea reginei Elisabeta, pe 24 martie 1603, vine la tron Iacob I, regale Scotiei care avea ca deviza Beati Pacifici. Datorita reformelor care le-a luat s-au organizat comploturi impotriva acestuia, cel mai celebru fiind complotul prafului de pusca. In 1618 a izbucnit in Europa Centrala razboiul de 30 de ani. Fiica lui Iacob I, printesa Elisabeta, era casatorita cu Federic al V-lea, principe elector al Palatinului Renan, care cere ajutorul lui Iacob I pentru ca hustii din Boemia eau asupriti. Opinia publica a fost de acod s ail ajute pe Palatinat, dar puritanii au ezitat sa angajeze Anglia intr-o campanile in Boemia dar erau gata sa apere Rinul. In 1625 vine la tron Carol I al Angliei, fiul lui Iacob I, acesta este inconjurat de ministri incapabili, care il obliga pe Carol I in martie 1628 sa respecte libertatile individuale ale cetatenilor prin Petitia Drepturilor, totusi cu un an mai tarziu acesta dizolva parlamentul. In aceasta situatie, regele intampina mari dificultati deoarece impozitele nu puteau fi adunate fara decizia Parlamentului, iar acest lucru i-a determinat pe oameni sa nu-si plateasca impozitele. Regele incearca sa intreprinda in Scotia o actiune pe cale religioasa intre anglicanismul englez si presbiteranismul scotian, tentativa de unificare a celor doua tari. Tentativa nu reuseste, are loc o revolta scotiana impotriva regelui si se ajunge la un conflict armat in care regele e infrant. Silit de imprejurari, cauta o conciliere cu Parlamentul dar acesta ii pune conditii ferme: garantii in privinta conduitei viitoare si tragerea la raspundere a ministrilor care l-au sfatuit sa guverneze fara Parlament. La inceput regele nu accepta, dar apoi este nevoit sa le accepte in parte. Intre 1640-1653 are loc o convocare a Parlamentului (Parlamentul cel lung). Acesta devine tot mai ferm si ridica din nou problema responsabilitatii ministrilor pentru sfaturile rele date regelui. Contele Straford si arhiepiscopul primar sunt pusi sub acuzatie, iar Parlamentul obtine condamnarea la moarte a acestora. In schimbul acestei concesii, regele solicita Parlamentului votarea de noi impozite. Parlamentul smulge regelui o lege care prevedea ca forul legislativ nu va putea fi dizolvat decat cu propriul sau consimtamant. Regele nu s-a putut resemna cu diminuarea prerogativelor sale. In ianuarie 1642, dupa o incercare nereusita de arestare a capeteniilor opozitiei, rupe relatiile cu Parlamentul, pleaca in centrul Angliei de unde, printr-un manifest, cheama tara sa i se alature impotriva rebeliunii Parlamentului. Astfel s-a declansat razboiul civil. In 1649 regele Carol I a fost executat. Oliver Cromwell (25 aprilie 1599 3 septembrie 1658) a fost un lider militar i politic englez, cunoscut n special pentru contribuia sa la transfo rmarea Angliei ntr-o republic federal (Commonwealth) i pentru rolul su ulterior de Lord Protector al Angliei, Scoiei i Irlandei. Cromwell a fost membru al Parlamentului (Camera Comunelor) de Cambridge n timpul

Parlamentului Scurt (1640) i Lung (1640-49), i s-a implicat mai apoi n Rzboiul Civil Englez de partea Capetelor rotunde sau parlamentarilor. Un soldat excelent, a trecut de la comandarea unei singure trupe de cavalerie la comanda ntregii armate. Cromwell a fost a treia persoan care a semnat sentina de moarte a lui Carol I n 1649, i a fost membru al Rump Parliament (1649-1653), fiind desemnat de Rump s preia comanda campaniei engleze n Irlanda (1649 1650). A condus apoi o campanie mpotriva armatei scoiene ntre 1650 -1651. Pe 20 aprilie 1653 a dizolvat parlamentul Rump, organiznd o Adunare de scurt durat cunoscut ca Barebone's Parliament, nainte s ajung Lord Protector al Angliei, Scoiei i Irlandei pe 16 decembrie 1653. Conform regalitilor, Carol al II-lea a devenit rege cnd tatl su Carol I a fost executat la Whitehall pe 30 ianuarie 1649, apogeul Rzboiului Civil Englez. A fost ncoronat rege al scoienilor pe 1 ianuarie 1651. n urma nfrngerii sale n Btlia de la Worcester de pe 3 septembrie 1651, Carol s-a refugiat n Europa continental, petrecnd nou ani ca exilat n Frana, Provinciile Unite i rile de Jos spaniole. Dup ce Protectoratul lui Richard Cromwell a fost nlturat n 1659, generalul George Monck l-a invitat pe Carol s se ntoarc i s fie ncoronat rege, ducnd la aa numita restauraie. Carol al II-lea a sosit pe teritoriu englez pe 25 mai 1660, i a intrat n Londra n ziua n care a mplinit treizeci de ani, 29 mai 1660. Carol a fost ncoronat Rege al Angliei i Irlandei la Westminster Abbey, pe 23 aprilie 1661. Parlamentul englez a elaborat legi dure mpotriva puritanilor, cunoscute ca Clarendon Code, cu scopul de a ntri poziia renfiinatei Biserici Anglicane. Carol a acceptat acel Cod, dei era adeptul toleranei religioase. n ceea ce privete politica extern, evenimentul major din timpul domniei lui Carol al II-lea a fost Al Doilea Rzboi Anglo-Olandez. n 1670, Carol a semnat n secret Tratatul de la Dover, o alian cu Ludovic al XIV -lea conform creia regele francez accepta s-l ajute pe Carol n Al Treilea Rzboi Anglo-Olandez i s-i plteasc acestuia o pensie, n timp ce regele englez promitea c se va converti la catolicism ntr -o dat nestabilit din viitor. Carol a ncercat s introduc libertatea religioas pentru disidenii catolici i protestani, prin Declaraia Regal de Indulgen din 1672, dar Parlamentul englez l-a obligat s o retrag. n 1679, revelaiile lui Titus Oates privind un presupus complot papal au declanat Criza Excluderii atunci cnd s-a aflat c fratele i motenitorul lui Carol (viitorul Iacob al II-lea) era catolic. Criza a avut drept rezultat crearea partidului Whig pro-excludere, i cel Tory antiexcludere. Carol a fost de partea partidului Tory, i, n urma descoperirii complotului Rye House de asasinare a lui Carol i Iacob n 1683, unii lideri Whig au fost omori sau obligai s plece n exil. Carol a dizolvat parlamentul englez n 1679, i a condus singur ara pn la moartea sa, pe 6 februarie 1685. Iacob al II-lea al Angliei (n. 14 octombrie 1633 d. 16 septembrie 1701) a fost rege al Angliei, rege al Scoiei i rege al Irlandei, din 6 februarie 1685 pn pe 11 decembrie 1688. A fost ultimul monarh catolic al celor trei regate. Muli dintre supuii si au pus la ndoial politica sa pe teme religioase i tendinele autocratice, astfel nct a fost obligat s abdice n urma Revoluiei Glorioase din 1688. A fost nlocuit nu cu fiul su catolic, James Francis Edward, ci de

fiica sa i ginerele su protestani, Maria a II-a i Wilhelm al III-lea, care au devenit conductori n 1689. Iacob a ncercat s-i recapete coroana, ajungnd n Irlanda n 1689. Dup ce a fost nfrnt n Btlia de la Boyne n vara lui 1690, Iacob s-a ntors n Frana, trindu-i restul vieii sub protecia vrului i aliatului su Ludovic al XIV-lea al Franei. In fata intentiilor lui Iacob II de a reinstaura absolutismul, fortele politice engleze s-au coalizat impotriva lui si l-au detronat, oferind tronul Angliei fiicei regelui, Maria, si sotului acesteia, printul olandez Wilhelm de Orania. Noii suverani au semnat actul supus lor de Parlament si intitulat Declaratia Drepturilor. Aceasta lovitura de stat a fost numita de istoricii englezi Revolutia glorioasa.

Primul Imperiu Britanic

Bazele Imperiului Britanic au fost puse n timpul domniei, Elisabetei I, (1558-1603). Sub domnia sa, sprijinul statului pentru explorarea naval a ,,Noilor Lumi a crescut foarte mult i, n 1580, Sir Francis Drake a devenit primul englez care a navigat n jurul lumii. Relaii de schimb i comerciale au fost deja stabilite peste mri de Compania Indiilor Orientale, nfiinat n 1600. Totui, deoarece Anglia era n rzboi cu Spania, care avea cel mai ntins imperiu n cele dou Americi, colonizarea englez n cele dou Americi era aproape inexistent n secolul XVI. Anglia i-a asigurat prezena n India n secolul XVII, prin Compania Indiilor Orientale. Dei aceast prezen a devenit mai ntins i consolidat de -a lungul secolelor XVII-XVIII, India a ajuns sub directa dominaie englez, abia n 1858. Prima colonie stabil englez n America de Nord a fost stabilit n 1607, la Jamestown, Virginia. n 1620, pelerinii englezi au debarcat n golful Massachusetts i au fondat colonia Plymouth, prima aezare englez permanent n Noua Anglie. Colonitii aparineau comunitii puritane, alctuind Compania Golfului Massachusetts, n 1628. Alte colonii religioase au fost nfiinate n Rhode Island (1636), colonia fiind bazat pe principiul toleranei religioase; Connecticut (1639), bazat pe credinele religioase congregaionaliste; i Maryland (1634), dominat de romano-catolici. Aceste colonii erau apropiate de rm, niciodat penetrnd inuturile din interiorul continentului i, n fapt, erau puternic ataate de Anglia, mai mult dect alte colonii. Totui, deoarece distanele fceau imposibil guvernarea direct a Angliei, guvernatorii coloniilor erau nsrcinai s alctuiasc adunrile alese dintre coloniti. Prezena englez a fost extins treptat, de-a lungul coastei de est. n 1664, New Amsterdam a fost preluat de la olandezi i redenumit New York. Locuitorii olandezi au fost forai s se supun conducerii engleze.n 1681, William Penn, sub patent regal, a fondat colonia Pennsylvania. Dup 1688, rzboaiele cu Frana au dus mai departe expansiunea englez. Coloniile din Noua Anglie s-au mrit, i Compania Rului Hudson s-a stabilit lng rul Hudson, pentru a participa la comerul cu blnuri. Creterea prezenei engleze au intensificat friciunile, n anii 1690, cu Noua Frana, aflat n apropierea vii St. Lawrence. n consecin, rzboiul pentru succesiunea la tronul Spaniei (1701-1714), n care Anglia (ncepnd de acum se va numi Marea Britanie), i aliaii si, au luptat mpotriva Franei i Spaniei. Armatele britanice au capturat posesiunile franceze din America (Acadia i Terra Nova). Insulele spaniole, Gibraltar i Minorca, au fost obinute n urma aceluiai conflict, dnd Marii Britanii pentru prima dat prezena teritorial n Marea Mediteran. Pacea de la Utrecht (1713) a ncheiat rzboiul, i ced area oficial a teritoriilor cucerite de britanici. De asemenea, extindea drepturile britanice asupra aprovizionrii cu sclavi i a altor mrfuri comerciale destinate coloniilor spaniole din cele dou Americi, i,ca rezultat stabilea statutul Marii Britanii ca putere maritim aproximativ egal cu puternicii competitori europeni.

Prima colonie de exploatare din Indiile de Vest a fost Saint Christopher (mai trziu Saint Kitts), achiziionat n 1623. Plantaiile engleze nfiinate n Indiile de Vest au fost lucrate iniial de ucenici albi adui din Anglia. Plantaiile de tutun sunt nlocuite cu cele de trestie de zahr lucrate ns de sclavi adui din Africa. n 1655, Anglia a cucerit Jamaica de la Spania prima colonie englez obinut prin for. n 1670, Anglia i Spania au semnat Tratatul de la Madrid, n urma cruia Spania recunotea posesiunile engleze caraibiene. Comerul cu zahr s-a extins, i Compania Regal a Africii, fondat n 1672, a adus un numr mare de sclavi africani n Caraibe. Marii plantat orii ai insulelor engleze obineau fora de munc necesar, dar se temeau de posibila revolta a sclavilor negri care le puteau periclita sigurana proprie. La sfritul anilor 1670, sclavii negrii constituiau majoritatea populaiei insulelor engleze.

Revoluia glorioas

La jumtatea secolului al XVII-lea Anglia a fost bulversata de o revoluie burghez ce a dus la instaurarea Republici. Dup moartea lui Oliver Cromwell in 1658, monarhia va fi restabilita avnd insa alturi un parlament al crui rol a crescut foarte mult. Tensiunile intre rege si parlament au izbucnit in timpul regelui Iacob I (1603-1625) in ceea ce privete taxele fixate de rege. Aceste tensiuni s-au accentuat in timpul domniei urmaului sau Carol I Stuart (1625 -1649). Cauzele revoluiei din Anglia: 1. ncercrile regelui Carol I de a colecta fonduri fara acordul parlamentului. 2. Politica religioasa dusa de rege care era ambican si avea simpatii pentru catolicism, in timp e membrii parlamentului erau in mare puritani. 3. Politica filo-franceza dusa d e rege. 4. Frnarea dezvoltrii economice prin acordarea brevetelor de nfiinare a ntreprinderilor de ctre rege. In 1628, parlamentul i-a adresat regelui "Petiia Dreptului" act care: stabilea ca este ilegala impunerea de taxe fara acordul parlamentului; ii atrgea atenia asupra limitelor puterii regale cat si asupra prerogativelor parlamentului.

Rezistenta parlamentului l-a determinat pe rege sa l dizolve in 1629, urmnd o perioada de guvernare fara ajutorul acestuia. Nevoia de bani pentru a continua rzboiul cu Scoia l determina pe Carol I sa convoace parlamentul in 1640. Profitnd de situaia in care se afla regalitatea, parlamentul: a anulat taxele impuse anterior. i-a adresat regelui: Mustrarea cea Mare: care fcea bilanul abuzurilor monarhiei.

Ru sftuit, regele a ncercat sa aresteze conductorii opoziiei din parlament, ncercarea sa a euat si prsete Londra, declanndu-se astfel rzboiul civil (1642- 1649). Victoria finala a aparinut parlamentului care dup condamnarea si executarea lui Carol I (30 .ianuarie. 1649) a proclamat Republica. In cadrul noului sistem politic, puterea reala aparinea armatei condusa de Oliver Cromwell. Desele conflicte intre nvingtorii rzboiului civil l determina pe Cromwell sa dizolve parlamentul (1653) si sa se proclame Lord - protector. Noul regim era de fapt o dictatura militara. Dup are rol restauraia Stewarzilor care cuprinde domniile regelui Carol al - II-lea si Iacob al II-lea

In 1689, dup nlturarea lui Iacob al II-lea, la tronul Angliei este adus Wilhelm de Orania care a acceptat sa guverneze pe baza declaraiei drepturilor producndu -se "Revoluia Glorioasa". ncoronarea lui Wilhelm de Orania si a soiei sale Maria, ca regi ai Angliei a reprezentat de fapt nlocuirea monarhiei ereditare de drept divin cu monarhia parlamentara ntemeiat pe suveranitatea naiunii. Desi nu o exista o constituie britanica adevrat, conducerea statului era asigurata printr-un ansamblu de legi care fundamentau formalizarea politica a Angliei: "Declaraia Drepturilor"- (1689)- in care se precizau drepturile si datoriile poporului si ale regelui. "Trienal Act" (1694)- adoptat in 1694 hotra alegerea parlamentului o data la trei ani. "Act of Settlement"-(1701)- care stabilea ca regii trebuie sa fie protestani. "Act of Union"- (1707)- care nlocuia uniunea personala a Angliei si Scoiei cu Uniunea Politica luand natere Regatul Unit a Marii Britanii.

La baza noului sistem a stat principiul separrii puterilor in stat: puterea legislativa era deinut de: rege care sanciona legile aprobate de parlament dar pe care nu le putea anula: parlamentul era alctuit din doua camere: Camera Lorzilor si Camera Comunelor; puterea executiva asigurata de Cabinetul alctuit din minitrii; puterea judectoreasca era asigurata de instanele judectoreti.

Partizani ducelui de York au alctuit gruparea iacobiilor (Tory) iar adversarii sai pe cea a whigilor. Cele doua grupri au reprezentat nucleele viitoarelor partide politice mode rne. In timpul domniei lui Carol al II-lea, parlamentul a adoptat Habeas Corpus Act (1679), un document fundamental care stabilea ca nici o persoana nu putea fi arestata sau deinuta mai mult de 24 de ore fara o hotare judectoreasc. Acest fapt constitu ia un moment de mare importanta in formarea statului modern in Anglia, ntruct se stabilea un nou raport intre ceteni si putere. Urmtorul rege, Iacob al II-lea, a luat masuri prin care dorea sa restabileasc puterea monarhiei tirbita in urma rzboiului civil. Pentru a mpiedica un nou conflict distrugtor, tory-ii au ncheiat o nelegere cu Whigii, in urma cruia Iacob al II-lea a fost detronat.

Rzboaiele civile

Rzboiul Civil Englez a fost un rzboi compus dintr-o serie de conflicte armate i manevre politice care au avut loc ntre Parlamentari i Roialiti (cunoscui i drept Cavaleri) ntre 1642 i 1651. Primul (1642-1646) i al II-lea (1648-1649) rzboi civil a avut la baz marile divergene dintre susintorii regelui Carol I al Angliei i susintorii Parlamentului, dar n al IIIlea (16491651) conflictul a constat n rivalitatea dintre susintorii regelui Carol al II -lea al Angliei i cei ai Parlamentului. Rzboiul civil a luat sfrit odat cu victoria forelor parlamentare n Btlia de la Worcester din 3 septembrie 1651. Rzboiul civil a dus la procesul i execuia lui Carol I, exilul fiului acestuia, Carol al II -lea i la nlocuirea monarhiei engleze cu Commonwealthul Angliei (16491653), i cu Protectoratul lui Oliver Cromwell (16531659). Din punct de vedere constituional, rzboiul a dus la apariia principiului conform cruia monarhul britanic nu poate guverna fr consimmntul parlamentului, un principiu stabilit definitiv n timpul Revoluiei Glorioase, la sfritul secolului. Rzboiul Civil din Anglia a izbucnit n 1642, n mare parte ca rezultat al unor serii de conflicte ntre Carol I, fiul lui James I, i Parlament. nfrngerea Armatei Regaliste de ctre Armata Noului Model (New Model Army) a Parlamentului n Btlia de la N aseby din iunie 1645, a distrus practic trupele regelui. Carol I a fugit n Scoia, dar a fost predat Parlamentului englez de scoieni, n schimbul unor sume de bani. Carol I va evada mai apoi, ducnd astfel la izbucnirea celui de-Al Doilea Rzboi Civil, care va fi ns doar va fi un conflict de scurt durat, deoarece Parlamentul obine rapid controlul asupra ntregii ri. Prinderea i procesul ulterior a lui Carol I va duce la execuia sa prin decapitare, n ianuarie 1649, la Whitehall Gate din Londra. Drept urmare, se va declara Republica, iar Oliver Cromwell va deveni Lord Protector din 1653. Dup moartea acestuia, fiul su, Richard Cromwell, i va succeda ca Lord Protector, abdicnd ns curnd dup aceea. Monarhia va fi restabilit n 1660, dup ce An glia intrase ntr-o perioad de anarhie odat cu ntoarcerea regelui Carol al II-lea la Londra. n anii 1664-1665, Anglia va fi lovit de izbucnirea Marii Ciume, urmat apoi, n 1666, de Marele Incendiu din Londra, care a fcut ravagii timp de 5 zile, distrugnd aproximativ 15.000 de cldiri. Dup moartea lui Carol al II-lea n 1685, va fi ncoronat fratele su de religie catolic, James al II -lea al Angliei (James al VII-lea al Scoiei). ns nici Parlamentul, nici poporul nu erau de acord cu un rege catolic pe tronul Angliei. Drept urmare, n 1689, protestantul olandez Wilhelm al III-lea de Orania (care va deveni William al III-lea al Angliei) l va nlocui pe James II. Aceast schimbare va fi cunoscut sub numele de Revoluia Glorioas sau Revoluia fr Snge.