Sunteți pe pagina 1din 50

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Mediu

GHID DE PREGATIRE SI EVALUARE A PROIECTELOR PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL MEDIU 2007 - 2013

CUPRINS CUPRINS........................................................................................... 2 INTRODUCERE.................................................................................. 4 CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE............6 CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU.........8 2.1. Obiectivele i prioritile POS Mediu......................................8 2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU......10 CAPITOLUL 3 - SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR.................12 3.1.Fluxul documentelor ............................................................12 3.1. Criterii de selectie a proiectelor...........................................12 4.1 MASTER PLANUL (MP)...........................................................16 4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF)..........................................20 4.3 Analiza economico-financiar (AEF)......................................24 Analiza financiara....................................................................... 24 4.4 Analiza instituional (AI).....................................................28 4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM).........................29 4.6 Formularul de aplicatie.........................................................30 4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie.......................30 CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR...............32 CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII PROIECTELOR................................................................................. 33 6.1 Introducere........................................................................... 33 6.2 Cadrul de asigurare a calitatii...............................................33 6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor....................34 6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor................................34 6.3.2. Selectia din timp a proiectelor.......................................34 6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului..............................35 6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie.............37 6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente.....................37 CAPITOLUL 7 ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA PROIECTELOR................................................................................. 38 7.1 Introducere........................................................................... 38 7.2 Scop..................................................................................... 38 7.2.2 Scopul evaluarii..............................................................38 7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii.........................................39 7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie..................39 7.3.2 Procesul de evaluare......................................................39 7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate...............................................................................39 7.3.4 Costuri eligibile..............................................................40 7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile...............................................40 7.4.1. Informatii solicitate.......................................................40 7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare.............................................41 7.4.3 Asistenta financiara disponibila......................................41 2

7.4.4.Vizite..............................................................................42 7.4.5 Adiionalitatea Proiectului..............................................42 Criteriul adiionalitii.....................................................................42 7.4.6. Ajutorul de stat .............................................................43 7.4.7 Asistenta financiara minim necesara..............................43 7.4.8 Viabilitate....................................................................... 44 7.4.9 Eficiena.........................................................................44 7.4.10 Rezultatele proiectelor.................................................44 7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanare...........45 7.5.1 Prioritizarea proiectelor..................................................45 7.5.2 Beneficiile proiectului.....................................................45 7.6 Etapele evalurii proiectelor de infrastructur.....................46 ANEXA : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC ......................49

INTRODUCERE Uniunea Europeana (UE), formata in prezent din 27 de state membre (SM), reuneste majoritatea statelor europene in jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune. In acelasi timp, ntre aceste state i cele 268 regiuni ale lor exista dispariti economice i sociale substantiale. O regiune din patru nregistreaz un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media nregistrat n Uniunea European cu 27 de state membre. Scopul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin coeziunea economic i social, reducnd discrepana dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Pentru perioada 2007-2013, se urmareste realizarea a trei obiective prin care UE intentioneaza sa contribuie la reducerea disparitatilor intre SM, precum si intre diverse regiuni ale acesteia: 1. convergenta; 2. competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca; 3. cooperare teritoriala europeana. Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor membre prin intermediul Fondurilor Structurale si de Coeziune (FSC) sau instrumente structurale. Acestea sunt: Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR; Fondul Social European - FSE; Fondul de Coeziune - FC. In calitate de SM, Romania beneficiaza din partea UE de un sprijin financiar de peste 19,6 miliarde Euro pentru implementarea unor proiecte care sa contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii. La aceasta alocare se adauga o contributie nationala (cofinanare naional) estimat la 5,53 mld Euro, constituit att din surse publice (73% din totalul cofinanrii), ct i din surse private (27%). In ceea ce priveste sectorul de mediu, alocarea financiara totala este de 5,6 milioane Euro, din care 4,5 milioane Euro fonduri comunitare si 1,1 milioane Euro cofinantare nationala. Un element esenial pentru absorbia acestor fonduri este reprezentat de existena unui portofoliu consistent de proiecte mature, bine pregtite att din punct de vedere tehnic ct i instituional. Prezentul ghid informativ are rolul de a familiariza potentialii beneficiari cu privire la cerintele care trebuie indeplinite pentru pregatirea proiectelor de infrastructura din domeniul mediului in vederea solicitarii finantarii prin POS Mediu. Totodata, sunt explicate mecanismele de implementare si de finantare a proiectelor, evaluarea si selectia proiectelor. 4

Precizam ca alte informatii detaliate sunt furnizate in Ghidurile solicitantilor, elaborate si publicate de Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) pentru fiecare axa prioritara din program.

CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi orientata asistenta financiara a UE. Principalele documente de programare pentru perioada 2007-2013 sunt: Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) Programele Operationale Sectoriale/Programul Operational Regional (POS/POR) Documentele Cadru de Implementare (DCI) Planul National de Dezvoltare ( PND) reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual, elaborat ntr-un larg parteneriat, care orienteaza i stimuleaza dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene; PND este un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune (FSC). Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) reprezint documentul strategic naional prin care se stabilesc prioritile de intervenie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune). CSNR face legtura ntre prioritile naionale de dezvoltare, stabilite n Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013, i prioritile la nivel european Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 i Strategia Lisabona revizuit. La baza elaborarii acestui document strategic a stat Planul National de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul Romaniei in luna decembrie 2005. CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale n scopul reducerii disparitilor de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creteri suplimentare de 15-20% a PIB pn n anul 2015. n acest sens, au fost identificate patru prioriti tematice i o prioritate teritorial: Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene Creterea competitivitii pe termen lung a economiei romneti Dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia Consolidarea unei capaciti administrative eficiente Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate Sunt de mentionat doua diferente majore intre PND si CSNR: - in ceea ce priveste continutul strategic, CSNR nu trateaza aspectele de dezvoltare rurala si pescuit aferente Prioritatii 5 a PND, acestea fiind sustinute prin Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala); 6

- din punctul de vedere al finantarii, CSNR este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce PND include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurala, etc.). Prevederile CSNR se implementeaza prin intermediul Programelor Operationale Sectoriale (POS) si a Programului Opertional Regional (POR). Programul Operational Sectorial/Regional este documentul elaborat de un SM pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si /sau regionale din PND care sunt aprobate pentru finantare prin CSNR. Programele Operationale sunt structurate pe axe prioritare. La randul lor, axele prioritare contin domenii majore de interventie, in cadrul carora se regasesc operatiuni indicative. Programele operationale sunt aprobate de Comisia Europeana. In cazul Romaniei, pentru obiectivul Convergen au fost elaborate si aprobate sapte programe operationale (POS Cresterea Competitivitatii Economice, POS Mediu, POS Transport, PO Regional, POS Dezvoltarea resurselor Umane, PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative, PO Asistenta Tehnica), iar pentru obiectivul Cooperare Teritorial European sapte programe operationale ( Ungaria Romania, Romania Bulgaria, Romania Serbia, Romania Ucraina Moldova, Ungaria Slovacia Romania Ucraina, Bazinul Marii Negre, Spatiul Sud-Est European) si patru PO-uri de Cooperare Interregionala. Documentul Cadru de Implementare (DCI) reprezinta documentul elaborat de Autoritatea de Management in vederea detalierii implementarii PO-urilor. Acesta contine elemente detaliate la nivel de masura, elaborate de AM si revizuite, ori de cate ori este necesar. DCI include: masurile prin care vor fi realizate prioritatile Programului Operational, indicatorii de monitorizare a acestora, etc; definirea tipului de beneficiari pentru fiecare masura; un plan financiar, cu specificarea alocarii financiare, pentru fiecare masura; planul financiar trebuie sa fie insotit de o descriere a mecanismelor prin care se care asigura co-finantarea, luand in consideratie sistemele institutional, legal si financiar implicate; modalitatile de promovare a Programului Operational; descrierea mecanismelor de management, monitorizare si evaluare a Programului Operational

CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul obiectivului Convergenta al Uniunii Europene, pentru perioada de programare 20072013. POS Mediu este cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale de mediu si continua investiiile din perioada de pre-aderare (Phare, ISPA si SAPARD). POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei cat si interesele specifice nationale. 2.1. Obiectivele i prioritile POS Mediu Obiectivul global al POS Mediu vizeaz mbuntirea standardelor de via ale populaiei i a standardelor de mediu i, n acelai timp, contribuie substanial la realizarea angajamentelor de aderare i la respectarea legislaiei de mediu. Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finana investiii pentru urmtoarele sectoare de mediu: 1. Sectorul ap/ap uzat ( total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78 miliarde Euro) Acest sector va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiiile au n vedere extinderea/modernizarea reelelor de ap i canalizare, construirea/modernizarea staiilor de tratare a apei potabile i a staiilor de epurare, precum i creterea calitii serviciilor publice de ap i canalizare, n condiiile unor tarife acceptabile pentru populaie. Pentru acest sector vor fi finanate proiecte mari de infrastructur, care acoper mai multe localiti la nivel regional / judeean i care vor aduce o contribuie important la conformarea cu standardele europene de mediu i vor avea un impact considerabil la dezvoltarea comunitilor respective. Aceast abordare urmrete att creterea eficienei costurilor de investiii (prin realizarea de economii la scar), ct i a costurilor de operare a obiectivelor de investiii nou create. Beneficiarii proiectelor sunt Companiile Regionale de Ap. Sectorul de gestionare a deeurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro) Investiiile pentru acest sector vizeaz crearea de sisteme integrate de gestionare a deeurilor la nivel regional, n paralel cu nchiderea depozitelor de deeuri neconforme. Se vor finana msuri de colectare, sortare, transport, tratare i depozitare a deeurilor menajere combinate cu msuri de reducere a cantitii de deeuri, conform cu principiile i practicile Uniunii Europene n domeniu. Alte investiii sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diveri poluani i care afecteaz negativ mediul i sntatea uman. Beneficiarii proiectelor sunt autoritile locale/judeene sau asociaiile de dezvoltare 8

2.

3.

4.

5.

6.

intercomunitar. Proiectele vor fi selectate n raport cu Planul Naional i Planurile Regionale pentru Managementul Deeurilor (o list indicativ este anexat la POS Mediu). Sectorul termoficare (total 458 milioane Euro, din care grant UE 229 milioane Euro) Investiiile preconizate pentru acest sector au n vedere reducerea emisiilor provenite de la centralele municipale de termoficare. Proiectele de investiii se vor realiza n localitile n care centralele municipale reprezint sursa cea mai mare de poluare a mediului. Beneficiarii proiectelor sunt autoritile locale care au n gestionare centralele municipale de termoficare. Sectorul protecia naturii (total 215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro) Proiectele finanate n acest sector vizeaz asigurarea unui management corespunztor al ariilor protejate i, implicit, stoparea degradrii biodiversitii i a resurselor naturale. O atenie deosebit se va acorda managementului site-urilor Natura 2000. Beneficiarii proiectelor sunt: administraiile i custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000, Agenia Naional pentru Arii Protejate (dup nfiinare), Ageniile Locale de Protecie a Mediului, autoritile publice, ONG-uri, institute de cercetare, universiti, muzee. Protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere (total 329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) Proiectele de investiii au ca scop protejarea populaiei i a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundaiilor. Zonele de intervenie se vor selecta n concordan cu strategia naional n domeniu, precum i n baza unor analize de risc. Un alt domeniu de aciune este protejarea i reabilitarea litoralului sudic al Mrii Negre, pentru reducerea eroziunii costiere. Astfel de investiii vor contribui la creterea siguranei populaiei i proteciei mediului natural, dar i la creterea valorii economice a litoralului romnesc. Beneficiarul proiectelor este Administraia Naional Apele Romne. Asistena Tehnic (total 174 milioane Euro, din care grant UE 130 milioane Euro ) Activitile finanate din asistena tehnic au ca scop creterea capacitii de absorbie a fondurilor Uniunii Europene, prin finanarea pregtirii proiectelor, precum i a activitilor de monitorizare, evaluare i control a proiectelor, respectiv aciuni de publicitate i informare pentru POS Mediu.

Fiecaruia dintre aceste sectoare ii corespunde o axa prioritara. Programul este finanat din dou fonduri Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) pentru sectoarele deseuri, protectia naturii i asistenta tehnica - si Fondul de Coeziune (FC) pentru sectoarele apa, termoficare si protectia impotriva inundatiilor.

2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU Pentru derularea i implementarea proiectelor finanate prin POS Mediu s-a stabilit un cadru institutional format dintr-o serie de instituii cu responsabiliti clar definite, dup cum urmeaz: Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile. AM este organizat la nivel de direcie general Direcia General pentru Managementul Instrumentelor Structurale - conform HG 368/2007 cu modificarile si completarile ulterioare. AM coordoneaz i asigur managementul general al POS Mediu, elaboreaz proceduri de implementare, selecteaz proiectele, semneaz contractele de finanare, asigur msuri de publicitate i informare pentru program, raporteaz stadiul implementrii programului la CE, etc. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) este instituia responsabil de coordonarea managementului i implementrii Instrumentelor Structurale n Romnia. ACIS i desfoar activitatea n cadrul Ministerului Economiei i Finanelor. Responsabilitile sale sunt de a coordona programarea, dezvoltarea i implementarea Programelor Operaionale din cadrul CNSR, pentru a asigura coordonarea i coerena dintre programe i de asemenea cu Programul de Dezvoltare Rural i cu Programul Operaional pentru Pescuit. Organismele Intermediare (OI) au fost nfiinate n fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romniei (NUTS II). Ele ndeplinesc un rol important n implementarea POS la nivel regional acionnd ca interfa ntre AM i beneficiari. AM a delegat Organismelor Intermediare (OI-uri) responsabiliti cu privire la activiti de programare, monitorizare, control i raportare pentru proiectele care se deruleaz n regiunea respectiv. Beneficiarii (B) dein rolul principal n managementul i implementarea proiectelor aprobate n cadrul POS Mediu. Ei sunt responsabili de organizarea licitaiilor i contractarea serviciilor i a lucrrilor, implementarea proiectului conform obiectivelor acestuia, monitorizarea i raportarea stadiului implementrii la AM/OI, stabilirea unui sistem separat de contabilitate a proiectului sau a unui cod contabil separat pentru toate tranzaciile efectuate pe proiect, asigurarea unei piste corespunztoare de audit. Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu are ca rol principal monitorizarea eficacitii i calitii implementrii programului. Din Comitet fac parte reprezentani ai ministerelor cu rol de autoritate de management, ai asociaiilor patronale i profesionale relevante pentru domeniile finanate prin POS Mediu, ai societii civile i ONG-urilor active n domeniul mediului, ai Comisiei Europene i ai instituiilor financiare internaionale.

10

Autoritatea de Certificare i Plat este stabilit n cadrul Ministerului Economiei i Finanelor, organizat ca direcie general. n cadrul ACP exist dou uniti separate Unitatea de Certificare i Unitatea de Plat, fiecare dintre acestea fiind n coordonarea unui Director General Adjunct. Organismul competent pentru primirea plilor de la Comisia European pentru POS Mediu este Autoritatea de Certificare i Plat, prin Unitatea de Plat. Organismul responsabil pentru efectuarea plilor ctre beneficiarii POS Mediu este Autoritatea de Certificare i Plat, prin Unitatea de Plat. Autoritatea de Audit, care funcioneaz pe lng Curtea de Conturi, pe de o parte, precum i unitatea de audit intern din cadrul MMDD, pe de alt parte, vor asigura auditul de sistem pentru POS Mediu. Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP) este o instituie independent care are rolul de a verifica conformitatea procesului de achiziie public, dup ce acesta a fost derulat de beneficiar (control ex-post). Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice (UCVAP) este un departament din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor care are rolul de a verifica conformitatea procesului de achiziie public nainte de derularea acestuia (control ex-ante).

11

CAPITOLUL 3 - SELECTIA SI APROBAREA PROIECTELOR 3.1.Fluxul documentelor Pentru obtinerea finantarii, potentialii beneficiari (solicitantii) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: - Sa-si autoevalueze ideea de proiect in raport cu oportunitatile de finantare din POS Mediu pentru verificarea eligibilitatii proiectului si incadrarea intr-una din axele prioritare ale POS Mediu; - Sa analizeze ghidurile solicitantului publicate si diseminate de AM POS Mediu pentru axele prioritare din POS Mediu (ghidurile sunt publicate de regula pe urmatoarele pagini de web www.mmediu.ro, www.fonduri-ue.ro); - Sa pregateasca aplicatia de proiect (cererea de finantare), precum si documentele care o insotesc (modelele tip de cerere de finantare se regasesc in ghidul solicitantului si se pot descarca de pe paginile de web precizate mai sus); - Sa completeze cererea de finantare conform modelelor din ghidurile solicitantului - Sa depuna cererea de finantare si documentele insotitoare la sediul AM POS Mediu/ sau la sediul Organismelor Intermediare (aspecte precizate in ghidurile solicitantului) cu respectarea termenului limita de depunere. Dupa depunerea cererilor de finantare, AM POS Mediu organizeaza procesul de evaluare, selectie si aprobare a proiectelor. Proiectele sunt selectate conform unor criterii de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare. Aprobarea proiectelor cu o valoare mai mica de 25 milioane Euro se aproba de catre AM POS Mediu, iar cele care depasesc aceasta valoare sunt aprobate de catre Comisia Europeana in termen de 3 luni de la transmiterea acestora de catre AM POS Mediu. Proiectele care au o valoare mai mare de 25 milioane de Euro se numesc proiecte majore. Ghidurile solicitantului contin informatii detaliate cu privire la procesul de evaluare, selectie si aprobare a proiectelor. In cazul proiectelor de infrastructura, pregatirea proiectelor este un proces complex si de durata. Este de dorit ca potentialii beneficiari sa inceapa pregatirea documentatiilor de proiect in timp util. Dupa aprobarea proiectului, intre AM POS Mediu si beneficiar se incheie un contract de finantare. 3.1. Criterii de selectie a proiectelor Criteriile de selectie au fost aprobate de Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu.

12

Procesul de selecie se bazeaz pe parcurgerea a 3 etape i utilizarea unui sistem de notare uor de aplicat, care s asigure transparena i eficiena acestui proces, precum i reducerea riscurilor de nereguli. Astfel, pentru toate axele prioritare, proiectele sunt evaluate n trei etape: 1) admisibilitate 2) eligibilitate 3) evaluarea relevanei i maturitii. Pentru etapele 1 (admisibilitate) i 2 (eligibilitate), se utilizeaza un sistem de evaluare de tip DA/NU, toate proiectele care primesc DA urmnd a fi evaluate mai departe. Pentru cele care primesc NU, solicitanii vor fi ntiinai imediat cu privire la decizia adoptat. n cazul n care documentele transmise sunt incomplete pot fi solicitate solicitanilor eventuale completri ale acestora. Pentru etapa 3 se vor utiliza dou subcriterii - relevan i maturitate cu pondere egal. Fiecare subcriteriu este notat pn la 10, pentru calificare fiind necesare minimum 6 puncte. Dac o propunere de proiect nu are punctaj suficient pentru calificare, aceasta presupune una din urmtoarele dou situaii: fie contribuia la ndeplinirea obiectivelor POS Mediu este nesemnificativ, fie este insuficient pregtit i necesit o revizuire considerabil. Criteriile de selectie pentru fiecare etapa sunt urmatoarele: 1. Admisibilitate Criterii: Conformarea formal cu toate cerinele specifice formulate n ghidul solicitantului: - Cererea de finanare trebuie s fie complet, toate anexele ataate (conform instruciunilor specifice din Ghidul solicitantului) - Alte aspecte administrative termen, numr de exemplare, semntur persoan autorizat, tampil etc. trebuie s fie conforme cu prevederile din Ghidul solicitantului Sistem de notare: DA/NU 2. Eligibilitate Criterii: a) Eligibilitatea solicitantului - Solicitantul face parte din categoria de beneficiari menionat n POS Mediu, respectiv n ghidul solicitantului (corespunztor fiecrei axe prioritare)

13

- Solicitantul ndeplinete toate criteriile de natur instituional, legal i financiar conform prevederilor din Ghidul solicitantului b) Eligibilitatea proiectului - Scopul asistenei - proiectul se ncadreaz n categoriile de operaiuni/activiti menionate n POS Mediu, corespunztor fiecrei axe prioritare - Perioada de implementare a proiectului este cuprins ntre 01.01.2007 i 31.12.2015 - Proiectul ndeplinete toate condiiile specifice menionate n ghidul solicitantului, dup caz (arie de acoperire, populaie, valoare minim etc.) - Proiectul respect legislaia n domeniul egalitii de anse, dezvoltrii durabile, achiziiilor publice, informrii i publicitii i ajutorului de stat (politici europene) - Proiectul pentru care se solicit finanare din POS Mediu nu a mai beneficiat de finanare din fonduri publice (evitarea dublei finanri) - Proiectul respect prevederile legislaiei naionale referitoare la eligibilitatea cheltuielilor - Terenurile aferente investiiilor POS Mediu sunt, dup caz, n proprietatea/ posesia autoritilor publice sau sunt accesibile n scopul realizrii proiectului Sistem de notare: DA/NU 3. Evaluarea relevanei i maturitii Criterii: - Relevana proiectului - reflectat n contribuia la ndeplinirea obiectivelor POS Mediu i concordana cu strategia naional i/sau regional relevant i, dup caz, la ndeplinirea angajamentelor din Tratatul de Aderare pentru sectorul respectiv (impact de mediu, populaie beneficiar, arie de acoperire, conformare cu legislaia comunitar de mediu etc.) - Maturitatea proiectului - reflectat n calitatea propunerii tehnico-financiare (definirea clar a obiectivelor i activitilor proiectului, strategie/plan de achiziii, plan financiar, avize/acorduri/autorizaii, strategie de implementare a proiectului etc.) Sistem de notare : Scor 1-10, pentru calificare sunt necesare min.6 puncte

14

CAPITOLUL 4 - DOCUMENTATIA NECESARA FINANTARII PROIECTELOR MAJORE (sectoarele ap, deeuri, termoficare, inundaii) Not: Descrierea de mai jos se refer n special la sectorul de ap datorit complexitii proiectelor din acest sector, dar documente similare se solicit pentru toate proiectele de infrastructur. Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra informatiilor esentiale care trebuie incluse in dosarul Aplicatiei in vederea finantarii din POS Mediu. Pregatirea unei asemenea documentatii dureaza intre 6 si 12 luni, functie de calitatea/cantitatea datelor si a logisticii disponibile necesare unui proiect de o asemenea anvergura, cat si de situatiile specifice inalnite in cazul elaborarii unor astfel de proiecte (in special aspecte institutionale, politice) ce pot incetini, in unele cazuri, elaborarea proiectului. Documentatia este foarte cuprinzatoare, gradul de dezvoltare a acesteia fiind insa stabilit de la caz la caz. Calitatea Aplicatiei este esentiala pentru aprobarea unui astfel de proiect; informatia trebuie sa fie clara, iar rezultatele previzionate trebuie sa fie dovedite si justificate. Dupa ce un proiect a fost identificat ca prioritar pentru finantare, pregtirea aplicaiei (finanata din fonduri proprii sau printr-o Asisten Tehnic) consta in elaborarea urmtoarelor studii: 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 Master plan Studiul de fezabilitate Analiza economico-financiar Analiza instituional Evaluarea impactului asupra mediului Formularul de aplicatie Alte acorduri i autorizaii Planul de achizitii si documentele de licitatie

15

In capitolele urmatoare, se va detalia continutul fiecarui studiu (luand ca exemplu, elaborarea unei Aplicatii pentru un proiect, in sectorul de apa/apa uzata). 4.1 MASTER PLANUL (MP)

Scopul elaborarii Master Planului este de a evalua situatia existenta, de a identifica necesarul de investitii si de a le ierarhiza. Prioritizarea componentelor de investiii n programe pe termen mediu si lung trebuie argumentat. Proiectul de infrastructur trebuie s includ acele componente care reprezint o prioritate imediat pentru protecia mediului i care contribuie la creterea eficienei n administrarea serviciilor publice (Ex. Msuri precum reabilitarea reelelor de ap pentru reducerea pierderilor sau nlocuirea echipamentelor energofage trebuie abordate cu prioritate, acestea avnd impact direct asupra generrii veniturilor viitoare i asupra unui management eficient al serviciilor de ap). De asemenea, trebuie sa se tina cont de msura in care populaia poate suporta costul investiiilor precum si de capacitatea locala de implementare a acestora. Primul pas in elaborarea MP il constituie colectarea informatiilor referitoare la planurile actuale de urbanism, datele socio-economice si alte informatii de baza ce privesc grupurile tinta ale proiectului, inclusiv informatii privind activitatile locale industriale si comerciale si perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung. Daca nu este disponibil nici un plan urbanistic de dezvoltare pentru aglomerarile din aria proiectului, in baza contactelor si discutiilor cu autoritatile locale, se va face o estimare a tendintelor de dezvoltare urbana la nivel regional/judetean pentru o perioada de 20 de ani. Datele socio-economice (inclusiv informatiile referitoare la venitul/familie, media cheltuielilor pentru bunurile de baza, consumul de apa/persoana/zi, etc) trebuie obtinute din surse locale si verificate prin esantionare. Trebuie sa se faca o evaluare si o descriere a serviciilor actuale de apa/apa uzata. Cand se face analiza critica a informatiilor disponibile este necesar un punct de vedere independent si impartial. Revizuirea si trecerea in revista a datelor analizate poate fi suplimentata de cercetari, studii, analiza si masuratori in zonele in care lipsesc informatii vitale, tinand cont de tendintele actuale privind reducerea consumului de apa si a descarcarilor de ape uzate. Pentru sistemul de apa potabila este necesara investigarea si evaluarea sistemului actual si a nevoilor viitoare, incluzand in MP cel putin urmatoarele date:

Sistemele si facilitatile existente incluzand lucrarile la sursele de apa, statiile de tratare a apei, aductiune, pompare, inmagazinare si sistemul de distributie. Ar trebui facuta o prezentare schematica a acestora (harta); Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii, eficientei energetice, performantei, reparaiilor, metodelelor de ntreinere, infiltraiilor/pierderilor, vrstei si calitatatii materialelor si echipamentelor (staii 16

de tratare, conducte, vane, pompe, etc.), capacitate suficienta/dimensionarea corecta sau nu a acestora, blocaje. Prezentarea si evaluarea inregistrarilor de scurgeri si incidentelor nregistrate si a politicii de reparaii/detectare a acestora;

Modul actual si viitor de operare a reelei de apa. Pe baza unei evaluri hidraulice (msurtori pe teren) a debitelor si presiunii in sistemul primar de distribuie trebuie prezentat modul de inter-corelare a principalelor componente ale sistemului (aductiune, pompare, nmagazinare, distribuie (presiunea pe zone) si detectate schimbarile de sectiune si alte problemele importante; Standardele de calitate (ce investitie este necesara pentru atingerea standardelor de tratare ale Directivelor UE relevante?); Viabilitatea proiectului (ce analize si investitii se recomanda pentru asigurarea viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?); Consumul de apa pentru tipuri reprezentative de consumatori (contorizati/necontorizati), evaluarea pe termen scurt a consumului real de apa (citirea zilnica timp de aproximativ o luna a contorului unei gospodarii), verificarea rezultatelor citirilor la marii consumatori; Rata pierderilor specifice si impartirea acestora pe categorii principale; estimarea pierderilor inevitabile; Calcularea exacta a balantei de apa cu defalcarea datelor intrate in sistem in consum autorizat (facturat si nefacturat) si pierderi de apa cuprinzand pierderile aparente (consum neautorizat, erorile de masurare) si pierderile reale (scurgeri in diferite puncte ale sistemului).

Pentru sistemul apelor uzate, este necesara investigarea si evaluarea sistemului actual de colectare a apelor uzate, incluzand cel putin urmatoarele date:

Sistemele si facilitatile existente din zona deservita incluzand, lungimea, diametrul si tipul sistemelor principale de apa uzata, separate sau combinate, statiile de pompare, punctele de deversare si canalele deversoarele pluviale, localizarea producatorilor majori de ape uzate (industrie); schema sistemului actual de canalizare (harta); trebuie facute de asemenea verificari in punctele cheie ale retelei de canalizare pentru identificarea infiltratiilor in sistem; Efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apelor uzate tratate si netratate si ale deversarii namolurilor in apele emisarilor, in cazul descarcarilor directe in apele de suprafata si/sau in apele subterane in cazul descarcarilor pe paturile de uscare sau in mediu; analiza si verificarea rezultatelor probelor de apa prelevate din diferite puncte ale sistemului de canalizare;

17

Componentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii, eficientei energetice, performantei, situatiei reparatiilor, fiabilitate, sigurantei, metodelor de intretinere, infiltratiilor, gradului de uzare, vechimii si calitatatii materialelor si echipamentelor (conducte, vane, pompe, etc.); Modul de exploatare a retelelor de canalizare. Pe baza evaluarii hidraulice (masuratori pe teren) a debitelor in sistemul primar de colectare centralizate si evaluate interactiunile componentelor majore ale sistemului (aductiune, pompare, inmagazinare) si detectate schimbarile de sectiune si alte probleme intalnite in sistem; Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea viabilitatii proiectului prin reducerea costurilor de operare?).

Pentru apele uzate industriale se vor investiga, evalua si descrie, urmatoarele:

Cantitatea si tipul acestora, gradul de preepurare, cadrul legal si institutional (ex. intelegeri existente intre agentii industriali si municipalitate/compania de apa cu privire la deversarea si epurarea apelor uzate industriale); Facilitatile existente de epurare a apelor reziduale, inclusiv prelucrarea si depozitarea namolurilor: tipul de proces, capacitatea, debitul, conformitatea din punct de vedere a tehnologiei utilizate, eficienta tratarii, metodele de intretinere, dificultatile, schimbarile de sectiune si calitatea materialelor si echipamentelor; Conformarea cu standardele de calitate si cu regulamentele aplicabile (ce investitii sunt necesare pentru conformarea cu standardele Directivelor UE relevante?); Viabilitatea proiectului (ce investigatii si investitii se recomanda pentru asigurarea viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operare?); Analiza privind incarcarile si caracteristicile apelor industriale trebuie sa cuprinda un studiu al mecanismelor actuale de autorizare si impunere a conditiilor deversarii apelor uzate in reteaua de canalizare, in vederea unui bun management al riscului (evitand producerea unor incidente, ca deversari de substante toxice ce pot afecta si produce pagube in procesul de operare al Statiei de Epurare a Apelor Uzate). Trebuie avuta in vedere conformarea cu Directiva 96/61/EC IPPC, privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, cu referire la poluarea cauzata de marile instalatii industriale.

In cazul in care datele necesare nu sunt disponibile, nu sunt sigure sau sunt insuficiente, se vor face investigatii/prospectiuni suplimentare (colectarea, analiza si inregistrarea rezultatelor unor probe de apa/apa uzata; studii topografice; prospectiuni geologice foraje, studii geo-tehnice). Urmatoarea etapa o constituie stabilirea indicatorilor de proiectare (design) de baza. Acesti parametri trebuie sa includa cel putin: tendintele consumului de apa 18

pentru consumatorii casnici, industriali si comerciali, rata de elasticitate a consumului pentru variatia tarifului, rata de elasticitate a consumului pentru variatia veniturilor, standardele de calitate si cantitate ce trebuie realizate in fiecare an tinta, debitul maxim si mediu pentru alimentarea cu apa, rata de acoperire pentru serviciile publice de apa si apa uzata, venitul mediu pe gospodarie, numarul mediu de persoane pe gospodarie, rata discountului, debitul apelor uzate industriale si menajere, valoarea medie si maxima a debitelor uscate si ude ale apelor uzate, infiltrarea in stratul de apa freatica, cantitatea totala a influentului in Statiile de Epurare ale Apelor Uzate, cantitatea totala a influentului apelor uzate industriale in Statiile de Epurare ale Apelor Uzate, incarcarea totala cu BOD (apa industriala si menajera), etc. Valorile propuse pentru anii tinta trebuie prezentate intr-un tabel ; valorile trebuie insotite de justificari solide. O atentie speciala trebuie acordata presupunerilor referitoare la cererea de apa (nivelul actual si viitor atat pentru apa menajera cat si industriala). Dezvoltarea modelului macro-suportabilitatii, trebuie sa acopere o perioada de 20 de ani. Evaluarea macro-suportabilitatii consta in comparatia intre capacitatea maxima a contributiei posibile a comunitatii beneficiare si costul total al programului de investitii (costurile de capital si costurile de operare si intretinere) ajustata cu granturile disponibile. Costurile totale actualizate, ale oricarui program propus (cum vor rezulta din Master Plan) adaugate oricaror alte angajamente financiare (credite) ale aceleiasi comunitati, pentru imbunatatirea serviciilor de apa/apa uzata, trebuie sa ramana sub pragul definit prin capacitatea maxima a potentialei contributii actualizate, peste perioada determinata de analiza (20 ani). Capacitatea maxima a potentialei contributii a comunitatii beneficiare, se va estima pe baza mediei cheltuielilor lunare pentru serviciile de apa menajera facturate, care nu ar trebui sa depaseasca 3.5% din venitul lunar mediu pe gospodarie (pentru populatia rezidenta), pe intreaga perioada a analizei, plus contributia altor categorii de consumatori (industriali, comerciali). Rata macro-suportabilitatii este definita ca raportul intre capacitatea maxima a contributiei posibile reduse si costurile totale reduse ale programului, asa cum au fost propuse in Master Plan. Pentru a putea calcula aceasta rata, va trebui elaborat un model matematic in format Excel pentru diferite limite ale programului de investitii, modificand valoarea si defalcarea investitiilor si a altor costuri aferente, in perioada de elaborare a designului. Determinarea investitiilor prioritare pentru a fi incluse in prima etapa a Master Planului. Sistemul de apa/apa uzata propus pentru finantare UE ar trebui sa fie o prima etapa dintr-un program etapizat de investitii pe termen lung cu scopul de a se conforma complet cu Directivele CE relevante. Prima etapa (numita proiect) in implementarea unui Master Plan va include masurile prioritare ce au un impact pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor furnizate si asupra mediului inconjurator. Programul de investitii trebuie sa tina seama de perioadele de tranzitie pentru indeplinirea cerintelor Directivelor relevante, indicate in Planul Local de Actiune pentru Implementarea Aquis-ului Comunitar elaborat de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, pentru fiecare judet.

19

Scopul elaborarii Master Planului este de a identifica si clasifica, in ordinea prioritatilor, necesitatile si investitiile, astfel incat sa respecte la cel mai mic cost conformarea deplina cu Directivele EC, luand in considerare suportabilitatea investitiilor de catre populatie cat si capacitatea locala de implementare a proiectului. Ar putea presupune iterarea, inclusiv redimensionarea si/sau amanarea realizarii investitiilor pana cand se va obtine o rata acceptabila a suportabilitatii. Master Planul trebuie sa cuprinda doua componente: serviciile de alimentare cu apa si serviciile de canalizare (inclusiv colectarea si tratamentul). Pentru ambele componente, diferite alternative tehnice de elaborare se vor elabora si compara. Acestea includ (dar nu se limiteaza aici) utilizarea surselor de apa, procesele de tratare (atat pentru apa cat si pentru apa uzata), locatiile statiilor, schema retelelor, etc. Avand in vedere cel mai mic cost si cea mai eficienta solutie pentru apele uzate care respecta sau depasesc standardele minime ale Directivelor UE de mediu, trebuie sa se studieze pre-fezabilitatea unui sistem combinat bazat pe dispunerea rezervoarelor septice in acele zone ale proiectului cu o densitate mica apopulatiei, impreuna cu o retea de canalizare si tratare sanitara in alte sectoarele, in functie de conditiile geologice si de obligativitatea protectiei surselor de apa. In analizarea solutiilor posibile, se vor examina mijloacele si costurile de curatire regulata si intretinere a rezervoarelor septice si tratamentul si depozitarea namolurilor ce urmeaza a fi colectate. Master Planul se va realiza la nivel judetean/regional. Evaluarea macro-suportabilitatii si pre-fezabilitatea proiectului. Trebuie evaluata pre-fezabilitatea proiectului. Criteriul ratei macro-suportabilitatii, aranjamentele institutionale si capacitatea financiara a operatorului trebuie sa fie luate in calcul in proiectul propus. Daca o alternativa a proiectului nu este acceptabila sub aspectul macro-suportabilitatii, aceasta trebuie re-evaluata corespunzator, tinand cont si de alte criterii. 4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) Studiul de Fezabilitate se va concentra pe investitiile incluse in Master Plan si care corespunde proiectului ce urmeaza a fi propus pentru finantare europeana. Pe baza MP, in cadrul Studiului de Fezabilitate ar trebui sa se reia definirea proiectului, sa se elaboreze proiectarea preliminara si specificatiile tehnice comparand diferite alternative, pentru a garanta ca a fost aleasa cea mai buna solutie din punct de vedere a criteriului cost-beneficiu. Studiile tehnice de reabilitare sau constructie de noi facilitati trebuie elaborate in conformitate cu standardele prevazute in Directivele CE si cu legislatia romaneasca in vigoare. Unde este cazul, ar trebui propuse solutii flexibile pentru a putea extinde sau imbunatati in viitor noile facilitati. Toate masurile propuse, trebuie sa ia in considerare perioadele de tranzitie pentru implementarea Directivelor UE pentru sectorul de mediu. Pentru a justifica investitiile propuse, trebuie aratat ca acestea coincid cu nevoile sectorului de apa/apa uzata, de extindere si dezvoltare pe termen lung. 20

Trebuie avut in vedere ca garantarea co-finantarii este acordata de Comisia Europeana in concordanta cu standardele directivelor europene. In ceea ce priveste statia de epurare, proiectul trebuie sa ia in considerare ca tot teritoriul Romaniei a fost desemnat prin OG.352/2005, ca zona sensibila. Studiul de fezabilitate trebuie pregatit in concordanta cu cerintele Comisiei Europene, a diverselor institutii financiare si legislatiei romanesti (CO 1013/873/2001, Legea 273/2006, HG 9/2007, HG 28/2008). In elaborarea studiului de fezabilitate, pentru sistemul de alimentare cu apa, se vor lua in considerare urmatoarele: evaluarea deficientelor inregistrate in sistemul de alimentare cu apa; evaluarea optiunilor pentru crearea unui sistem de inregistrari care corespunde nevoilor pe termen lung, incluzand evaluarea dezvoltarii unui sistem de date si cartografiere digitala in retea precum si costurile estimate pentru acestea; analizarea costurilor/beneficiilor legate de instalarea unui sistem SCADA, determinarea facilitatilor care sunt necesare si costul acestora, prepararea programului de implementare si costul estimate. evaluarea costului a unui model mathematic a unui sistem hidraulic pentru a fi folosit in analizarea, operarea si dezvoltarea sistemului. Simularea matematica a sistemului de alimentare cu apa este necesara pentru: a) evaluarea imbunatatirilor necesare, modificarea si extinderea performantelor sistemului ; b) proiectarea noilor facilitati ale sistemului de alimentare cu apa ; c) instruirea personalului tehnic, responsabil cu operarea; d) stabilirea regulilor de operare si a controlului automat precum si a sistemelor de comanda. - stabilirea caracteristicilor viitoarei retele (incluzand si reteaua existenta) pentru anii tinta 2006, 2011, 2018, 2026 precum si evaluarea facilitatilor de masurare a debitelor, zonelor de presiune etc. - analiza pierderilor in sistemul de alimentare cu apa, in retele de transmisie, rezervoare, statii de pompare, retele de distributie si in punctele de racordare. Astfel, programul de actiune pentru reducerea pierderilor va fi bazat pe aceasta analiza. Daca este necesar, se va intocmi un program si se va estima costul aferent, pentru dotarea si instruirea cu echipamente de detectare a scurgerilor ; - in contextul reabilitarii, modernizarii si extinderii sistemului de distributie, se va revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei de apa incluzand sisteme de alimentare, retelele de transmisie, rezervoare, statii de pompare, etc. ; - determinarea lucrarilor investitiei si pregatirea in detaliu a costurilor estimate in euro pentru programul de investitii propus; - furnizarea unui program de implementare pe componente.

21

Pentru sistemul de apa uzata, se vor lua in considerare urmatoarele : evaluarea efluentului industrial care ar trebui pre-tratat inainte de a se evacua in reteaua de colectare ; in contextul reabilitarii, modernizarii, extinderii sistemului de colectare se va revizui locatia, marimea si regimul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei de canalizare, incluzand posibili interceptori, colectori, statii de pompare, statii de epurare, tratare si depozitare a namolului, etc. o evaluare mai detaliata decat in stadiul de pre-fezabilitate, a proceselor alternative de epurare, incluzand costurile de procesare, operare, de capital, aspecte ale costurilor de intretinere si recomandarea variantei optime. evaluarea optiunilor pentru tratarea si depozitarea namolului ; O importanta deosebita trebuie sa-i fie acordata acestui capitol al studiului, in corelare cu selectarea procesului de tratare si studiul evaluarii impactului asupra mediului. Optiuni precum reciclarea sunt incurajate de Directiva Consiliului European 86/278/EEC (legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 referitoare la depozitarea namolului), dar si alte alternative trebuie luate in calcul. Costuri importante sunt alocate acestui aspect. determinarea lucrarilor pe componente si prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro pentru programul de investitii recomandat.

Estimarile de cost - prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro, pentru proiectele propuse. Estimarea costurilor trebuie sa se faca in detaliu, sa fie divizata pe componente ale proiectului, trebuie sa fie sustinuta de ipoteze si bazata pe cifre in detaliu, astfel incat sa permita o analiza detaliata. Estimarile trebuie raportate la un an de baza si trebuie sa indice costurile locale si pe cele provenite din finantarea externa, taxele locale, proiectarea, supervizarea, costurile legale si de administrare asociate proiectului, taxele consultantului si subventiile in caz de crestere a preturilor si alte riscuri. - prezentarea in detaliu a costurilor de planificare, proiectare si supervizare a constructiei, a costurilor de operare si intretinere precum si a celor de management. Se vor da detalii despre variatiile previzionate ale costurilor de operare si intretinere (estimarile anuale si bazele de calcul). - furnizarea a unui program de cheltuieli estimate, anual, pentru fiecare proiect. Data platilor trebuie sa corespunda cu data scadentei. Programul trebuie divizat astfel incat sa reiasa cerintele pentru componentele majore ale proiectelor si trebuie corelat cu programul estimat de lucrari. Recuperarea costurilor Se va pregati un studiu al tarifului plecand de la structura tarifului actual ; de asemenea se va recomanda un program de modificare a tarifului pentru fiecare proiect avand obiectivul de a maximiza venitul si suportabilitatea serviciilor adecvate pentru toate categoriile de venit.

22

Tariful trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa acopere toate costurile de operare si intretinere ale investitiilor propuse si a altor investitii din perioada de proiectare cat si plata ratelor daca sunt prevazute imprumuturi ; - sa fie acceptabil si suportabil de catre populatie ; - sa reprezinte un stimulent in promovarea conservarii apei. Structura tarifului industrial, a celui commercial cat si a celui casnic trebuie sa fie diferita. Ghidurile internationale in ceea ce priveste nivelul de suportabilitate (factura lunara pentru serviciile de apa si apa uzata sa reprezinte mai putin de 4% din venitul mediu lunar pe gospodarie) cat si comparatiile cu alte orase din Romania trebuiesc luate in considerare. Ca parte din pregatirea proiectului, se va elabora un raport privind evacuarile de ape uzate industriale. Acest raport va include cel putin urmatoarele aspecte : Consideratii introductive (introducere, obiective, mod de abordare si metodologie, cadrul legal privind evacuarile de ape uzate industriale); Verificari ale evacuarilor (analizarea unitatilor poluatoare, colectarea de date, debitele si incarcarile apelor uzate (situatia curenta si prognoze); Statii de pre-epurare a apelor uzate ale agentilor industriale (descriere, evaluare); Evaluarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale asupra statiei de epurare a apelor uzate; Propunere pentru managementul si monitorizarea evacuarilor de ape uzate; Concluzii si recomandari. In plus, va fi elaborat un plan de actiune care vizeaza reducerea/controlul evacuarilor de ape uzate, care va contine actiuni si responsabilitati pe termen scurt si mediu. Raportul si planul trebuie elaborate luandu-se in considerare urmatoarele obiective: Apele uzate industriale trebuie pre-epurate in mod corespunzator, in conformitate cu Directivele europene si cu legislatia romaneasca, si/sau valorificate, daca este cazul; Pre-epurarea trebuie sa fie monitorizata si controlata de catre autoritatile de mediu competente ; Incarcarea efluentului industrial nu afecteaza tehnologia statiilor de epurare a apelor uzate; Se vor introduce taxe corespunzatoare de ape uzate pentru industriile poluatoare, pe baza cantitatii si calitatii efluentului produs si a costului de epurare. Consultantul trebuie sa pregateasca tot in cadrul unui proiect ce implica o statie de epurare a apelor uzate un studiu privind strategia de eliminare a namolului . 23

Acestui studiu trebuie sa i se acorde o importanta deosebita, fiind strans corelat cu studiul de impact asupra mediului. Traseele de eliminare si evacuarea finala nu sunt definite, dar se incurajeaza optiuni precum reciclarea prin Directiva 86/278/EEC (Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind eliminarea namolului), totodata alte optiuni necesitand a fi studiate. Costurile de eliminare definesc si limiteaza optiunile de epurare ce ar putea fi luate in considerare. Costurile asociate acestui aspect sunt semnificative. Este necesar sa se pregateasca o strategie durabila de eliminare a namolului in concordanta cu Directivele europene, precum si cu alte proiecte de deseuri derulate in zona. 4.3 Analiza economico-financiar (AEF)

Analiza Financiara reflecta viabilitatea financiara a proiectului, capacitatea de generare a veniturilor si nevoia de asistenta a granturilor. Analiza trebuie sa demonstreze capacitatea de suportabilitate a proiectului prin determinarea veniturilor si costurilor acestuia, indicatorii financiari precum valoarea actuala neta si rata interna de rentabilitate. Vor trebui revizuite tarifele, studiile socio-economice, gradului de suportabilitate a costurilor si necesitatea definirii fazelor programului de investiii in cadrul MP, analiza cost-beneficiu si structura financiara a proiectului. O analiza a necesarului financiar trebuie fcuta pentru stabilirea grantului. Analiza financiara Cerintele minime pentru asistenta UE prevad ca toate proiectele trebuie sa fie sustenabile pe durata vietii economice va trebui sa existe un flux de venituri suficient ca sa acopere costurile de operare si intretinere. Un al doilea aspect de importanta majora al analizei financiare este estimarea nivelului de subventii care este cerut pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar. Ratiunea finantarii din fonduri UE, sub forma de grant, este aceea ca proiectele de infrastructura nu pot sa acopere intregul cost de investitii si costurile de operare si intretinere din veniturile viitoare. Viitorul flux de venituri trebuie, cel putin, sa acopere costurile anuale de operare dar poate de asemenea sa acopere unele parti din costurile de capital ale noii investitii, in sensul ca fluxul de venituri poate rambursa un credit de la o banca sau de la o alta institutie finantatoare. Cu toate acestea, un anumit procentaj al costurilor de capital este posibil sa nu poata fi acoperit din veniturile viitoare si va necesita subventii pentru a face proiectul viabil financiar pe durata vietii sale. Acest element al costului va fi suportat prin fonduri UE. Pentru estimarea necesarului de asistenta UE este necesara constructia unui model financiar pentru intreaga viata economica a proiectului (de obicei 20 25 ani) care poate fi folosit ca baza pentru analiza fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a estima valoarea actualizata a veniturilor viitoare nete (ex.: venitul din care se 24

scade costul de operare si intretinere) care poate fi comparata cu valoarea actualizata a costului de capital. In tarile din Europa Centrala, in situatia actuala, se asteapta ca valoarea prezenta a venitului sa fie mai mica decat costul de capital. Aceasta diferenta, sau deficit financiar, reprezinta suma subventiilor acordate prin fonduri UE sau alte surse care este necesara pentru a face un proiect viabil din punct de vedere financiar. Fondurile UE reprezinta un procent substantial din deficitul de finantare in general de pana la 80% pentru proiectele finantate din FEDR si 85% pentru proiectele finantate prin FC. Estimarea nivelului subventiilor implica elaborarea unui model financiar care sa acopere durata economica de viata a proiectului (de obice 20 de ani) ce va putea fi folosit ca baza pentru o analiza a fluxului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a estima valorea viitoarelor venituri nete (venituri mai maici datorate costurilor de operare si intretinere) prin comparatie cu valorea costurilor de capital. In circumstantele actuale, in tarile din Europa Centrala, se preconizeaza ca valoarea actuala a veniturilor va fi mai mica decat costurile de capital. Diferenta (financing gap), reprezinta suma subventiilor acordate de catre UE, ce este necesara pentru a face un proiect viabil financiar. Modelul financiar trebuie sa contina toate elementele de cost, costul de capital si toate costurile asociate pentru operare si intretinere (detaliile tehnice ale proiectului si evaluarea costurilor investitiei propuse vor furniza o baza buna pentru valoarea costului de capital ce va fi utilizat in modelul financiar). Toate costurile necesare pentru realizarea proiectului trebuie sa fie incluse (studii de fezabilitate, achizitionarea terenului, design si studii de inginerie, constructie, echipament etc.). Aceste costuri trebuie sa fie inregistrate in anul in care apar si pot include costuri (precum achizitionarea terenului) care nu sunt eligibile pentru finantare EU. Taxe precum TVA trebuie sa fie incluse doar daca ele sunt nerecuperabile si sunt costuri reale pentru institutia care realizeaza investitia. Un aspect foarte important este ca amortizarea nu este considerata un cost de capital si nu ar trebui inclusa in analiza fluxului de numerar (o componenta pentru amortizare poate fi inclusa in tarif pentru a permite inlocuirea obiectivului la un moment dat in viitor). Costurile asociate serviciului dobanzii nu trebuie sa fie incluse ca si costuri de operare. Pentru a evita folosirea diferitelor masuri de reducere a inflaiei pentru diferite variabile, modelul trebuie estimat in termeni reali. Aceasta nu inseamna ca anumite variabile trebuie sa ramana fixate la nivelul valorii din anul 1. De exemplu, se poate estima ca veniturile reale in tara vizata vor creste in termeni reali peste durata de viata a proiectului si acest aspect trebuie reflectat in model. Trebuie explicat motivul pentru alegerea ratei de actualizare care este folosita in model. De asemenea, daca modelul trebuie sa fie estimat in termeni reali, rata de actualizare trebuie sa fie cea reala si nu rata de actualizare nominala. Rata de actualizare de 5% mentionata in ghidul Comisiei Europene a fost prevazuta pentru programele Fondului Structural in Europa de vest intr-un anumit moment si aceasta

25

rata de actualizare nu trebuie in mod automat aplicata in tara in care proiectul va fi implementat. In conformitate cu principiul poluatorul plateste precum si din necesitatea de a furniza grantul minim pentru a face un proiect viabil financiar, este recomandat ca aceste nivele de tarif sa creasca pe perioada de implementare a proiectului. Exista limite de suportabilitate bine stabilite care fixeaza o limita superioara a nivelului tarifului ca un procent din venitul pe familie (maxim 3.5% din venitul familiei pentru alimentarea cu apa si epurarea apei uzate, la un consum de 100l/persoana/zi, si 1,5% pentru colectarea si tratarea deseurilor municipale). Exista, de asemenea, limite anuale de crestere procentuala a tarifelor suportabile pentru populatie. Pentru a evalua suportabilitatea investitiei de catre populatie, trebuie sa se calculeze rata de suportabilitate a tarifului (media cheltuielilor pentru serviciul furnizat, in comparatie cu media venitului pe familie) si sa discute suportabilitatea tarifelor industriale si casnice preconizate. Pentru a face un studiu eficient, trebuie sa se ia in calcul date socio-economice importante pentru operatiunile curente si viitoare (colectate in prima faza a proiectului MP), de exemplu, planurile urbanistice de dezvoltare propuse pentru a justifica diverse scenarii functie de evolutia populatiei, necesare pentru a estima cererea viitoare de servicii municipale, veniturile si dimensiunile gospodariilor, numarul membrilor activi, media cheltuielilor pentru procurarea produselor strict necesare etc. Trebuie avut in vedere faptul ca echilibrarea dimensiunii investitiei, pe de o parte, si necesitatea cresterii tarifelor, pe de alta parte, vor conduce probabil la o conditionare reciproca. Modelul financiar trebuie utilizat pentru a determina o politica adecvata de ajustare a tarifului care sa asigure viabilitatea financiara a intreprinderii, sa dea suficienta incredere institutiilor financiare care asigura imprumutul si sa asigure ca tarifele raman in limite suportabile si ca aceaste cresteri tarifale au limite acceptabile in fiecare an. Conceptul de suportabilitate a tarifelor pentru gospodarii se refera la venitul mediu pe gospodarie. Trebuie sa se determine modul in care fiecare schimbare in politica tarifara va afecta veniturile gospodariilor pentru diferite nivele de venit, in mod special acele gospodarii din categoria celor cu venituri mai scazute. Trebuie de asemenea sa se analizeze impactul oricror tipuri de subvenii sociale pentru categoriile sociale cu venituri sczute (ex.: tarife difereniate in funcie de venituri, subvenii pentru categoriile sociale cu venit sczut etc.). Principiul poluatorul pltete trebuie de asemenea aplicat agenilor industriali pentru epurarea apei uzate in cadrul Staiilor de Tratare a Apelor Uzate (SEAU). Tariful se va stabili lund in considerare ncrcarea hidraulica, biologica si cu nmol a efluentului si costul aferent tratrii acestora in SEAU. Toate aceste cerine specifice (viabilitate, sustenabilitate pentru populatie si pentru autoritatile responsabile de implementarea proiectului, determinarea grantului ISPA 26

necesar) trebuie integrate in modelul financiar. Rezultatele analizei nu pot fi prezente folosind un singur indicator (rata financiara interna de rentabilitate) si concluziile pot impune folosirea mai multor indicatori (rata financiara interna de rentabilitate, valoarea neta actuala, sustenabilitatea exprimata ca procent al venitului gospodriilor pentru o anumita rata a grantului UE). Trebuie sa se ajung la o concluzie in legtura cu rata grantului UE care trebuie sa aiba o valoare suficienta pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar si in acelasi timp sa ramana in limite suportabile pentru populatie (inclusiv pentru categoriile cu venituri sczute) si pentru bugetul operatorului de utilitati. Trebuie discutat modul de interpretare al indicatorilor rezultati in urma modelul financiar si de ipotezele cheie. Modelul trebuie sa estimeze grantul necesar pentru a face valoarea neta actuala (VNA), egala sau putin mai mare dect zero plecnd de la premiza ca la nivelul grantul la care VNP este zero, fluxul de numerar net al operatorului de utilitati nu va genera nici pierderi nici surplus si acesta va putea fi considerat nivelul optim al grantului. Modelul trebuie sa includ o analiza de senzitivitate: consultantul va identifica variabilele cheie la care situaia financiara a operatorului de utilitatitati devine sensibila. Un set de scenarii trebuie sa fie prezentat pentru a putea testa sensibilitatea proiectului la schimbarea ipotezelor cheie, scond in evidenta aceste variabile. Evaluarea performantelor operatorului. Viabilitatea financiara a operatorului (cel care va implemeta proiectul) va fi demonstrata prin proiectii financiare peste durata de viata a proiectului. Acestea ar trebui sa se axeze pe fluxul de numerar (cu ajutorul modelului financiar) dar in acelasi timp ar trebui sa includa si bilantul contabil si previzionarile contului de profit si pierdere. Performanta financiara a acestuia trebuie comparata cu performanta altor operatori aflati in situatii similare. Analiza economica Impactul economic al proiectului trebuie descris, cat de mult posibil, in termeni cantitativi. Beneficiile economice, mpreuna cu cele sociale, de mediu si din punct de vedere al sanatatii generate de proiect, trebuie descrise, iar beneficiarii proiectului trebuiesc identificai. Daca este posibil sa se cuantifice toate costurile si beneficiile relevante, atunci rezultatele analizei trebuie prezentate folosind indicatori acceptai cum sunt rata economica interna de rentabilitate, valoarea neta actuala si rata costbeneficiu. Este recunoscut ca este extrem de dificil sa se cuantifice toate beneficiile economice ale unui proiect de infrastructura de mediu, in special cnd proiectul este doar o parte dintr-o investiie generala mult mai mare. In astfel de cazuri, trebuie elaborate alte tipuri de analize cuantificate cum sunt analiza multi-criteriala sau analiza costeficienta.

27

O analiza cost-eficienta pleac de la premisa ca obiectivul oricrui proiect finantat prin fonduri UE, este sa ating, cel puin standardele stabilite in Directivele de mediu relevante. Conformarea cu Directivele UE trebuie realizata in perioadele de tranzitie deja negociate cu UE. In majoritatea cazurilor este de asteptat ca prima etapa de investitii prevazuta in MP sa nu asigure conformarea totala cu aceste Directive. Este in general cazul in care aceste analize comparative fac parte din studiul de fezabilitate al proiectului care determina soluia optima pentru atingerea obiectivelor. Astfel, pe baza acestor analize, trebuie sa se demonstreze ca optiunea tehnica aleasa este cea mai avantajoasa din punct de vedere cost-beneficiu, pentru a asigura ca standardele atinse in urma implementarii investitiei sunt, cel puin, cele menionate in Directivele UE si in legislaia naionala relevanta. Pentru a demonstra ca optiunea tehnica aleasa pentru implemetarea proiectului este cea mai avantajoasa pot fi de asemenea folosite comparaiile de cost cu proiecte similare. 4.4 Analiza instituional (AI)

Scopul Analizei Institutionale este de a asigura ca acel cadru institutional in vigoare este adecvat si suficient de pregatit pentru implementarea proiectului si pentru operarea corespunzatoare a infrastructurii ce urmeaza a se realiza cu fonduri europene. La nivel local, o atentie deosbita ar trebui acordata definirii structurilor de cooperare intre autoritatile locale in scopul pregatirii si implementarii proiectului, de exemplu, stabilirea acordului de asociere intre diverse autoritati locale, reorganizarea operatorilor de apa intr-unul singur. Pe masura ce numarul municipalitatilor scade, apare nevoia de a regrupa operatorii de apa/canal existenti, care au un statut legal si obiecte de activitate diferite, in vederea realizarii ecomomiilor la scara si a asigurarii unor proiecte viabile si durabile. Consultantul, in cadrul acestei sarcini, va revizui urmatoarele aspecte ce ar fi trebuit reflectate in documentatia anterioara: 1. Revizuirea situatiei curente, implicit a organizarii serviciilor publice de apa/canal in aria de deservire a proiectului, inclusiv orice restructurare deja decisa (chiar daca nu si implementata); analiza competentelor manageriale si operationale, descrierea regimului de proprietate a facilitatilor de apa; starea serviciilor de apa, notiuni generale de operare si mentenanta; aranjamente contractuale si obligatii; mecanisme de stabilire a tarifelor; analiza financiara a registrelor de contabilitate ; evaluarea resurselor umane. 2. Revizuirea Planului de actiune in vigoare in vederea intaririi capacitatii institutionale; identificarea modificarilor necesare in vederea asigurarii minimului de cerinte in termeni de capacitate institutionala si viabilitate financiara. 3. Revizuirea aspectelor reprezentative care ar putea impiedica pregatirea, evaluarea si aprobarea aplicatiilor pentru finantare din fonduri europene. Se va pregati un proiect de acord de asociere pentru acele localitati care au intentia de a se asocia in vederea derularii unui proiect regional, precum si un proiect de contract de operare/concesiune in vederea infiintarii operatorului regional unic, utilizand modelele puse la dispozitie de AM POS Mediu. 28

Inaintea pregatirii contractului, autoritatile locale trebuie sa semneze acordul de asociere pentru infiintarea operatorului regional si pentru cofinantarea investitiilor. In unele cazuri, din analiza institutionala ar putea reiesi ca este mai bine sa functioneze un operator privat in urma investitiei. Daca este cazul, se vor face recomandari pentru cel mai adecvat contract de operare (de exemplu un contract de tipul Constructie si Operare, etc). Trebuie sa se identifice necesitatea unei reforme, a intaririi capacitatii institutionale si sa propuna solutii pentru viitoarea gestionare a sistemului (organizare, forta de munca necesara, echipamente necesare, cerinte referitoare la operare si intretinere). Ca o concluzie, se va evalua in ce masura cadrul institutional este adecvat si conform cu cerintele UE in domeniu si in ce masura va fi operational pentru faza de implementare a proiectului. Rezultatele analizei institutionale vor fi integrate in analiza economico-financiara a fiecarei aplicatii. 4.5 Evaluarea impactului asupra mediului (EIM)

Toate aplicaiile pentru asistenta din partea UE trebuie sa includ o Evaluare a Impactului asupra Mediului conform prevederilor Directivei Consiliului 85/337/EEC, amendata de 97/11/EC - Directiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului. Agentiile Locale de Protectie a Mediului trebuie sa stabileasc daca investiiile planificate cad sub incidenta Anexei I sau a Anexei II a Directivei EIA. De asemenea, acestea vor determina gradul si modalitatea de consultare asupra publicului, astfel: daca respectiva consultare a fost facuta pe baza unui studiu de impact asupra mediului corespunzator, incluzand un sumar non-tehnic concis dar informativ modul in care, continutul studiului de impact si rezultatele consultarii publicului au fost luate in considerare la emiterea acordului de mediu de catre autoritatea responsabila. In timpul procesului de consultare a publicului trebuie solicitate recomandari din partea Organizatiilor Non-Guvernamentale interesate. Daca autoritatile competente de mediu decid ca trebuie realizata Evaluarea Impactului asupra Mediului (in cazul proiectelor care se incadreaza in Anexa II a Directivei EIA) sau acestea decid ca nu este necesara realizarea evaluarii, motivele care au dus la aceste concluzii trebuie explicate in aplicatie. Daca Evaluarea Impactului asupra Mediului a fost realizata conform prevederilor Directivei atunci acordul emis de autoritatea de mediu competenta trebuie inclus in aplicatie impreuna cu documentele justificative. Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie, de asemenea, sa ia in considerare prevederile Directivei Consiliului European 97/11.03.1997, amendata de Directiva 85/337/EEC privind protectia mediului, cat si prevederile legislatiei romanesti DG 918/2002, OM 860/2002 (amendat prin OM 210/2004), OM 863/2002 si OM 29

864/2002. In concordanta cu prevederile legislatiei romanesti in vigoare, studiul de impact asupra mediului trebuie realizat de catre o firma romaneasca autorizata. 4.6 Formularul de aplicatie

Sursa informatiilor necesare pentru pregtirea formularului standard de aplicatie este in mare masura aceeasi cu cea a informatiilor colectate la inceputul proiectului, iar pregatirea formularului reprezinta, de fapt, punerea impreuna a informatiilor colectate, in forma solicitata. Pentru proiectele majore se va utiliza formularul de Aplicatie din Anexa XXI a Regulamentului Comisiei Nr. 1828/2006 care stabileste reguli de implementare pentru Regulamentului Consiliului Nr. 1083/2006 i a Regulamentului Nr.1080/2006. 4.7 Alte acorduri i autorizaii necesare pentru buna derulare a proiectului trebuie obtinute inca din faza de pregatire a documentatiei. 4.8 Planul de achizitii si documentele de licitatie

Dupa ce conceptul (solutia tehnica), costurile, durata lucrarilor si obiectivele fiecarui proiect au fost clar stabilite si definite in etapele anterioare ale proiectului, se va elabora un plan de achizitii care va asigura ca proiectul va fi implementat in maniera cea mai rapida si eficienta. Diferitii finantatori ai proiectului pot avea diferite reguli de contractare. Pentru asigurarea unei implementari fara dificultati a proiectului, se va lua in considerare inca din fazele de inceput ale proiectului, modul in care sa organizeze si sa grupeze diferitele componente in contracte. Documentele de licitatie se vor pregati pe paza planului de achizitii propus si vor fi baza contractelor de implementare ale viitoarelor proiecte. Documentele de licitatie trebuie sa respecte regulile de achizitie aplicabile pentru Fondul de Coeziune. Comisia Europeana nu impune un numar de contracte ca fiind cel mai potrivit. Consultantul angajat sa faca aceste studii va recomanda forma de contract care este cea mai potrivita pentru proiect (de ex., daca contractele vor fi conform FIDIC Rosu proiectare-Constructie, FIDIC Galben - Constructie). Comisia poate agrea deopotriva proceduri de licitatii deschise sau restranse; se recomanda procedura optima tinand seama de circumstantele proiectului. Daca se considera necesar, se vor pregati Termeni de Referinta (Caietul de Sarcini) pentru orice asistenta tehnica considerata necesara pentru finalizarea pregatirii proiectului. De exemplu, daca proiectul se va imparti in doua faze de implementare, consultantul va pregati termenii de referinta pentru asistenta tehnica necesara pregatirii celei de a doua faze a proiectului. Pentru Contractele de Servicii, trebuie sa se pregateasca Termenii de Referinta pentru Asistenta Tehnica, Managementul si Supervizarea contractului pentru proiectele selectate. Acestia trebuie elaborati in stricta corelare cu mecanismul de 30

implementare decis de catre beneficiarul proiectului si institutiile de finantare. De asemenea vor acoperi orice actiuni relevante cerute prin eventualele conditionalitati din Memorandumul de Finantare sau decizii, precum si pregtirea documentelor de licitatie. Daca este cazul, contractul de servicii va include pregtirea documentelor de licitatie pentru contractarea unui operator printr-un Parteneriat Public Privat. Pentru Contractele de Lucrari, o etapa foarte importanta este pregatirea proiectului (design-ul) atat la nivel conceptual (schita proiectului) cat si detaliat (detaliile de executie), in functie de arhitectura sistemului si planul de achizitii pentru fiecare proiect. Lucrarile pot fi licitate si contractate fie folosind abordarea ProiectareConstructie (FIDIC Galben) sau Constructie (FIDIC Galben). Conditiile contractuale de tipul Proiectare-Constructie care necesita pregtirea proiectarii conceptuale, se folosesc pentru Statiile de Tratare a Apelor Uzate, pe cand conditiile contractuale de tipul Constructie care necesita pregtirea proiectarii detaliate, se folosesc pentru retelele de canalizare si alte lucrari definite care necesita redimensionari. Pentru contractele de tipul Proiectare-Constructie, trebuie pregatite Cerintele Angajatorului pe baza proiectarii concepuale si stabilite conditiile de baza ce trebuie indeplinite de catre ofertanti. Cerintele trebuie sa fie clare si concise, inclusive cele referitoare la garantiile de performanta, teste in timpul si dupa terminarea lucrarilor, instruire, etc. De asemenea trebuie sa se faca referire la proiectarea conceptuala a statiei, care apoi formeaza baza pentru pregtirea ofertei si defineste cum pot fi presentate solutii alternative. Cerintele Angajatorului trebuie sa indice clar informatia ce trebuie transmisa de catre ofertanti ca parte a propunerii lor tehnice (in mod special elementele privind abordarea proiectarii), precum si gradul de libertate pe care ofertantii il pot avea in abordarea lor. Documentele de licitatie trebuie sa includa urmatoarele sectiuni: 1. Instructiunile pentru ofertanti 2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice) 3. Cerintele Angajatorului 4. Programul 5. Desenele Pentru lucrarile ce vor fi executate pe baza conditiilor contractuale Constructie dincolo de proiectarea conceptuala trebuie solicitata elaborarea detaliilor de executie rezultate intr-un deviz, specificatii tehnice, etc. Documentele de licitatie trebuie sa includa urmatoarele sectiuni: 1. Instructiunile pentru ofertanti 2. Contractul (Conditii Generale & Conditii Specifice) 3. Cerintele Angajatorului 4. Devizul 5. Desenele

31

CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR Fondurile Structurale functioneaz pe principiul rambursrii cheltuielilor eligibile efectuate de ctre Beneficiar. Obligaiile Beneficiarului i AM referitor la pli sunt detaliate n coninutul Contractului de Finanare. Prefinanarea Beneficiarul va putea solicita prefinanarea dac sunt respectate prevederile O.G. nr. 29/2007 - privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanrii i a cofinanrii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul Naional de Dezvoltare, n bugetul instituiilor implicate n gestionarea instrumentelor structurale i utilizarea acestora pentru obiectivul convergen, aprobat prin Legea nr. 249/2007 ct i prevederile Ordinului nr.911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G. nr.29/2007. Prefinanarea se va acorda integral sau n trane, la solicitarea Beneficiarului, n procent de max.15% din valoarea eligibil a Contractului de Finanare ncheiat ntre AM i Beneficiar. Prefinanarea acordat Beneficiarului poate fi utilizat pentru plata ctre operatorul economic a cheltuielilor eligibile din facturile de avans aferente achiziiilor realizate n cadrul proiectului, n baza documentelor justificative, conform prevederilor legale. Recuperarea prefinanrii se va efectua ncepnd cu prima Cerere de Rambursare, astfel nct suma aferent prefinanrii din instrumente structurale i/sau din sumele de la bugetul de stat s se recupereze integral nainte de ultima Cerere de Rambursare. Rambursarea cheltuielilor Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizeaz numai dup efectuarea plilor de Beneficiar ctre executanii de lucrri/furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii. n scopul rambursrii cheltuielilor eligibile, Beneficiarul va ntocmi i transmite la Organismul Intermediar Cereri de Rambursare n funcie de previziunile fluxurilor de numerar lunare/trimestriale. Cheltuielile eligibile vor fi rambursate doar dac Beneficiarul respect prevederile legislaiei naionale i comunitare, cele din Contractul de Finanare i ndeplinete condiiile privind evidena contabil. Dup efectuarea de ctre OI i AM a verificrilor administrative, tehnice si financiare ale Dosarului Cererii de Rambursare (Cerere de Rambursare i documente suport), AM va autoriza la plat doar cheltuielile eligibile solicitate de ctre beneficiar. AM va transmite la ACP suma cheltuielilor eligibile autorizate la plat pentru fiecare Cerere de Rambursare. ACP are rolul de a certifica i efectua plile. ACP va transfera n contul Beneficiarului suma aferent cheltuielilor eligibile. 32

CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII PROIECTELOR

6.1 Introducere Pentru ca fondurile FSC sa fie absorbite in totalitate, trebuie sa existe un portofoliu consistent de proiecte bine pregatite din punct de vedere tehnic si institutional. Asigurarea calitatii proiectelor incepe de la stadiul elaborarii documentelor care insotesc aplicatia de finantare. AM va realiza o evaluare a calitatii proiectelor primite, inainte de a le transmite spre aprobare Comisiei Europene. Fazele urmatoare privesc implementarea, cu accent pe etapa de licitare (a se acorda atentie deosebita asigurarii calitatii documentelor de licitatie), contractarea si implementarea la timp a proiectelor, astfel incat sa se asigure ca obiectivele si beneficiiile socio-economice pe termen mediu, identificate in analiza socio-economica, sunt realizate. Verificarea informatiilor continute in formularul de aplicatie si in documentele insotitoare trebuie sa acopere toate aspectele strategic, economic si financiar, tehnic si administrativ care determina maturitatea proiectului. Aceasta verificare trebuie sa se efectueze la toate nivelurile de competenta, iar completarea in totalitate a aplicatiei trebuie sa reprezinte o pre-conditie pentru evaluarea ulterioara a documentelor. Pe parcursul acestui proces, trebuie abordate toate elementele critice ce pot pune in pericol implementarea proiectului, cum ar fi : evaluarea impactului asupra mediului, achizitia de terenuri, necesarul de cofinantare cofinantare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii informatiilor privind legislatia europeana care sta la baza aplicatiilor. De asemenea, trebuie efectuata si o verificare privind consistenta si coerenta informatiilor, precum si a surselor de date. Beneficiarii trebuie sa transmita aplicatiile atunci cand proiectele sunt mature si cand sunt capabili sa asigure conformarea proiectului cu cerintele din regulamentele comunitare. Cel mai porivit moment pentru aceasta ar trebui sa fie cel in care sunt pregatiti pentru licitare, dupa ce s-au clarificat toate aspectele privind cofinantarea si dupa ce s-au creat conditiile necesare pentru implementarea durabila a proiectelor. 6.2 Cadrul de asigurare a calitatii Scopul asigurarii calitatii este de a evalua aplicatiile intr-o perioada de timp rezonabila. Asigurarea calitatii presupune urmatoarele etape :

33

(1) Identificarea proiectelor in functie de necesitatile la nivel national, regional si local: elaborarea proiectelor obiective, rezultate si activitati ce urmeaza a fi derulate in scopul implementarii acquis-ului comunitar. (2) Selectia proiectelor care sunt conforme cu POS Mediu si care contribuie la implementarea politicilor comunitare de mediu : aplicarea unui sistem national de selectie impartial care asigura conformarea cu Regulamentul General FSC nr 1083/2006 si cu Regulamentul privind FC nr 1084/2006. (3) Pregatirea aplicatiei in vederea transmiterea spre aprobare la AM/CE: stabilirea detaliilor privind proiectul pe baza studiilor de fezabilitate, a analizei costbeneficiu, a evalurii impactului asupra mediului si pe baza verificarii altor factori care asigura implementarea eficienta a proiectului, precum si conformarea cu acquis-ul de mediu. (4) Evaluarea documentelor continute in aplicatie in vederea conformarii cu standardele UE si pentru transmiterea spre aprobare la AM/CE : examinarea riguroasa a obiectivelor, a rezultatelor estimate, a activitatilor si a mijloacelor ce vor fi utilizate, precum si a masurilor de prevenire a riscului, astfel incat sa se asigure implementarea eficienta a proiectelor. 6.3 Aspecte principale privind calitatea aplicatiilor Aplicatiile de buna calitate implica responsabilitatea deplina a tuturor actorilor implicati in gestionarea proicetului, precum si o atitudine pro-activa din partea potentialilor beneficiari/aplicanti. In vederea asigurarii calitatii si a transparentei procesului, sistemul de management al proiectului trebuie sa cuprinda urmatoare functii, a caror indeplinire conduce la realizarea unor aplicatii de calitate pentru a fi transmise la AM/CE spre aprobare : 6.3.1 Identificarea din timp a proiectelor Strategia si procesul de identificare a proiectelor trebuie pregatite cu mult timp inainte si trebuie sa aiba la baza studii care reflecta in mod realist nevoile existente la nivel national. Este esentiala in aceasta etapa o atitudine pro-activa, reflectata in planificarea cu grija a elaborarii strategiei, a implementarii sale si in determinarea potentialelor riscuri si a masurilor de prevenire ce trebuie intreprinse. 6.3.2. Selectia din timp a proiectelor In scopul asigurarii transparentei si a implementarii instrumentelor comunitare, selectia proiectelor prioritare presupune aplicarea unui sistem national de selectie impartial care sa se axeze atat pe prioritatile UE, cat si pe cele nationale. 34

Criteriile de selectie se bazeaza pe aspecte privind capacitatea tehnica, financiara si administrativa, precum si aspecte strategice si de mediu. Trebuie clarificate si aspecte referitoare la suportabilitatea populatiei si la aplicarea principiului poluatorul plateste , aspecte ce au un puternic impact asupra politicii publice. Autoritatile nationale trebuie sa asigure ca aplicatiile pregatite la nivel local sunt conforme cu politicile publice si cu planificarile stabilite. Pentru implementarea eficienta a strategiilor si pentru absorbtia in totalitate a fondurilor alocate, trebuie pregatit un numar suficient de proiecte. Acest lucru este valabil si pentru situatia in care unele propuneri sunt respinse din diverse motive si trebuie sa existe cateva proiecte de rezerva. 6.3.3 De asemenea, trebuie sa existe si planuri multi-anuale financiare si de implementare a proiectelor in vederea angajarii fondurilor europene. Asemenea planuri trebuie sa aiba in vedere si capacitatea administrativa si financiara a aplicantilor necesara pentru a juca un rol activ pe tot parcursul ciclului de viata al proiectului. Implementarea acestor planuri trebuie sa permita o anumita flexibilitate si sa asigure un management eficient al riscurilor. Acestea ar trebui sa reflecte in mod clar modul in care se asigura pre-finantarea proiectelor, astfel incat sa se evite dificultatile pe care le implica fluxul platilor. 6.3.4 Pregatirea documentelor proiectului In vederea asigurarii unor planuri de implementare realiste pentru proiectele mature, trebuie acordata o atentie speciala diverselor studii sau altor documente ce stau la baza proiectelor. Daca este necesar, se poate utiliza si asistenta tehnica pentru asigurarea calitatii proiectelor. Studii de fezabilitate si studii pregatitoare Asigurarea calitatii trebuie sa includa si analiza diverselor alternative, astfel incat sa se opteze pentru solutia optima. Achizitia de terenuri Atunci cand in cadrul unui proiect se pune si problema achizitiei de terenuri, acest proces trebuie planificat cu grija, acordandu-se o atentie speciala impactului pe care-l poate avea asupra activitatilor de pregatire a proiectelor. Pentru implementarea la timp si pentru a evita impactul regulilor n+3/n+2, achizitia terenurilor trebuie sa fie

35

finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la Autoritatea de Management. Analiza cost-beneficiu si analiza financiara Toate aplicatiile trebuie sa contina si o analiza financiara, o analiza cost/beneficiu, ori alte analize de natura economica, precum o analiza a eficientei costurilor sau o analiza multi-criteriala. Evaluarea impactului Desi informatiile privind posibilul impact al respectivelor proiecte asupra mediului sunt consistente, exista riscuri care ar putea afecta dezvoltare si implementarea proiectului. Aceste riscuri sunt legate, de cele mai multe ori, de activitatile de consultare a publicului. In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza ca aplicatiile nu sunt complete, este esential sa existe o planificare eficienta a masurilor de prevenire inca din primele faze ale procesului de pregatire a proiectului. Aceasta presupune ca procesul de evaluare a impactului asupra mediului (cu accent pe consultarea publicului) sa fie finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la AM/CE. Planul financiar si aspectele de co-finantare Planul financiar multi-anual, ce trebuie prezentat impreuna cu aplicatia, trebuie sa se bazeze pe o estimare realista a cheltuielilor pe care le implica proiectul. Angajamentul de finantare din FSC se va baza pe acest plan financiar. In vederea evitarii respingerii proiectelor din cauza lipsei resurselor financiare si/sau a garantiilor de stat (acolo unde este necesar), trebuie efectuata in avans o analiza a capacitatii de cofinantare si a posibilitatilor de cofinantare. Statul beneficiar trebuie sa garanteze ca toate aspectele de cofinantare care cad in sarcina sa sunt reglementate inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare. In aplicatie trebuie sa se explice foarte clar care sunt sursele de cofinantare in vedere evitarii dificultatilor ce ar putea aparea ca urmare a fluxului de plati pe parcursul implementarii. O atentie deosebita ar trebui acordata faptului ca platile in avans sunt concepute ca o singura plata de 20% din fondurile alocate atunci cand se adopta decizia de finantare si dupa semnarea contractelor referitoare la achizitiile publice. Aspecte operationale si de implementare Pentru a garanta ca proiectul va fi implementat in mod eficient de catre personal cu experienta, trebuie stabilita la nivelul beneficiarului o Unitate de Implementare a Proiectului. Aceasta UIP trebuie sa fie operationala pentru a incepe activitatea de pregatire a proiectului. In plus, in aceasta faza trebuie avute in vedere aspectele

36

operationale si de implementare. Aceasta ar trebui sa ofere o garantie in ceea ce priveste respectarea calendarului de implementare fizica. 6.3.5 Verificarea documentelor continute in aplicatie In vederea conformarii cu cerintele CE, verificarea unei aplicatii trebuie sa includa si o examinare riguroasa a obiectivelor, rezultatelor estimate, activitatilor desfasurate si a masurilor de prevenire a riscurilor. 6.3.6 Analiza capacitatii institutionale existente In vederea garantarii unei calitati crescute a proiectelor, Statul Beneficiar trebuie sa-si analizeze capacitatea institutionala existenta, la toate nivelurile de competenta, acordand o atentie speciala urmatoarelor aspecte: definirea, alocarea si separarea responsabilitatilor, alocarea corespunzatoare a resurselor (timp, resurse umane si financiare), ghiduri pentru promotorii de proiecte, punerea la dispozitie a instrumentelor adecvate in vederea eficientizarii operatiunilor, informare si publicitate, capacitate de cofinantare. Pornind de la premisa ca au fost avuti in vedere toti factorii care contribuie la asigurarea unei calitati crescute a proiectelor, transmiterea din timp la AM/CE a aplicatiilor in vederea aprobarii reprezinta un factor de succes aditional.

37

CAPITOLUL 7 ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA PROIECTELOR 7.1 Introducere In sensul prezentului ghid, prin evaluare se intelege analiza formala a costurilor si beneficiilor proiectului, utilizata pentru a justifica propunerea de proiect. Acest material reprezinta un indrumar pentru personalul din cadrul AM si OI implicat in evaluarea proiectelor ce urmeaza a fi finantate in cadrul POS Mediu (Axele Prioritare 1,2,3 si 5). Personalul implicat in evaluare trebuie sa se familiarizeze cu acest ghid destinat aplicantilor si sa-l utilizeze in evaluarea aplicatiilor, in vederea elaborarii de recomandari privind proiectele ce ar trebui finantate in cadrul POS Mediu. 7.2 Scop 7.2.2 Scopul evaluarii Evaluarea proiectelor reprezinta o conditie pentru a ne asigura ca aplicatiile indeplinesc criteriile si cerintele stabilite in Regulamentele FSC, in decizia CE si in POS Mediu, precum si ca beneficiile proiectului sunt maxime pentru aria de acoperire a acestuia. De asemenea, o evaluare eficienta reprezinta si o protectie impotriva fraudei. Evaluarea trebuie, in primul rand, sa asigure ca : - doar acele proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor din POS Mediu pot fi finantate ; - beneficiile proiectelor sunt comparativ mai mari decat costurile implicate; - exista o anumita transparenta in ceea ce priveste procesul de selectie. Un aspect important al evaluarii consta in anticiparea cheltuielilor si beneficiilor pe care le poate aduce un proiect, cheltuieli si beneficii exprimate, de regula, in costuri si rezultate. Monitorizarea performantelor unui proiect va fi dificila, dar nu imposibila, daca aceste costuri si rezultate nu sunt clar specificate. Registrele de proiect pot constitui obiectul unei misiuni de audit in cadrul careia se poate solicita o evidenta clara a evaluarii. Daca o evaluare detaliata este necesara inainte de luarea unei decizii, in momentul primirii aplicatiilor se impune totusi o selectie primara a acestora. Aceasta va permite eliminarea acelor aplicatii care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate si, de asemenea, va impiedica finantarea acelorasi operatiuni din mai multe fonduri. Acest ghid stabilste principiile de evaluare si bunele practici ce trebuie avute in vedere.

38

7.3 Verificarea initiala a unei aplicatii 7.3.1 Principalele criterii de eligibilitate si selectie Pe baza deciziei CE si a POS Mediu, Comitetul de Monitorizare va stabili criteriile detaliate pe care trebuie sa le indeplineasca proiectele pentru a fi finantate in cadrul POS Mediu. Astfel, proiectele trebuie: a) sa indeplineasca criteriile de eligibilitate de baza, inclusiv regulile detaliate de implementare a Regulamentului FSC si cele privind ajutorul de stat ; b) sa se incadreze in obiectivele stabilite in POS Mediu ; c) sa se incadreze in perioada de timp stabilita (2007 2015) ; d) sa corespunda uneia sau mai multor operatiuni definite in cadrul POS Mediu ; e) sa contribuie la satisfacerea nevoilor sociale, de mediu sau de piata ; f) sa fie viabile din punct de vedere financiar ; g) sa demonstreze necesitatea de a fi finantate din fonduri publice ; h) sa fie bine gestionate sa existe capacitate de implementare corespunzatoare ; i) sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor alocate ; j) sa asigure beneficii pentru economia regionala ; k) sa contribuie la realizarea obiectivelor orizontale ; 7.3.2 Procesul de evaluare Comitetul de Monitorizare are rolul de a asigura ca fondurile UE sunt utilizate in mod eficient. Procedura de evaluare se va derula, in principiu, conform urmatoarelor etape: a) Aplicatia: aplicatiile se pot primi continuu sau pot fi transmise in anumite perioade ale anului. AM/Organismele intermediare vor primi aplicatiile si le vor verifica din punctul de vedere al eligibilitatii, precum si din punct de vedere formal, pentru a se asigura ca aplicatia este completa si contine toata documentatia necesara. Aceste aspecte sunt detaliate in ghidurile solicitantului. b) Gradul de evaluare este stabilit pentru fiecare axa prioritara in parte. c) Evaluarea detaliata privind compatibilitatea cu obiectivele POS Mediu este realizata de catre AM in primii 2 ani ai perioadei de programare si va fi delegate OI-urilor incepand din al treilea an al perioadei de programare (probabil 2009). Totusi, daca exista vreun aspect ce trebuie abordat, va fi consultata directia de specialitate din cadrul MMDD. In orice caz, si institutiile publice interesate vor fi consultate in ceea ce priveste compatibilitatea cu politica de guvernare, iar opiniile acestora vor fi luate in considerare. d) Aprobarea proiectelor este realizata de catre AM; in acest sens, se va emite o decizie de finantare, iar AM va semna cu beneficiarii un contract de finantare. 7.3.3 Activitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eligibilitate Eligibilitatea trebuie verificata pentru fiecare aplicatie in parte. Proiectele ce nu trebuie finantate sunt acelea care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate. 39

7.3.4 Costuri eligibile Regulamentul General nr. 1083/2006 prevede la art. 56 condiiile generale pe care trebuie s le ndeplineasc cheltuielile efectuate de ctre beneficiari pentru a fi eligibile pentru finanare din contribuia din fondurile comunitare. H.G. nr. 759/2007 stabilete regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor la nivel naional, aa cum prevede Regulamentul General nr. 1083/2006 la art. 56 alin. 4. Ordinul Comun al MMDD i MEF nr. 1453/2007 pentru aprobarea listei cheltuielilor eligibile efectuate n cadrul proiectelor finanate n cadrul Programului Operaional Sectorial de Mediu 2007-2013 stabilete lista cheltuielilor eligibile pe fiecare ax prioritar a POS Mediu. 7.4 Evaluarea aplicatiilor eligibile 7.4.1. Informatii solicitate Este important ca toate informatiile relevante din cadrul unei propuneri de proiect sa fie inregistrate intr-o baza de date. De asemenea, este important ca deciziile luate in timpul procesului de evaluare sa fie foarte clare. Vor fi utilizate fise standard (check list-uri) care acopera toate criteriile si in care se vor arata motivele de acceptare sau de respingere. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aplicantul Este necesar ca aplicantul insusi sa faca o descriere si o evaluare clara a proiectului. Aplicantul nu trebuie doar sa furnizeze detalii privind proiectul, ci trebuie sa si justifice propunerea. Daca nu sunt furnizate informatii de acest gen, AM/OI le va solicita aplicantului. Pana la primirea acestor informatii, aplicatia nu poate fi aprobata. Exista cateva documente care pot fi utilizate in acest sens rapoarte ale consultantilor, planuri de afaceri, registre de contabilitate. In cazul proiectelor generatoare de venituri, este necesar un plan de afaceri detaliat. Atunci cand se evalueaza eligibilitatea unei ONG, vor fi solicitate informatii privind scopul acesteia, actul normativ in baza caruia s-a realizat asocierea, etc. O evaluare eficienta si in timp util presupune obtinerea de informatii clare si relevante din partea aplicantului. Solicitarea acestor informatii inca de la inceput faciliteaza procesul si impiedica intarzierile. Din aplicatie si din informatiile aditionale trebuie sa reiasa ca toate conditiile de obtinere a finantarii au fost indeplinite. In caz contrar, AM/OI va trebui sa se asigure ca aceste informatii sunt obtinute pe parcursul evaluarii. 40

Proiectul trebuie sa demonstreze ca se conformeaza cu regulile privind achizitiile publice si publicitatea. Atunci cand se realizeaza o evaluare preliminara a aplicatiei, aplicantul trebuie sa furnizeze un sumar al acesteia. 7.4.2 Gradul/nivelul de evaluare Toate aplicatiile trebuie verificate pentru a se asigura ca proiectele indeplinesc criteriile de selectie din POS Mediu. AM POS Mediu va decide ce informatii/documente sunt necesare pentru fiecare caz in parte. Cu toate acestea, gradul de evaluare are la baza o combinatie de diversi factori : a) Tipul de organizatie : se vor primi aplicatii de la o gama larga de organizatii. Pe de-o parte, beneficiarii proiectelor ISPA care au deja experienta vasta in domeniu vor putea furniza rapoarte ale consultantilor care sa fie luate in considerare si vor fi viabili. Multe dintre detaliile pe care ei le vor furniza vor fi luate in considerare. Pe de alta parte, ONG-urile pot furniza o mica parte din aceste informatii; de aceea, se va face o analiza mai severa a aplicatiei. b) Tipul de proiect : in unele proiecte pot exista evaluari simple ale costurilor si beneficiilor ; de aceea, in cazul acestora nu se solicita foarte multe informatii suplimentare. Totusi, proiectele complexe pot include si detalii privind situatia in care se depasesc costurile estimate si perioarede realizare a unei activitati in cadrul lor. c) Marimea asistentei (grantului) : desi exista aceleasi principii care se aplica proiectelor mari, cat si celor mici, in general gradul de evaluare trebuie sa reflecte finantare in cazul riscului. 7.4.3 Asistenta financiara disponibila Asistena este asigurat sub form de grant. Grantul nu va fi acordat nainte de identificarea necesitilor i va fi n orice caz acordat dup ce cheltuiala este efectuat. Sumele vor fi n mod normal pltite la intervale de trei luni de la data la care este aprobat un proiect i rmne la latitudinea CE s reduc aceast perioad. Nivelul grantului acordat de UE este in functie de concluziile analizei economicofinanciare si depinde de rata de cofinantare stabilita prin POS Mediu pentru fiecare axa prioritara in parte. Modalitatea de calcul a grantului se face conform documentului Comisiei Europene Ghid cu privire la metodologia de realizare a analizei cost/beneficiu (http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/sf2000_en.htm). n toate situaiile, nivelul grantului va trebui s fie evaluat pe baza costurilor eligibile ale proiectului i a costului total. Sumele reprezentnd co-finanarea de ex. finanarea asigurat din alte surse dect Fondurile Structurale n funcie de care se stabilete nivelul grantului vor trebui s fie stabilite pe baza eligibilitii participanilor la proiect. 41

7.4.4.Vizite Vizitele la faa locului sunt necesare n vederea verificrii aplicaiei i ajut la prevenirea erorilor i apariia neregulilor. n unele cazuri, cum ar fi proiectele de lucrri majore, de exemplu, este necesar efectuarea unei vizite pe teren prin care s se asigure verificarea lucrrilor propuse. ntlnirile pot fi de asemenea utile n msura n care pot reduce durata evalurii. Informaiile pot fi obinute n mod rapid, iar n cazul n care capacitile aplicantului sunt considerate ca fiind importante, poate fi realizat o analiz rapid. 7.4.5 Adiionalitatea Proiectului Cerina privind adiionalitatea financiar se refer la faptul c grantul trebuie s asigure finanare suplimentar a unor msuri sprijinite n prealabil sau aflate n desfurare i asigur ca rezultatul general al grantului s fie finanarea activitii generale suplimentare. Evaluarea proiectului nu implic alte evaluri ulterioare n ceea ce privete adiionalitatea financiar. Totusi, o parte important din evaluarea proiectului o reprezint faptul c fiecare dintre proiecte necesit finanare prin intermediul unui grant pentru a putea fi dezvoltate. Criteriul adiionalitii Se va acorda sprijin pentru realizarea proiectelor numai n cazul n care activitatea se realizeaz n totalitate, pe scar larg sau mai devreme dect a fost stabilit iniial prin finanare din Fondurile Structurale. n aceste cazuri, pot fi considerate ca adiionale numai beneficiile majore. Pentru fiecare proiect n parte trebuie s existe o justificare clar a adiionalitii. De exemplu, autoritile locale vor trebui s demonstreze faptul c anumite proiecte nu reprezint prioriti ale planului de investiii. Organizaiile care nu aparin sectorului public vor trebui s demonstreze c nu dein suficiente fonduri. n toate cazurile, motivele pentru care este acceptat cererea privind adiionalitatea, trebuie s fie nregistrate. Adiionalitatea la nceputul unui proiect Aplicarea principiului adiionalitii se face n mai mic msur n cazul n care un proiect a nceput nainte de a fi aprobat. n aceast situaie, AM va trebui s evalueze n mod riguros dac adiionalitatea este avuta in vedere. n plus fa de necesitatea de justificare a cererii de adiionalitate, aplicantul va trebui de asemenea s explice clar motivul pentru care proiectul a nceput nainte de primirea grantului. Proiectele finalizate nu sunt considerate ca adiionale din moment ce grantul nu afecteaz rezultatele acestora. Singurele excepii de la aceste reguli privind adiionalitatea pot fi reprezentate de acele proiecte considerate la nceputul programului pentru Obiectivul

42

1, ale cror costuri din perioada ianuarie 2007 i nceputul programului, pot fi considerate eligibile. 7.4.6. Ajutorul de stat Ajutoarele de stat se refer n general la ajutoare primite din partea statului sau asigurate, n mod indirect prin resurse de stat. Ajutorul poate fi de mai multe feluri, dei ajutorul destinat investiiilor este acordat n general sub form de granturi sau mprumuturi. n situaiile n care proiectul care se autofinaneaz asigur beneficii subsidiare sectorului privat (de ex. Asigurarea serviciilor de consultan la un cost redus), asistena financiar asigurat prin intermediul proiectului va trebui s fie acordat n conformitate cu regulile CE privind Ajutorul de Stat. Dac nu exist elemente de subsidiaritate (de ex. dac serviciile de consultan au fost furnizate la preurile pieei), nu va fi cazul pentru acordarea ajutorului de stat. Dac aplicantul este o organizaie aparinnd sectorului public, va fi responsabilitatea acesteia de a se asigura c sunt respectate regulile acordrii Ajutorului de Stat. n situaia n care este implicat un aplicant care nu face parte din sectorul public, responsabilitatea va reveni biroului sau departamentului guvernamental implicat. n ambele cazuri, Secretariatul trebuie s se asigure c aplicantul cunoate aceste cerine. Schemele privind ajutorul de stat necesit notificarea prealabil i aprobarea de ctre Comisie, cu excepia cazurilor n care cad sub incidena regulilor de minimis. Printre acestea ajutorul de pn la 200,000 Euro pentru un anumit tip de cheltuieli ntr-o perioad de 3 ani - sau schemele care se limiteaz la asemenea sume de ajutor nu necesit notificare ctre Comisie. Sectoarele n care sunt aplicate restriciile sectoriale ale Comisiei sunt excluse. Ajutoarele pentru exporturi sunt de asemenea excluse. 7.4.7 Asistenta financiara minim necesara O data ce aditionalitatea a fost stabilita, asistenta financiara trebuie sa reprezinte minimul necesar pentru inceperea derularii proiectului. Va fi luata in considerare si finantarea care nu constituie grant, precum si venitul pe care-l poate genera proiectul, daca exista vreunul. Autoritatile romane trebuie sa garanteze ca se aplica aranjamentele de cofinantare a proiectului. De asemenea, trebuie oferite garantii ca bugetul de stat va interveni in situatia in care apar dificultati legate de cofinantarea locala. Aplicatia trebuie sa contina si o analiza financiara detaliata, din care sa rezulte viabilitatea financiara a proiectului si prin care sa se justifice asistenta financiara solicitata.

43

7.4.8 Viabilitate Viabilitatea proiectului i a aplicantului nceperii evalurii. trebuie avute n vedere n momentul

Msura n care viabilitatea organizaional va fi luat n considerare va depinde de organizaiile implicate. O autoritate local sau alt organism subvenionat de guvern poate fi presupus viabil. Totui, organizaiile mici independente pot avea o viabilitate ndoielnic. Acolo unde viabilitatea organizaiei este pus la ndoial, trebuie cerute copii ale celor mai recente nregistrri anuale care s acopere cel puin 2 ani. Trebuie cerute nregistrrile auditate, dac exist, dar sunt acceptate i nregistrrile de management. Dac o organizaie nu este obligat de lege s tina registre anuale complete, AM/OI va trebui s se bazeze pe informaia pe care organizaia o poate oferi. Atunci cnd o organizaie cu viabilitate ndoielnic are garanie din partea altei organizaii, grantul trebuie s depind de confirmarea garaniei. Acest fapt trebuie verificat n timpul evalurii sau ca o condiie de plat a grantului. Dac aplicantul nu are experien, rezultatele estimate trebuie analizate amnunit. Viabilitatea proiectului va depinde de disponibilitatea surselor financiare pentru acoperirea costurilor proiectului. Aplicantul va trebui s demonstreze existena asistentei financiare nonEU. Dovada existenei acestor fonduri (altele dect veniturile generate de proiect) trebuie s fie disponibil n timpul evalurii. Totui, dac aceasta depinde de acordul pentru finanarea ntregului proiect, prevederea existenei dovezilor privind alte fonduri disponibile trebuie s figureze ca i condiie pentru acordarea grantului n ofert. Previziunile referitoare la costuri i venituri trebuie verificate pentru a ne asigura ca ele sunt realiste. Ofertele ferme de costuri sunt, desigur, mai de ncredere dect estimrile aproximative, ele artnd abordarea profesionist a aplicantului. Totui, ofertele sunt si ele variabile, iar cerinele detaliate ale proiectului se pot schimba. Atunci cnd viabilitatea depinde de veniturile generate de proiect, acurateea evalurii de pia va trebui analizat n mod particular. n mod normal ar fi prudent ca aplicantul s includ n cerinele financiare estimate, un provizion pentru depirea costurilor poteniale sau obinerea de venituri sub ateptri. 7.4.9 Eficiena Este important ca proiectele selectate s obin asisten sa fie cele care ofer cel mai bun raport cost/beneficiu. 7.4.10 Rezultatele proiectelor Aplicaia trebuie s prezinte rezultatele proiectului aa cum sunt ele anticipate de ctre aplicant. Rezultatele sunt fundamentale pentru proiect pentru c msoar beneficiile prevzute n POS Mediu, care trebuie astfel identificate, cuantificate, evaluate. Astfel, rezultatele trebuie clar definite, iar activitile ce stau la baza lor clar

44

demonstrate. Acolo unde este posibil, aplicantul trebuie rugat s cuantifice rezultatele, astfel nct beneficiile s poat fi msurate. Deoarece rezultatele sunt vitale pentru monitorizarea proiectelor i eventual, evaluarea acestora, aplicantul trebuie s ofere rezultate care s poat fi msurate. Aplicanii trebuie s dovedeasc faptul c vor avea sisteme de monitorizare adecvate i c vor putea s nregistreze rezultatele n mod efectiv. n ofert va fi inclus cerina ca aplicanii s raporteze asupra progresului nregistrat vis-a-vis de intele specificate, ca i condiia privind pstrarea informaiilor referitoare la proiect timp de 5 ani dup terminarea acestuia. 7.5 Decizia privind alegerea proiectelor pentru finanare 7.5.1 Prioritizarea proiectelor Este evident c un proiect ales trebuie s asigure beneficii pentru regiune. Acest fapt este n mod normal asigurat dac proiectul are n vedere ndeplinirea obiectivelor din POS Mediu. Pentru a asigura ndeplinirea acestor obiective, este esenial ca beneficiile unui proiect s fie clar evaluate i doar cele mai bune proiecte s fie alese pentru finanare. De asemenea, trebuie respectat principiul privind obinerea unor beneficii care s fie mai mari dect costurile din punctul de vedere al grantului EU. ntr-o situaie concurenial, cnd valoarea total a proiectelor depete bugetul, proiectele individuale vor trebuie alese n funcie de modul de atingere a obiectivelor regiunii i de eficien. Trebuie luai n considerare un numr de factori. Este normal s se dea importan unor beneficii care sunt clar identificate dect beneficiilor poteniale care rezult indirect din proiect. n orice caz, beneficiile trebuie cuantificate oricnd este posibil i, presupunnd c acest lucru poate fi realist realizat, corelate de condiia grantului. 7.5.2 Beneficiile proiectului Succesul unui proiect este reflectat in beneficiile pe termen lung ce se pot obtine prin implementarea proiectului. Evaluarea trebuie sa sigure ca proiectele respective aduc, intr-adevar, beneficii pentru aria de acoperire avuta in vedere. Beneficiile proiectului trebuie sa fie clar evidentiate in timpul evaluarii; de asemenea, este necesar sa se asigure ca exista rezultate masurabile care concorda cu indicatorii stabiliti in POS Mediu. Costurile proiectului trebuie verificate pentru a se asigura ca sunt justificate si ca exista concordanta intre acestea si costurile pentru proiecte similare. Trebuie, in egala masura, sa se asigure ca beneficiile proiectului sunt realiste. Proiectele pot fi verificate si prin comparatie cu costurile de obtinere a beneficiilor de catre alte proiecte si in cadrul altor scheme. 45

Beneficiile rezultate in urma proiectelor trebuie verificate pentru a se asigura ca nu intra in contradictie cu alte proiecte derulate in zona respectiva. Mai mult, este necesar sa se evidentieze modul in care proiectul avut in vedere este complementar unor investitii similare. Exista un principiu general potrivit caruia proiectele nu trebuie finantate in situatia in care costurile pe care le implica sunt vizibil mai mari decat beneficiile anticipate. La evaluare trebuie avuta in vedere si posibilitatea crearii de noi locuri de munca si masura in care proiectele contribuie la aceasta cerinta orizontala. 7.6 Etapele evalurii proiectelor de infrastructur Aspectele esentiale ale evaluarii proiectelor majore de infrastructura municipala, in vederea aprobarii finantarii din fondurile structurale si de coeziune, sunt prezentate in tabelul urmator: Etapa 1.Prezentarea strategic 2. Stabilirea (oportunitatii) publice contextului Proceduri principale Conexiunea cu politica sau strategia in vigoare Arata cum va contribui proiectul la atingerea obiectivelor strategice relevante Stabilirea necesitatii fondurilor prin: Analizarea cererii previzionate de servicii Identificarea deficientelor din sistemul actual Justificarea si cuantificarea nivelului serviciului propus pe parcursul perioadei evaluarii Definirea rezultatelor Stabileste tinte (SMART) Include tinte de implementare (termene, milestones) Mentioneaza problemele cheie care pot aparea (tehnice, financiare, legale, de incadrare in timp) Indica prioritatile relative ale obiectivelor individuale sau ale elementelor proiectelor) Furnizeaza suficiente detalii pentru a genera optiuni si a analiza performanta acestora Identifica si descrie o optiune de baza, de obicei situatia curenta si o gama larga de alternative Luarea in considerare a variatiilor de scala, calitate, tehnica, locatie, timp si mod de finantare Examinarea alternativelor de achizitionare, incluzand luarea in considerare a solutiilor de PPP Alegerea unui numar corespunzator de alternative 46

necesitatii cheltuielii

3.Definirea obiectivelor si constrangerilor

4.Identificarea si descrierea optiunilor

5.Identificarea si cuantificarea monetara a costurilor si beneficiilor optiunilor 6. Se evalueaza riscul 7. Se aloca ponderi costurilor non-monetare si beneficiilor

8. Se calculeaza valoarea neta actualizata si nivelul de incertitudine

pentru evaluare completa Criterii (justificari) de excludere anterior evaluarii complete Detalieaza costurile de capital, inclusiv costurile de reabilitare si costurile si beneficiile anuale corespunzatoare Exprima costurile per total mai curand decat costurile aditionale, pentru a reflecta consecintele asupra resurselor Include costurile de oportunitate si valorile reziduale pentru toate bunurile utilizate (aflate in posesie sau nu) Evalueaza costurile de scoatere din functiune si ajustarea corespunzatoare a costurilor Ajustarea pentru inflatie si unde este cazul diferentele de nivel pentru taxe In cazul in care se estimeaza economii, se indica daca acestea vor reprezenta economii sau returnare de fonduri Se iau in considerare costurile si beneficiile pentru alte componente ale serviciilor publice si private Se pregateste o matrice a riscului Se compara riscurile asociate diferitelor optiuni Se ajusteaza costurile, beneficiile si intervalul de timp Se dezvolta streategii de management si diminuare a riscului identifica costurile si beneficiile nebanesti relevante pentru proiect se cuantifica corespunzator, daca este posibil se utilizeaza tehnici de cuantificare se explica presumtiile evaluarii, tehnica de alocare a ponderilor, scorurile se interpreteaza rezultatele se identifica fluxurile de costuri si beneficii pe perioada proiectului, ajustate functie de inflatie, costuri de inlocuire se calculeaza Valoarea neta actualizata pentru fiecare optiune se includ tabelele cu modul de calcul al indicatorilor economici se identifica rata de discontare se pregateste analiza de sensibilitate 47

9. Se evalueaza arnjamentele de finantare, management, achizitionare, marketing si evaluare ex-post

se interpreteaza rezultatele - se estimeaza probabilitatea diferitelor rezultate ale proiectului si implicatiile lor in procesul de ranking sunt furnizate suficiente detalii pentru a permite verificarea calculelor efectuate finantarea: se include bugetul, fluxul de numerar si declaratiie de finantare, esalonate in timp Management: detalii privind personalul implicat in proeict, planul de achizitii, planificarea, etc. Marketing: evaluari ale pietei si plan de marketing corespunzator monitoring: se indica cum va fi monitorizat proiectul in optiunea selectata identifica etapele analizei prezentate mai sus ofera detalii privind estimrile pe durata de via a investiiei, include un sumar al rezultatelor principale, pentru fiecare optiune schiteaza un tablou al avantajelor si dezavantajelor optiunilor, analizeaza eficienta investitiei (Value for money) si suportabilitatea populatiei (affordability) si inregistreaza concluziile si recomandarile.

10. Se evalueaza tabloul optiunilor si se prezinta rezultatele si concluziile

48

ANEXA : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC Comisia Europeana va decide asupra asistentei financiare din FSC in termen de 3 luni de la primirea aplicatiei. Decizia CE va contine valoarea asistentei financiare acordate, precum si un plan financiar si, de asemenea, orice prevederi si conditii necesare pentru implementarea proiectelor. La primirea unei cereri de finantare si inainte de aprobarea unui proiect, CE va trebui sa efectueze o analiza riguroasa pentru a stabili consistenta cu criteriile stabilite in Regulamentele comunitare. Proiectele finantate din fonduri europene trebuie sa fie conforme cu prevederile Tratatelor, ale Regulamentelor FSC si cu politicile Comunitatii, inclusiv cele referitoare la protectia mediului, transport, retele trans-europene, concurenta si achizitiile publice. Urmatoarele criterii ar trebui luate in considerare pentru a asigura o calitate ridicata a aplicatiilor : a) beneficiile lor economice si sociale pe termen mediu; o evaluare a acestora trebuie facuta in cadrul analizei cost/beneficiu; b) prioritatile stabilite la nivel national; c) contributia proiectelor la implementarea politicilor comunitare de mediu ; d) compatibilitatea proiectelor cu politicile comunitare si consistenta cu alte operatiuni structurale comunitare ; Aplicatiile trebuie sa contina urmatoarele informatii : institutia/organismul responsbail cu implementarea proiectului ; natura investitiei si descrierea acesteia ; costurile pe care le implica o astfel de investitie si locatia proiectului ; un calendar de implementare ; analiza cost/beneficiu ; informatii privind evaluarea impactului asupra mediului ; informatii privind contractele publice ; un plan financiar care sa includa, daca este posibil, si informatii privind viabilitatea economica a proiectului ; necesarul financiar total In aplicatie trebuie sa existe dovezi ca proiectul se conformeaza cu prevederile Regulamentelor FSC si cu criteriile stabilite mai sus.

49

In situatia in care este vorba despre proiecte care genereaza venituri, cheltuiala pe care se bazeaza calculul asistentei financiare din partea FSC este stabilita de catre CE, luand in considerare venitul generat atunci cand acesta reprezinta un venit net substantial pentru aplicanti. Prin proiect care genereaza venituri se intelege, printre altele, o investitie productiva in domeniul mediului. CE va trebui sa evalueze aplicatiile pentru a verifica daca mecanismele administrativ si financiar sunt adecvate pentru asigurarea implementarii proiectului. Statul Membru trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare, inclusiv rezultatele studiilor de fezabilitate si ale evaluarilor ex-ante. Pentru ca evaluarea sa fie cat mai eficienta, este necsar ca SM sa furnizeze si informatii referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare.

50