Sunteți pe pagina 1din 66

Motto: "Tell me and I'll forget. Show me, and I may not remember.

Involve me, and I'll understand." Benjamin Franklin Minodora Paula Dinu Colegiul National Vocational Nicolae Titulescu Slatina

Povestiri despre gen

noiembrie 2007- februarie 2008 Curs online ISE: Dimensiunea de gen in educaie Modul Consiliere i Orientare Portofoliu de invare
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cuprins
Introducere.............................................................................................. ......... ...............3 Partea 1 : Inelegerea perspectivei de gen in educaie: concepte de baz..........................7 Partea a 2-a: Jurnalul calatoriei de invatare 2.1. Saptamana 1.................................................................................... .......................1 8 2.2. Saptamana 2...................................................................................... .....................2 5 2.3. Saptamana 3...................................................................................... .....................2 7 2.4. Saptamana 4...................................................................................... .....................4 1 2.5. Saptamana 5...................................................................................... .....................4 7 2.6. Saptamana 6...................................................................................... .....................5 7 Partea a 3-a : Instrumente de lucru............................................................................... ..........58 In loc de incheiere.................................................................................................. .......... .........63
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

2
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Introducere
Cuvant inainte Drag Cititorule,

In peregrinarea ta electronic, te-ai oprit cateva minute in fata portotfoliului meu. E o colectie de povestiri si insemnari: uneori naive, stangace, dar patrunse de emotia descoperirii. Sper sa nu-ti dezamagesc asteptarile si sa poti gasi aici reflectii interesante, resurse utile, eventuale sugestii pentru activitati viitoare. Poate ca ai dori sa afli care a fost mobilul realizarii acestei colectii eclectice. Am tinut sa marchez aici principalele momente ale calatoriei mele de invatare, cu si alaturi de colegii de curs si de formatorii nostri: Magda Balica, Ciprian Fartusnic si Speranta Tibu. Ghizi neobositi, au stiut sa ne dirijeze cunosterea, sa ne indrepte acolo unde ne-am ratacit, sa ne incurajeze cand am dat semne de slabiciune sau de oboseala, bref: sa ne motiveze. Le multumesc pentru profesionalismul, grija, atentia si caldura cu care ne-au ghidat calatoria. CalatoriiSunt pasionata de calatorii. Toate mi-au marcat intr-un mod crucial existenta. M-au transformat si m-au ajutat sa inteleg transformarea. Cand spun calatorie, spun aventura, descoperire, mirare: cunoastere. Din orice calatorie ma straduiesc sa iau cu mine amintiri: nu neaparat obiecte, pentru ca viata lor continua in mine, ci nostalgii, elanuri, obstacole sau bariere pe care le-am trecut in drumul cunoasterii. Calatorie, esti pentru mine curaj si bucurie! In orice periplu, ma simt o eterna Alice in Tara Minunilor, care priveste cu uimire in jur si descopera. Aceasta calatorie fascinanta in lumea genului m-a tintuit ore in sir in fata calculatorului, prin incursiunea in lumea conceptelor si nevoia de afla. Dincolo de aventura propriuzisa a cunoasterii, am descoperit ceva mai mult: placerea si bucuria de a impartasi cu colegii aceleasi intrebari si preocupari. In saptamanile de vacanta ale cursului am simtit lipsa comunicarii de pe platforma, de aceea sper sa pastrez legatura cu colegii. Ah, nu ti-am vorbit despre platforma! Cursul nostru despre gen a avut loc pe o platforma Moodle, de formare la distanta, intr-o comunicare asincrona. Platforma ne-a permis sa interactionam cu colegii, dar si cu formatorii cursului, sa descarcam resurse si sa depunem lucrarile realizate intr-un portofoliu online, sa strecuram ideile si comentariile in forumuri. Platforma a inregistrat fidel evolutia noastra. Orice calatorie este in esenta o schimbare: de la punctul numit ipotetic zero, de pornire, pana la punctul Terminus. Cred ca acest curs nu se termina aici; el semnifica doar inceputul reflectiilor noastre cu privire la gen. Calatoria noastra comuna se termina, insa ea marcheaza inceputul cltoriei personale de invare.

Ii mulumesc pentru timpul acordat lecturii portofoliului meu. Te rog s-i exprimi parerea, Cititorule, ca un semn al trecerii tale. M vei ajuta s realizez un salt calitativ in intelegere i smi imbuntesc viziunea. In felul acesta, vom continua viata comunitatii de invatare create de acest curs. Cu prietenie, Minodora
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

3
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Sa facem cunostinta Cine sunt? M numesc Minodora Dinu. Sunt profesor de limba francez la Colegiul Naional Vocational Nicolae Titulescu Slatina - Olt. Sunt pasionata de lectura, arta, elearning, cercetare i inovaie pedagogica. Am doi copii: George, 18 ani, elev in clasa a 12-a si Claudia, 24 de ani, analist in relatii cu clientii la Nestle. Din familia noastra face parte si catelusa Lizy, pe care o iubim foarte mult. Imi place sa petrec timp cu familia mea, in natura, sa calatoresc, sa ma informez, sa studiez, sa merg la sala de fitness. Lucrez la fel de bine independent, cat si in echipa. Imi place sa lucrez cu copiii si in general, cu oamenii. Mai multe despre mine gasiti in: curriculum vitae.doc. Asteptarile mele cu privire la curs: Primele intrebari cu privire la abordarea de gen in educatie mi le-am pus de timpuriu. Fost elev a liceului pedagogic, am evoluat patru ani intr-un context hiperfeminizat, intr-o clasa de 30 de eleve, profil educatoare. Trei din clasele la care predau anul acesta sunt predominant formate din fete, iar una din baieti. Discriminarile de gen cu care mam confruntat, in viata personala sau cea profesionala: in manuale si in practicile educationale, nu m-au lasat indiferenta. Am reactionat incitand elevii la dezbatare, analiza, obiectivitate si atitudine critica. In contextul in care in 2007, Anul European al anselor Egale pentru Toi 2007 se desfoar o campanie susinut impotriva discriminrii de orice tip, am reflectat la modul in problematica de gen este tratata de coal. Educatia pentru gen nu este o preocupare explicit a sistemului nostru educational. Simt nevoia sa ma informez si sa aflu mai mult depre problematica de gen in educatie. Doresc s particip la acest curs iniiat de ISE deoarece cred ca aici voi gsi rspunsuri bazate de o abordare tiinific la preocuprile mele, voi imprti practici i idei cu o comunitate virtuala de tip profesional. Resurse de care dispun: incredere, optimism, curaj, competenta, profesionalism. Ma bucur de aprecierea colegilor si de recunoasterea realizarilor mele. Sunt formator regional in management educational, promotor national Europass si formator TICE. Sper sa pot contribui, in actiunile viitoare, la creterea gradului de contientizare a importanei problematicii de gen in educaie in randul cadrelor didactice din coala,

comunitatea locala si din comunitatea educativa lrgita. Pe viitor, intentionez sa realizez actiuni de informare, diseminare si transfer de bune practici a informaiilor dobandite in acest curs, alaturi de colegii de curs. Principalele posibile obstacole: lipsa de informare a actorilor educaionali, stereotipiile cu privire la gen si rolurile de gen, practicile educaionale insensibile la gen, rezistenta la schimbare. Pentru a realiza actiuni de diseminare la nivel local, am nevoie de sprijin institutional din partea decidentilor in materie de educatie.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

4
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

La inceput de drum M-am pregatit pentru lunga calatorie. Mi-am fcut bagajele si m-am echipat corespunzator. Am pus in rucsac: rabdare, atentie, empatie, curiozitate, deschidere, perseverenta, incredere in fortele mele, respect fata de cei din jur si fata de munca. Nu am uitat detaliul de care orice calator are nevoie: busola! Ca sa ma ghideze permanent, sa nu obosesc sau sa ma plictisesc, am pus in rucsac lucrul cel mai de pret, pe care il iau in toate calatoriile mele: pasiunea pentru cunoastere. Am citit cu atentie indicatiile de pe harta: documentele introductive. Recomand tuturor sa se aplece cu grija asupra detaliilor, inca de la inceputul unei calatorii de cunoastere/ desoperire/invatare. Pentru a situa problematica, pentru a se repera usor, pentru a se organiza si structura momentele invatarii. Am inspectat platforma, scotocind peste tot cu multa curiozitate. Acest lucru mi-a facilitat ulterior comunicarea on line cu colegii si tutorii, si in general, accessarea platformei. Tot din primele momente am interactionat cu cat mai multi colegi, pentru a-mi cunoaste companionii de drum. Am incercat sa acord sprijin celor care nu erau familiarizati cu platforma. Am revizuit principalele instrumente de instrumentele de invare pe care ni le-a propus cursul ISE din prima saptamana. Am inteles inca de la inceput ca schimbul de idei cu colegii si facilitatorii ma va ajuta sa progresez si va da un sens invatarii mele. De aceea, pe parcursul intregului curs, ori de cate ori am simti nevoia unei clarificari sau unei interventii pertinente, nu am ezitat sa postez un mesaj in spatiile alocate fiecarei saptamani, pe teme. Am exploatat in primul rand materialele resursa ale cursului, insa am investit timp cautand si alte resurse, realizand schite, sinteze si citind cu interes toate interventiile colegilor. La sfarsitul fiecarei unitati, m-am autoevaluat, pentru a masura pasii facuti, a inregistra evolutia, dar si cei de urmat, pentru a aplica strategii corective. Inainte de orice demers, ne masuram capacitatea de a face fata efortului si sarcinilor propose. Iata mai jos primul chestionar de autoevaluare, cu privire la invarea la

distan: Chestionar de autoevaluare initiala.docx


Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

5
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Calit ile unui bun candidat pentru invarea la distan : Automotivat Autodisciplinat Orientat Management eficient al timpului Competene de procesare a textelor Increztor in utilizarea tehnologiei Capacitatea de a utiliza Internetul Nu are reineri in legtur cu imprtirea propriilor experiene i contexte Capacitatea de a citi o cantitate mare de informaii Abilitatea de a expune in scris opinii i idei. Interpretarea chestionarului: autoevaluare Puncte tari: Am abilitai de lucru cu computerul, dobandite independent, perfecionate prin activiti de formare continua si prin lucrul zilnic. Sunt o persoana entuziast, comunicativ, sociabila, increztoare. Imi place sa explorez lucruri noi si sa invt, sa impartasesc experiene cu colegii. Este important pentru mine sa fiu punctual, cer acest lucru si celor din jur, cand e vorba de respectarea unor termene limita. Am inteles rolul pe care il are portofoliul. Calendarul de lucru si activitile de realizat mi se par abordabile si interesante. Puncte slabe si ingrijorri: Sunt perfecionista, acord uneori prea multa atenie detaliilor, am uneori tendina sa m risipesc in prea multe activitati. Am nevoie de puncte de referina, de ancore, de feed back. Aspectul de imbunatatit: organizarea muncii. Cum imi propun s m pregtesc pentru curs? Pot aloca timp suficient cursului; sunt constienta ca el presupune sa investim suficient timp pentru a realiza indepedent activitatile cerute. Pentru mine acest curs on line intr-un domeniu a carui importanta o descoper este chiar o calatorie cu scop initiatic. Voi citi materialele postate in resurse, voi participa la dezbaterile cu colegii de pe platforma si voi crea la randul meu activitati de exploatat in clasa pe problematica de gen. Multumesc ISE pentru acesta oportunitate de dezvoltare profesionala.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

6
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Partea I Inelegerea perspectivei de gen in educaie: concepte de baz. La inceput de drum, m-am informat: am citit resursele ISE dar am identificat si alte resurse pe Internet. Atasez cateva din sintezele si articolele care m-au sprijinit in activitatile de invatare. Concepte cheie pentru inelegerea genului social Surs www.unifem.org Ce inseamn termenul gen? Termenul gen se refer la atributele economice, sociale i culturale i la oportunitile

asociate cu statutul de brbat i cu cel de femeie. In majoritatea societilor, a fi brbat sau a fi femeie nu inseamn doar a avea anumite caracteristici fizice i biologice. Genul implic roluri, responsabiliti, constrangeri i privilegii construite social care sunt atribuite sau impuse femeilor i brbailor intr-o anumit cultur. Brbaii i femeile se confrunt cu anumite ateptri referitoare la modul in care trebuie s se imbrace, s se comporte sau s lucreze. Relaiile dintre brbai si femei, fie in cadrul familiei, la locul de munca sau in sfera public, reflect inelegerea talentelor, caracteristicilor i comportamentelor considerate potrivite pentru brbai i femei. Astfel, genul difer de sex prin faptul c surprinde un aspect social i cultural, mai degrab decat unul biologic. Atitudinile i caracteristicile referitoare la gen, rolul jucat de brbai i femei i ateptrile referitoare la ei variaz de la o societate la alta i se schimb de la o epoc la alta. Ins faptul c atitudinile fa de gen sunt construite de societate inseamn i c ele se pot modifica astfel incat s duc la crearea unei societi mai echitabile si mai juste. SEX GEN Este biologic Este o construcie social Sexul nu poate fi schimbat Identificarea de gen poate fi schimbat Brbtesc -Femeiesc Masculinitate-Feminitate, Brbat-Femeie De ce este important egalitatea de gen? Egalitatea de gen este intrinsec legat de dezvoltarea durabil a societii, de asemenea, este vital pentru punerea in practic a drepturilor omului.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

7
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Obiectivul de ansamblu al egalitii de gen este o societate in care atat femeile cat i brbaii se bucur de aceleai oportuniti, drepturi i obligaii in toate sferele vieii sociale. Egalitatea intre femei i brbai exist atunci cand ambele sexe sunt capabile s impart in mod egal puterea i influena; s aib oportuniti egale in ceea ce privete independena financiar prin munc i prin intemeierea propriei afaceri; s se bucure de acces egal la educaie i de oportunitatea de a-i dezvolta deprinderile i talentele; s impart responsabilitatea pentru cas i copii i s fie liberi de orice fel de constrangeri, intimidri i acte de violen referitoare la gen atat acas cat i la locul de munc. In contextul programelor de dezvoltare, egalitatea de gen este esenial, deoarece ea va permite atat femeilor cat si brbailor s ia decizii cu un impact pozitiv asupra propriei viei sexuale i reproductive cat i in ceea ce privete consoartele i familiile lor. Luarea de decizii in ceea ce privete spre exemplu, probleme cum ar fi varsta cstoriei, programarea naterilor, utilizarea metodelor de contracepie i recurgerea la practici dureroase trebuie imbuntite prin atingerea egalitii de gen.

Este important de precizat c acolo unde exist inegaliti de gen, in general, femeile sunt acelea care sunt excluse sau dezavantajate in ceea ce privete procesul de luare a deciziei, precum i accesul la resurse sociale i economice. De aceea un aspect critic al promovrii egalitii de gen il constituie acordarea unei mai mari autonomii femeilor, cu focalizare pe redresarea dezechilibrului de putere. Aceasta le va permite s ia decizii i s intreprind aciuni pentru a atinge i menine propria sntate sexual i reproductiv. Egalitatea de gen i imputernicirea femeilor nu inseamn c brbaii i femeile vor fi la fel, ci doar c accesul la oportuniti i provocri ale vieii nu va depinde de constrangerea de a aparine la un sex sau la cellalt. Egalitatea de gen este i o preocupare a brbailor? Atingerea egalitii de gen implic schimbri atat pentru brbai cat i pentru femei. Relaiile echitabile trebuie s se bazeze pe o redefinire a drepturilor i responsabilitilor femeilor i brbailor in toate sferele vieii sociale, inclusiv familie, loc de munc i societate in general. Este important, deci s ne referim la gen i ca la un aspect al identitii sociale a brbailor. Exist tendina de a considera caracteristicile i atributele masculine ca fiind norma, iar cele ale femeilor ca o variaie a normei, toate acestea fcand ca aspectele legate de identitatea construit social a brbailor s fie trecut cu vederea. Ins vieile brbailor sunt la fel de mult influenate de presiunile sociale ca i cele ale femeilor. Normele i practicile culturale referitoare la masculinitate i la ateptrile de a fi lideri, soi sau fii creeaz presiuni asupra brbailor i le modeleaz comportamentul. Se ateapt foarte adesea din partea brbailor s se concentreze asupra nevoilor financiare ale familiei mai degrab decat asupra rolului de hrnire i ingrijire care este atribuit femeilor. Socializarea in familie i mai tarziu din coli promoveaz comportamentul de asumare a riscurilor in randul tinerilor brbai i acest lucru este adesea intrit de societate i stereotipurile media. Astfel, stilul de via pe care il cer rolurile brbailor duce adesea la expunerea la o morbiditate i mortalitate mai mare decat in cazul femeilor. Printre aceste riscuri se numr accidentele, consumul de alcool i actele de violen.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

8
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Brbaii au de asemenea drepturi de a-i asuma un rol mai mare de dezvoltare i oportunitile prin care ei pot s fac acest lucru ar trebui promovate. In mod egal ins, brbaii au responsabiliti in ceea ce privete sntatea copiilor, precum i sntatea sexual i reproductiv atat a lor cat i a partenerelor lor. Abordarea acestor drepturi i responsabiliti trebuie s inceap de la recunoaterea problemelor de sntate specifice

brbailor, precum i nevoile i condiiile care le modeleaz. Adoptarea unei perspective de gen reprezint un prim pas important; aceasta scoate la iveal faptul c exist dezavantaje i costuri in ceea ce ii privete pe brbai, care ii au originea in diferenele de gen . De ce este important perspectiva de gen in proiectarea i implementarea programelor de dezvoltare i intervenie? Luarea in considerare a preocuprilor referitoare la gen cand proiectm i implementm diferite programe de dezvoltare este important din cel puin dou motive. * In primul rand, exist diferene construite intre rolurile brbailor i ale femeilor, diferene care necesit abordri diferite. * In al doilea rand, exist o inegalitate sistematic intre brbai i femei. In general, exist date concrete referitoare la accesul sczut al femeilor la diferite resurse i oportuniti. Mai mult, femeile sunt sub-reprezentate in mod sistematic in procesele de luare a deciziilor care modeleaz atat societatea cat i propriile lor viei. Aceste inegaliti reprezint o franare a progresului oricrei societi deoarece limiteaz oportunitile a cel puin o jumtate din populaie. Cand femeile sunt impiedicate si valorifice potenialul, exist riscul ca intreaga societate s nu beneficieze de ideile acestora. Proiectarea i implementarea programelor trebuie s ia in calcul unul sau ambii factori. Ce inseamn integrarea perspectivei de gen ? Aceasta este o strategie de integrare a preocuprilor referitoare la gen in analiza, formularea i monitorizarea politicilor, programelor i proiectelor. Este deci un mijloc de atingere a scopurilor i nu un scop in sine, un proces i nu un obiectiv. Scopul acestei strategii este de a promova egalitatea de gen si de a oferi putere femeilor prin programe de dezvoltare. Acest lucru necesita abordarea condiiei i poziiei atat a brbailor cat i a femeilor in societate. Aceasta strategie are ca scop intrirea legitimitii valorilor privind egalitatea de gen prin abordarea cunoscut sub unele de dispariti de gen . Aceasta este folosit in zone in care exist diviziunea muncii intre brbai i femei, accesul la resurse, servicii, informaii i controlul asupra lor, iar distribuirea puterii in procesul de luare a deciziilor sunt probleme reale. Integrarea perspectivei de gen ca i strategie nu include intervenii care se refer doar la femei sau doar la brbai. In unele cazuri, analiza de gen care precede proiectarea programelor de intervenie i de dezvoltare relev inechiti grave care solicit dezvoltarea unei strategii iniiale in ceea ce privete interveniile specifice. Ins, astfel de intervenii trebuie s vizeze reducerea disparitilor de gen prin focalizarea asupra egalitii sau inechitii ca obiectiv, mai degrab decat asupra brbailor sau femeilor ca grup int. Intr-un astfel de context, interveniile specifice sunt aspecte importante ale

strategiei de integrare a perspectivei de gen. Cand sunt implementate adecvat, ele trebuie s ofere femeilor drepturi asupra propriului corp (drepturi reproductive i sexuale). De asemenea aceste proiecte trebuie s consolideze poziiile de putere obinute de ctre acestea pentru a aciona ca suport pentru consolidarea egalitii de gen.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

9
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

I: Concepte de baz pentru inelegerea perspectivei de gen in educaie Sinteza dupa cursul ISE Diferene de gen a. ontogenetice = de ordin biologic a. care in de genul social = gen feminin // gen masculin Sex i Gen Fig. 1. Influene innscute i dobandite in diferenierea de gen a elevelor/elevilor Influene biologice Influene de mediu/sociale Importanta: recunoaterea i exploatarea creativ a diferenelor de gen in orice demers educaional Risc: tratarea elevilor nedifereniat ca fiine asexuate poate conduce la consecine negative: atingerea principiului egalitii de anse. Diferene: Innscute: modalitatea de exprimare a emoiilor. La nivelul abilitilor cognitive
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

10
Diferene ontogenetice Diferene psihologice Diferene socioculturale Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fete: dezvoltare mai mare a abilitilor verbale i de comunicare Biei: au mai bine dezvoltate abilitile spaiovizuale. la nivel social trsturi tradiional feminine masculine blandeea, emotivitatea, dependena, inclinaia spre detaliu etc. agresivitate, raionalitate, independena, inclinaia spre esen In mod tradiional exist o puternic asociere unor abiliti cu un anumit gen. Abordarea perspectivei de gen = un proces de educaie difereniat, care acord egal importan nevoilor

specifice de gen. Oportuniti educaionale egale elevelor/elevilor prin valorificarea i compensarea acestor diferene. Identitate de gen. Inelegerea perspectivei procesuale Identitatea de gen = caracteristicile unei persoane: - fizice, - psihice , - intelectuale Identitatea de gen = asumare i internalizare psihologic a trsturilor feminine sau masculine.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

11

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Identitatea de gen nu este un dat, ci este construit prin procesul de interaciune cu mediul. Sexul nu determin genul! Identitatea de gen : teorii 1. Teoria invrii sociale Formarea identitii - observarea i imitarea de ctre copii a comportamentului de gen al adulilor. Cadrul de gen este format prin: - Intrire experiene de gen specifice: Prin acceptare, incurajare, recompens - Eliminare experiene de gen nespecifice: prin respingere, descurajare sau pedeaps . Implicaii pedagogice: prinii si profesorii trebuie s ajute copiii s ineleag i s se raporteze critic la comportamentele stereotipe i s ofere modele prin care s fie intrite atat comportamentele de gen specifice cat i pe cele de gen nespecifice. 2. Perspectiv cognitiv. In procesul de cristalizare a identitii de gen/ inelegerea conceptului de gen sunt etape distincte: - identificarea sexelor pe baza unor caracteristici specifice; - contientizarea faptului c sexul unei persoane nu se schimb in timp i c rmane constant indiferent de activitile in care se implic. 3. Teoria schemei de gen: combin cele dou teorii anterioare. Atenia i comportamentul individului sunt ghidate de diferite standarde i norme socio-culturale, stereotipuri de gen cu care se familiarizeaz in decursul existenei sociale Implicaii pedagogice: - importana interaciunii adult-copil pentru optimizarea procesului de formare a unei scheme de gen flexibile, ne-stereotipe, alternative. - importana perioadei de adolescen pentru dezvoltarea unor concepte de relaionare cu genul, in aceast etap tinerele/tinerii fiind mai conservatori in comportamentele lor de gen (vezi parteneriat de gen). Socializarea de gen. coala - un mediu privilegiat Socializare: achiziie de valori i norme indispensabile vieii sociale de adult. Prin socializarea de gen: - se incurajeaz sau se descurajeaz anumite comportamente i atitudini ale unui anumit gen

- se comunic ceea ce este potrivit pentru normele de gen ale momentului i ale locului - se inva limbajul culturii respective - se comunic i se transmite permanent1.
Cf. Grunberg, L., (Re)Evoluii in sociologia feminist. Repere teoretice, contexte romaneti , Editura Polirom, Iai, 2002. In Perspectiva de gen in educaie, Glosar pentru profesori, Autori: Magda Balica, Ciprian Fartunic, Mihaela Jigu, Andreea Mruescu, Lucian Voinea, Bucureti, 2006. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
1

12

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Interaciune social - influene: - recomandri, - sfaturi, - evaluri (frumos, urat, rapid, interesant, eficient, raional, afectiv etc.). Atat fetele cat i bieii sunt direcionai spre un mod specific de manifestare social, care stabilete graniele de aciune si de comportament. Agenii care influeneaz o persoan: socializatorii a. direci: membrii familiei b. indireci - mass-media, - cercul de prieteni, - lecturile Socializarea de gen: proces care incepe inc inainte de natere si continu pe tot parcursul vieii. coala - loc privilegiat in care are loc un proces de socializare de gen: copiii sunt incurajai sau descurajai sa adopte comportamente i atitudini de gen considerate acceptabile social. Procesul de socializare de gen in scoal se realizeaz prin: - interaciunea cu profesorii i cu colegii - utilizarea manualelor colare si a materialelor didactice - participarea la activiti extracurriculare etc. Identitatea de gen (esenial dezvoltrii i manifestrii afective i cognitive) va fi cristalizat in perioada adolescenei. Relaii majore in Spaiul colar: - dezvoltate in raport cu colegii - cele dezvoltate in raport cu cadrele didactice. Procesul de construire a identitii de gen a elevului este dublu determinat: se produce prin expunerea la formele de manifestare a dimensiunii de gen (limbaj, atitudine, comportament) ale colegilor si ale cadrelor didactice. Exemplu: prin limbaj se formeaz o perspectiv specific asupra lumii care determin contiina acestora ca vorbitoare/vorbitori. Implicaii pedagogice: Limbaj care defavorizeaz un anumit gen Limbaj sensibil la dimensiunea de gen fixarea unor prejudeci i la comportamente inadecvate: - discriminare, - izolare, - intimidare, - agresiune. favorizeaz : - atitudini parteneriale, - cooperarea,

- comunicarea intre genuri. Atribute asociate celor dou genuri


Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

13
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

specifice bieilor asociate fetelor Corespund modelului tradiional masculin: - rezisten fizic, - putere, - agresivitate, - curaj - inclinaia spre tiine exacte, - independena - capacitatea de sintez. model tradiional feminin: - sensibilitatea, - nevoia de protecie, - cuminenia, - flexibilitatea, - participarea activ la or, - timiditatea, - inclinaia spre detaliu. Distribuia trsturilor pe genuri, realizat de elevii inii, este intrit i reconfirmat de recomandrile cadrelor didactice adresate elevilor. Recomandrile profesorilor reconstruiesc dou moduri tradiionale de educaie, specifice eticii drepturilor i eticii grijii. Etica drepturilor: mod de a educa asociat bieii. Valori: dreptatea, legalitatea, corectitudinea Etica grijii: mod de a educa asociat in special fetele. - pune un accent important pe competiie. - face abstracie de nevoile concrete ale celor din jur. - incurajeaz cooperarea i receptivitatea la nevoile celor din jur. Acest mod de socializare de gen poate s contribuie la promovarea unor trsturi tradiionale de gen, cu un efect negativ direct asupra elevelor/elevilor: stereotipuri, idei preconcepute, prejudeci, etichetri. Implicaii pedagogice: Consecine negative nu numai asupra dezvoltrii identitii de gen, ci i asupra imaginii de sine a elevilor, in general. Despre stereotipuri sau Cum se ajunge la discriminare? Discriminarea2 implica sa: - Faci diferenta intre persoane, grupuri si comunitati, in dezavantajul unora dintre acestea. - Excluzi anumite persoane, grupuri si comunitati de la activitati, beneficii si drepturi conferite de lege. - Restrictionezi unor persoane, grupuri si comunitati drepturi si libertati conferite de lege.

Vezi studiul de caz Povestea Anei. Discriminare: diferenta, excludere, restrictionare, tratament preferential. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
2

14
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

- Tratezi preferential anumite persoane, grupuri si comunitati in comparatie cu altele, acordandu-le privilegii primelor si dezavantajandu-le pe ultimele. Discriminarea de gen Este rezultatul unui tratament care prejudiciaza o persoana prin sanctionarea acelor comportamente ale acesteia care sunt inconsistente cu rolurile atribuite in mod stereotip femeilor sau barbatilor. Ce putem face? - Analiza propriilor comportamente la nivelul scolii. - Analiza critica a stereotipiilor de gen cu care operam. Stereotipurile de gen. Cum ne privim elevii? Stereotip: Acceptiuni. Secolul al XVIII-lea: stereotipul - clieu tipografic . Walter Lippmann, inventatorul noiunii de stereotip- din perspectiva sociopsihologic Definitie. Stereotipul: Rezultatul unui proces de selecie i de sistematizare, prin care se generalizeaz la un ansamblu de indivizi aceleai opinii simplificate la extrem, uneori pan la caricatur. Stereotipurile de gen: Sisteme organizate de credine i opinii in legtur cu caracteristicile femeilor i brbailor, precum i cu presupusele calitile ale masculinitii i feminitii. Stereotipurile de gen sunt consensuale: au larg nivel de acceptabilitate social (traditii, cutume). Cum funcioneaz stereotipurile de gen? descriptiv prescriptiv Descriu si promoveaz norme in legtur cu caracteristicile asociate unui anumit gen. Stereotipurile de gen: Fac parte dintr-un sistem mai larg de credine despre gen care influeneaz percepiile despre cele dou sexe. Se manifest printr-un orizont complex de ateptri la nivel social 3. Orizont de ateptri la nivelul colii/clase - roluri specifice fiecrui gen - caracteristici/trasaturi fizice - caracteristici psiho-intelectuale Stereotipurile cadrelor didactice cu privire la elevi: trsturile, comportamentul, limbajul sau caracteristicile elevelor/elevilor rolurile acestora in clasa/scoala,atribuite dupa gen Stereotipuri de gen ale elevilor cu privire la cadrele didactice: cadrele didactice femei: mai bune, blande, deschise la problemele elevilor, inelegtoare, comunic mai bine cu elevii.
Vezi , spre exemplu, studiul de caz Meserii non traditionale, saptamana 5: prescriptii sociale cu privire la cariera. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
3

15
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

cadrele didactice brbai: persoane exigente, autoritare, comunic mai puin cu elevele/elevii, uneori mai protectoare fa de fete. Forme subtile de manifestare in coal a unor stereotipuri de gen Ex: utilizarea cu predilecie de ctre un gen unor spaii comune: terenul de sport. Consecinte: reproducerea i promovarea unor stereotipii i discriminri de gen. Stereotipurile de gen induse de societate sunt transferate in comportamentul elevelor/elevilor. La nivel informal, spaiul poate promova i intri anumite stereotipuri de gen ale elevelor/elevilor. Impactul stereotipurilor de gen in inter-relaionare: Tendina elevilor/elevelor de a construi i valoriza caracteristicile de gen intr-o logic bipolar - de excludere a contrariului - are un impact direct in interrelaionare. Consecinte negative: sancionarea de catre clas a celor care nu corespund stereotipurilor de gen4. Modele si roluri de gen Modelul reprezint un obiect intrunind insuirile tipice ale unei categorii, destinat pentru a fi reprodus. Observm c sensul de baz al cuvantului este cel de mostr, tipar, calapod. Modelul de gen poate fi astfel tradus ca fiind mostra, tiparul cel mai reprezentativ pentru genul pe care il reprezint: feminin sau masculin. Rolul su principal este deci unul de ilustrare, de exemplificare a ceea ce reprezint genul la care face trimitere. Pe scurt, modelul de gen poate fi definit ca fiind suma trsturilor/caracteristicilor tipice ale genului la care face trimitere. Modelul de gen poate fi ineles ca reprezentand partea prescriptiv a unui stereotip, cea care spune ce poate i ce nu poate face un gen. El atribuie competene, stabilete abiliti i prescrie comportamente i atitudini specifice fiecrui gen (in spaiul public i in spaiul domestic/privat). Un astfel de model se instituie de o manier subtil i activeaz la toate nivelurile corpusului social. Forme de promovare a modelurilor de gen: - sfaturile date de ctre profesori privind comportamentul, vestimentaia, caracterul i abilitile personale specifice fetelor/bieilor; - percepia asupra genurilor indus de curriculumul scris: manuale, materiale didactice; - percepia asupra genurilor indus de curriculumul implementat: opinii exprimate in cadrul diferitelor discipline cu privire la cine ce face, cine este mai activ in spaiul public sau in cel domestic, cine ii asum poziii de conducere, cine a obinut rezultate remarcabile in anumite domenii tiin, literatur etc; - prin imaginea pe care i-o face un gen despre cellalt in cursul interaciunilor de zi cu zi din spaiul colar - prin modelele ocupaionale recomandate la nivelul orelor de dirigenie, consiliere sau, pur i simplu, in cadrul discuiilor elevelor/elevilor cu cadrele didactice.
Vezi Cazul Diana, Saptamana 3. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
4

16

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Prejudecati Idei preconcepute pe care si le face cinve asupra unui lucru, adoptate fara cunoasterea directa a faptelor. O prejudecata este un rationament eronat deoarece procesul de

rationare este incomplet suspendat inainte de a fi finalizat. Ca si stereotipurile, ele justifica a o luare de pozitie fata de o persoana si au un caracter non rational afectiv. Egalitatea de gen reprezint tratarea egal a fetelor i bieilor inand cont de nevoile, necesitile i aspiraiile reprezentanilor fiecruia dintre genuri. Egalitatea de anse are ca principiu director faptul c toate fiinele umane sunt libere s-si dezvolte capacitile personale i s aleag fr limitri impuse de roluri stricte de gen; faptul c diferitele comportamente, aspiraii i necesiti ale femeilor i brbailor sunt luate in considerare, evaluate i favorizate in mod egal; inseamn c femeile i brbaii se bucur de aceeai libertate de a-i realiza aspiraiile. La nivel educaional, egalitatea de gen poate fi ilustrat prin urmtoarele dimensiuni: - acces egal la educaie reprezint egalitate de anse in ceea ce privete intrrile in sistemul educaional la toate nivelurile acestuia; - drepturi egale in ceea ce privete valorificarea oportunitilor oferite de educaie: informare, consilierea carierei, dezvoltare personal, etc.; - drepturi egale in ceea ce privete folosirea spaiului colar aflat la dispoziie (spaiul din clase, curtea colii, terenul de sport, holul, etc.). Parteneriatul de gen Relaiile intre persoane sunt polarizate intre relaii de autoritate i relaii parteneriale. O relaie interpersonal presupune in cazul a dou persoane o uniune psihic i social direct, contient, bazat pe o legtur complex, care promoveaz un bine reciproc. Relaiile parteneriale de gen sunt, in consecin, relaii de reciprocitate in care sunt puse impreun resursele specifice fiecrei persoane libere i autonome, brbatul i femeia fiind parteneri egali. Dimensiunea de gen: Termeni de referinta5. Construcii sociale ale genului Determinri istorice, sociale i culturale dezvoltate de-a lungul timpului, care influeneaz statutul i comportamentele indivizilor. Roluri de gen Roluri prestabilite social, atribuite indivizilor i invate in cadrul familiei, comunitii, colii, instituiilor religioase, condiionate de cultur, tradiie, istorie, mass-media, politici sociale.
Sursa : Glosar de termeni, ISE, curs on line Dimensiunea de gen in educatie . Ghidul Diferene de gen in creterea i educarea copiilor, 2004 Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
5

17
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Stereotipuri de gen Sisteme organizate de credine i opinii in legtur cu caracteristicile femeilor i brbailor, precum i cu presupusele calitile ale masculinitii i feminitii. Segregare de gen Pe orizontal - Concentrarea femeilor i brbailor in sectoare i profesiunii diferite. Segregare vertical / ierarhic - Concentrarea femeilor i respectiv, a brbailor, in niveluri de responsabilitate sau poziii diferite. Echitate de gen Tratarea echitabila al brbailor i femeilor, in funcie de nevoile lor

specifice de gen. Tratamentul echitabil poate fi egal sau diferit, dar echivalent in termeni de drepturi, beneficii, obligaii i oportuniti. Egalitate de gen Valorizarea in mod egal a aspiraiilor, nevoilor i comportamentelor brbailor i femeilor. Brbaii i femeile sunt liberi s-i dezvolte abiliti personale i s fac alegeri (de via i de profesie), fr a fi constrani de stereotipurile i rolurile tradiionale de gen. Educaie de gen Educaia adecvat la nevoile de invare diferite ale fetelor i bieilor, cu scopul de a le asigura acestora anse egale de dezvoltare. Va invit sa deschideti cateva materiale, realizate de mine sau colectate de pe internet: Glosar_gen.doc Dimensiunea_de_gen_in_curriculum.ppt Harta mentala gen: mind_map.pdf Genul in mass media: mass_media_gen.pdf Perceptia discriminarii de gen.pdf PARTEA A II-a: Jurnalul calatoriei de invatare Si acum, sa pornim la drum! Working plan 6 Saptamana 1: 29 octombrie - 4 noiembrie 2007 Actiune/homework Obiectiv Termen Evaluare/autoevaluare Navigare pe platforma. Familiarizarea cu instrumentele de invare pe 27-28 oct. 2007 Accesarea fara probleme a resurselor si forumurilor.
Pentru a mi fixa principalele sarcini si termenele limita, fiind primul curs online pe care lam urmat, mi-am alcatuit initial un working plan. Cu timpul, am renutat, deoarece nu am intampinat greutati in corelarea obiectivelor de invatare cu sarcinile si realizarea lor. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
6

18
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

care le propune cursul ISE. Lectura resurselor/ trecerea in revist a unitatii de invare 1. Familiarizarea cu problematica cursului on line: coninutul i activitile. 29- 31 oct. 2007 Initiala: cat si ce stiu despre implicatiile dimensiunii de gen in educatie. Intocmirea chestionarului. Analiza la chestionarul privind invatarea la distanta. Asumarea unei responsabiliti in invare. Analiza punctelor forte i a obiectivelor personale.

29- 31 oct. 2007 Autoevaluarea ca participant curs on line: calitati, atitudini, abilitai. Postarea prezentarii pe forum. Vizualizarea profilului de trainees, initierea unui sir de discutie in forumul Sa ne cunoastem colegii. 29 oct. 2007 Intelegerea diversitatii membrilor comunitatii noastre de invatare. Interactiune cu cat mai multi colegi din platforma. Participare activa la comunicarea cu colegii i facilitatorii. Permanent Feed- backul colegilor si al facilitatorilor. Tabel de analiz pe axa Trsturi masculine/feminine. Similariti/diferene. Lectura si analiza celor doua filme din resursele propuse. Aspecte ale diferenierii de gen intalnite in experienta didactica. 31 oct. 2007 Feedbackul colegilor si al facilitatorilor, comparatie cu tabelele realizate de colegi. Inregistrare in portofoliul de invare a refleciilor personale asupra activitilor. Contientizarea progresului in problematica de gen, fixarea noiunilor de baza. 3- 6 noiembrie 2007 Autoevaluarea de progres. Sa vorbim despre Masculin i feminin similariti i diferene. Sau Complementaritate in diversitate Cu scopul de a analiza trsturile feminine/masculine si de a scoate in evidenta asemanarile si diferentele, formatorii ne-au propus spre vizionare doua materiale video: http://www.bozzetto.com/flash/fem_male.htm http://www.youtube.com/watch?v=IHewTYq0nKc Sarcina de lucru: La nivel social i cultural sunt promovate o serie de trsturi i roluri

asociate in mod tradiional feminitii i masculinitii. Reflectai asupra celor dou filmulee i completai tabelul urmtor, incercand s identificai cateva trsturi promovate la nivel social in acest sens.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

19
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Trsturi specifice fetelor Trsturi specifice bieilor - grij fa semeni - mai slabe din punct de vedere fizic - delicatee - gingie - graie - suplee - sensibilitate - spirit de competiie - for fizic - energie - curaj - hotrare - vigoare - agresivitate Comentarii: Primul flimulet, de pe youtube, schieaz doua portrete intr-unul. Cele doua jumti ce se intregesc intr-o singur figur asimetric prezint diferenele fizice specifice fiecarui gen. Unificarea lor poate semnifica apartenena la un singur gen: umanitate. In creionarea lor, autorul se las sedus de imagini perpetuate in timp. De exemplu, prul: atribut tradiional feminin. Tendinele de transfer dinspre feminin spre masculin i invers sunt tot mai des intalnite in zilele noastre. Exemplu: masculinizarea pronunat a unor femei, imprumutul de ctre brbai a unor atribute tipice feminitii, tipul de femeie androgina, elogiat de canoanele modei. Mi-a fost uor s identific cele doua portrete. Masculin: brbia bine conturat a brbatului arat agresivitate, determinare, virilitate. Femeia: sensibil, fragil, delicat. Al doilea film, de pe bozzetto, prezint rolurile atribuite tradiional femeilor sau brbailor si stereotipuri i comportamente tipice. Casa simbolizeaz familia/cuplul. Am identificat cateva stereotipuri de gen. Dar mesajul final este optimist. M duce cu gandul la evoluia de la familia tradiionala la familia partenerial, respectiv partajul rolurilor in familie. In ipostaze ale vieii curente in care ne regsim, femei sau brbai deopotriv, autorii filmului prezint cu ironie subtil i umor aceste stereotipuri. Le-am sintetizat in tabelul alturat i am adugat un comentariu Secvena Trsturi/ Roluri tradiionale feminine Trsturi/ Roluri tradiionale

masculine Coming home You know what you have to do, baby Distribuia inegal a rolurilor in Be cool! Dont worry, be happy!
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

20
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

familie/cuplu. Speaking Tendina excesiv de verbalizare, alambicare, superfluu. You are talking too much! Femeile ii exteriorizeaz mai uor sentimentele. Limbaj ordonat: denot o gandire structurat. Thats me. Brbaii nu par prea comunicativi (oare?) Business trip No way, honey! Stay home! We need you here! Femeia: cantonat in roluri casnice Around the world..! Spaiul job&business aparine brbailor, viata profesional prevaland asupra celei private. On a diet Sigur, doar femeia trebuie s-si fac griji pentru aspectul sau fizic Femeia ca obiect estetic: trebuie sa fie tanr, slab si frumoas. Fr restricii: Me??? On a diet? Are you joking??? Date Nu putem fi punctuale(???) Correct! Traveling I need this entire staff Practically: just the necessary... Spiritul practic al brbatului. Talking Too much Im a winner! Brbaii sunt mai agresivi decat femeile. Argumentaia celor doi pare un meci intr-un ring de box. Seducing Its our business. Rolul de seducie atribuit femeii. Im a man, so thats all. Hands bag Fool of little thingsadic nimicuri inutile. Ordonat??? Shopping Thats my world!Magazinul: un intreg univers pentru o femeie. I know what I have to do! The ideal partner Finally, we have the same aspirations. Finally, we have the same aspirations.

Concluzii
7

Parcurgand unitatea 3, am inteles mai bine rolul exercitiului Trasaturi masculine/feminine din Saptamana 1: primul film lecia de desen ne-a ajutat sa identificam aspectele fizice (faciale) ale identitii de gen, iar cel de-al doilea - roluri si stereotipuri de gen. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

21
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Inegalitatea de gen, transmis social prin manifestri curente, propag meninerea unor tipare/stereotipuri sociale: supraestimarea brbailor i inferiorizarea femeilor. Roluri tradiionale atribuite femeii: fragil, nevoie de protecie, de ocrotire, avand ca responsabilitate ingrijirea familiei, cretere i educare copii. In esen: femeia mam i casnic. Modelul feminin ce tinde s se perpetueze: slaba, tanr i frumoas. Societatea noastr are nevoie de reechilibrarea raporturilor de putere. Trebuie sa vedem in brbat un partener, nu un inamic, nu un superior. Revalorizarea calitilor feminine i acceptarea diversitii ne vor ajuta sa ne inelegem mai bine diferenele i similitudinile masculin - feminin. Obiectivul de ansamblu al egalitii de gen este o societate in care atat femeile cat i brbaii se bucur de aceleai oportuniti, drepturi i obligaii, in toate sferele vieii sociale. Egalitatea intre femei i brbai exist atunci cand ambele sexe sunt capabile s impart in mod egal puterea i influena; s aib oportuniti egale in ceea ce privete independena financiar prin munc i prin intemeierea propriei afaceri; s se bucure de acces egal la educaie i de oportunitatea de a-i dezvolta deprinderile i talentele; s impart responsabilitatea pentru cas i copii i s fie liberi de orice fel de constrangeri, intimidri i acte de violen referitoare la gen, atat acas, cat i la locul de munc. Problema egalitaii genurilor este perceput in societatea noastr diferit, de cele mai multe ori intr-o perspectiva eronat i negativist. Din pacate, initiativele organizaiilor de femei sunt percepute ca manifestri feministe. In multe cazuri, brbaii vad egalitatea genurilor ca pe o revenire la matriarhat. Chiar i in rile cele mai dezvoltate, cuvantul feminism are deseori o conotatie negativa, din cauza celui de-al doilea val de feminism, care a fost unul extremist. Egalitatea genurilor pune problema parteneriatului dintre brbai i femei, nu a supremaiei feminine. Am gasit foarte interesante observatiile colegilor. Din considerente de economie de spatiu, reproduc doar cateva. Masculinul si femininul coexista armonios la nivelul fiecarei persoane. Adina: Criterii de comparaie Masculin Feminin

Aparen fizic Trsturi accentuate, ferme Linii drepte, ascuite Privire intunecat percepe lucrurile in ansamblu, sintetic Nuane inchise ancorare in lumea material, pragmatism Deloc interesat de propria apariie Trsturi mai puin ferme, delicate, fine. Linii curbe, rotunjimi. Privire clar,percepe lucrurile in detaliu, analitic. Nuane deschise ancorare in humea ideal, idealism Foarte interesat de propria apariie Trsturi psihologice - dur deloc atent la sentimentele altora - comunicare simpl, direct - atenie la ansamblu - sintetic - tendin spre solitudine, centrare -sensibil atent la sentimentele altora - comunicare complex, plin de detalii -analitic - caut compania altora, nevoie de a fi in grup
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

22
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

pe sine - nu ii exprim emoiile intr-o manier vizibil - competitiv -dominant - centrare pe obiective - ii urmeaz scopul - independen - ii exprim emoiile, le imprtete cu ceilali - cooperativ - supus ;dependen - centrare pe nevoile oamenilor - renun la scopul su, in favoarea satisfacerii nevoilor celorlali. - dependen Roluri sociale Instrumental asigur satisfacerea nevoilor de subzisten - centrare pe nevoile personale Expresiv de ingrijire asigura satisfacerea nevoilor de apartenen, comunicare

- centrare pe nevoile celorlali Primul film, cel despre rolurile brbailor i ale femeilor, prezint stereotipurile care descriu lumea i o segregheaz din punctele de vedere ale celor dou genuri. A reieit foarte uor diferena de disponibilitate in ceea ce priveste nevoile celorlali, expresivitatea emoional, centrarea pe obiective versus centrarea pe oameni. Acestea au fost uor de plasat in tabel. Trsturile care fac diferena din punct de vedere fizic sunt uor de recunoscut i atribuit. Trsturile psihologice i rolurile sociale nu pot fi in totalitate descrise pe un continuum, unde la un capt avem polul masculin, iar la cellalt capt polul feminin. E dificil sa facem o clasificare strict a trsturilor, pentru c in felul acesta nu facem decat s accentum stereotipurile. Al doilea film, prezint, metaforic, ideea complementaritii i a unitii in diversitate. De fapt, masculinul i femininul coexist, i rolurile definite ca fiind specifice prin stereotipuri, pot fi imprtite de reprezentani ai ambelor categorii de gen (femei independente, brbai grijulii i ateni la nevoile celorlali). Biologic suntem diferiti. In toate exista o complementaritate: Tatiana. Daca gandim ca o competitie atunci ne referim la "ea" si "el" punand in balanta calitati, defecte, insusiri, trasaturi, atitudini, emotii etc. incercand sa aflam cine este "cel mai" sau "cea mai". Admit insa ca in toate exista o complementaritate, o acceptare/neacceptare a calitatilor si defectelor care ne definesc si fac din noi (in functie de mediu, educatie, ereditate) persoane sensibile, puternice, orgolioase, altruiste, frumoase, destepte s.a.m.d. Pierdere (diluare) a feminitatii/ masculinitatii: Mariana. Trasaturile fizice si comportamentale sunt mai usor de sesizat, iar cele psihologice sunt mai delicate. Cu toate acestea, tot mai frecvent se constata o similitudine comportamentala si vestimentara intre femei si barbati. Este, in opinia mea, o davada de pierdere/diluare a feminitatii/masculinitatii, din multiple cauze. Diferenta de gen este clara si indiscutabila. Ciprian. O prima observatie fundamentala: diferenta de gen este clara si indiscutabila. Generatii intregi de profesori au ignorat sau chiar contestat aceasta observatie ce pare simpla, de bun simt. Rationamentul simplificat era urmatorul: categoria elev/eleva este o armura care acopera aceste diferente iar
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

23
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

educatia trebuie data tuturor la fel, altfel nu oferim sanse egale, discriminam etc. Si astazi aceasta reprezentare a celor pe care-i educam este foarte raspandita. Concluzie Ciprian: Sunt impresionat de varietatea si pertinenta observatiilor dumneavoastra cu privire la trasaturile specifice fetelor/baietilor. Pentru a sistematiza aceste informatii, va propun ca in analiza lor sa aveti in vedere urmatoarea distinctie: 1.

trasaturi promovate la nivel social (ce comporta, la rindul lor, noi distinctii: de exemplu trasaturi promovate intr-o societate traditionala /societate moderna); 2. trasaturi internalizate acceptate individual (care tin de "efectul" acestor influente sociale asupra identitatii personale de gen si perceptiei diferentelor fata de sexul opus). Analizandu-va propriile stereotipii legate de elevii si elevele dumneavoastra ati descoperit ca nu exista o suprapunere perfecta intre cele doua perspective. Cu cat suntem mai constienti de aceste influente, cu atit ne raportam mai critic la ele si le acceptam/internalizam mai greu. Sinteza saptamanii 1: 29 octombrie - 4 noiembrie . Evenimente S1 - familiarizarea cu platforma si cu resursele; - cunoaterea colegilor de drum; - interaciune; Forumul "Sa ne cunoatem colegii Asemnri Deosebiri Aceleai ateptri de la curs; identificam aceleai bariere si obstacole. Preocupri comune, chestionri cu privire la dimensiunea de gen in educaie. Experiene pedagogice si personale diverse; Modul in care vedem trsturile de gen. Dorina de a cunoate, de a invata, de ne dezvolta, de a comunica; Stilurile de invatare si comunicare.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

24
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Participare activa la dezbateri, implicare. Formare in problematica de gen: colegi care au parcurs cursuri de formare sau au fost implicai in proiecte. Reflecii: O idee: Constientizarea diferentelor de gen, ca prim demers. O sugestie: vizionarea filmelor din Resursele S1 cu familia si la clasa. Un link: www.anes.ro8 O relatare a unui coleg: Participarea la vizita de studiu Arion a Carminei Trambitas segregarea pe sexe in invatamantul preuniversitar din Irlanda. La sfarsitul primei saptamani: Autoevaluare_a invata sa inveti.docx Sunt gata de drum! Sptmana 2: 5-11 noiembrie Saptamanile 1 si 2 au constituit partea introductiva a cursului nostru. Dupa ce neam familiarizat cu problematica cursului, cu comunicarea on line si cu colegii, in Unitatea 2 formatorii ne-au propus sa realizam o trecere spre celelalte continuturi: o punte de legtur care sa faciliteze intelegerea conceptelor fundamentele. Invatarea adultilor se bazeaza pe propria experiena, de acea am fost incurajati sa relatam probleme cu care

ne-am confruntat din perspectiva abordarii de gen, experiene din coal sau din mediul in care lucram. Lectura celor doua resurse propuse 9 , comentarea studiului de caz Povestea Anei, discutiile generate si diversitatea punctelor de vedere ne-au permis s ne
Plecand de la www.anes.ro, am descoperit CPE, unde gasit multe linkuri interesante si materiale in format pdf. Multumesc, Carmina! 9 Glosarul de termeni privind dimensiunea de gen in educaie (in special conceptele de baz pentru inelegerea perspectivei de gen in educaie: identitate, socializare, stereotipuri, modele i roluri, prejudeci, discriminare, egalitate, segregare i parteneriatul de gen) Seciunile Concluzii i Recomandri ale studiului Perspective de gen in educaie (p. 112-126), suportul de curs. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
8

25
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

repozitionam relatarea sau o privim si din alta perspectiva. Mi-am facut din nou un plan de lucru, cu termene si obiective de invatare. Plan de lucru Actiune/tema Obiectiv Termen Post Opinia/ Punctul de vedere in legtur cu povestea Anei Identificarea stereotipurilor de gen din studiul prezentat. Miercuri, 7 noiembrie Analiza opiniilor colegilor: puncte comune, deosebiri, interese comune. Reflectie asupra experientei noastre din perspectiva genului. Miercuri, 7 noiembrie Lectura resurse si notite: Glosarul de termeni privind dimensiunea de gen in educaie; Capitolele Concluzii si Recomandri din studiul Perspective de gen in educaie. Aprofundarea problematicii cursului. 5-11 noiembrie Portofoliu: rezumat, sinteze, citate sau o schem logic. Fixare concepte, sistematizare 5-11 noiembrie Activitate facultativ: Harta mental. Exersare tehnici de conceptualizare. Stiluri de invatare Sambata, 10 noiembrie Elaborarea unor intrebri orientative Introducerea lor in portofoliu. Orientarea si planificarea invarii pentru sptmanile

urmtoare. Duminic, 11 noiembrie. Autoevaluare Evaluare de progres. Duminic, 11 noiembrie. Unitatea 2 a debutat cu un studiu de caz foarte inspirat : Povestea Anei. Ana este o profesoara care ne prezinta interogatiile si conflictele ei interioare declansate de o actiune care pune problema abordarii de gen in educaie. Povestindu-ne cum a incercat sa rezolve in clas o problema generata de diferentele de gen, Ana ne impartaseseste indoielile si ingrijorri sale cu privire la strategiile adoptate. Povestea Anei a reprezentat un excelent punct de plecare in discutiile cu privire la abordarea de gen, diferente de gen, acces la resurse, egalitate si echitate. In Scrisoarea catre Ana, am facut cunoscut punctul meu de vedere fata de abordarea Anei. Am identificat in Povestea Anei mai multe probleme ale invatamantului romanesc, de aceea am ales ca motto: Povestea Anei este o poveste care ne priveste pe toti. Va invit sa o descoperiti in: Scrisoare catre Ana.docx. Am discutat in clasa cu elevii claselor a XI a si a XIIa de liceu pedagogic, viitori dascali, pentru a vedea opinia lor si rezolvarea pe care ar fi dat-o cazului Ana. Concluziile lor le puteti vedea accesand: PovesteaAnei_clasele11P1_12P2_CNVNT.ppt. Povestea Anei mi-a prilejuit si alte reflectii despre implicatiile genului in implementarea TIC in educatie. Iata cateva din idei, sub forma unei prezentari PPT: Implementarea tic.pdf.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

26
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Am decis sa tin, macar sporadic, un jurnal in care sa fac adnotari cu privire la momentele de invatare din curs. Am adaugat si cateva relatari din experienta mea cu privire la gen. Fragmentare, incomplete, nostalgice... Va invit sa parcurgeti: Fals jurnal de bord.docx. Cltoria continu! In primele doua saptamani, am parcurs dou uniti de invare introductive in care neam familiarizat cu platforma Moodle, cu companionii de calatorie, cu problematica i conceptele specifice genului. In continuare, formatorii ne-au orientatat invatarea inspre modalitati de lucru in orele de consiliere i orientare: introducerea conceptelor i tipuri de activiti pe care le putem desfura cu elevii pe tematica genului. Iata Cuprinsul cursului i calendarul desfurrii: Nr. crt Titlul unitii de invare Perioada de desfurare 1. Introducere Ora de Consiliere i orientare-specific, metode de lucru . Autocunoaterea

Fete i biei: cine sunt eu sau cum se construiete identitatea de gen 12-16 nov. 2007 2. Dezvoltarea abilitilor sociale i de comunicare Sunt fetele diferite de biei in interaciunea social? Diferene de gen in trirea i exprimarea emoiilor 19-23 nov. 2007 3. Managementul informaiilor Cum inva fetele i bieii diferene de gen (IQ)10 14-18 ian. 2008
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

27
4. Planificarea i dezvoltarea carierei Alegerea unei meserii i stereotipurile de gen Au fetele i bieii aceleai anse pe piaa muncii? 21-25 ian. 2008 Sptmana 3 12 - 16 noiembrie 2007 Inainte de a incepe cltoria propiu- zis, formatorii ne-au propus o scurt discuie introductiv. Tema: De ce am ales modulul de formare Consiliere i orientare? Discutiile ne-au permis sa s ne cunoatem mai bine i s aflm care sunt ateptrile noastre cu privire la modulul de formare Dimensiunea de gen la Consiliere i orientare; colegi i tutori/formatori; atmosfera de lucru;
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

noi inine/insene.

De ce este necesar un astfel de curs? Plecand de la activitile din Curriculum-ul I-XII de Consiliere i orientare: autocunoatere, comunicare, managementul informaiilor, planificarea carierei sau stil de via, formatorii ne-au propun s identificam, in saptamana 3 de curs, care sunt aspectele de pedagogie de gen de care trebuie s inem seama cand desfurm activiti cu elevii. Primul demers indispensabil inainte de gandi si planifica activiti este informarea: lectura resurselor cursului, dar si alte studii, cercetri, teorii relevante care sa ne dirijeze invaarea si sa ne ajute s dezvoltm scenarii de activiti si planuri de lecii. Intelegand ce este ora de consiliere, care este specificul ei, ce calitati sunt necesare unui bun consilier, vom fi capabili s concepem programe de consiliere cu profesionalism. Numai astfel ii vom putea ajuta pe elevi pe elevi s contientizeze asemanarile, diferenele posibilitile dar si diferenele si limitele dintre fete i biei in rolurile de membrii ai familiei, ai comunitii i de viitori actori pe piaa muncii. SCOPUL programului de formare Dimensiunea de gen in aria curricular Consiliere i orientare11

Dobandirea reperelor teoretice cu privire la concepte specifice genului in consiliere i orientare; Exersarea diferitelor tehnici i modaliti de abordare a problematicii genului in orele/activitile de consiliere i orientare; Dezvoltarea abilitii de a concepe planuri de lecii i programe atractive
Tema a fost inlocuita ulterior cu Trire i manifestare emoional diferene de gen. Reprodus integral dupa unitatea de invatare 3, curs ISE. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
10
11

28
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

pentru elevii de gimnaziu pe problematica genului in consiliere i orientare; Construirea unui portofoliu de resurse utile desfurrii unor programe pe tematica genului in Consiliere i orientare cu diferite grupuri int. Ce ateptai de la modulul de formare Dimensiunea de gen la Consiliere i orientare ? Ce ateptri avei de la dumneavoastr personal? Ce ateptri avei de la colegi i tutori? Ce ateptri avei in legtura cu atmosferade De ce GENUL la ora de Consiliere i orientare? Pentru c fetele si baietii trebuie sa fie ajutati sa descopere diferentele de gen si modul in care le influenteaza viata si cariera. Ora de consiliere este locul cel mai potrivit pentru a aborda teme legate de constructia identitatii de gen, egalitate de sanse, parteneriat de gen. - Sa achiziionez instrumente concrete de lucru cu care sa pot dezvolta ulterior activiti de consiliere pe tematica genului. Anul acesta nu am ore de consiliere si orientare, insa doresc sa m informez si m pregtesc pentru a face fata tuturor problemelor pe care le implica aceasta responsabilitate. - Sa am acces la resurse care sa-mi faciliteze inelegerea conceptelor de gen si invarea - Sa pot susine, ca urmare a cursului, aciuni de informare si de promovare a dimensiunii de gen si a parteneriatului de gen in educaie. Sa m familiarizez cu problematica i conceptele specifice genului. Sa-mi dezvolt competente specifice si sa descopr strategii didactice care sa integreze dimensiunea de gen in consiliere si orientare, dar si in alte contexte: implementarea curriculum-ului, activiti extracolare etc. Sa achiziionez noi tehnici de invare si sa le perfecionez pe cele existente. De la colegi: - Sa invam din experiena fiecruia, sa cooperam, sa analizam critic si sa elaboram impreuna strategii de lucru. - Sa formam impreuna o comunitate de invare si de bune practici, pe care sa le transmitem colegilor si actorilor educaionali, in scopul contientizrii implicaiilor genului in educaie si a realizrii parteneriatului de gen. De la tutori: - Sa fie buni moderatori, sa ne ghideze invarea, sa ne ajute sa ne descoperim prejudecile si stereotipurile cu privire la gen, sa fie atenti la nevoile de formare ale tuturor, sa ofere feed back-uri si sa stimuleze invarea in grup. - Atmosfera de lucru : sa fie vie si motivant, sa genereze dezbateri de idei si analiza critica. Colaborare, respect, inelegere, voie buna!

Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

29
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

lucru? Obiective de invatare Saptamana 3: intelegerea specificului unei ore de consiliere fa de alte ore de specialitate din curriculum, dar i fa de activitatea de la cabinetul de consiliere. Posibiliti i limite pe care trebuie s le respectm in cadrul unei activiti specifice de consiliere i orientare. Resurse ISE: Ora de consiliere. Repere metodologice. Caracteristicile unei consilieri eficiente Activitatea 1 Sarcin de lucru opional Prezentai principalele caracteristici ale unei activiti de consiliere i orientare in cadrul orei specifice, completand urmtoarea schem grafic. Notai in fiecare caset cate o caracteristic a procesului.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

30
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Principalele caracteristici ale unei activiti de consiliere i orientare in cadrul orei specifice Ce este consilierea? De ce consiliere? Consilierea este o relatie de colaborare in care o persoana specializata asista consiliatul in ameliorarea problemei cu care se prezinta si in imbunatatirea abilitatilor de rezolvare de probleme si luare a deciziilor (Ivey, 1986). 13 Scopurile consilierii:
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Consiliere eficienta
Relaie de colaborare dintre consilier si consiliat. Focalizata pe problema; centrata pe client. Formativa: ofer consiliatului datele necesare pentru a lua decizii responsabile. Informeaza si orienteaza. ndrum autocunoaterea. Suportiva. Intareste optiunile si deciziile corecte. Reduce, elimina i corecteaz indeciziile.

Consiliere i orientare
Se realizeaz cu ntreaga clas. Sarcinile pot fi realizate pe grupe sau individual. Funcie proactiv (consiliere preventiv, nainte de apariia unei probleme). Respect parial principiul confidenialit ii.
Competen didactic. si competene de consiliere i Formarea unor atitudini pozitive de via, consolidarea valorilor

dezirabile i dezvoltarea competenelor utile n viaa

31
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Sarcina de lucru obligatorie12. Rolul consilierului este de a ajuta consiliatul sa identifice obiectivele si sa abordeze solutiile legate de: - autocunoastere; - comunicare; - stima de sine; - modificarea unor comportamente problematice; - ameliorarea emotiilor negative - acordarea de sprijin; - insusirea si dezvoltarea unor strategii de adaptare - facilitarea invatarii unor comportamente sau abilitati noi - prevenirea aparitiei unor probleme. Ierarhizai caracteristicile unui consilier eficient (ciclul gimnazial). Argumentai poziiile 1 i 10 (1 cel mai important, 10 neimportant): 1. Caliti profesionale (competen didactic, bun specialist in domeniul su etc.). 2. Caliti personale (rbdare, optimism, incredere in sine etc.). 3. Formare iniial in consiliere 4. Caliti manageriale (bun organizator, ferm, juctor in echip etc.) 5. Participarea la cursuri de formare continu in consiliere. 6. Participarea la cursuri de formare continu in domenii conexe (ex: dezvoltare personal, comunicare, psihoterapie, management etc.). 7. Experien in consiliere. 8. Experien didactic 9. Statut marital 10. Genul Argumente Loc 1. Un bun consilier este in primul rand un profesionist. Caracteristicile, rolurile si funciile unei consilieri eficiente le-am detaliat mai sus. La calitile profesionale adaug competenele interpersonale si competenele specializate de consilierea carierei. Argumente Loc 10. Genul nu poate fi un criteriu al eficienei in domeniul consilierii si orientrii. Brbai sau femei, cei care au competene profesionale, o formare solid, o vocaie pentru consiliere si capaciti de ascultare comunicare relaionare, pot fi la fel de buni consilieri. Un exemplu concret: cei doi tutori ai cursului nostru!
12 Dup lectura documentului Rolul consilierului educativ ca manager de competente, Dr.

Luminia Tasica, Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de tiine ale Educaiei, Bucureti si feed back-ul primit de la Sperana Tibu, facilitator curs on line ISE, am revizuit tema 2. 13 Sursa: http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/consilierea_si_abilitatile_consilierului_scolar13935.html Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

32
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Pregtirea profesional a consilierilor Roluri si functii ale consilierului educativ Dezvoltarea de: competene profesionale de baz; deprinderi, abiliti;

specializri suplimentare; cunotine profesionale. (Watts, 1996).14 Intrucat forumul este un instrument de invatare eficace, tutorii cursului ne-au propus in Saptamana 3 ca tema de dezbatere pe forum Consilier femeie sau brbat ?, cu urmatoarele intrebri orientative: Ce rol considerai c joac GENUL n alegerea meseriei de consilier? Femeile verbalizeaz mai mult, sunt mai empatice, au o capacitate mai mare de ascultare. Datorita faptului ca emisfera stang este mai bine dezvoltat decat la bieti/brbati, sarcinile verbale sunt performate mai bine de catre fete/ femei. In interactiunile sociale ele au abilitati de ascultare mai bine dezvoltate decat ale brbatilor. Cred ca alegerea profesiei este influenata de factorul de gen. De ce credei c 90% dintre posturi sunt ocupate de femei n aceast meserie?
14 Apud Rolul consilierului educativ ca manager de competente. Dr. Luminia TSICA,

Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de tiine ale Educaiei, Bucureti Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
Roluri si functii ale consilierului educativ fin psiholog, confident, bun asculttor educator, profesionist, manager mentor, facilitator, animator mediator, negociator consultant, asistent social, orientare profesionala

33
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Conform teoriei expectanei, brbatii au expectane - ateptri de succes pentru domenii profesionale considerate masculine, in timp ce femeile au expectane mai mari de succes in domeniile considerate prin tradiie feminine. Meseria de consilier/cadru didactic este asociata unor roluri de gen perpetuate prin tradiie. Barbatii pot fi la fel de buni consilieri/profesori. Insa in mediul educaional vedem mai degrab cadre didactice femei decat barbati, in special in disciplinele cu orientare umanista. Abilitatile de verbalizare ale femeilor, empatia, sensibilitatea, sunt considerate feminine, de aceea sunt mai multi consilieri/profesori femei decat barbati. Profesia de cadru didactic nu implica numai trasaturi preponderent feminine, ci un echilibru intre trasaturile masculine si feminine. Selectez doar cateva din discutiile avute in forumul tematic al saptamanii. Ciprian: Parerile sunt aproape unanime: in primul rind conteaza finalitatea, nu genul/sexul cind discutam despre un consilier. Dar ceea ce in continuare nu e foarte clar este daca, in prezent, perspectiva de gen ne poate oferi un raspuns la intrebarea De ce exista o disproportie atit de insemnata intre femeile si barbatii care aleg/practica aceasta cariera? Exista o mare varietate de raspunsuri care incearca sa explice disproportia aceasta: - prin calitatile pe care le presupune, mai apropiate de inzestrarea specifica femeilor;

- prin faptul ca unele atribute ale barbatilor sunt in contradictie cu cerintele unei astfel de meserii; - prin orientarea "clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai mult sau mai putin explicit) ca pe o a doua mama; - prin modul in care se face selectia la nivel de sistem, avantajind persoanele de sex feminin; - prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie considerata a fi specifica femeilor; - prin faptul ca este remunerata modest (si nu este astfel suficient de interesanta pentru barbati). Ana: Se spune ca femeile sunt mai empatice, comunica mai usor si reactioneaza pozitiv in fata unei avalanse de sentimente, si poate ca sunt mai altruiste. De cele mai multe ori se dovedeste a fi si adevarat, dar asta nu confirma faptul ca barbatii nu ar putea fi la fel, jucand astfel rolul unui consilier de succes. Si totusi putini barbati aleg aceasta meserie, dar daca o fac de cele mai multe ori se ridica la inaltimea asteptarilor. Daca ne gandim la arhetipurile lui Jung, cred ca intr-adevar "a ajuta", "a creste" si "a simti" sunt activitatile preferate ale femeii, ceea ce recomanda femeile pentru aceasta meserie. Ciprian:"Recomandarea" nu e, implicit, si o descurajare pentru un potential candidat in baiat, care crede ca trebuie sa se efemineze pentru a putea fi "acceptat" intr-o astfel de comunitate? Daca rolul "traditional" al femeii se suprapune bine cu cel de consilier, in ce masura rolurile moderne reprezinta o provocare pentru femeile care practica aceasta meserie?
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

34
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Si eu cred ca nu ar trebui sa ne intereseze genul cind reusesti sa-ti faci bine meseria. Intrebarea insa ramine: pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe care, in mod obisnuit, un barbat nu le are? In privinta intrebarii: pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe care, in mod obisnuit , un barbat nu le are? cred ca aceste calitati nu sunt in cea mai mare masura innascute ci dobandite; ele exista dar stimularea si dezvoltarea lor tine de educatie. Din pacate, cred ca daca aceste meserii ar fi in topul celor mai bine platite, cred ca nu ar mai fi vorba doar de 10% consilieri masculini sau profesori si barbatii si-ar descoperi niste calitati si niste resurse Lacrimioara M. Aceasta meserie este o provocare in aceeasi masura in care educarea propriului tau copil o vezi ca pe o provocare; ca adult, ai mereu tendinta sa te transpui in locul parintelui acelui copil care te cauta pentru consiliere si te intrebi: eu cum as

proceda daca ar fi copilul meu? Sa nu uitam ca initiativa consilierii le apartine copiilor si ca asteapta de la tine solutia cea mai buna sau uneori doar afectiune. Lucrul cu mintea si cu sufletul unui om este greu, delicat si plin e raspundere. Nu este suficienta provocare? Ciprian: Lacramioara, sunt de acord ca e o provocare suficienta, atit pentru o femeie cat si pentru un barbat. Cum copiii sunt cei care au initiativa, crezi ca daca ar exista o distributie mai echilibrata pe sexe intre consilieri, atractia ar fi mai mare pentru servicii oferite de o femeie? Sergiu: Sincer, nu cred c genul joac un rol esenial in alegerea meseriei de consilier. Am vzut consilieri colari, brbai, bine pregtii profesional i indrgii de ctre elevi. Este adevrat, femeile aleg aceast profesie pentru c paleta de opiuni, pentru viitoarea carier profesional, este mai limitat ca in cazul brbailor, posed abiliti de comunicare superioare brbailor, pot identifica cu uurin problemele, sunt grijulii fa de semeni, sunt sensibile i dau dovad de devotament, sunt aplecate mai atent spre nevoile tinerei generaii. Daniela: Problema nu este de gen (sau de sex) ci de comportament. Cand te nasti baiat de obicei te pregatesti sa devii barbat, si atunci fiecare baiat isi creeaza convingerea ca menirea lui este de a fi dur, neiertator, judecator, de a avea grija de familia lui numai din punct de vedere financiar. In concluzie, indiferent de gen, cel care se ofera sa acorde sprijin, isi face timp sa asculte si sa ajute, cel care ofera solutiile pentru rezolvarea unor situatii in care este uneori pus un copil, acela va deveni consilier. Ciprian: De acord: - fara a fi empatic sau asertiv, nu prea ai cum sa fii un adevarat consilier (sau adevaratul consilier, cum il numiti); - raspunderile impartite "democratic" in familie, jocul unor roluri non-traditionale nu ne face automat sa fim constienti de prejudecati (legate de noi sau de sexul opus); - experienta descrisa surprinde foarte bine mecanismul "clasic" prin care spiritul ultracompetitiv al barbatilor se intilneste cu spiritul "grijii", asociat femininului.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

35
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cu ce nu sunt de acord: - cind te nasti baiat (= de sex masculin) nu te pregatesti sa devii barbat (= de gen masculuin) ci incepi un proces foarte complex de constructie a propriei identitati; - acest proces nu e unul liniar si nu este unul eminamente extern; pe masura ce ne maturizam suntem capabili sa diminuam influentele externe si sa ne raportam critic la anumite stereotipuri (cum ar fi acela ca barbatii nu pot sa asculte, sa ajute sau sa fie

empatici cu altii, si nici chiar cu proprii copii) - pentru a ajuta acest proces de analiza critica, si scoala poate juca un rol important, cu conditia sa inteleaga ce si cum poate influenta; - astfel, faptul ca m-am nascut barbat nu ma "conditioneaza genetic" in a nu fi potrivit pentru anumite roluri sau meserii. Ce rol considerai c joac GENUL n alegerea meseriei de consilier? Ciprian: Cum explicam enorma disproportie intre cele doua sexe in cazul acestei meserii? Prin calitatile pe care le presupune? Prin faptul ca nu e grozav platita? Prin orientarea "clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai mult sau mai putin explicit) ca pe o a doua mama? Prin modul in care se face selectia la nivel de sistem? Prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie considerata a fi specifica femeilor? Numai unele dintre aceste lucruri? Sorina: Genul nu are nici un rol in alegerea meseriei de consilier. Posturile de conmsilier sunt ocupate de femei datorita programului flexibil. Lucica: Cat e prejudecat i cat e adevr in realitatea c 90% din posturi sunt ocupate de femei. Oare nu asta se ateapt de la femei, s aib un loc de munc cu "un program mai flexibil", care s-i permit s fie i gospodin? Lacrimioara T. Personal nu cred ca GENUL ar trebui sa reprezinte un motiv intemeiat in alegerea unei cariere. Important, dupa parerea mea, este sa-ti placa ceea ce faci, sa te simti implinita. Si daca ai resurse si te simti capabil sa duci sarcinile la sfarsit ... de ce nu? De ce 90% dintre posturi sunt ocupate de femei in aceast meserie? Pentru ca femeile sunt mai intelegatoare, mai tolerante, iar activitatea nu implica o munca fizica. Desi munca intelectuala este mai grea, sa recunoastem. Mariana : In primul rand nu cred c este relevant genul in acest context. Pur i simplu ii aleg aceast funcie/meserie cei care manifest interes pentru cunoaterea, inter relaionarea i mobilizarea elevilor in scopul implicrii lor in viaa colii/familiei/comunitii. Este o preocupare plin de provocri, prin care te confruni cu diverse situaii, multe dintre ele delicate i decisive pentru profilul uman al tinerilor. Dar ai ocazia de a-i pstra vigoarea, tinereea i energia tinereasc, pentru c vrandnevrand empatizezi cu cei cu care lucrezi. Apoi ai ocazia de a socializa intens, intrucat colaborezi cu diveri parteneri pentru derularea unor proiecte educative/parteneriate. Exist consilieri, atat brbai cat i femei, care au abilitile i interesul necesar pentru astfel de demersuri. De ce credei c 90% dintre posturi sunt ocupate de femei in aceast
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

36
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

meserie? Aceast statistic se justific prin situaia faptic: in educaie/invmant exist

mai muli angajai de gen feminin. Se compenseaz astfel complexitatea activitilor familiale i casnice cu cariera didactic, unde femeia ii exercit abiliti pe care le valorific i in celelalte planuri: simul matern, rbdare, sensibilitate, inventivitate. Apoi, a fi consilier insemn i a avea abiliti artistice. Femeile sunt mai implicate in astfel de activiti. Brbaii se simt, poate mai inhibai in a-i etala abilitile artistice. Pe de alt parte, brbaii prefer job-uri mai pragmatice i, de ce nu, mai bine remunerate, simindu-se protectorii familiei. Geta: Sunt de acord, in mare parte, doar c spui "Cariera didactic este preferat de femei, poate pentru c este mai uoar, dat fiind responsabilitile femeii in general (i ca mam/soie)." Termenul "uoar" nu este potrivit. Eu cred c este una din cele mai "grele" meserii practicate. Dac noi nu o recunoatem, atunci cine? Lucica: Geta, cred c opiunea profesional a copiilor este rezultatul modelului pe care lau avut in familie. Studiile arat c in cazul fetelor aceste modele sunt reprezentate aproape in exclusivitate de persoane de gen feminin - mama, alte persoane din familie; pentru biei modelul este tatl sau personaliti de gen masculin. Mariana T. Cand afirm c "meseria de dascl este mai uoar", motiv pentru care este preferat de femei, m refer la mentalitatea inrdcinat, cum c aceast meserie este mai potrivit pentru femei. Sunt perfect de acord c nu este deloc uoar. Dimpotriv, este poate cea care implic cele mai delicate responsabiliti, dar merit provocarea pentru c ii ofer i cele mai mari satisfacii. Ca s nu vorbesc despre impactul asupra psihicului: te menine "on-line", ii ofer ocazia s fii martor la construirea de caractere i personaliti, fiind astfel cel mai nobil meteug de "design",arhitectur i "decoraiune interioar" cu materiale unice, irepetabile, "nereciclabile", dar i imposibil de restaurat, dac ratezi "baza. Adina. Probabil ca si genul este o variabila in alegerea unei profesiuni. Prin cercetari empirice se poate demonstra ca in multe situatii, femeile/barbatii au ales o cariera care sa se potriveasca in mai mare masura rolurilor lor expresive-de ingrijire/intrumentale. Daca e sa reflectam la abilitatile fundamentale necesare exersarii profesiei de consilierrespectiv acceptare neconditionata, empatie si congruenta, poate c primele doua coreleaz in mai mare msur cu rolul de gen feminin. Cum o profesie se alege in funcie de aptitudini, interese personale majore, putem afirma c probabilitatea ca o femeie s devin consilier este mai mare decat pentru un brbat. Pe de alt parte, lumea profesiunilor este deschis in egal msur tuturor, indiferent de gen, ins, se pare c

stereotipurile devenite aproape norme sociale fac ca cele dou genuri s-i impart oarecum aceast lume, fetele orientandu-se predominant spre cariere ce presupun ingrijire, cretere, educare, comunicare, interrelaionare cu ceilali, bieii spre cariere ce presupun deprinderi tehnice, lucrul cu obiecte i maini etc. Dac e atat de evident distribuia mare a femeilor in aceast profesiune, cum se face c majoritatea creatorilor de coal in psihologie, a celor care au elaborat modele i teorii ale consilierii, este reprezentat de brbai?
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

37
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Anca: Consider c genul are o importan foarte mare in alegerea acestei meserii, dac analizm situaii concrete din invmantul romanesc actual. Nu cred c femeile sunt mai bune decat brbaii in aceast meserie i nici invers. Femeile aleg acest drum, in mare msur, datorit stereotipurilor de gen induse de societate. O influen mare o are familia, modelele pe care copiii le au in orientarea carierei lor(a fcut ISE in 2004 un studiu O coal plictisitoare... in care se constata c modelele cadre didactice reprezint doar 3% din preferinele elevilor), mass-media i nu in ultimul rand coala. Faptul c e o meserie uoar, adic nu implic munc fizic, e un program lejer i fetele pot dedica mai mult timp propriei gospodrii, e un loc de munc sigur, la stat, pentru biei nu e deloc motivant salariul etc. sunt multe din argumentele de care in seama fetele i bieii in orientarea carierei lor.Voi tii, de exemplu, dac exist in Romania vreo femeie miner? Iuliana: Nu stiu daca exista femeie-miner, dar sunt sigura ca DA! Poate adaugam si inclinatiile femeii spre social (prin traditie cea care ingrijeste)? Socotim si empatia? Interventie forum Un punct de vedere: genul si alegerea profesiei. Pentru a rspunde intrebrilor lui Ciprian: Cum explicam enorma disproporie intre cele doua sexe in cazul acestei meserii (consilierea) si a Speranei: Informatica: profesie masculina, consilierea - feminina , am luat in consideraie doua resurse: reproduc mai jos cateva consideraii generale. Evoluia procentului feminin in diferitele categorii socioprofesionale in ultimii 20 de ani arata ca femeile au o evoluie notabil in anumite profesii unde erau minoritare. Dar, in acelai timp, ele au meninut si si-au intrit prezena in randul profesiilor puternic feminizate: cadru didactic, consiliere, profesii in sntate, funcionar, comer etc. Creterea puternica a femeilor pe piaa muncii nu a inlturat concentrarea spre joburi considerate feminine si segregarea profesionala femei- brbai. Femeile par sa ocupe inc si mult timp de acum incolo joburi ale cror caracteristici amintesc de sarcinile efectuate in cadrul familial, fie prin tipul de activitate depusa, fie prin specificul postului. Cu cat munca apare mai apropiat de atributele muncii domestice, cu atat profesia pare mai feminizat. (DauneRichard 2001, ap Thomas Couppie, Dominique Epiphane : Segregation professionnelle des hommes et des femmes : entre heritage educatif et construction sur le marche du travail. Comunicare prezentata la "Premieres Rencontres Jeunes & Societes en Europe et autour de la Mediterranee", Marseille 2003" ). Astfel, creterea neintrerupta a procentului de activitate profesionala feminin arata mai puin o

respingere a calitilor specific feminine, cat o transpunere a acestor aptitudini intr-un camp altul decat cel domestic: lumea profesional. Practic, sunt mobilizate resursele feminine si implantate pe piaa muncii si nu negate ca specific feminine. Explicaia avansata tradiional pentru a interpreta disparitile profesionale
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

38
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

intre brbai si femei se bazeaz implicit pe ipoteza reproducerii in sistemul productiv, a segregrii operate in amonte pe bncile scolii. Ori, modurile de distribuire a indivizilor in diferitele profesii nu prelungete intotdeauna mecanic segregarea educativa indusa de rolurile de gen. Autorii studiului menionat mai sus demonstreaz ca segregarea educativ se convertete, in momentul intrrii in viata activ, in segregare profesional. Disparitile profesionale intre brbai si femei sunt influenate de genul profesiilor si originea educativ sau post- educativ a segregrii. In explicarea caracterului sexuat al alegerilor colare si profesionale, contribuia teoriei socialcognitive a lui Bandura (Auto-efficacite. Le sentiment defficacite personnelle . New York: Freeman. 2003) m-a ajutat sa-mi clarific rolul jucat in aceste alegeri de ctre sentimentele de eficacitate personala. Putem avansa ipoteza ca alegerile profesionale pot fi influenate totodat de sentimentul de eficacitate personala (Bandura) si de calculul costuri/ beneficii. Cele doua explicaii sunt complementare si nu contradictorii (Huteau, 1995). Ele conduc de altfel la aceleai concluzii: pentru ca identitile de gen sa poat evolua si pentru ca tipurile de calcul fcute in alegerea unei meserii sa fie mai puin constranse de realitile sociale, este necesar ca practicile si concepiile educative sa evolueze in acelai timp cu concepiile cu privire la rolurile sociale ale femeilor si brbailor in societatea noastr. Bandura dezvolta o idee analoga: soluiile limitrilor de aspiraii si parcursuri profesionale necesita remedii totodat individuale si sociale. Contribuia relativa a factorilor individuali si sociali poate varia de la un individ la altul, dar parcursurile profesionale sunt produsul a doua surse de influente. De aceea, analiza diviziunii sexuate a orientrii colare si profesionale necesita o abordare pluridisciplinara care sa nu ia in consideraie numai aspectele psihologice si psihosociale, dar si punctele de vedere istorice, socio-economice, socio-politice, antropologice si psihologice. Cine sunt EU sau cum se construiete IDENTITATEA DE GEN Tem de reflecie Cum se formeaz identitatea de gen a copilului? Este ea innscut? Ce rol au prinii, mass-media, cultura i societatea in care se nate un copil pentru conturarea acestei identiti? De ce este important s discutm i s desfurm activiti cu elevii pe aceast tem? Resurse Ce fel de informaii pot sa transmit copiilor cu privire la identitatea de gen? Cand i cum? Ce fel de activiti putem derula la orele de consiliere pe aceast tematic? Identitate de gen: intelegerea perspectivei procesuale : glosar termenigen.doc Putem propune activiti interesante prin care elevii s contientizeze asemnrile i diferenele dintre ei, faptul c fac parte din categoria fetelor sau a bieilor, care sunt factorii care contribuie la conturarea identitii de gen, faptul c o categorie nu este superioar altei categorii, ci pur i simplu exist diferene i asemnri, unele innscute, altele formate pe parcursul vieii.

Aspecte legate de identitatea de gen pot fi discutate in cadrul modulului de Autocunoatere din Curriculum-ul V-VIII.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

39
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Activitatea Colaj fetite si baieti realizata la clasa a 6-a poate fi vizualizata accesand: Colaj_fetite_si_baieti.doc. Recomandari curs. Auto-indentificarea: Cine sunt eu? Orice activitate pe care o desfurai cu elevii trebui s se continue cu o analiz ulterioar. Nu este suficient ca elevii s se joace (in cazul nostru s realizeze un colaj) pentru a inelege anumite aspecte, trebui s analizai rezultatul muncii lor pentru a ajunge la anumite concluzii. Colajul reprezint suportul, punctul de pornire al analizei i nu reprezint scop in sine decat la lecia de desen! De asemenea, trebuie s explicai elevilor conceptele noi pe care le introducei, acetia trebuind s noteze explicaiile dumneavoastr sau concluziile pe care le desprindei de pe urma colajului (pe colajul realizat, in caietul de consiliere sau pe foi care vor fi introduse in mapa de consiliere personal alturi de colaj). Analiza colajului inseamn, de fapt, o discuie pe care o purtai cu elevii. In cazul nostru, discuiile pe marginea colajului sunt foarte importante. Elevii au preri i valori diferite, uneori nu au preri, au convingeri greite, nu reuesc s disting esenialul de neesenial sau nu indrznesc s ii expun deloc punctul de vedere. Incurajai o discuie liber i nu criticai pe nimeni pentru opiniile personale. Incurajai confruntarea de idei i sintetizai totul in fraze scurte pe care elevii le vor nota. In finalul orei, felicitai intreaga clas pentru colajele realizate i calitatea discuiilor purtate. Incercand sa aflu raspunsul la intrebarea Cum se formeaz identitatea de gen a copilului, am cautat si alte resurse. Reproduc mai jos continutul unui articol de vulgarizare, preluat de pe situl www.desprecopii.com. Autor: Carmen Ghilescu. Dupa varst de 3 ani , copilul trece printr-un proces de auto-identificare si cauta raspunsuri la intrebari de genul Cine sunt eu?, Cum am aparut pe lume?, Cum am ajuns in burta ta, mama?. Este important ca prinii s se astepte la acest sir de intrebari i s se gandeasca puin inainte cum ii vor raspunde. Pentru ca in functie de informaiile primite, copilul ii formeaza o imagine despre sine i despre lume, imagine care trebuie s corespunda realitatii. Dupa varst de 3 ani, copilul trece printr-un proces de identificare, el se descoper pe sine, cauta raspunsuri la intrebari de genul Cine sunt eu?, Cum am aparut pe lume?, Cum am ajuns in burta ta, mama?. Este important ca prinii s se astepte la acest sir de intrebari i s se gandeasca puin inainte cum ii vor raspunde. Pentru ca n functie de informaiile primite, copilul i formeaza o imagine despre sine i

despre lume, imagine care trebuie s corespunda realitatii. Raspunsuri de tipul: Te-a adus barza sau Te-am cumparat de la spital etc nu sunt deloc indicate, dimpotriv produc i mai multa confuzie in mintea copilului. Va urma curand alt sir de intrebari care au ca scop lamurirea confuziei initiale. Copilul nu se lasa, el afla cte o frantura de adevr din mai multe surse i vrea s inteleaga cum stau lucrurile. In mod normal copilul se cunoate pe sine identificandu-se mai activ cu printele de acelai sex. Fetitele doresc s semene mamei, sunt atente la comportamentul ei fata de sot (atitudinea mamei poate fi de supunere sau de egalitate) i fata de alte femei
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

40
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Pentru cine sunt papusile...? Un dialog interesant, pe care l-am gasit in cartea Pasi spre Tara Egalitatii, INA CURIC. Articol Jurnal S3 AUTOEVALUARE (descoper gelozia, rivalitatea, prietenia). Aceste prime impresii despre barbati i despre relaia cu acestea (vazute prin ochii mamei) poate s ramana intiprite in mintea lor pentru tot restul vietii. Copiii transpun i imita prin joc comportmentele care le vad exersate in familie. Fetitele se joaca hranind ursuletul, schimband de haine papusa, se arata incntata de achizitionarea unei minibucatarii, etc. Baietii devin interesati de tata. De aceea se joaca astfel: merg cu masina la servici, repara un camion, etc. De fapt nu exista un comportment prestabilit pentru fetite i pentru baieti. Exemplele de mai sus sunt clasice i poate des intalnite printre copii dar in societatea noastr, rolurile sociale de barbat i femeie au suferit modificari. Intr-o anumita familie se poate bineinteles intampla ca tatal s se ocupe de gospodarie i s lucreze de acasa iar mama s calatoreasca mereu cu diferite afaceri i s fie pasionata de repararea autovehiculului. in astfel de cazuri copilul va imita activitile care le face printele de acelai sex, fr s fie considerat mai puin fetita sau mai puin baiat. Pana la urma copilul alege singur identitatea care doreste s o aib, in functie i de modelele parentale dar i tinand cont de preferintele i dorintele personale. Nu-i nimic rau in a-i cumpara masinute i mitraliere unei fetite dac aceasta doreste. Asta indica prezenta unei personalitati puternice, revendicative. ii cultiva spiritul practic i increderea in sine. La fel, in cazul baietilor: s nu ne temem s-l lasam s se joace cu papusi. Jocul in compania papusilor ii va sensibiliza, vor fi mai tandri in relaia cu persoana iubita, mai tarziu, ii va cultiva calitile unui bun tata. M-am intrebat destul de desReproduc articolul care a sugerat Carminei experimentul cu nepoteii ei: Pentru cine sunt papusile.docx

La magazinul de jucarii: As dori o jucarie pentru un copil de doi ani. Baietel sau fetita? Sincer nu stiu, merg in vizita pentru prima oara, dati-mi va rog o jucarie unisex, care sa se potriveasca in ambele cazuri. Sa vedem ce avem, pe langa papusi si truse de machiaj, pusti si masini. Eventual dinozauri Da, un dinozaur este perfect chiar daca trebuie sa ne intoarcem in epoca de piatra pentru a gasi o jucarie unisex. Insa ce credeti ca ar fi mai potrivit, dinozaurul in costum de lupta si inarmat cu aruncator de grenade sau unul in costum roz de balerina? ?! Articol despre identitatea de gen: sex si gen.docx. Jurnal_saptamana 3.doc
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

41
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

autoevaluare_S3.doc Calatoria continua! Sptmana 4 Dezvoltarea abilitilor sociale Motto: Pe cat de mult relaiile cu ceilali ne aduc mulumire, prieteni, destindere, zambet, pe atat de mult incapacitatea de a iniia i menine relaiile cu ceilali ne aduce frustrare, nemulumire, singurtate, izolare, iar acest lucru este valabil chiar de la cele mai mici varste! (Ladd, 1990), ap. Suport de curs ISE. Dupa ce in unitatea 2 ne-am familiarizat cu specificul orei de consiliere, metode si activitati de consiliere, in unitatea 3 formatorii ne propun sa discutam despre dezvoltarea abilitilor sociale i de comunicare si diferentele de gen in in interaciunea
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

42
social. Procesul de socializare trebuie sa inceapa de la o varsta timpurie, pentru ca dobandirea competentelor sociale conditioneaza adaptarea si integrerea sociala ca adult si dezvoltarea armonioas a personalitatii15. Prin activitile desfasurate in orele de consiliere, consilierii pot sprijini copiii/adolescentii sa-si dezvolte competenelor de comunicare si relationare in interactiunea sociala. In Curriculum-ul de Consiliere i orientare I-XII, modulul Dezvoltarea competenelor sociale i de comunicare ne ofera obiective, sugestii de activiti i sugestii metodologice pentru desfurarea de activiti pe tema dezvoltrii competenelor sociale. Ce este competena sociala? Capacitatea de a iniia i menine relaii reciproce i dttoare de satisfacie. Abilitile verbale Abilitile de negociere Asertivitate 16 Empatie i altruism (turn-taking abilities). Tem de reflecie Pe langa activitatile desfasurate cu elevii, cursul ne-a propus de fiecare data cand a
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

introdus un concept din sfera consiliere si orientare, autoanaliza, autocunoasterea si testarea instrumentelor pe care le vom folosi la clasa. Iata un set de intrebari care ne ajuta sa intelegem modul in care relationam cu ceilalti 17:
Parker i Asher (1987), ap.Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4. Vezi documentul Asertivitatea, Suport de curs. 17 Reprodus integral dupa Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
15 16

43
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

In ce msur fiecare dintre dumneavoastr v simii mulumii de relaiile pe care le avei? Cine sunt persoanele cu care v inelegei cel mai bine? Cine sunt persoanele cu care nu v reuii deloc s inchegai o relaie interpersonal? Pe ce criteriu ii putei clasifica pe cei din anturajul dumneavoastr apropiat? Exist diferene intre relaiile pe care le construii in diferite medii? V este mai uor s construii relaii profesionale sau personale? Care sunt calitile unei persoane pentru ca dumneavoastr s reuii s v relaionai cu aceasta? Dar defectele care v impiedic intotdeauna s v relaionai cu cineva? Avei mai muli prieteni tineri sau aduli? Femei sau brbai? De aceeai profesie sau de profesii diferite? Exercitiu de autocunoatere : Atomul social . Motto: Paradoxul cel mai curios este faptul c eu m pot schimba numai dac m accept aa cum sunt. Carl Rogers. Accesand atom_social_personal.docx, veti afla mai multe despre mine. Analiza Atomului social personal: atomul social_minodora_analiza.doc Atomul social: aplicatie la clasele a 6-a si a XI-a . Puteti vedea mai jos atomul social al elevei Laura Z- clasa a XI-a P1 si autonaliza efectuata: atom_social_Laura Z, clasa XI P1.ppt analiza_atom_laura.doc Mituri privind relaionarea fetelor i relaionarea bieilor Miturile reprezint un mod de manifestare a stereotipurilor de gen. Cum se
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

44
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

construiesc stereotipurile? Plecand de la un exemplu concret (citit, vzut, auzit, imaginat, gandit sau trit prin experien personal), GENERALIZM concluziile pentru o intreaga categorie de gen, fr a mai ine cont de diferenele individuale 18. Metode de formulare corect a afirmaiilor: Apelul la argumente tiinifice (cercetri cantitative i calitative) atunci cand formulm o afirmaie general Transformarea afirmaiei generale in exemple particulare cunoscute i care pot fi verificate Contraargumentarea prin exemple particulare cunoscute i care arat excepia de la regul. Accesand Stereotipurile de gen.ppt puteti revedea conceptul de stereotip.

Activitate: Mituri privind relationarea fetelor si relationarea baietilor.docx Exist diferene Global, a socializa inseamn a inva roluri, a interioriza norme, valori, sisteme de gandire.19
Unitatea de invatare 4. (Mohamed Cherkaoui, Les types de socialisation, dans Traite de sociologie, Raymond Boudon, dir. Paris, PUF, 1992, p.136). Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
18

19

45
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

ntre fete i biei n ceea ce privete comportamentul de relaionare social? Prin definiie, socializarea este un proces dinamic care trimite la toate experienele de invare pe care un individ, indiferent de gen, le face de-a lungul vieii. Privind procesul de formare a identitii de gen, putem distinge intre dou forme de socializare. Prima se refera la interaciunile pe care copilul le stabilete cu adulii, de ex prinii, educatorii, media, in timp ce a doua trimite la interaciunile pe care copilul le are cu ali copii. Complementar, acest dou forme de socializare se inscriu intr-un context socioeconomic dat, care vine s accentueze sau sa atenueze anumite caracteristici ce contribuie la definirea rolurilor sociale de gen.. Cu cat originea social este mai modest, cu atat rolurile masculine si feminine tind s fie mai tradiionale i mai stereotipate. Mai mult, experienele variaz de la o familie la alta. In procesul de construcie a identitii de gen, influenta socializrii cu provenien din lumea adulilor este evident. Prin modelele propuse copiilor, prin presiunile difereniate exersate in funcie de gen masculin - feminin, ei dezvolt anumite atitudini caracteristice care ii vor predispune sa acioneze conform ateptrilor ataate unui anumit rolul de gen. Daca intrm pe neprevzute intr-o sal de clas, putem observa c este imprit geografic in dou. Studii precise au artat c atat in recreaie, cat i in cluburi de vacan, fetele i bieii nu-si imprtesc in mod real activitile i jocurile. Cu toate c frecventeaz aceleai locuri, mixitatea nu este intotdeauna evident, ci doar aparent. Din punct de vedere al construciei psihismului la copii, specialitii sunt de acord in a recunoate existena unei faze in timpul creia relaiile disjuncte ar fi naturale. Aceasta segregare spontan, ca i cum cellalt gen nu ar exista, este explicat in mai multe moduri:20 - necesitatea de a se construi in raport cu grupul su de apartenen cel mai apropiat; - stiluri diferite de joc : semnul unei contiine de gen precoce; - percepia unui pericol in faa descoperirii celuilalt gen.

Cu toate acestea, cercettorii se intreab: ce desparte astfel copiii? Cat cantresc modelele
Vezi explicaia din suport de curs sptmna 4: Fete si biei in interaciunea social, Extras integral din publicaia Diferene de gen in creterea i educarea copiilor , Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
20

46
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fete i biei in interaciunea social culturale, interdiciile interiorizate? Socializarea venit de sus, de la aduli, se intalnete cu cea de jos, operat de copii. Dac privim numai ctre influenta adulilor, pierdem din vedere faptul c, in timp, copiii ii transmit nu numai jocurile si interpretrile pe care l-au dezvoltat ei inii pentru a defini ce relev din masculin - feminin. De fapt, socializarea provenit din lumea adulilor nu este primit mecanic de ctre copii, care nu ar face astfel decat s inregistreze pasiv informaia relativ la rolurile sociale de gen. Ea este reluat i reinterpretat prin dinamica interaciunilor pe care copiii le dezvolt ca grup social in cotidian. Acest al doilea pol de socializare apare la fel de important ca primul. Bazandu-se pe rezultatele cercetrilor din literatura de specialitate, Maccoby21 propune o lectur totodat original i sintetic a fenomenelor care de altfel erau deja cunoscute. Punctul sau de plecare consist in a se intreba de ce copiii intre 4 si 11 ani mai ales intre 8 si 11 ani tind, in general, s se grupeze dup apartenena la un sex sau altul i s evite contactul cu celalalt sex, in afara regulilor impuse de clas sau de lumea adulilor. Aceasta regul implicit a separrii pe sexe ar fi transcultural i nu ar a prezenta diferene, de la o cultur la alta, decat in intensitate. Constatarea principal i inedit a lui Maccoby este c aceasta separare de gen nu se prezint ca o simpl figur inversat: ea pune in joc experiene particulare i trsturi specifice care difer dup cum analizm natura interaciunilor care se produc intre biei i cele care intervin intre fete, la fel ca i intre cele dou grupuri. De aceea cercettoarea nu ezit in a susine c exista de fapt dou culturi ale copilriei. In mare, ritmul de maturizare ar fi asemntor la biei i fete, mai puin in ceea ce privete achiziia limbajului i capacitatea de autocontrol. Inc de la varsta de doi sau trei ani, fetele prezint un avans evident asupra bieilor la acest subiect. In ceea ce privete autocontrolul, o cercetare a evideniat c taii interveneau de doua ori mai mult cu interdicii verbale pentru biei decat pentru fete, i aceasta pentru singurul motiv c bieii au o

tendin mai mare de a manipula obiecte interzise. Aceast lips de control concord cu observaiile potrivit crora bieii sunt mai des pedepsii decat fetele.
(Eleanor E. Maccoby, The Two Sexes Growing up Apart, Coming Together, London, The Belknap Press of Harvard University Press, 1998 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
21

47
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fete i biei in interaciunea social Cu toate c prinii ii exprim emoiile fata de copiii lor fr distincie de gen, ei ar avea tendina - mama in particular - s abordeze problema emoiilor i s explice cauzele anumitor interaciuni intre doua persoane mai frecvent cu fetele decat cu bieii. Invers, se exercit mai multe presiuni asupra bieilor pentru a-i controla emoiile - s nu plang, de exemplu, i in acest ultim caz tatl ar fi mai activ decat mama. Cercetrile au scos la iveal faptul c abordarea mai deas a strii emoionale cu fetele ar exercita un efect asupra modului in care fetele interacioneaz. Ele ii dezvolt astfel mai mult sensibilitatea ctre ceilali, ceea ce ar favoriza in schimb emergena in grupurile fetelor a unui stil de interaciune mai cooperant, comparativ cu grupurile de biei in care acest tip de interaciune este rar observat. O alta constatare major a lui Maccoby este c grupurile de biei i de fete prezint dou diferene principale. Prima: la nivelul eforturilor depuse de fiecare grup de a se distinge de celalalt. Maccoby spune c forele care unesc copiii de acelai sex i, complementar, tind s exclud pe cei de celalalt sex, sunt mai puternice la biei. In timp ce fetele rman mai deschise ideii de efectua activiti impreun cu bieii, ei rman refractari la acest subiect, deoarece construcia identitii lor masculine se efectueaz in principal ca reacie la elementele culturale i de mediu care au fost identificate drept feminine. Cu cat aceast atitudine est incurajat de cultura i mediul socioeconomic de origine, cu atat ea catig in intensitate la biei. Fetele procedeaz la construcia identitii lor feminine fr a se preocupa daca identitatea lor feminin a fost contaminat de elemente masculine. In anumite medii, distana se menine i dup adolescen i atrage un adevrat ir de neinelegeri. Criza identitii de gen i teama de nedifereniere provoac la biei o hiper masculinizare iar raporturile fete - biei devin mai dificile pentru c nici fetele, nici bieii nu tiu s comunice. Ei par fixai in rolurile tradiionale: de virilitate pe de o parte, supunere, de cealalt. In mediile cu o situaie socioeconomica mai bun, manifestrile antagoniste i nelinitile

sunt mai bine disimulate, dar rman prezente. Contrar prejudecilor, a te simi fat sau biat nu este un dat22. Vechile modele patriarhale privilegiau marcatori biologi, in scopul evitrii confuziei de gen: O s te mrii si o s faci copii sau Trebuie s fii brbat, biatule! Nu intotdeauna bieii i fetele reuesc s se conformeze acestor modele. In construirea identitii de gen, trebuie s lum in consideraie procese psihologice, sociale i simbolice. Cum s gestionm relaiile cu celalalt gen cand ne temem c anumite caracteristici ce aparin
Sexul: un dat biologic, genul: o construcie social. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
22

48
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

celuilalt ne pot expune judecii celor din jur 23? Textul a fost adaptat dup: Pour une meilleure reussite scolaire des garcons et des filles : avis au Ministre de l'education, Quebec (Province) . Conseil superieur de l'education , Sainte-Foy, 1999, pag.33 42.
Tendina elevilor/elevelor de a construi i valoriza caracteristicile de gen intr-o logic bipolar - de excludere a contrariului - are un impact direct in interrelaionare. Consecine negative: sancionarea de ctre clas a celor care nu corespund stereotipurilor de gen. Din prezentarea PPT Stereotipurile de gen: Cum ne privim elevii? - sinteza suport de curs ISE, Sptmna 2. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
23

49
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Studiu de caz Diana Ma numesc Bianca i sunt dirigint la clasa a VII-a B intr-un liceu bucuretean. M confrunt de la inceputul anului colar cu o situaie pe care nu tiu cum a putea s-o rezolv. Este vorba despre Diana, o tanr domnioar din clasa mea care inva foarte bine, dar care are un comportament ciudat. Se imbrac bieete, vorbete bieete, dorete s se joace numai cu bieii i consider fetele prea slabe, nite pisicue, cum s-a exprimat ea. Bieii nu o accept in jocul lor, ba chiar au poreclit-o ariciul din cauza prului tuns foarte scurt i rad de ea. Pe de alt parte, Diana dispreuiete grupul fetelor, de care nu vrea s se apropie. Inc de la inceputul anului colar am constatat c in pauze Diana nu se mai relaioneaz nici cu fetele, nici cu bieii, st in banc sau ascult muzic rock la cti. Am vzut-o ins in ultimele zile in compania unor biei mai mari, imbrcai ciudat i cu cercei in urechi, m-am infiorat, cu siguran anturajul acesta va avea un efect negativ asupra ei!

Mai trebuie s v spun c mama Dianei este divorat de 3 ani i este director intr-o mare companie telefonic. Cltorete destul de mult i nu are timp s se ocupe de Diana, care st cu bunicii, nite oameni foarte de treab de altfel. Bunicul este un om bland care vine mereu la edine i spune ca Diana ii ascult i c nu sunt probleme cu ea acas. Am incercat s le spun despre problema de relaionare a Dianei cu fetele i bieii din clas, ins bunicii nu preau s ia in serios avertismentul meu. M intreb ce fel de activiti a putea face la ora de consiliere i orientare i ce teme a putea s discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la aceast problem? Cum a putea s-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) intr-o discuie pe o tem atat de sensibil astfel incat Diana s nu fie expus direct? Ce trebuie s fac pentru a o ajuta pe Diana s se integreze mai bine in colectiv? Bianca S. Diriginte clasa a VII-a B Iata raspunsul meu: Scrisoare catre Bianca.docx.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

50
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Intrebrile Bianci: M intreb ce fel de activiti a putea face la ora de consiliere i orientare i ce teme a putea s discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la aceast problem? Cum a putea s-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) intr-o discuie pe o tem atat de sensibil astfel incat Diana s nu fie expus direct? Ce trebuie s fac pentru a o ajuta pe Diana s se integreze mai bine in colectiv? Dupa mai multe cautari si reflectii, am aducat aici cateva Sugestii pentru Bianca.docx Joc i gen: Interventie in forum. Faptul c bieii care se joac cu mingea ocup trei sferturi din curtea colii, c fetele vorbesc, privesc, joac jocuri linitite in sfertul rmas, nu pare s ridice vreo problem. Pare s fie ceva evident, natural: bieii sunt mai zgomotoi, au mai mult nevoie s se defuleze; cat despre fete, lor nu le place cearta i prefer s vorbeasc sau s se joace linitit. Aceasta diferen de gen, manifestat in jocuri i activiti inc de la trei sau patru ani, nu este perceput de prini i educatori ca potenial purttoare de inegaliti viitoare. De fapt, ocuparea curii (aa cum este descris mai sus) presupune mai intai c trebuie s facem o legtur intre aceste comportamente i rolurile tradiional atribuite fetelor i bieilor i s ne interogm asupra impactului acestor comportamente, considerate ca innscute, asupra traiectoriei individuale a elevilor. Ce inva fetele, ce inva bieii evoluand astfel in curte, in timpul recreaiei?

Intr-o lucrare in care observ cum se inscrie diferena de gen in viaa cotidian la ciclul primar, Claude Zaidman24 constat c raporturile de putere apar in contextul separrii pe sexe care caracterizeaz spaiul consacrat jocurilor. In curte, bieii i fetele reproduc separarea codat sexual intre spaiul public i spaiul privat: ei i ele joac scenarii stereotipate invate deja. In disputele i jocurile lor cu mingea, bieii inva s exploreze, s investeasc fizic spaiul i s se situeze in raport cu ceilali datorita conflictului. Aceste jocuri, conchide autoarea, fac deci oficiul de instrumente de invare a puterii, antreneaz. Cat despre fete, in marginea spaiului ocupat de biei, se exclud de la confruntare i proximitatea lor fizic este deja marcat de comportamentul de ajutor i de susinere. Inc de la varsta de 18 - 24 de luni, copiii manifest preferin pentru jucriile asociate genului. Ctre 3 ani, se observ un inceput de preferin pentru tovarii de joac de acelai sex. Copiii incep de asemenea s acorde atenie tovarilor de joc de acelai sex, cea ce intrete imitaia de gen. Intre 6 i 12 ani, se observ o puternic segregare de gen in activiti i prietenii, fetele i
La mixite a l'ecole primaire. Paris, L'Harmattan, 1996, 238 p. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
24

51
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Sptmana 5: Sa vorbim despre emotii bieii practicand jocuri diferite in locuri diferite. Aceasta segregare se regsete intr-o mare varietate de culturi. Se constat apoi o evoluie gradual ctre mixitate in relaiile dintre perechi odat cu intrarea in adolescen. La sfarsitul unitatii de invatare 4: autoevaluare_4.docx Calatoria continua! Din nou impreun, dupa o vacanta in care am simtit nevoia comunicarii cu colegii si a activitatii de pe platforma. Am avut un brad asa de frumos pe platforma, in timpul vacantei de iarna Ne-am regasit din cand in cand, cam rar, ce-i drept. In preajma celei de-a 5 a saptamani, tot mai multi am inceput sa dam semne de nerabdare : sa inceapa din nou scoala ! Obiective de invare: In sptmana a 5-a, formatorii ne-au propus sa descoperim impreun urmtoarele teme: - Trire i manifestare emoional diferene de gen - Au fetele i bieii aceleai anse pe piaa muncii? - Sa identificam diferene intre fete i biei - emoionale i la nivelul integrrii profesionale. - Conceptele de echitate de gen i egalitate de anse. De ce este important sa identificm corect emoiile i sa educam capacittatea de

Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

52
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

exprimare/autocontrol? Pentru o comunicare i relaionare corect cu cei din jurul nostru. Orele de Consiliere i orientare sunt un moment privilegiat in care putem discuta cu elevii despre emotii si sa realizm exerciii pe tema vieii afective. Informaii curs ISE

1.

Trire i manifestare emoional25 Ce sunt emoiile, de ce apar ele, de ce unele aspecte reuesc s ne emoioneze pan la lacrimi in timp ce altele ne las reci? De ce unul i acelai eveniment produce emoii unei persoane, iar alteia nu? De ce nu ne indrgostim toi de aceeai persoan? Unde sunt localizate emoiile? Putem s le controlm? Iat numai cateva intrebri pe care ni le putem pune despre emoii, la nivelul simului comun. Psihologia general rspunde unora dintre acestea, ins specialitii sunt de acord c problematica necesit inc mult studiu. Inc o dovad c fiina uman este extrem de minunat i complex, iar certitudinile in legtur cu propria noastr funcionare sunt foarte greu de obinut. Din punctul de vedere al psihologiei generale, afectivitatea reprezint o component important a personalitii, un mecanism prin care exteriorul rezoneaz in noi, iar noi lum act astfel de ceea ce se intampl in exteriorul nostru. Imaginai-v c suntei apa linitit a unui lac in care a czut o piatr. Cercurile concentrice lsate pe suprafaa apei ar putea fi o metafor potrivit prin care s reprezentm emoiile pe care le resimim. Probabil c la nivelul vieii afective i al emoiilor apar cele mai multe stereotipuri de gen. Totodat, cel mai studiate diferene de gen sunt cele referitoare la emoionalitate. Studii recente sugereaz c emoionalitatea crescut a femeilor este o construcie social, bazat pe diferenele observate in exprimarea emoional, diferene care sunt socializate ins de la o varst foarte timpurie. Trebuie avut in vedere c atunci cand vorbim de emoionalitate ne referim la dou dimensiuni diferite ale acesteia, respectiv trirea i exprimarea emoiilor. La nivelul tririi emoiilor se pare c nu exist diferene intre sexe. Atunci cand ii autoevalueaz intensitatea i frecvena unor emoii dup trirea acestora nu exist diferene intre brbai i femei (Barrett, Robin, Pietromonaco, & Eyssell, 1998). Ambele sexe cred c brbaii i femeile se difereniaz mai mult in exprimarea emoiilor decat in intensitatea sau natura emoiilor trite (Johnson & Schulman, 1988, apud Hutson-Comeaux, 2002). Diferene de gen in creterea i educarea copiilor. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003.

Pornind de la afirmaiile de mai sus, formatorii ne-au propus ca subiect de discuie pe forum cele mai frecvente stereotipuri de gen in trairea si exprimarea emotiilor. Brbaii
Fragment reprodus integral - Curs ISE, Unitatea de invatare 5. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
25

53
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

i femeile se difereniaz in exprimarea emoiilor. Ce inseamn ca Brbaii i femeile/ fetele si baietii se difereniaz in exprimarea emoiilor? Ce implicaii putem deduce pentru activitatea educativ? Ce recomandri putem face cadrelor didactice? Ce recomandri putem face prinilor? Recunoaterea emoiilor Exprimarea emoiilor Autocontrolul emoiilor Trebuie s facem o scurt distincie intre: - recunoaterea emoiilor - trirea emoiilor - exprimarea emoiilor - (auto)controlul emoiilor. - copiii recunosc emoiile in jurul varstei de 3 ani; - cel mai uor de recunoscut sunt surpirza, tristeea i bucuria; - cel mai greu de recunoscut este furia. Prin socializare, fetele sunt educate s ii exprime emoiile, existand permisivitate mai mare in cazul lor pentru plans, mangaiere, imbriare ca modaliti de exprimare a dragostei i sensibilitii personale, spre exemplu. Pentru biei exist in schimb interdicii pentru manifestrile i exprimarea emoiilor: tu eti biat, nu trebuie s plangi etc. Expresivitatea emoional este apanajul comunicrii nonverbale: un bun comunicator are o expresivitate verbal i emoional mai ridicat, el reuind s transmit auditoriului mult mai multe informaii prin: mimic (expresivitate facial), gestic (limbajul mainilor), postur (atitudinea corpului). Expresivitatea, ca i recunoaterea emoiilor, este o capacitate care se poate educa. In art, expresivitatea emoional este foarte mult solicitat, spre deosebire de alte domenii (tiinele exacte, medicin, inginerie etc.) in care aceasta este foarte puin solicitat. Presupune exersarea i educarea, prin tehnici specifice, a capacitii de a nu te lsa prad emoiilor. Dac prin educaie i socializare, fetele sunt incurajate s ii dezvolte expresivitatea emoional, bieii sunt incurajai s se autocontroleze i s-i cenzureze manifestrile exterioare ale emoiilor. De aceea putem spune c, dei resimt poate la fel de puternic emoiile, bieii i fetele difer in modul de exteriorizare a acestora.

Atunci cand este vorba de o emoionalitate excesiv, tehnicile de autocontrol sunt extrem de necesare: stpanirea emoiilor inaintea examenelor, stpanirea unor accese de nervozitate care duneaz persoanei in cauz perturband capacitatea acesteia de relaionare armonioas in familie sau cu colegii de serviciu, strile de plans care pun persoana in situaii jenante in faa
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

54
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Discutii pe forum prietenilor sau superiorilor sunt situaii care necesit un efort de (auto)controlul. Unul din stereotipurile de gen cel mai des vehiculate: bieii nu au voie sa plang. Doua magini sugestive: barbatii_nu_plang.doc. In loc s criticm sau s ironizam manifestarea unor emoii, este bine s incercm, prini si educatori, s inelegem situaia care a provocat reacia respectiv si si ajutam pe copii s rezolve problema. S incurajam atat fetele, cat si bieii, s-si exprime intr-un mod personal emoiile, fr incidene negative asupra interaciunii cu cei din jur. Personal, am intalnit destul de des situaii in care bieii au fost sancionai de grup pentru ca nu corespund stereotipurilor de gen in exprimarea emoiilor. In astfel de situaii trebuie s manifestam tact si sa oferim suport, cu cldura si rbdare. In general, le-am explicat copiilor ca nu este ruinos sa-si manifeste emoiile dar este recomandat sa le controleze pe cele excesive, deoarece pot impiedica buna inelegere si comunicare cu cei din jur. Eugen: O sa incep prin a-mi face o distinctie clara intre trairea emotionala- o manifestare biologica, explicabila stiintific si mai greu de controlat, si manifestarea trairii, pe care, cu ajutorul managementului emotiilor diferit de la o persoana la alta, format prin educatie, o controlam mai mult sau mai putin. Adina: Intensitatea emotionala difera, poate, la cele doua genuri, datorita diferentelor de educatie. Atat fetele cat si baietii au predispozitii emotionale similare, insa competenta emotionala se construieste, se invata in contexte specifice de viata. Intrucat ne dorim sa facilitam dezvoltarea personala, armonioasa, integrata, a ambelor genuri, cred ca interventiile educationale ar trebui sa depasesaca si sa sparga stereotipurile care descriu acest segment de viata, prin activitati explicite de educatie a emotiilor, care sa cuprinda oportunitati de exersare a abilitatilor emotionale precum: identificarea, recunoasterea si numirea propriilor emotii si ale celorlalti; dezvoltarea vocabularului emotiilor;reglare si autocontrol emotional; exprimarea adecvata a emotiilor; empatia. Cadrele didactice ar putea valorifica orice situatie ocazionala ivita care s-ar adresa vietii emotionale, prin oferirea de feedback-uri de validare emotionala (in egala masura pentru fete si baieti) si astfel intarind la elevi increderea in sine si asumarea propriilor

emotii. Parintii ar trebui, de asemenea, sensibilizati la nevoile emotionale ale fetelor si baietilor, pentru a interveni cu mesaje care sa contravina stereotipurilor (ex. "Baietii nu plang") si care sa-i ajute pe copii sa-si valideze propria viata emotionala pentru a creste sanatosi si armoniosi.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

55
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Lucica: Brbaii i femeile se difereniaz in "exprimarea emoiilor" tocmai datorit influenelor sociale , ce contribuie la formarea stereotipurilor de gen. Exemple de stereotipuri privind exprimarea emoional: fetele exprim mai multe emoii negative (tristee, fric, vin) i mai multe emoii pozitive ( fericire, empatie, bucurie) decat bieii; brbaii exprim i experimenteaz furia mai des i mai intens decat femeile, iar femeile exprim i experimenteaz mai des tristeea decat brbaii; frica nu este o emoie adecvat pentru brbai. Daniela: Ce pot face prinii i cadrele didactice? - s se discute la fel de mult i cu fetele ca i cu bieii despre furie i modalitile de reglare a acesteia, bieii s fie invai s acorde atenie celor din jur, mamele i taii s vorbeasc cu bieii despre fericire i despre tristee. - atit fetele cat i bieii s fie invai s- i exprime fericirea(bieii sunt invai s -i controleze fericirea). - noi, adulii, s manifestm aceleai reacii fa de copii, indiferent de genul lor, s nu avem ateptri mai mari de la fete in ceea ce privete controlul emoional i s nu folosim strategii de reglare mai sofisticate decat la biei. Zornia: In societatea actuala, baieii si fetele trebuie sa fac faa unor cerine diferite si au nevoi emoionale diferite. In general, fetele au o stima de sine mai sczut dect baieii. De multe ori, ele trebuie s invee s exprime sentimente masculine precum furia, s fie asertive. La rndul lor, bietii trebuie s fie mai cooperani, s accepte faptul c i un brbat poate i trebuie s tie s exprime i alte emoii dect furia. Mihaela: Barbatii si femeile se deosebesc in exprimare emotiilor datorita regulilor impuse de societate. Consider ca recunoasterea acestui lucru e un prim pas pentru reglementarea acestor atitudini. Trebuie sa formam caractere puternice care sa faca fata unei societati bizare. Ca sa reusim acest lucru, va trebui sa educam in acest sens si parintii, care sa ne ajute in educarea copiilor. Elena: Toi imprtim acealeasi emotii. Ele difer, ins din punct de vedere al intensitii, al tipului i calitii. Daca intensitatea emoiei este dat de fundamentul biologic (datul fiziologic, care se exprima pregnant in temperament), tipul si calitatea
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

56
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

emotiei sunt date de cogniie (de modul in care interpretam sau ni se cere s interpretam anumite situaii i aici se vede clar amprenta socialului in (non)exprimarea emotiilor). Din observaiile mele, consider adevarate rezultatele cercetrilor la care se face referire in materialul prezentat spre studiu. Diferenele dintre fete si biei din punct de vedere emotional sunt inculcate social inc de la cea mai frageda varsta. Cu

toii avem emoii, de intensitate diferita (temperamentele coleric i melancolic, indiferent de sex, se consider a fi mai emoionale), dar i mai mult difer modul de exprimare al acestora. Suntem educai de ctre prini s reacionm emoional la o multitudine de stimuli si situaii inc de la cele mai fragede varste, prini care perpetueaz si ei modelele preluate de la generaiile anterioare i care presupun diferene intre cele dou sexe in modul de exprimare al emoiilor. Activitate pe tema recunoaterii i exprimrii emoiilor, clasa a Va: Emoiile mele. Obiectiv 2.1: S exerseze exprimarea adecvat a emoiilor. Am desfurat activitatea cu clasa a V-a B, la care predau limba francez. Copiii au recunoscut cu uurina emoiile dup modul lor de manifestare. Urmand scenariul dat de suportul de curs, activitatea a decurs armonios. Am identificat impreuna patru caracteristici definitorii pentru emoii: - situaia care a provoac reacia/emoia; - felul in care au simit emoia: pozitiv/ negativ; - reaciile noastre: mainile, corpul nostru, glasul nostru. Le-am explicat elevilor ca unele posibile reacii ale organismului (ameeala, tremur, paloare, palpitaii) sunt manifestri fiziologice produse in corpul nostru de sistemul nervos vegetativ i glandele endocrine. - comportamentul care insoete in general emoiile. Am concluzionat cu copiii: - Emoiile ne pot oferi informaii foarte importante despre noi i cei din jur, prin modul de manifestare. Este bine s ne cunoatem si sa ne analizm emoiile pentru a inelege de ce ne comportm intr-un anumit fel. - Emoiile sunt legate de anumite aspecte ale comportamentului. De exemplu, furia poate determina un comportament agresiv. - Emoiile puternice sunt reinute de memorie i se manifest diferit de la o persoana la alta.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

57
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

- Mimica, atitudinea, gestica, sunt tot atatea moduri de a comunica cu cei din jur. Oferim astfel informaii celorlali despre ceea ce simim. Felul in care ne manifestm emoiile poate influena comportamentul celor din jur. Pe lang emoiile care au fcut obiectul exerciiului nostru, elevii au menionat si altele de ex. ura, ruine, dispre. Plansul a fost identificat ca manifestare in cazul emoiilor negative: furie dar i pozitive - bucurie. Discuiile de grup au scos la iveal stereotipuri de gen: bieii nu au voie s plang i diferene in manifestarea emoiilor/plansului la fete - biei: fetele plang din orice, se emoioneaz repede.Si bieii sunt emotivi, numai ca incearc s-i stpaneasc emoiile pentru a nu se face de ras - aa au fost invai acas sau au auzit de la cei din jur. Le-am explicat copiilor c nu exist diferene intre fete i biei la nivelul tririi emoiilor, ci in exprimarea lor. Este bine s ne exprimm emoiile pentru c in felul acesta transmitem starea de bine sau de disconfort: astfel, ceilali ne pot inelege mai bine. Atunci cand este vorba de o emoii in exces, este necesar s ne impunem autocontrolul, de ex. inaintea unui examen sau reinerea unor reacii agresive care perturb inelegerea i relaionarea cu cei din jur. Copiii au mrturisit c nu au mai desfurat acest tip de activitate. Activitatea a fost atractiv i relaxant. Mi-am propus s o desfor cand voi avea ore de consiliere.

Exprimarea emotiilor. Material colegi : exprimarea_emotiilor[1].doc Influena genului in alegerea carierei Discutie pe forum: 1. Suntei de acord cu afirmaia Dezvoltarea carierei este un proces desfurat pe parcursul intregii viei? De cand ar trebui s inceap acest proces, in opinia dumneavoastr? 2. Identificai i aducei in discuie cateva resurse educaionale sau mass-media (filme i personaje, cri i situaii, piese muzicale i versurile acestora) care intresc/infirm stereotipurile de gen in alegerea carierei (ex: filmul prinesa Xena infirm stereotipul de gen in alegerea carierei i ofer copiilor un personaj feminin intr-un rol tradiional masculin). 3. Este corect s vorbim despre egalitatea de anse a fetelor i bieilor pe piaa muncii? Credei c acesta este un ideal sau in realitate fetele i bieii au anse egale pe piaa muncii in ara noastr? Cum credei c stau lucrurile in alte ri?
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

58
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

(recitii glosarul de termeni pentru reactualizarea informaiilor despre conceptele de egalitate de anse i echitate de gen ) Interventie. Dezvoltarea carierei este un proces desfurat pe parcursul intregii viei i trebuie s inceap de foarte timpuriu. Proces continuu, pentru c orice individ, indiferent de gen, poate fi ajutat s-i descopere potenialul, s i-l valorifice, s se orienteze sau reorienteze in carier. Rolul familiei i al colii este foarte important, intro lume aflat in continu schimbare. Cultivarea unor atitudini i abilitai de explorare i planificare a carierei trebuie s inceap inc de la grdini. In jocuri i activiti copiii descoper meserii, hobbyuri, ce este munca: situaii de munc, specificul unei meserii, colaborarea i lucrul in echip etc. La clasele I-IV, vom urmri cultivarea unor valori i atitudini fundamentale in orientarea lor viitoare: motivaie, interes, flexibilitate, responsabilitate in luarea de decizii. La clasele V-VIII vom aprofunda aceste aspectele legate de ocupaii, meserii, cariera, criterii de alegere a unei meserii i vom ajuta elevii s cunoasc alternative educaionale, s-i construiasc un plan de carier i obiective de lung durat. Introducand elemente de marketing personal: portofoliul cuprinzand carte de vizita, performante, CV-ul, ii ajutam s ineleag importanta procesului de orientare in carier. In clasele de liceu vom urmri tranziia la piaa muncii, cu opiuni i strategii pentru construirea unui traseu de formare i dezvoltare personal i profesional. Pe tot parcursul procesului de orientare in carier, atat coala cat i familia trebuie sa ajute copiii, indiferent de gen, s depeasc diferenelor de gen, s inlture stereotipurile de gen, pentru a asigura anse reale i echitate pe piaa muncii tuturor. Prescripiile sociale de gen in orientarea pentru carier au un impact puternic in alegerea unei profesii, prin perpetuarea stereotipurilorprofesii masculine/profesii feminine. Ele pot genera discriminarea indivizilor care se pregtesc in domenii considerate in mod tradiional masculine sau feminine - ocupaii non tradiionale. Studii26 au demonstrat ca: In concordan cu dezvoltarea altor domenii ale rolului de gen (cunotine relative la jucriile de gen), precolarii i colarii mici au demonstrat cunotine substaniale despre ocupaiile de gen mult, ei aleg ocupaii specifice genului lor i resping ideea

de a avea, cand vor fi mari, ocupaii specifice genului opus. Astfel, copiii demonstreaz percepii puternic orientate pe gen relativ la ocupaiile adulilor i folosesc aceste standarde pentru viitoarele alegeri ocupaionale. Prin tradiie, se perpetueaz ideea c viaa privat este domeniul femeii, brbatul avand un rol auxiliar pe care femeia, la randul ei, il deine in viaa public, in locul statutului partenerial pentru ambele sexe i in ambele sfere. De la o generaie la alta, asistam la transmiterea conservatorismului de gen de ctre societate 27 si la perpetuarea inegalitilor dintre brbai i femei, atat in sfera viaii private cat i
Huston, 1983; Ruble & Martin, 1998, apud. Levy, in suportul de curs ISE, Dimensiunea de gen in educatie, Modul Consiliere si orientare. 27 Educaia care se realizeaz in coli incurajeaz conformismul in ceea ce le privete pe fete, iar prin mesajele sale sexiste pregtete femeile pentru aspiraii considerate mai puin prestigioase i axate pe roluri tradiionale: M. Miroiu, 1998. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
26

59
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

in cea public. Reproduc cateva fragmente care ilustreaz influena stereotipurilor de gen in orientarea in carier. Spre exemplu, manualele colare din ciclul primar promoveaz femeile ca invtoare, profesoare, vanztoare de flori sau fructe sau casnice, in timp ce brbaii sunt prezentai ca astronaui, poliiti, doctori, actori sau conductori. Femeile sunt prezentate i ca aparinand in msur mai mare vieii private de familie, in timp ce brbaii sunt pregtii pentru viaa social. Preocuparea pentru instruirea fetelor in direcia libertii i auto-afirmrii este nesemnificativ. Elevii nu sunt pregtii pentru viaa privat, relaiile parteneriale intre brbai i femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes in sistemul educativ. Modelele feminine de succes lipsesc in general, imaginea femeilor ca profesioniste regsinduse mai puin printre personajele care domin spaiul public. In acelai timp sunt promovate i modele de masculinitate cu efecte educaionale negative. Brbatul macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar i brbatul obligat s aib succes social, responsabil de intreinerea familiei - dar dependent de ingrijirea femeii i incapabil s se descurce in condiii de separare sau de cretere i educare a copiilor singur - sunt imagini care deformeaz percepia tinerilor asupra rolurilor ce le revin in societate i in familie.28 In acest context, nu cred ca putem afirma c bieii i fetele au anse egale pe piaa

muncii. In Romania nu exist o discriminare prin lege, explicit egalitatea in drepturi a tuturor cetenilor este statuat in Constituie i in Codul Muncii. Discriminarea este totui real i se realizeaz prin omisiunile legii i prin lipsa efectelor ei. Consecine: - Pentru aceeai munc i pregtire egal, femeile au remuneraii mai mici. - Poziiile de conducere in societatea romaneasc sunt ocupate preponderent de brbai, ei fiind incurajai de societate i pregtii prin educaia in familie i coal pentru ai asuma asemenea roluri. - Existenta unor profesii mai prost pltite i cu un prestigiu social mai sczut, profesii sau ocupaii feminizate. Cu toate ca in Uniunea European exist mai multe femei cu studii superioare decat brbai, salariile acestora sunt mai mici cu 15%. Prescripiile de gen cu privire la alegerea carierei afecteaz in special femeile, crora li se limiteaz accesul pe piaa muncii in profesii considerate masculine sau in poziii de succes. Cateva articole despre problematica de gen in Uniunea Europeana veti gasi accesand: Problematica genului din perspectiva EU.docx.
Inegalitatea de gen : violena invizibil. Ghid de lucru pentru contientizarea i eliminarea violenei impotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Vetii. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
28

60

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Femeile ctig numai 85 % din salariile brbailor. Ar trebui s le dm mai mult de lucru!29. Deschideti si fisierul : femeia_afaceri.doc Cum reuesc in carier Meserii nontradiionale Activitatea 2 30 Curriculum de Consiliere i orientare, Modulul Calitatea stilului de via. Obiectiv 5.1: s evalueze impactul factorilor social, culturali, economici i de mediu asupra propriilor opiuni profesionale i alegeri in carier, clasa a VII-a. Scop: Identificarea i analiza rolurilor nontradiionale pe care femeile i brbaii le pot indeplini i a consecinelor pentru construirea unei cariere. Desfurarea activitii. Recomandri suport curs ISE. Imprii clasa in 3 grupuri. Fiecare grup va primi o fi de lucru: un personaj care are/dorete s aib o meserie nontradiional intampin probleme, iar grupul trebuie s rezolve situaia. Membrii grupului vor discuta cazul i vor gsi impreun o variant de soluionare a impasului in care se afl protagonistul. Materiale necesare: fia de lucru, pixuri. Timp de desfurare: activitate in grupuri mici - 20 minute, analiza i discuii - 30 minute. Recomandri pentru consilier. Dup ce activitatea in grupuri mici s-a incheiat, solicitai
Inegalitatea de gen : violena invizibil. Ghid de lucru pentru contientizarea i eliminarea violenei impotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Vetii. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005 30 Activitate desfasurata la clasa a XII-a P2. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
29

61

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

unui reprezentant din fiecare grup s prezinte varianta de soluionare, argumentele care o fac plauzibil, s explice cum au decurs discuiile, dac au existat puncte de divergen, cum s-a ajuns la soluia final i care au fost emoiile experimentate in cursul rezolvrii cazului. Provocai celelalte grupuri la discuie dup ce fiecare grup ia expus varianta de rezolvare. Impunei reguli pentru ca discuia s nu degenereze in conflict (5 minute pentru fiecare soluie). Puncte de discuie pentru ntreg exerciiul - Este simplu sau dificil s v gandii la un brbat/o femeie in roluri noi, netradiionale intr-o meserie? - Cum privesc i accept femeile i brbaii implicarea in meserii netradiionale? De ce? - Care a fost cel mai dificil caz, in opinia voastr? - Dac ai putea s facei o singur modificare in ceea ce privete profesia femeilor/ brbailor, care ar fi aceasta i de ce? Rezolvarea cazului si observatiile le gasiti la: meserii nontraditionale_studiu_caz.docx Un instrument de lucru preluat de la colegi: Fisa_meserii.doc
Activitatea de consiliere Cum reuesc n carier? Meserii nontradiionale

Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

62
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fetele trebuie s aib o expresivitate emoional mai mare decat a bieilor? Extras din Diferene de gen in creterea i educarea copiilor. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003 Studiile recente in aceast problematic menioneaz c principala cauz a diferenelor la nivel emoional apare in procesul de socializare al fetelor i bieilor. Acest lucru este important deoarece in aceste condiii este posibil s educm anumite tendine ale fetelor i bieilor astfel incat acetia s-i poat utiliza cu succes intreg potenialul. Cele mai frecvente convingeri sociale se refer la emoionalitatea mai mare a femeilor, mai ales in exprimarea emoiilor, faptul c femeile trebuie s fi e mai responsabile, mai atente la nevoile celorlali, mai loiale, mai protective, mai grijulii etc., in timp ce brbaii trebuie s fi e competitivi, dominani, s dein controlul, agresivi chiar, brbaii sunt indreptii s apeleze la furie, in timp ce femeile nu (i sunt chiar penalizate social cand o fac) etc. (vezi pentru detalii i Barrett et al., 1998; Ferguson, 2000; HutsonComeaux, 2002 pentru detalii). Regulile sociale ghideaz exprimarea emoiilor i normeaz momentul i modul in care anumite emoii trebuie sau nu exprimate ( Averill, 1982; Brady & Hall, 2000, apud Hutson-Comeaux, S. L., 2002). Inclcarea regulilor este penalizat sau sancionat social de grupul de apartenen. Socializarea diferit a celor dou genuri se produce i prin media, in special pentru programele i materialele dedicate copiilor. Bieii prefer mai mult decat fetele programele i crile cu coninut

violent, inc de la 3-5 ani, in timp ce fetele prefer materialele cu teme romantice (e.g. Cantor & Nathanson, 1997, apud Oliver & Green, 2001). O cauz foarte important a diferenelor emoionale de gen este i educaia oferit de prini i interaciunile diferite cu cele dou sexe. De exemplu, prinii vorbesc mai mult despre emoii cu fetele lor de varst precolar ( Adams, Kuebly, Boyle & Fivush, 1995; Dunn et al., 1987; Kuebli et al., 1995, apud Peterson, 2001). In plus, discut mai elaborat i mai frecvent despre tristee cu fetele i despre furie cu bieii (nu exist diferene in discuiile despre bucurie). Acest lucru corespunde cu credinele generale (stereotipurile) conform crora emoii individuale (suprare, fric etc.) sunt genspecifi ce: bucuria, tristeea i frica sunt vzute ca fi ind caracteristice femeilor, iar furia ca fi ind caracteristic brbailor (e.g. Kelly & Hutson-Comeaux, 1999, apud HutsonComeaux, 2002). Mamele bieilor accept mai uor comentarii despre furie i rzbunare de la copiii lor decat mamele cu fiice (vezi credina aa sunt bieii, mai btui); fetele in schimb sunt incurajate s se concentreze mai mult pe moduri de reparare a relaiilor (vezi credina fetele trebuie s se poarte frumos, nu s se bat sau s se certe). De ce este important compensarea diferenelor de gen la nivel emoional i in exprimarea emoional? Diferenele emoionale prezentate implic avantaje i dezavantaje diferite pentru fete i pentru biei, pentru propria lor stare interioar i pentru calitatea interaciunilor cu cei din jur. Cercetrile evideniaz c expresivitatea emoional este legat in mod direct de predispoziia la diferite boli. Astfel, brbaii sunt mai dispui s dezvolte boli cardiovasculare i s fac abuz de substane (alcool, tutun, ca mecanisme de a face fa unor perioade critice de stres). Femeile sunt mai dispuse s dezvolte boli de natur oncologic. Totodat, prescripiile sociale de gen, care permit o expresivitate emoional maxim la femei, se asociaz cu o frecven
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

63
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

crescut a tulburrilor afective, depresive, anxiogene i de natur psihiatric la femei (Watkins & Whalez, 2000, apud Lorber, 1997). Accesand Bariere de gen_emotii.doc, veti gasi sinteza: Bariere de gen in optimizarea vietii emotionale a fetelor si baietilor. Recomandari privind indepartarea acestor bariere. Puteti revedea si capital emotional_diferente_fete_baieti.doc. Controverse recente cu privire la diferentele emotionale dintre barbati si femei: Diferenele dintre brbai i femei incep din creier.doc. Calatoria se apropie de sfarsit! Aplicatie. Individual sau n grup, elaborai un program/proiect de consiliere pe problematica genului. Proiectele clasei mele virtuale pot fi acesate la:31

Minodora Paula Dinu: proiect_EgALL.doc Tatiana Vintur: PROIECT_DE_INTERVENTIE_Tatiana.doc Maria Jungheatu: PRIETENII_DE_LA_GRADINITA_Maria.doc Lucica Erdei: Program_Lucica.doc Daniela Tarasa: PROIECT_Daniela.doc Zornia Rosca: PROIECT_DE_CONSILIERE_Zoia.doc Mariana Tocaciu: PROIECT_Mariana.doc Sorina Gavrilescu: proiect_Sorina.doc Adina Aurora Ignat: proiect_Adina.doc Geta Grigore (modul invatamant primar): proiect_GetaG..doc Georgeta Sadoveanu: PROIECT_Geta S.doc Eugen Grigore: Proiect_Eugen.doc Am ajuns aproape de sfarsitul calatoriei? Chestionar : Autoevaluare_Unitatea_5.doc Unitatea de invatare 6 : este chiar continutul acestui portofoliu! La sfaritul acestei scurte cltorii, am incercat sa adun cateva din materiale postate pe platforma, resurse, instrumente de lucru propuse de colegi. Nu tot ce am asezat aici este relevant pentru cltoria mea de invare: cu siguranta au ramas articole interesante, contributii ale colegilor pe care nu le-am mentionat. Am stocat multa informatie in calculator si voi incerca sa o sintetizez, poate sub forma unui blog. Lucrand la portofoliul de invare, am reflectat asupra a tot ce am invat. Cursul a fost doar inceputul acestui parcurs in lumea
Am inregistrat doar proiectele existente in platforma pana in momentul postarii portofoliului in versiunea finala. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
31

64
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

fascinanta a genului. Voi continua sa ma informez si cu siguranta voi aplica la clasa activitatile descoperite in curs! PARTEA A III A INSTRUMENTE DE LUCRU: EXEMPLE Chestionar / dup Alina Pamfil Modulul Dimensiunea de gen in Limba si Comunicare 1. Bifeaz rspunsul ales pentru fiecare dintre punctele a, b i c: Fetele i bieii de varsta noastr a) au emoii diferite. b) ii manifest diferit emoiile. c) ezit s-si manifeste emoiile in public. 2. Bifeaz rspunsul corect i completeaz-l cu exemple: In personalitatea mea exist a) exclusiv trsturi masculine. exemple: _____________________________________________________________________________ b) exclusiv trsturi feminine. exemple: ______________________________________________________________________________ c) atat trsturi feminine, cat i trsturi feminine. exemple: _____________________________________________________________________________ 3. Completeaz enunul:

Mi-a fi dorit / nu mi-a fi dorit s am sexul opus, pentru c ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 4. Completeaz enunurile, in funcie de genul tu: In societatea actual, a) Pentru c sunt fat/ biat, trebuie s ______________________________________________________________________________ b) Dac a fi biat/ fat, a putea s ______________________________________________________________________________ 1. Stereotipurile* de gen sunt create i promovate in familie i in societate. Noteaz, de la 1 la 10, in funcie de importana pe care le-o acorzi, agenii purttori de stereotipuri: a) familia b) media c) religia d) sistemul educativ e) legislaia f) societatea
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

in mic msur in mare msur

65

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

g) publicitatea h) mediul economic i) mediul cultural j) tradiia popular (a fiecrui popor) 6. Identific un mit, un proverb, o maxim, o istorioar care atribuie anumite caracteristici i roluri femeilor sau brbailor. Ce stereotipuri perpetueaz forma de exprimare cultural identificat ? ______________________________________________________________________________ 7. Care sunt, in funcie de genul tu, ipotezele i valorile de care eti mandru/ i care-i dau impresia c eti apreciat/ ? De ce ? Ipoteze i valori Motivare 8. Care sunt ipotezele i valorile promovate de societate pe care le deteti i care te determin s te simi subestimat/ ? De ce ? Ipoteze i valori Motivare 9. Care sunt stereotipurile manifeste in coal, impotriva crora ai putea intreprinde ceva i cum crezi c le-ai putea schimba ? stereotipuri Intervenii pentru a le de-construi *NOTA: Iat cum arat stereotipurile de gen, adic opinii i credine tradiionale, in legtur cu caracteristicile masculine i feminine, cu larg nivel de acceptabilitate, dup Men and Women: Partner at Work, (1990), Crisp Publications, Inc. Femeile sunt Brbaii sunt Femeile sunt Brbaii sunt supuse independeni prietenoase autonomi slabe puternici subordonate conductori incompetente competeni spectatoare actori emotive logici modeste ambiioi executante decideni pasive Activi gospodine salariai subiective obiectivi discipoli animatori discrete asertivi fragile protectori secretare patroni ilogice sistematici materne egocentrici temtoare Viteji nervoase stoici pacifiste agresivi rbdtoare repezii

prudente aventurieri cooperante competitivi maleabile focalizai vesele crispai REPERE METODOLOGICE O strategie de lucru in clas este tranziia de la lucrul individual (cateva minute necesare autoexplorrii), lucrul in diad (cu colegul de banc, sau cu un alt copil pe care
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

66
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

il alege), lucrul in grupe mici (5-8 copii alei pe diferite criterii) i finalizand de fiecare dat cu discuii in grupul mare al clasei. Atunci cand este aleas o metod sau o tehnic de lucru se ine cont i de etapa in care suntem pe parcursul unui semestru: 1) exerciii de autocunoatere i intercunoatere, 2) de creare a unui mediu securizant, de incredere (in care copilul s se simt acceptat, valorizat i nu judecat), 3) de oferire de suport din partea grupului, 4) de cretere a coeziunii clasei, 5) de comunicare nonverbal / verbal, apoi 6) de rezolvare a conflictelor etc. Pe parcursul unei ore va exista o ordine a exerciiilor propuse: 1. de "inclzire", 2. de autodezvluire 3. ora se incheie intotdeauna prin concluzii (despre tema activitii, despre tipurile de exerciii, ce a invat fiecare etc.). Putei folosi instrumente de evaluare a orei de consiliere: la inceputul orei evaluare iniial i la sfaritul orei - evaluare final. Se aplic chestionare simple, cu maxim 7-10 intrebri sau exerciii care s le ofere elevilor posibilitatea de a-i exprima prerea despre or, despre cum s-au simit, despre nevoile lor, despre ateptrile i dorinele lor In cadrul orei de consiliere i orientare, pot fi folosite urmtoarele metode, tehnici i instrumente: studiul de caz (sesizarea sau descoperirea cazului, identificarea cauzelor care au determinat declanarea situaiei, stabilire de concluzii generale plecand de la premise particulare); problematizarea sau predarea prin rezolvarea de probleme (crearea situaiilor problematice i incitarea la intuirea de noi soluii); brainstorming (metoda de stimulare a creativitii care urmrete formarea unor caliti imaginative, a spontaneitii, a toleranei; deblocheaz creativitatea prin amanarea examinrii obiective a ideilor emise); jocul de rol (const in provocarea de discuii avand ca subiect jocul dramatic despre o problem actual); exerciiul (presupune efectuarea unor operaii i aciuni cu scopul insuirii i consolidrii de cunotine i abiliti); observaia (are drept scop evidenierea unui numr de fenomene, comportamente pe baza crora se emit ipoteze); convorbirea (conversaie logic pentru studierea personalitii faciliteaz sinteza

diferitelor rezultate obinute i se desfoar intotdeauna intr-un climat de acceptare in care elevul se poate exprima liber); ancheta pe baza de chestionar / interviu (presupune recoltarea sistematic de informaii despre un elev sau un grup de elevi i interpretarea acestora cu scopul obinerii unor concluzii practice); metoda analizei produselor activitii (furnizeaz date despre insuirile psihice ale unui copil din rezultate de tipul: compuneri, desene, construcii .a.) .
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

67
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

scenariul metaforic (presupune utilizarea metaforei intr-un grup de elevi in scopul

deblocrii, activrii, "dilurii rezistenelor", provocrii subtile i de protejare a copilului; exemplu: gradina zoologic, peisajul, carnavalul) un instrument foarte util este analiza SWOT (Strengths Puncte tari, Weaknesses Puncte slabe, Opportunities Oportuniti, Threats Pericole). Poate fi folosit atat pentru analiza personal, pentru evaluarea unei a unei situaii, a clasei de elevi i chiar a intregii organizaii colare. De asemenea, in timpul orei de consiliere pot fi utilizate nenumrate variante ale fiecrei metode enumerate mai sus. Modaliti de a stimula implicarea in activiti a elevilor (fete i biei) 32 Intrebri adresate intregii clase. Adresai o intrebare intregii clase, fr a face nominalizri. Utilizai acest procedeu atunci cand tii c mai muli elevi ar dori s rspund. Dac v temei c discuia va deveni prea lung, specificai: a dori 4-5 rspunsuri. Turul galeriei. Formai mici grupuri i poziionai-le in 5-6 locaii in spaiul clasei (neconvenional). Fiecare locaie va avea o foaie de flipchart, markers i o intrebare la care va trebui s gseasc un rspuns (intrebarea va fi scris pe foaia de flipchart). Grupul are un timp dat pentru a rspunde intrebrii din prima locaie. La semnalul consilierului, grupurile ii schimb locaia (in sensul acelor de ceasornic). Fiecare grup va aduga pe foaia de flipchart propriul rspuns, sub cel oferit de grupul anterior. Sunt permise i rspunsuri care sunt diferite sau in opoziie cu ceea ce a notat alt grup. Nu este permis adugarea unui X lang rspunsul altui grup. Aceasta este o metod de brainstorming i toate opiniile sunt binevenite. Dup ce toate grupurile i-au adugat rspunsurile in fiecare locaie, consilierul impreun cu participanii fac un tur al galeriei i discut fiecare variant de rspuns. Cardurile anonime. Fiecare elev va nota pe o foaie de hartie o intrebare (legat de activitatea desfurat / tema pus in discuie). Foile vor circula intre elevi, iar rspunsurile vor fi anonime. Utilizai acest procedeu atunci cand considerai c expunerea prerilor personale in plen poate fi resimit ca amenintoare pentru elevi. Concizia rspunsurilor este un alt avantaj al acest procedeu. Chestionarul. Elaborai scurte chestionare care s fie completate de elevi in clas. Utilizai chestionarele atunci cand dorii s obinei date rapid i intr-o form cuantificabil. Rezultatele pot fi imprtite apoi elevilor. Discuii in grupuri mici. Imprii clasa in subgrupuri pentru a discuta o problem, a imprti informaii i a rezolva o sarcin (uneori se solicit un singur rspuns al grupului, astfel incat membrii trebuie s negocieze i s ajung la un numitor comun). Utilizai acest procedeu atunci cand avei suficient timp pentru discuii i

procesarea informaiilor. Aceasta este cea mai bun modalitate de a obine implicarea tuturor. Munca in diade. Solicitai elevilor s formeze o diad impreun cu cel mai apropiat coleg pentru a discuta o problem sau a rezolva o sarcin. Utilizai acest procedeu
Adaptare dup Training of Facilitators Manual publicat de CIDA-funded Canada- Nepal Gender in Organizations Project - 2003. Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare
32

68
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

atunci cand dorii implicarea tuturor elevilor, dar nu avei suficient timp pentru discuii de grup. Munca in diade (perechi) ofer o bun oportunitate pentru dezvoltarea unei relaii suportive sau rezolvarea unei probleme complexe. Rspunsuri focalizate. Obinei de la elevi rspunsuri la intrebri cu inceput dat (de exemplu: unul din obstacolele pe care fetele le intalnesc in alegerea carierei este). Toi participanii vor rspunde, in lan, la aceeai intrebare, solicitandu-se noi contribuii fa de rspunsul colegului. Elevii au, de asemenea, dreptul de a nu rspunde. Discuii panel. Formai un grup de experi care va dezbate o problem in faa colegilor. Utilizai procedeul (atunci cand avei suficient timp) pentru a obine rezolvri plauzibile i serioase pentru o problem. Schimbai componena panelului pentru a crete participarea. Acvariul. Formai un grup de discuii, iar elevii rmai formeaz in jurul primului grup un cerc al asculttorilor. Introducei noi elevi in grupul activ pentru a continua discuia (elevul inlocuit va trece in cercul exterior). Utilizai procedeul pentru a facilita discuiile in grupuri mari. Ca variant, elevii pot rmane aezai la locurile lor, sunt nominalizai doar cei care vor purta discuia (grupul activ), ceilali intrand in rolul de asculttori. Jocurile. Utilizai jocurile pentru a stimula creativitatea, ideile i cunotinele elevilor, pentru a crete nivelul de energie i de implicare in grup. Temele implicate in jocuri sunt rareori uitate de elevi. Rspunsuri in lan. Solicitai elevilor s ridice mana dac doresc s-i imprteasc opiniile in legtur cu tema pus in discuie. Se precizeaz c acela care ofer un rspuns va nominaliza urmtorul elev care va vorbi. Utilizai acest procedeu atunci cand suntei convini / convinse c exist interes pentru tema dezbtut i cand dorii s cretei implicarea participanilor. Cand decidei, anunai elevii c revenii in rolul de moderator al discuiilor. Aceasta colectie de instrumente ramane deschisa. Reprezinta doar un inceput. Sitografia sau resurse web utilizate in curs.docx IN LOC DE INCHEIERE: COLECTIE DE SUFLET Feedbackuri de la colegi, facilitatori si vizitatori.
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

69
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

28 octombrie 2007 Eugen: Ma bucur ca suntem din acelasi judet, de fapt va cunosc din vremea cand erati inspector la ISJ Olt, va cunosc implicarea si abnegatia de care dati dovada. Sper intr-o buna colaborare in cadrul proiectului si va urez succes in tot ce faceti! 29 octombrie 2007 Ciprian: Desi colegii mi-au luat-o inainte, va urez si eu bine ati venit si va

multumesc pentru prezentarea si deschiderea fata de aceasta initiativa. Observ ca v-ati acomodat foarte usor cu structura platformei si cu cerintele cursului si ma bucur sa vad ca aveti aceleasi asteptari fundamentale de la curs ca si noi: sa conturam o comunitate de invatare! Sunt convins ca veti fi un actor important in acest proces. 31 octombrie 2007 Eugen: Interesant materialul postat de dv. 4 noiembrie 2007 Anca: Bun, Minodora! Cred c experiena ta vast va fi pentru mine un real suport in abordarea acestui curs. Eti optimist, dezinvolt, receptiv i deschis spre alii! Bravo! Anca Analiza filmului este super tare...O capacitate de sintez "specific masculin" (glumeam...) Minodora, eti omniprezent pe platform...ine-o tot aa! Anca, Bacu 8 noiembrie 2007 Gina: Draga Minodora, scrisoarea ta catre Ana m-a "uns" la suflet. Sunt de aceeasi parere cu tine, chiar daca eu nu m-am exprimat cu atatea cuvinte...in documentul atasat portofoliului meu. Felicitari! Geta G., cursant Modul Invatamant primar: Stimata doamna Minodora Dinu, Sunt Geta Grigore, m-ati cunoscut pe cand coordonam proiectul Comenius la Scoala "Gheorghe Magheru" si ne-ati fost indrumator. V-am regasit datorita sotului meu pe acest forum. Ma bucur mult, sunteti la fel de neobosita, de creativa, de "saritoare" la nevoile tuturor, cum va stiam. Imi plac in mod deosebit interventiile dumneavoastra, totul este realizat in mod deosebit, aveti idei inteligente, o experienta demna de luat ca exemplu, totul imbinat in mod sensibil incat iese arta. Mi-am permis sa comentez pentru ca am o rugaminte. Eu particip la curs, la modulul Invatamant primar si v-as ruga sa-mi permiteti sa salvez si acolo, in portofoliul meu, scrisoarea catre Ana si unele linkuri utile pe care ni le recomandati, bineinteles, scriind numele dumneavoastra ca autor. Oricum eu le-am salvat in calculator pentru sufletul meu, dar as dori sa le citeasca si altii.Va multumesc si va asigur de toata consideratia mea! Lucica: Drag Minodora, citind scrisoarea ta simt nevoia sa-i scriu.Cred c eti o persoan special , care joaca un rol important la acest curs; ai lipsit citeva zile din cauza calculatorului i i-am simit lipsa. Imprtesc cu tine ideea de a crea cat mai multe situaii de comunicarea intre fete i biei tocmai prin organizarea activitilor impreun , cu sarcini responsabiliti , scopuri i obiective comune. In acest fel se dezvolt coeziunea de grup i competenele de comunicare. Am citit materiale postate astzi de tine sunt foarte bune, nu pot dect s-i mulumesc. Succes, Lucica 9 noiembrie 2007 Ciprian: Bravo Minodora, te rog impartaseste aceasta resursa si cu ceilalti

colegi!
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

70
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Geta G: Ma onoreaza si ma bucura observatiile si aprecierile celor pe care si eu ii apreciez. Va doresc succes! Mai tinem legatura! Geta Grigore 10 noiembrie 2007. Maria J (Mia): Buna ziua doamna Minodora Dinu, imi pare bine ca ati fost si educatoare, deci cunoasteti munca noastra cu cei mai mici. Apreciez activitatea d-voastra, am salvat in portofoliul meu poezia, am vizionat filmul propus care mi-a placut, imi cer scuze ca intr-o replica m-am adesat doamnei Geta, dar impulsul a fost pe prea rapid, (am intalnit-o pe didactic).Daca aveti cateva noi jocuri pentru copiii hiperactivi- (am doi in grupa-un baiat si o fetita) va rog sa mi le recomandati sau sa-mi dati cateva sfaturi utile legat de acest subiect. Am ce invata de la d-voastra! O duminica placuta! Multumesc! 13 noiembrie 2007 Anca: Minodora, eti deja pentru mine modelul de elev din clasa noastr on-line! S tii c am salvat o mulime de materiale de la tine in calculatorul meu, cred c nu te superi.. 14 noiembrie 2007 Adina: Mi-a placut cum ai integrat planurile in scrisoarea ta catre Ana. Cred, intr-adevar ca ar avea nevoie de mai multa reflectie pe tema rolurilor de gen in educatie, si, poate ca, e deja printre noi la curs! 15 noiembrie 2007 Speranta: Felicitari pentru promptitudinea si prezenta activa pe platforma. 16 noiembrie 2007 Iuliana: (vizitator) Draga Minodora, Te felicit pentru materiale! Le apreciez doar cu formatia mea de dascal si cu simtul meu inclinat spre a-i intelege pe cei din jur. Cred ca si cunoscatorii au aceeasi parere. Eugen: O harta foarte interesanta. Carmina: Interesante articolele. Geta S: Va consider "lideri" ai cursului de pan acum, pe tine i Eugen Grigore. 17 noiembrie 2007 Maria P: Sinteza saptamanii este grozava. Te admir pentru faptul ca reusesti sa studiezi atat de mult. Poate imi spui si mie secretul.... 18 noiembrie 2007 Eugen: Foarte interesant jurnalul tau! Sunt tot mai uimit de modul cum iti folosesti timpul, cum reusesti sa faci atatea lucruri si toate de foarte buna calitate. In acelasi timp ai si foarte multa intelegere pentru noi, ceilalti, descoperi la fiecare ceea ce are bun. Cred ca organizarea este totul. Ai o minte organizata, care te face sa ai o viziune de ansamblu, sa organizezi totul foarte strict. Esti un consilier super eficient, un cadru didactic de exceptie, un parinte interesat, un OM !

Ma bucur ca am avut ocazia sa te cunoastem astfel, in alta ocazie poate ca nu am fi putut folosi atat din experienta ta! Cu multa stima, Eugen
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

71
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

19 noiembrie 2007 Geta S: Foarte bun materialul. Pot sa mi-l adaug si eu in portofoliu sa nu-l pierd? Abia astept sa-l prezint si colegilor mei. 17 ianuarie 2008 accesati link-ul: O zi speciala.doc 27 ianuarie 2008 Carmina. Felicitri pentru titlul ales i pentru coninutul proiectului. 24 ianuarie Lacrimioara. (Parererea unei colege pe care o admir mult si conteza pentru mine) Multumesc mult. Am ramas profund emotionata. Succes in tot ceea ce faci. Sper sa ne mai auzim si dupa finalitatea acestiu curs. Cu drag, Lacrimioara Cuvant de incheiere In loc de incheiere, mesajul meu catre Lacrimioara T. Il dedic, generic, tuturor celor care m-au ajutat sa in calatoria de invatare, m-au motivat, m-au sustinut si m-au ajutat. Aventura cunoasterii nu a fost lipsita de peripetii, probe, incercari de tot felul, dar impreuna le-am trecut. Va multumesc. Draga Lacrimioara, Lucrul cel mai frumos care mi s-a intamplat in ultimul timp este acest curs. Am intalnit oameni entuziasti, sensibili, profesionisti, visatori...Esti unul dintre ei. Faptul ca pui in portofoliu cele cateva randuri de la mine ma impresioneaza. Ma simt onorata si iti multumesc. Acest curs este, dincolo de insemnatatea lui profesionala, o lectie despre cum ne apropiem de cei din jur. Cu sufletul. Chiar la distanta. Multumesc, Lacrimioara. Pot sa spun acelasi lucru, cu toata sinceritatea: si eu te admir, iar parerea ta despre mine, ca si a tuturor colegilor, ma face sa ma simt mai buna, mai bogata, mai implinita. Mult suces in tot ce intreprinzi! Cu drag, Minodora Tuturor celor care mi-au fost companioni de drum, le multumesc si le urez sa porneasca in noi si noi calatorii!
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

72
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

P.S. Povestiri despre gen asteapta comentariile, sugestiile si mesajele voastre de suflet! ..................................................................................................................................... ....................... . Geta si Eugen: Stimata colega, draga Minodora, Ne asteptam sa inchei cursul intr-un mod stralucit, dar ne-ai depasit asteptarile. Cunosti atatea lucruri din domenii diferite, le combini si le redimensionezi, dar totul are o

frumusete si o logica aparte, feminina si masculina deopotriva. Portofoliul tau este plin de forta si de sensibilitate, de stiinta si de fantezie, de documentare si creativitate, este incarcat, dar usor de parcurs si de inteles. Are eleganta si simplitate totodata, modestie si putere, calitati care se imbina si se revarsa in si din fiecare pagina. Sincere felicitari! Geta si Eugen Grigore Daniela: Draga Minodora, esti demna de toata lauda, felicitarile mele! Ne-am obisnuit sa postezi informatii de calitate si bine organizate, dar acest portofoliu le intrece pe toate! Sunt mandra sa am asemenea colegi! Numai bine, si sa speram ca vom comunica mai eficient (daca pot sa spun asa...) Adina: Minodora draga, Se vede dedicarea si entuziasmul cu care te implici in tot ce faci! Iti multumesc pentru disponibilitatea ta de pe tot parcursul calatoriei noastre, ai fost poate cea mai activa prezenta...eu asa te-am simtit...Portofoliul tau e "plin de tine" si te felicit si iti multumesc pentru impartasire! Sper sa avem oportunitatea de a ne intalni ... Ganduri bune, Adina Lucica: Portofoliul tu este pe msura implicrii tale la acest curs. Am apreciat mereu puterea ta de munc i abilitile de comunicare; de fiecare dat ai avut timp i ai tiut s transmii un mesaj pozitiv celor de pe platform. Am invat multe de la tine. A fi vrut s nu se termine acest curs...Cu drag i prietenie, Lucica E. Ciprian: Ma bucur ca ai finalizat cu succes portofoliul si cred ca el reflecta fidel implicarea ta deosebita in acest curs. Urmand motto-ul tau, as spune ca implicarea ta a stimulat si implicarea colegilor, adica intelegerea ta a ajutat si pe ceilalti sa inteleaga. Lucru valabil si pentru cei care au moderat aceste discutii. Ma bucur ca ai redat si feedbackul primit de la colegi, si eu cred ca acesta a fost principalul motor al parcursului nostru. Multumim! Dragi colegi, dragi tutori, Va multumesc pentru tot ce mi-ati daruit de-a lungul acestei calatorii pasionante in lumea genului. La terminarea cursului, incerc sentimente contradictorii. Progresul realizat de clasa noastra, crearea unei comunitati de invatare, spiritul de cooperare, generozitatea voastra: toate ma bucura si ma implinesc. In acelasi timp, sfarsitul calatoriei noastre comune ma intristeaza... Pe cand o noua calatorie? Va astept in proiecte comune, sa prelungim viata acestei comunitati! Cu tot dragul,
Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

73
Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Minodora

Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

74