Sunteți pe pagina 1din 112

i,

ItJ/t2

OdnvtuGRIGORE

ECHMPANffiNTE H}E BORD $[ NAVHG.{Tm


^AERI^ANA
hDrr&
o

^ApUc{! fl

hrt&l

dc

Octavian CRIGORE

-t
Cuprins

.''l

Descrierea Clp a Bibliotecii Nationale OCTAVIAN GRIGORE


Echipamente de bord si navigatie aeriana/Octavian Grigore Bucuresti;Printech 200 I P;cm.

Prethln.

'.
aeronavelor.

..........)__.
.. ..
.

l.

Structtrra aparatelor qi echipamentelor de la bordul


L |.

.. ...7i
I

Bibliogr. tsBN 973-652-398_5 Referent stiintific: Prof.dr. ing. Stelian Galetuse Prof.dr.ing.loan Aron

Elementc componente ale aparatelor gi transmitdtoarelor dc bord....

. .....9
I

-1

.
| . | .2.

el

Cornponcntc clcctricc qi

clcctrontcc

...,
.

...

ljl
I

2.

Elcmente fundamentale de teoria


2.

sistemelor.

.. .. ...2g\

2.2.
Editor Milica Ecaterina Consilier editorial Mihaela Toma
Tiparul executat la S.C.Medeea Company s.r.l Telefon 092 690g97 4104225

Clasificari ale sistemelor dinamice. Tcoria sistcmclor liniarc, stagionarc ai continuc...

,...29

i
i
'

......1 ll

2.2.1.
2.2.2.

Tcoria sistemelor liniare, stagionare gi continue in


intrare

iegire.

modelul
.......3
I

Teoria sistemelor liniare, stalionare qi continue in intrare - stare - iegire.

modelul
........-+5
.. .. -. . . . ...5
I

.
i

,t

Aplicayii.
3. Sistemul elecrroenergetic de bord... 3.1. 3.2.

J il ,i
,l

...........59

Definirea sistemului elecrroenergeric dc bord... ......59,-, cerintcle tchnico-economice impuse sistemelor electroenergerice
de

Copyright 2001@

Toate drepturile acestei editii apartin autorului

3.3.
3.+.

bord.

Asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice


Rcgele

furnizate.

............(f
....62,--.
'

clecrrice. elccrrice. strdbatc.

............6.1

3.4.1. Condipiile ce se impun rctelelor 3.4.2. clasificarea rc[elelor clcctricc dc bord funclie dc tipul Iuice le 3.4.3. clasificarea refelelor elcctricc dc bord functic dc tensiunca

curcnrr-

6-l

i
I

'

.........6i

rninala de
3.-1.-l-

[unctionarc......

n'...........6J

t,

Clasiflcarca rctclclor clcctrice dc bord in lunctic de destinatia

1or.....

3.-1.5. Clasillcar,:a rctclclor elcctrice dc bord

in Functie dc stnrcrLrra

. ...

...(rS
l

I
I
(

topologica.
i.-t.6. Ctasificarca regelelor electrice de bord in funcfie de numirul
de_c_q0{!9_tq.q1e_gtit

Octrviln GRI(;()li,l:

...... .... .69


jza!epe.ntrutransportul.gidistr_i-b_u!iqeqeg

(r.-5. llrorilc
(r.-5. l

l'itcz,.rnrctlclt)r.......

.......... ll-i

l'

I
;l

3.5. Sistemededistributieaenergieielectnce.
i"

.............7J
............74 ........-.....75 ......i6 ............77

. ELorile irrstrunrentlle datoratc priz.ei dc presiurri.. .... . . . ...... 1 26 ..........126 6.5.2. Erorilc dc'ntdsurare a prcsiunii... (r.-5.3. Erori mctodiccdatoratc prc'siunii gi tcmpcraturii.......... ........1:7 Ltt<'rurca 2
7

li
I
I

|l

i-l

,l

3.5.1. Sistemul centralizat de alimenrare cu energie electricd. 3.5.2. Sistemul descentralizat de alimentare cu energie electricd.. 3.5.3. Sistem de alimentare cu energie mixr... 3.-5.-1. Sistem independent de alimentare cr.r energie electricd.

ll'ldsurarco vite:ei de

zhor...

............129
..

Mdsurarea vitezei
1.1

verticale..

.. .... I -19

t'

Lut;rarea 7 - SndiuL aperatelor de proteclie a relelelor electrice de bord.....79


Mdsurarea presiunii la bordul
-1.

. Metode de nrdsurare a vitezei verticale de zbor. 7.2. Teoria aproximativd a variornetrelor...... 1.3. Erorile variometrelor.......
7.3.1. Erorile dinamice datorate iner{iei... 7.3.2. Erorile datoratemodificdrii temperaturii. Lu<'rarea 3

......139 ..........139
......1..12

t
Lr"

aeronavelor.

..........83

.............142
........143
... ... .....1-15
....

tl

l. Metodedemisurareapresiunilor ......83 4.2. Construclia manometrelormecanice. ...........85 1.3. Transmilatoareledepresiune(manometreleelectromecanice). ......86 .l.rt.
Erorile transmilitoarelor de

- Mdsurarea vitezei verticale...

presiune.

......,.....117

Mdsurarea turatiei la bordul

aeronavelor.
.

..149
149

tl

4.J.1. Erorile 4.J.2. Erorile

metodice. instrumentalc..... zbor.

,..,.........87 ..,...,.,...Uu
..

8.1. Metodc de misurare a turaliei la bord. 8.2. Tahonretre nrlgnctoinductive..


8.2. I . Erorile tahometrelor

e....

.
..

...

.........149
.. .. .... 153

lvlisurarea innlf imii de

,. .... ,..9

masnetoinductive..

r1 l,.i

5.1. lvle'tode de mdsurare a inalfimii de zbor. 5.2. Teoria altimetrului baromerric. 5.1. Construc[iaaltimetrclorbaromctricc. 5.-1. Erorile altimetrelor.
5.-1.1. Erorile metodice ale

.........9

8.3.

Tahometre

electrice. continuu. al(enrltiv..

........ l5,l
........154
.........1-5-5

.,.......93 ,....,..,,.97 ........99 ....,...99


9.

8.3.1. Tahonretre elcctrice de curent

8.3.2.'l'ahonlctrc clcctricc de curcnt


Mdsurarca tempcraturii la bordul
9. I

il

altimetrelor..,.. altimetrelor....

acronavclor. ,........
..

.... I 57

5.-1.1. Erorile instrumenttle ale

........,.

l()2

I
6

. 9.2.

Metoda dc mdsurare a temperaturii la

Tcrmorlctrc cu

borcl. tcnnorczistcntrl..

.......

157
5S

.,....1

Ltrt'rareq I

lvltisurarea

inciltimiitle:bttr...

.....101

Nlitstture lt vitezei de

zbor.
I vitczci

.... I 13
dc

9.2. | . Schcrncle dc nrisurare a termonrctrclor cu tennorezistenla. .....159 . ....... I 60 9.1.2. Erorilc tcrmornctre lor cu tcnnore zistcnlir.

l. 6.1
6
6

i\'lct<-rdc dc masurarr:

Tcoria vitezometrclor

zbor. aerodinamice..... adcvlratir....

......, I l5
...... I I u
.......121 .......123

9.3,

Tcrnronrctrc cu

tcnnocuplc..,.... termoelementclor...

......162 ........ l(r2 ....164


........16-5
__'l

i,,

6.-l

--\. Constnrcliavitczomctrelorpentruvitczirindicata,.....
C'onstrtrctia vitezomctrclorpentru vitczit

9.3. I . Caracteristicile

;t

9.3.2. Construc[ia tcnnomctrclor cu tcrmocupluri.... 9.3.3. Erorile termometrelorcu termocupluri...

( )e

t:rvi.rt

(;lil(lOlil:

trr't ttt't',t

.i - ,l/,7.rtlrrll.!.t t.'illlt(,..tltu.n

,,.

,,.

......

(r7

-1
J

l(). i\listrlrrlcil c:.llltitillii


10.

;i

dcbitului dc corrrbustibil lir brrrclrrl ucronlvclor............l7-i

PI{EFA'I-A
--l

1. lt4ctodcdcurirsurarcaclntitlitiigi dcbitrrlrri tlccorrrbrrstibir... I O.l. Litlonrctlc clcctronrccarricc cu llotorl

l. l0.l.l.
lO.l.
I

('lr:rctcristicil stilticir a litlttrrrctrului clcctrtlnrcctlric..

lirolilclitrornctrclorcluctr()nlccrrnicccu l'lot()t..

().3. Litronrctlc capacitive


I0..1.
I.

10.3.2.
10.-1.3.

Sclrcrrrelc constructivc alc. litrontetrelor clpacitivc........,...... I li-t Cotnandn autoluuti a ordinii dc cousurrl a conrbustibilrrlrri. , ... , I S7

Erorile litrometrelor

cnpacitivc.

l)t'itt ct'cptcrcil tralrctrltti ucli:rrt ;i a conrplcxitirlii'nrisiurrilol calc rrcbtricsc c\cctlt:ltc tic ilL'rol-lilvc a dL'r'cnit trcccsarir cclriparea accstonl cu srsrcntc ll r:cltilliltttctttc dc bold dirt cc irr cc nrai pcr'lbrutantc din purrct dc vcrlcrc corrstr.ue tir Astlel ctrrrtl;tinlcle' rclcritonlc ll tcoriu gi construeIil apirrrrclor 1r celtil.tittttctttclor.dc lrord s-uu constiLuit intr-un sisrcrn dc dorncnii 5tiirrtilice- lirrnrrirrrl tttt ittrsalltbltr irrte'rdisciplirtar lvirnd nrultiplc inrplicalii in s;tiintl ii rchrrol,,qirr c()tltclllllori.ltra. Dirr accst punct dc vcdcrc gi-au gasit cu succcs aplicatii irnccliarc in lviotrica clc la bordul acronavclor nrodcrlc cclc mai rcccn(c cLrce'rili alc ptiirrrei. tchrlicii ;ii tchrrologici urodcrnc, ca: microproccsoarclc. lasclrl. liblclr'1rprrcc.
Irolografi a gi intcligcnla arri fi ciala.

)
-l

l
l

1l
I I
I

...... ltjg

I | . Dclr.r'rrrinalca tlirccliei de I

zbor.

........lg7

l.l.

N'tctodc de nrisurare a capului gi gisnrcntelor

Cart!'a dc t'ati se adreseazd in gcneral studen!ilor din anul Ill-zi 9i l\'-serll ai Factrltalii dc lnqineric Aerospaliala ce frccventcaze cursul de Echipamcnrc- dc Btrrd 5i \lrr i-uit!it' .'\r--riana. cadrclor didacticc din invafamantul tchnic ac'rorrautic. cllr' .i sJreciirli;tilor carc lttcrcaza in dotncniul acronauticii - ingincri, piloti. rrar i-uarorr

-t
I

magnetici.....?... I 1.1.2. N,tc.toda inductiva.. ll.t.3. fr,lctoda giroscopicl. ' I 1.1..1: Nlctoda radiotehnici I l.l .5. N,letoda astronomicd
Metoda
I I .2. Compasul

ll.l.l.

...........199 ...........199 .........199 ........200 ........200


...

Dc asemetrea la fiecare capitol este prezcntatd o lucrare practica car!- s!crcetttii la llcultatea amintiti t'uai sus gi, de asemenea, unele aplicalri re-prczcntrri\c
irrtriInitc r.rztrul in dorne-niul avialici. Structula cir[i i estc ururdtoarcir:

magneric

Capitolul
.. .2()0

I-

Structura aparalelor Si cchipantcntelor tle lu honlul uerortttvclor.

cstc o prezcntare gcnerali a accstora, rcspectiv dcfinilii, clasificari 5i comllonc-pri

- acul utrrqncrtc..... aculuiungnctic..... 11.?.3.. Elorilc compxsuln'nsnctic.. ..:..... ll.2.l.


Traductorul nlagnctic
11.2.2. Construc(ia

......,202 ...........203
..,..,,.20-l .,........201i

Cultitolul Il
clt'rtrttttut'e

tlt

- Elernetttc funclutttetrtale clc tcoriu sistetne lor - lrL':inrat ttotitrttilt, lcrtt'irt :;islentclrtr Si uttcle apliculii irtttilnita u:ttul itr ut t(tttL,

| 1.3. Conrpasul nragnctic dc inducfie


I l.-3.1. Erorilt'compasurilordc I 1.4. Conrpasurile astronomicc
Lr r c rt r rc

clccrroura-enctici..
....i....i......

inductrc

Cultitrtlul III - Si.stctttul electroencrgetic de bord - cuprirrdc o prczcnturc qcncrald a accslttia, rcspcctiv dcfini1ii, tipuri, clasificari componcntil. prccunr;i tr 5i Iucrarc rcfcritoarc la dispozitivelc dc protecfie a rctclclor dc bord.
Cultitttlttl Il/ - lt4d.stu'urert 1tra.;itutii lu bonlul u(,t'onur)(,1()t' - rc l'Clr-'r'rj ll cele rlllti ttzultlc lllctodc dc ntastrrarca a prcsiunii Ia bord, prccunt 5i llr tr.arlucroarclc
I

tllositc pclrtfu accasta.

a1

lt I ti.s u r a

rea

u n.q I t i

tr

r i Io

r tl t'

uti!

utl

ne

.21.5

Cupitrtlul
Bibliogratic

ll -

lvlusut'ut'cct

traclttctoat'clc. aparatclc sirrrularc a lltitudirrii .

indllimii clc zbor - cxplicitcazri rncrotlclc. dc la bord pcntru dctcrnrinarca altitutlinii 5i o lucrarc cle

()t lrrviurr (iR l(;Oltl:

'll
i.l

ltl - AIi.;ttt'ut'L'u t'i!a:ci dc z.bttr - dcscric nrctodclc;i uparate-lc dc la lrrrrd pctttrtt (lclcnr)inlrcr vitczci cle'zbor, prcculr gi lucrarca dc cxpcrimc.nlilrc il (lctcn)lirrirrii litczci dc zLror.
(-tt1ti11tl11l

t.

sTrrucTURA APARAI'ELOR $t ECIilpAI\tENTELOR


BORDUL AERONAVELOR

DE LA

rl

r'
i.

Cultitolul l/ll - A'lti-surarca t'i!c:ci t'crticule - prczintl rnctodclc Ai aparatcle- clc llr [lordtrl ucrottavc'ltlr pcntru detcnrrinarca vitczci vcrticale' dc zbor qi lucrnrca crrlcri rrrcrrtali l fcrcntr.
Cttltirrtltrl VIII - Misurarea turaliei la bortlul oeronavelor - descrie metodele. truductoarclc 5i aparatclc dc la bord folosite pcntru determinarea tura(ic.i grupurilor
propulsoarc'.

Aparatelc de bord sunt acelc dispozitivc (cchipanrc-ntc) dcstinate' nrisuririi. coltversici transmitcrii la distanfd gi afigarii mirinrilor fizicc care caracterizeaze
cvoluf ia acronavelor gi a agregatelor de bord.

ll

't
I

Capirolul IX - Masurarea temperalttrii la bordul aeronavelor - conEine metodclc, traductoarele gi aparatele de la bord utilizate pentru determinarea tc'mpcraturii fluidelor de aviatie gi a unor componente gi echipamente. De asemcnea
sc'

Transmildloarele indeplinesc acelcagi funcliuni ca gi aparatele de bord. mai pu;in afigarea, precutn gi elaborarea unor semnale electrice necesare de obicei in instalaIiile automate dc'la bord. Pornind de Ia definiliile precedente, atit aparatele de bord, cdt 9i transmiEdtoarele pot t-r considerate dispozitive dinamice, care asigurd conv'ersia mdrimii dc mdsurat, numiti mdtinte de intrare - x(t). intr-o alti.mdrime fizicd mdrimea de ieSire - -1'(r), care poate fi perceputa de ont prin organele de sim1, sau care poate fi utilizatd direct in procesul complex de comandd a aeronavei sau a agregatelor
sale. Pentru a aduce mdrimea de intrare (de mdsurat) la o formd accesibild omului sau dispozitivelor de autouratizare este nevoie de o serie de transformdri succesive redatd

experinlenteazi metodele de determinare a temperaturilor la bord.

Cctltitttlttl X - fuldsurarea cantitdlii Si debitului de combustibil la borcfitl ucntttttt'clor - sc rc-f-erd la metodele, traductoarele gi aparatele de la bord utilizatc' pclttru dL'tenlinarea cantitafii de combustibil existent la bordul aeronavelor. Se prL'zin(i qi o lucrarc de misurarea a cantitefii dc combustibil la bordul acronavclor.

in schema structuralA din Fig. l.l. in afara semnalului uri x(t) - presiuni. remperaturi. vitezd etc. - asupra dispozitivelor mai acfioneazd gi senutale penurbatoare 4(t)
(zgomot
e

eroriloro Intre aceste mdrimi


existd relalia:
),(
|

),^care cauzeazd aparigia

Capitolrtl
tlaductoarc'lc

Xl

Dcterminarea direcliei de zbor

precum gi
acrotravei.

;i

aparatele dc la'bord utilizate pentru determinarea direclici de zbor. lucrarc de laborator de determinare a unghiurilor de atitudine alc

- conline

nletodclL-,

)=

F( | ).\(t

) + Fl | )tl(t )
sunt functiile dc
aparatului

(transrnilitorului) in raport cu semnalul util x(t) gi, respectiv, in

transfcr

unde F(t) Si

F(t)

ale

raport cu

pe'rturba(ia t1(t).

zgonrotul sau De asemcnea,

lirnclionarca accstora poilte fi influcnfatri 5i dc paranr..-trii ((t) ai

Tronsnriltrtorul
Fig.

nre'cliului arnbiant gi ai lrltcrac!il.ulll cr.r aeronava,

l.l

Schcml structurulir n npirlrtclor

r5i

transnrilitolrelor dc bord

paramctrii carc provoacl gi ei la rdndul loraparilia unorerori de misuralc.. l'otalitatca conrponentclor unui aparat de bord (transrnildtor), care contribuic la rnirstrrarcir ntlrinrilor llzice, se numesc in gcncral elenenlc de nttisurare. Nuurirul 5i nzltura acestora poatc fi mai mic sau mai marc in funclic de mctoda 5i principiul de' rnisurarc adoptatc. Dirr accstea fac partc:

elctrtentele settsibile lreductoercl(, - T:

ES:

IStrrreltrnr:rir:llrlcl(rr'fi cr:lri|r:rnrcrrtchrrtlul;rlrorrlulircrorrrrvt'ltrl

)t t:rr i:rtr a;lt l( ;r )ll

I
I

--

||t

\'('t

rt

i.\

t t

t'

c J <, I t'tt t t.t t u i,t i t' \\ t,tt

tt I

i iI I I i

(.t

t'c,'

.sr'ltttttt'lt' dc tttti.sttrut'c' -.Sll.' tli:;1ttt:itivt'lt' <lt' oJiSut'c - DA:


c(
)

-I
t'(t I| | tII IIu It )u t'1,

lu.rrllti\c:

t t t'

t, t'l ( r(l

r(

- llil\tc. - clcctr.icc:

et'ti'i t' c

l)r.'obicci.:lccstc clcnlcntc'dc lulisunrrc sun( spccilicL- nrdrinlii tizicc lnulizltc ;ii dcpirrtl. c\ i(lcrt(. dc l'clul iii rlilturil cchipllucn(ului de la brlrdul unci iler()ulvc.

C E.

rlrirsu

f)c rtce'clt \'onl litcc o clasificarc a ccltipfl,t,etrlclor dc hord. curc in uurrc fit I uuc trtr i cct u I capi to c tl r unllit toarc
I I :

- nlcci.rntec: - lridraulicc: - optrce: - combinate-. . ilttpi ltrtttctltttl ile (iSarc u rc=ttltutalttr:


-

dultit crir(riill fu,rcliotrol:

de

ltilotaj:

- vitez-onretrul; - altinretrul; - varionrctrul;


centl'ulele aerodi ni.rrrricc;

(calculatoarele de navigafic). pen!'ru ntonilorizarea Si aulomctlizureu cottrilndo, sistctttclttr uu.\iliare ale aerottavei ( se nulncsc auxiliare nu in scnsul importanle.i. ci in se'nsul problcntaticii cc trcbuie rezolvati la bord; la bord sc rczolvd in gcnc.ral doui problcurc': cca de pilotqj gi cca de navigalir.): - sistemul de propulsie:- nlanoulerrc:

- dc nut'ig,t1it'.' - ccasul: - busola; - sistenrul de curs: - sistcmclc de radionavigalic; - sistcme dc tip ine4ial; - sistcmclc spccializate dc rravigaIir.

giroorizontul; giroverticalul; pilotul automat.

- scntnalizatoare: - aparatc directoarc .


rlttpti distanla la carc sc transmilc ittformayia:

lrralogicc; llurnc;lcc: ima_cini grafice su-gcsti\ analo,e - nunrerici:

L':

aparate dc bord:

transnlltitoarc.

I.I.
I.I.I.

I'LEMENI'E COI\,IPONENI'E ALE


TII.ANS}I I TATONNNIOR DE BORD

APARATELOIT

$l

CONIPONENTELII I\IECANICI'

Ce-le' nti.ri utilizat,.'

in constluclia

aparate

lor 5i trausurilatoarr-lor dr-

bttr

cl sunl

conrDonentc n)ccan lcc

sistcmul energetic:

- Iitrohctre: - dcbitmetrc: - ternlontctrc: - tahonrctlc. - voltnrctrc: - amperntcLrc: - watlnctlc; - fi-nrctlc.


- lnall0lilctrc.

. . . .
in

elcntcntele scnsibile elasticc; nlccallisnrcle de transmisie gi multiplicarc;

dispozitivclc dc ghidarc a ntiScdrrr; anrortizoarele.


acc'st
L

capitol sc vor prczcuta doar caractcristicilc Ai particularitagitc. accstortr, lrroicctalca lor putind fi gasita in litcratura dc spccialitatc [2,7].

I.T.I.I. ELI.,[IIiNl'E SIiNSII}ILE ELASI'ICE


Elcrttr'lttclc se-nsibilc clasticc lac partc din catcsoriJ nrai larga a ttrt'trrilrtr aclicir a r'lc'tncntclor pcntru acurttullrca cncrgici gi asamblarc clastica. Arcurilc sc caractcrize-azlr prin dclbrmatii cllsticc mari sub influcnla unci acliurri cxrcrioarc
rl

- sistenrul hidraulic: - sistemul pncunliltic


gi dc condigionarL-:

nlanontclrc:

[cilllonlclrc.

dupii rtutura sennslului

lt

icsire:

- altc sisteme. ittdic'atoare: -

viz.ualc:

(fo4ii, cuplu);i carc. dupa incctalca accstcia rcvin la fbrma iniliala. In cazul clcrncntclol scnsibilc clasticc. actiunca cxtcrioari cs(c un lluid sub prcsrunc.

L
I

Strrrclrrr':r

lllrirtcl(rr

gi cclrip:rrtrcnlclor tlc lu h()r(lul alcr(rrlll\L'lol'

Octuviirrt Cil{.1(i()Rt:

i
I

('urlrcturisticilc clcnrcrrtclor scnsibilc cllrsticc carc irttcrcscuzir sunt:

Ir ll
'i,

(i.
lr

ltlrta dczvoltatir tlc clcnrcnttrl clastic sirgcatl sr.ru dclilrrnalin clirsticir -./: scrrsibilitrtca clcrrcnlului clasric

/;

l)irr prrrrct dc vc.dcre;ul lbrnrci golrcurilor sc tlcrrscbcsc clrpsulc ctt orrt'ltrlltlii si'rrsoirlllc, circularc. trapczoidirlc gi ascu!itc-. Pe'trtru a sc otrlinc o sitgr.'uti tttli ntulc
sc lclr.lrr in paritlcl prin lipirca pc contur mai ntulte clpsule.
.S

S=

L, l:

I,
l,
I .-l ):

FurrcIic dc nrodul cunr nrisoari prcsiunea. capsulcle pot

li cllsilicltc in (Fig.

rigiditatca, care csre invcrsul sensibilitd!ii

I 'l
tl
I

's-

C=

l:

i)t'ctlt.sule ntanometrit'e (deschise) la care fluidul de misurat sc' introducc in

dcpendcnla dc-fornralici in funclic dc nriirinrca de intrarc (prcsiunc, forla, cuplu).

(aroct(nsttca elentctrtului elastit'

-,
fi

Principalele tipuri de arcuri fblosite in domeniul aeronautrc sunt:

1.,
i

arc'urile ntanometrice (numite Si tuburi Bourdon), sunt tuburi cu pere[i subgiri care, in general, au forma din Fig. 1.2. De reguld, o extremitate a tubului este fixati rigid de corpul aparatului, iar cealaltd este

rcspectiv cea din interior P gi cea din exterior;ro; ii) capsule aneroide (inchise) la care in interior se realizeazd o "vidare" (pdnn la 0,3...0,1 mm Hg), deci se
mdsoard presiunea p0 din exterior.

intcrior gi dc fapt se mdsoard o difcren{i dc presiune, P - Po,

liberd 9i se deplaseazd sub acgiunea presiunii


intcrioarc (presiunii de m6surat). Prin calcrrl

I
I

untrali

si se stabilcascd o

sc' va

. ttt't'urile bintetalice sunt

elemente

dcpcndcnla intrc

sageata/gi presiunea fluidului introdus in tub 7r.


{,

lt,

burduJurile sau silftsanele sunt tuburi cilindrice prcvdzutc cu n gofraje transvcrsalc pc suprafa{a

clasticc obtinutc pritr sr'tdare'a sau lipirea a doud bare executate din materiale cu coc'ficien1i de dilatare diferili. Bara din ruraterial cu coeficient de temperaturd cr2 rnai mic se nume$te element pasiv sau

t'
I

latcrala. Elc sc' caractcrize'azd printr-o nrilre scnsibilitate gi prin liniaritatca caractcristicii staticc. Dcfonna(ia silfonului sub acfiunca prcsiunii sc culcgc pc dircclic axiald (Fig. I .3).

Fig.

1.2

l"i I

il
t1

tl

rrtetnbranele ,ri capsulelc ondttlalc foarte rispanditc in construc!ia aparatelor de bord datorita oblinerii unor sigefi mari ftrtr dcfonnarca rcrnancntd a capsulci, oblincrii unor caractcristicc aproape liniarc. posibilititii dc a schintba caractcristica prin varia[ia inril 1i mi i go frcuri lor.
Ectra{ia caractcristicii p(wt)) a unei rncmbrane ondulate [c:

Arc munonretric (tub Bourdon)

ittt'r!, iar cealalti cu cocficient dc Fi-c. 1.4 Capsule ondulute tcnrperatur5 cr1 mai mare - element a) cnprulc manomclricc: h) crpsulc ancroidc tcndinlei datoriti rlcriv. Prin incdlzirc, dc dilatare difcrita, rezulta o curbare sprc stratul pasiv, iar la ricire curbarea face sprc bara activd (Fig. 1.5). Datoriti acestei proprietiIi, arcurile birnctalice au o intrebuinfare largd in aparatcle qi instalaliile dc bord, atdt ca traductoare pentru mdsttrarc ai reglare Fig. 1.5 Arctrri binretalice ilutomat5 a te ntpcratttrii, cit 9i ca dispozitiv dc conrpensarc a infltrenfei temperaturii'
1.1.r.2. lvlECANlsi\lE
DE TnANSNIISIE

b)l

"l fl
t,1

cs

.l
{r

/,

)* ,,f )'. Eh'= Afl.trJ [r,,J


I_rL

R'

$l I\tuL't'lPLlCARE

-lo

( r: r .)

I --l

unde:

A gi B sunt coeficicnli dc material;


R - raz-a capsulei; h - grosimea materialului capsulci; E - modulul dc elasticitatc.

I lr

Fig, 1.3 Burdul' goli'lt (sillbn)

'Li

II

tl

llllelc\eilr.l ,lolrI r'clrrliilc cincttruticc. lclicir clcpcrrrlcnlu rrrlrr.ipriitlc ic5rrc tlc rlirirrrclr rlc irrtrrrlc / slru rr,. l.cspccti' r.ap.r.rrrl rlc rr.rrsrrisic I
=:.!.1_.

Ot trrr i:rrr (;lil(;(

)l{l:

.li

rrrr,lc tcztrltlt r:tpottttl tlc ltlttlstttilctc:

tlrr'

I\t IiCAn.. I Stt U t, t]t

IILA

I\tA

N|

\,ti l.A

a-

dP

tla

t-1lcos/
(

I.5.)

r-?!..,r/-fil ,\r

I'cntrrrP-0,itrc

undc
|

--r

! <l.Daci fi=! r2

rczulta i =

*'=('-asi'(a-an)-@ .
asL'nlcnca. dacd rr.' << a.

-. -l r+[! \r )
]

ilrr'

'cnrru

/t

n.

(t.2.)

l+

-'

('

a << b, cl << a, b << c rczult6 formula liniarizatd aproximativd:

ca de exemply d = 0 sau d o = 0 etc.

Se por distinge cdreva cazuri particulare,


De

I.I.I.2.3. NIECANISMUL DUBLU TANCEN TIAL


Se intdlncgtc in construclia vitczonrctrclor pentru corcclia de. altitudine

r,,=asin(a-au)= a(a _a)


Iv,lc.can

tr.l.l
un Fig. 1.6 Nlc.canism bicLt

elenrenr amplificator neliniar, neliniaritatea lui folosindu-se uneori pentru a le compensa pe celelalte provenite de la alte componente ale aparatelor de bord. .

ismul exarninat reprezinttr

tFig. 1.8). Pinionul se poate deplasa fali dc pozilia ccntrald pc disranla r


elcrnentul condus. Se obline relalia

Legatura cincnraticd dintre trja gi pinion se mcnIinc cu ajutorul arcurilor clicoidalc

aproximativd: ",
+

"

spre

rnanrr cla
I

rgc =

rg

fi(te f - tg lt,,\

A+x,

r.6.

T.L.I.2.2. MECANISI\TUL CU I\{ANI\/ELA $I CULISA


Sc inrroducc in lanful cincmatic atunci cdnd, din anumite motive, apaiatele de bord

sau , dacd

<< l,

trcbuic

si

t-ea=tga,,

aiba

obline:

rrririmca de intrare p, cAt gi marimea dc icpirc a sunr unghiuri. Rolul nrecanismului cste dc la o variatie neliniari a lui a in raport cu F. Cu notafiile din Fig. 1.7 se

+[r *f..l(,ep- to4'l 'c t-o t,


fll

scard atenuatl. Atat

(1.7

In particular, daca a o= gi p sunt mici rczulti:

_n:^F.o - v. ldt

Fig. I.3 Mccanisnrul dublu tang.-nrial

(t.4.)

Mccanisnr cu nrarrivclir gi culisi

o=(,*+rV
\ ,t l

( 1.8.)

i'

l.
)

Sltttclttr:t:ll1.lr;ttL'ltrt'Si culrrplttttcrtlcl6t

r['llr I'trttltrl

ltctrrtlltrclrtt'

Oe tur irrrr

(ltilG()t{E

fl
I
I

t.t.t.l.J. I\il.t(',\Ntsi\ttit. Ctt tto't't t)tN't'A't'ti


I)irrtrc clclllctltclc dc trartsrnitcrc clircctir a rni5clirii. aluturi dc lo!ilc cu liicliurrc'

l.t.t.{.

t,:t.t,tt\iliNl't,l Ai\toR'l'tzoARti

tl
{'

sc trtilizcazir

;i

rrrrr:rcua-iclc

cu roli din!atc dc toatc tillurilc. Caractcristic pcntfu

li
!r

ll

cottslruclir.t upunttclor dc bord cu clcnrL'ntc clasticc cstc angrcnajul lbrrnirt dirr sccttlr' dinlat qi roata diulati cu diarnctrul r/. lilarte rlic in l'itp()rt cu diunrctntl /) irl sectorului.

ri
I

tl

Se'oblinc, astfi'1. urr rirport

rj

urarc. Dantura angrenajelor' d lblositc in aparatcle'dc borcl cstc in cvolvcnti. Pcntru dctalii de'calcul'sc rcconrandi literatura dc spccialitutc [7j.
de-

trirnsulitcrc

i=4 tbrrt"

a clirnina oscilaliilc c-chipanrentclor nrobilc alc (rcspcctiv cuplurile' dezvoltntc dc anronizorre) sunt proporlionalc lprrutclor. Forlclc cu r,ite'za Iiniarir. rcspcctiv de'rotatic a cchipanrcntului mobil. Caractcristica staticl a runtri anrortizol cu nriqcarc de trauslalir'a echipamentului nrobil estc dc lbrma:
Sunt introdusc pcntru
F'= F(V)'
iar a arrrortizonrlui cu tnipcarc dc rotnlic:
(

l. t0.)

il
I

1.I.1.3. ELEMENTE PENTRU CHIDAREA Mt$CARtl


Elementcle pentru ghidarea migcdrii sunt acclea care asiguri migcarea relatit,a lde rotalie sau translatie) a doud piese intr-o anumitd direclie, numitd cale de ghidure. Dupd neltura nrigcirii pc care o asiguri gi dupn tbnna suprafe{clor in contact. ghidajele pot fi: . dc rotafie cu suprafele sferice; e - cu suprafcle conrce. . dc translagie': - cu suprafclc cilindricc; - cu suprafclc planc;
r

Mo= M(a),
rndrimi care se considerd pozitive dacl se opun migcdrii.

(r.il.)

fl
L I

Panta cara(tcristicii staticc


antorti--are gi se exprirni cu relaliile:

a unui

amortizor reprezinti coeficientul de

i
t

o" =

{Frau,

respectiv,r,

=#

(1.r2.)

[,
I

De obicci, in construcfia aparatelor gi transmilatoarelor dc bord. se folosesc Iurortizoare cu carircteristici statice Iiniare de tipul:
Fo=

fr

krVi

Mr=

kr'a).

(1.r3.)

'l
I

In funclic dL- natura frecarii dintrc


lagdrele cu elernente de ghidare pot fi: . cu frccare de alunecarel . cu frecare de rostogolirc; . cu sr.rspcnsic clastici;

partca mobilit gi cea fixir a aparatclor.

r.t.2.

coNTPoNENTE ELECTRICE $I ELECTRONICE

. . .

cu frccarL' r'iscoasf,;
cu suspr-nsic elcctrostaticS;

cr.rSuspcnsieelectromagnctici.

Itrin c'ttroc'ttt'i.stic'ct unui lagdr sc inlclcgc clcpcndcnln nrontc-ntttltti dc frccitrc irt lirrrctic dc grcrrtat.'. lbrrrra gi dirncnsiunilc lui gcornctrice. Mai trebuic avutc in vcderc suprasnlcirrilc. r'ibrlliilc gi alli factori. Calculul lagarclor constil in dctcrntirtat'cit
nronrentului clc ll'ccarc dat dc:

Componcntclc clcctrice gi clcctlonice carc intri in componcnla aparatclor 9i transrnilatoarclor dc bord sunt: traductoarcle gi convertoarele clcctricc, schemele clc 'ccimpensare etc. Cttnr nrisurare. siitcnielc dc transmisic la distanla, schemele d,e ilccsteil se intilncsc irrtr-un numdr nrarc ;i l'ariat, in continuarca sc vor prczenta ccle' tttu i le ;lI'r'zen tnti vc c()|ltpoltL'l1tL'.
, i-r.,,.,

t.i.z.t.

1't{ADuc'[oAIrE gl

coNvEllro.\ltli El,ECTItlcE

M, =1v
turrde

R,Q,

( r.9.1

p estc coc.ficicntul dc lrccarc, p sarcina pc lagar, iar R, raza

clc

contact irttrc

l'rrs

5i lrgar.

Convcrtoarclc sunt dispozitivc care asigurd convertirr-'a nrlrintilor fizicc in alte' rniirinri nL'cL'sarc in prttccsul dc nrirsurarc. Traductorul este tot un convcrtor, dar cstc plasat irr gr.ncral la itttrarca irlstalalici dc masurarc sau dc autolllntizarc.
-5

ll

l. :ilIrrctur.l ltl)llrittcl()r

\it ccllinitnlurrtcl(rt.(lc llt lr0rtlrrl itcl()nit\ct()l

Octrvian GRICORE

l)rrpi

s111111-1

urirrinrii dc ic;;irc sc disring:

multi electrozi variaza datoriti


deplasarii relative a electrolitului.

L'ttdtt(lt)drc getti'ntltxtrc (<'ncrgetice) sunt acelc tl-ilducto.rc cur.c, s.l) llcliunL'il nriritnii dc intrarc. gcncrcazir r.rn scrnrurl dc ie.;irc clcctric (cu cxcnrple dc' accste tip: te rnrocrrplc'lc, rracluctoarelc piczou.lec.tr.icc crr:.):

1:

I J

elecrrolirului. A aria electrodului

dl Duptr

5i

este distanpa elementara dintrc

electrozi: traductoare piezorezistive

lbrr'a scnrnalului (crectric) oblinut traductoarerc

sc irnparr in:
cr.r

rczistcnlei unor rezistoare mctalicc sau semiconductoare in funcgie de


variagia de presiune Ap:
R = Ro (l

se bazcazd pe variatia
I

traductoare analogice,
mdrimea de intrarc;

ra

care semnarul produs variazit contir.l.l

+ artp):

-t
{

anumit cod.

traductoare numerice, semnalur de iegire variazi, discontinuu dupd

urr

traductoare termorezistive: traductoare fotorezistive;

distingc:

Dupd numdrul de transformiri efectuate gi modur dc i'tcrconccrare sc pot


traductoare simple;
.,

traductoare magnetorezistive se bazeazd pe efectul de varialic a rezistentei unor materiale in functie dc intensitarea
cdmpului magneric.
i'l

traductoarc contplexe:

traducloare dderenliale; traductoare sttccesive; traductoare cu cotnpcnsare.

inductive - funcgionarea lor se datoreazd variagiei inductanlei dispozitivului sub acliunea mdrimii de mdsurat. Dupd cum se cunoa$te inductivitatea unei

bobine cu N spire cu miez de fier fErd dispersie, avind echivalentd in raport cu latura bobinati, are expresia:

R.

reluctanla
i

Traductoarelc frecvent utilizate in construcfia de aeronave sunt:

2-"-=N:A
R.
unde

,tl

rezi.stiye, care pot

fi: -

reostatice (potenliometrice);

funcfionale; tensiometrice

..

.dcforrnarea elasticd a lor:

- sc bazeazd pe var.ialia rczistenlci unor mdrci tensionrctricc lir

cste pcrmcanta circuitului magnetic. Pc fenomenul de induclie

electromagneticd se bazeazd, urmdtoarele tipuri de traductoare:

cu rczistenfa

M=s^A/, R "tu dc contact - la care rczistcn{a dc


contact R. variazd cu forta 1.
presiunea p dc apasare:
sou

. .

traductoarele ferodinamice: funcgioneaza pe principiul inducerii unei t.e.m. intr-un cadru mobil plasat intr-un camp
alternativ;

rl

traductoarele de induclie: se bazeaza pe inducerea unei t.e.m. intr-o bobind in cazul deplasdrii acesteia in cimpul magnctic al {l unui magnet permanent.

R" =R,,

+I;
I

t.

I6

traductoare

electrolitice la carc

rczistcnta
nrai

cttltctc'itiv'c - funcfioncazi pc baza transformarii marimilor dc intrarc (dcplasari sau cupluri) in varia(ia capacitalir unor condensatoarc. Dcoarccc

electrolitului dinrre doi sau

capacitatca unui condensator estc fi.rnctie permitivitatea e a dielectricului, adicd:

de [orma armaturilor gi

dc

i.
Ll I

Structur'i ap:iratciur;r cehrpamerrtciur ric rir bvtdui i.lct0tla\ciof

Octrvirn GRIGORE

,-l

Plecind tot de la ( 1.14.):


R,o

r
{.

p -dR. d.r

'l

i
I

rezultd ca se obgine o varialie a capacitalii dacd se modificd: . geometria condensatorului - A Si /; . natura dielectricului - e : . starea de defbrmatie mecanicd a dielectricului existent.

9i daci scriem rezisten{ei unei spire pe unitatea de lungime:


R,o

= R4X

/ro

li
(
I
I

l,p=2 (v + a)
.qe,'teratoere

- sunt micromagini electrice, care furnizeazd o tensrunc clcctricd, cc este propo4ionald cu viteza de deplasare (pentru migcarea de'
translatic), sau viteza de rotatie (pentru migcarea de rotalie):

tr

l'
I I

d=k,rn:

U=Blv.
l. 1.2. 1. 1. T RAD UCTO.\RE POTETIO NIETRICE
F

it
I

li
I

UNCTIONAL

I
t
I

Caracteristica staticd a unui astfel de potenqiometru nu este

ci

ea estc

impusi prin modifi carea:

a)
atunci:

b)
:

f,

t..
Ii

lr

i1 pastrltti

de bobinure, menlinindu-se raza spirei constante, R*n= const. (Fig.


R,O

Fi g. l. I 0 Caracteristica potenf iometru fu nqional l) - simetricci b) - nesimcrice.

... c

t
I

-; ^ BC toH=.....'..-=Z=

CD P
2

R,o dRI -----i-=

/1,
+

d.r

dR. dr

2Rofu+a)
p

tr

l.

t? " tlt

(J

I\ '

(l'

zp dR. 'f=---u,Ro d.r


14.)

(l.r6.)

d.r
tl

['

l{clrlia '(1.14.7 ne

pcrmite

Fig.

1.9

f.r
I

dctcrnrinarea pasului gtiind R,,, 9i prolilul. Problcma sc poatc punc Ai invcrs, cunoscind dc accastil datit pasul p yi R,,, sc ptxrte determina profilul (din t. t4.):

Cirrrcteristicu (pnrfilul) unui potcnIiometru funclionul

rclalie care determintr tocmai profilul reostatului. Dacd trebuie determinati problema inversi, care este caracteristica reostarului gtiind profilut I =,f (r).
atunci se integreazd invers (1.16.), obfinindu-se:

R, =

2Ru

jra.r*..r.

l.

17.)

,.R.
R,

ll
I

I) 'i, -!-1.r.
f

(1.15.)

iii) moclificarea curburii carcasei,la aceastd categorie se pot deosebi doua categorii:

.
potcn[iometrclc

re()stctt linittr

I
I

ii) ntolilit'ut'eu sec'titrttii cercesei


l{

ftrnctitrnalc protilatc pot ti: .sirrretrice 1i trc.ritnetrir;c (Fi-e.

- din accst punct de vcdere,


l.l0).

'boca

- la carc variafia curburii carcasei este prezentata in Fig. l.ll. se noteazd cu R., - n x Rrp rcza ladistanga -r pi n = A numdrul de spire.
P

atunci ( l. 14.) se Poate scrie:

l.

Strusnlrx aparatelor gi echiprmentclor dc lir bordul aeronavelor

O('ll\ i:ln CRICORE

dR'
dm

R'n

(r.ts.)

/1. : R='l
l)
it
q,

<J

tp.

(I

.l-1.

Daca lungimea elementard a curburii carcasei drn este:

o{p

dnt=
atunci ( l. 18.) devine:

-:
l

tv) $unlarea unei porliuni din reostat - se face dupd schema din Fig. 1.13. Iegirea unui astfel de traductor este:
LI,", = ktr,
rf

i 'f-\
Urct

nde k

reostatului. Dacd se

=-:Ax

AU

este Danta caracteristicii

AUr
AUr

inlocuiegte caractcristica cu corzi I c corcspunzetoarc

ficcdrci porfiuni, atunci k = I

Fig. l. I 3 Reostat cu po(iune se gAseasce rczistenfele de gunt R,; astfel incat sa oblincm caracteristica de iegirc dorita:

= tg 0, . o-r Problema carc trcbuie rczolvata este sa

luntati

U;', = f ('r)'

r.r.2.r.l.l.

POTENJ'TOMETRELE DE SrNUS $r COSiNUS

pcntlu grupa porcn[iomctrelor functionalc. Acestea


caracteristicile, la nrersul in eol. de lbnna:
U.ot = Kosina, Uo: = K6cosd,

Potcn[ionrctrele de sinus gi cosinus sunt reprezentativc


au

(t.24.)

unde K0 cstc

potcntiomctl'ului, iar

constantA carc dcpindc dc construclla a cstc un-shiul dc rotalici al periei. Cca

tttai burr:i nproxiuratic


l0

a rclrliilor (1.21 )

sc

obIinc

cu

Fig

llotcnfiornctrul dc forrnir plata dirr Fig. 1.14.

| .14 Potcn!iometrul dc sirrus gi cosinu:

l. Stnrcturr :rnaratclor $i cchipanrcrrtclor

de. l:r

b.rdul ircronuvc.ror

Oct:rviln CRIGORE

i'

SCIIEME DE TUASUNNITEIT FOI,OSITE AERONAVELOR

LA

BOITI)t'I

prin cornparalic succcsivd:

prin calibrare cu dispozitivci


mecanice:

prin calibrare cu dispozitive


'

I
l,

Pcntru ntisurarca nlSrirnilor clcctricc, carc au rczultat prin convcrtirea ntiirimilor ncclcctricc cu ajutorul traductoarclor, sc utilizcazii mctodclc gi circuitct.: lblositc in dotncniul ntisurdrilor electricc cu particularitililc irrrpusc dc spccificul rrrdri m i lor nrdsurate. Dintre acestea ami nti m:

rcfcrinfd apa4inind aceleiagi clase.

electrice. tnetode indirecte - se aplicd acelor mlrimi pentru care nu este posibild, sau nu estc realizabild prin proccdce practice avantajoase, comparafia directi cu o mdrime dc

ca

urrnare, pomind

I
i

ulrnate de operafiile de calcul corespunzdtoare acestei rela;ii. Caracteristicilc rnctodelor indirecte de mtrsurare sunt condilionate in primul rdnd de forma relaliei dc dependenfd pe care sebazeazd. gi care determind separarea lor in doua grupe:
traductoarelor generatoare.
n lect
cu

dcpenden{d, consecinfd a unor legi fizice intre o astfel de mdrime gi alte marimi direct mlsurabile, misurarea indirectd constd dintr-o serie de mdsurdri directe,

de la o relalie

dc

metode indirecte bazate pe relalii explicite; metode indirecte bazate pe relalii implicite.

ii

lor

Metodclc de mdsu.rare cuprind o problematicd rargd, legat. de aspccterc consrrucriv-functionarc are aparateror gi iraductoarcror, d"e'aleierea gi forosirea etal^oanclor, dc asigurarea condiliiror dc experimentare iccvatc oblincrii performan [clor optimc.
de

Prin nretode de mdsurare se infelege ansambrul de principii gi mijroace pe care cu icopul ca rczultaiul oufinut sd reprezinte cdt -unci.misurdri, mai torect valoarca mdrimii mdsurate gi sd.satisfacd cerinfele a.'utitiror..
se bazeazd efectuarea

de mdrimile mesurate, de particularitefi ale procesului de misurare, di oblinirea rezultatului mdsuririi, de performanfele care se ob1in, de domeniile de aplicaiie etc. Dintre acestea, mai importante pentru o clasificare principiald a masurariloi, upu,
urmdtoarele

Metodele de mdsurare constituie ele insele criterii carc definesc categorii de mdsurdri. Existi insd multe alte elemente ce diversificA mdsur[rile gi care pot fi legate

trei:.

. . .

regimul cle varialie al mdrimilor de m,asurot,care conduce la impi4irea in: mdsurdri statice; mdsurdri dinamice; ntodul in carc este oblinut ;i pre;entat rezultatul mdsurdrii, care permire separarea in:' - mdsurdri analogice; - mdsurdri numerice. specificul rtnor dontenii largi de aplicare, determinat de conctiliile pe care le ofcrd Si perfornnnlele core Ie solicitti, dctermind gruparea in: - mdsurdri dc laborator (acrodrom);

mlsurdri statistice.

rAndul

me

fi,Tfiil:,'#;T,f:,ff['r"J::::::"J"T:::i:HXi:
de grupare ale diferitclor catcgorii de misurdri.

1ic cu unitatca fiind cscnfiali in proccsul clc nriisurarc, ntodalitatea de realizare a acestci opcrafii repre'zinti principalui critcriu dc clasillcar.c a nretodelor dc misLrrarc. Din acest punct de o primi inrpa(irc este: - tttel()de directe - se caractcrizcaz-ra prin 'cdcre, accca ci valoarca rrririrlii

mlsurlri in zbor.

e'xprrmil rrcrrlijlocit ca rcztrltat lrl corrrpirralici cu un ctalon aparfiniincl acclcilr5i clasc, llra a rccrlrgc la relalii in funcfic dc. rnirirni dc alta nature fizicd, Accstc metrde pot tl: - prin conrpara[ic sirnurtanir: nrctoda diferentiarir;

nrrjstrr-utc sc

r.t.2.2.r. Dtvlzotrul, Dlt l.liNsl UND


Este ttnul dintre cele mai sirnple circuite de misurare folosite gi in aparatele de

ntetoda de zero; ntetoda conrparaliei;

mctoda substitulici;
ntetoda pctmutarii; nrctodlr <lc adilionarc; nretoda de raport,

cxprimat cu ajutorul schcmci dupd curn urmeazi:

foloscsc, de obicei, ca indicatoare de mdsurd, logonretrclc llllgrlctoclt'ctricc (Fig. l.l5). Cadcrca dc tensiune pe rezisten[cle R1 gi R., delirnirlrc dc pcrie pc potcntiomctru, sc aplicd pe bobinelc logomctrului. Indicaliilc acestuia strrrt lirrtclic clc raportttl cttrcnIilor i1 qi i2 cc strtrbat bobilrclc, raport cc poatc li
!-1

la bord gi carc

I Stn:,:tttr:t itp:lrnlL'l()l ll serlrl'dlrr!rtlei(,1 (ll i{i l'()lUtll ilclOllilvcl(}l

(Je ti.t\

l:tn

(;Rl(iO[tl: U = i1 ltl + i1 lt, U = i1 l(1 + i, It.


( | .li.i.

(Kl)- A: i1 + ir = i.r * i:i (Kll) - l: ir l{1 = i r ll., l (Kll) - ll: i1 ll; = i: R..
.

(Kll) - l: (Kll) - ll:

-l
I

Prin elinrinarca curcnlilor intcntrcdiari rr gi q din (1.25.), sc oblinc condi{ia dc dimcnsionitrc a divizorului dc tcnsiunc:

ll,csltcctiv raportul curcnlilor din cclc doud cadrc estc:

ir _Rr+R. i2 Itr+ R.
;;i rapoltal la

(t.29.)

i, R, R,*R.'

i, _ R, R,+ Il"

(t.26.)

pozilia cursorului potcnqiornctric:


)

Br:
(

potenliometric, iar R rezistenga lui. Dacd se mai considerd gi atunci raportul curenfilor din cadrele logometrului sunt:

Pcntru crcstcrca sensibilitilii schcnrc-i, dc- fapt Fig' l'15 Divizorul dc tcrrsiunc cste gi o condilic dc dinrcnsionarc, rczistcnla Re >> l{1 + R2. Pentru a vcdca in ce condilii schema divizorului dc tcnsiune esre compcnsate cu temperatura, fie R1 = R X.r, iar R2 = R x (l - r), unde x este deplasarea cursorului

1.30.)

t7

Fig L l6 Divizorul

dc curcnr

fajtu

cd R

k x R.

La carc se observd cd o compcnsare totald se obline doar pentru x = 0,5.

r.r.2.2.3. PUNT|T,E DE M^SURA


j ll

-= tl

(t.27

.)

. . . .

Punlile de misurd, funcgie de curentul cu care sunt arimentate, pot fi:


de c.a.: de c.c.

particu lare a lc cursorului potengiometnrtui

Compensarea totald a schemci cu temperatura se oblinc cdnd rela!ia (1.27.) nu depindc dc R (care este funcfie de ternpelaturd), deci pentru urnri(oarele. pozilii
;

Dupa modul de lucru se deosebesc:


'

purlli eclilibrate sau putrli care lucreazd in regim de contpen.sare; putrli nccchilibrate sau punli care lucreazd ini-egint tle d)viatie.

x=0 =

il
t1
L

=O'

Dintre punfile echilibrate sd amintim puntea wheatstone echilibrata folosita dc . obicei pentru mdsurarea rezisten{elor (Fig. l.l7). Pentru determinarca

punlii, scricm tcoremclc lui


Kirchoff:

'

caracteristicii

.r=0,5+ :- -t. I,

x=l

:+

'l =@ :-

(KI) -A: i2+i-o=ir.i (KI) - B: i.r + ir = i.r ; (KII)- ABC: i;R; + i,R* -

(KII)- CADU:
1.1,2.2.2. DIVIZORUL DE CURI'NT

i;R3 = Q' i 1R1 + i2R1=

=U; (Kll,1- CBDU: i.rlt.r + irlt.r = (1.3t.) = [f.


Daca din (1.31) sc climina curcntii intcrmcdiari i I gi 13 se
oblirrc: Fig. l.l 7 Puntea Wheatstonc echilibratj in rctirn dc
compcnsarc automat

Di'izorul dc curent are scherna prczcntati in Fig. 1.16, undc ca gi in cazul precedcnt' scltcnra alimcnteazd un indicator dc tip logometric (cu doua cadrc cle rczistcnli R.). Scriind Teorcnta a II-ct a rui Kirctr{ipc buclclc I gi ltsc oblinc:
a1

li

l. Stnrctura aplrltclor

$i cchipanrcntclor dc

lr

horrlul ncrorurvr.lor

Oclavirn GRIOORE

Da:!votttctiul indicatoarelor logonretricc, estc legitura lirrrclionirrii indicatorului gi unghiul dintre cadrc.

dintrc

stabilitatea

i
t'

l,
I

li

fl
I
i

rcspcctiv dacd este indeplinitd condilia:


,i

Puntca este autoechilibratd dacd curentul prin bratul opus

b)

este 0,

Fig. Ll8 Indicaroare logomerrice

I i.
t.i

'

R'Ro- RzR,

<+

1.33.)

I
I,

I.I.2.3. APARATE INDICATOARE


aparatelor de bord se utilizeazd o gamd variatd de dispozitive _ Irr construcgia de rnisurat, cum ar fi: magnetoelectrice, electimagnetie:, fcromagncticc,

ca cu
ca

la aparifia unui curent f; in I al 2-lea, acesta reaclioneazd c$e B, respectiv B1 sau 811 (in

clcctrodinarnice, de inductic ctc, Totugi ccle mai utilizatc su]rt indicatoarelc din clasa ttragnctoclcctricd, numitc si logotnctre, deoarece este inlocuit proceder"rl mecanic de producere a cuplului antagonist- resortul cu un alt cadru suplimcntar. F";;g;;;;1 rrrodul cunr este construit logometrul, putem avea variantele: ;
ctt cadre

Ir,

i,B(a) lM, = k, i,B(a + 7)


= k,

-'(t.34.)

respectiv petrtru logonretrul.cu cadre mobile in.cdmpuri diferite:

lur

ntobile - in acclagi cimp magnctic (Fig. L tg a); - in cdmp magnetic diferit (Fig. I . lg b);
aobil Si cadre fixote
re I o

{u,

= k, i,B,(a) =

lM,

k.

i,r9,, (o +

y\

1.3s.)

(tt

lrlCtgtlel perntA,lCnt

Ilr [',

l.t8c).
A vu n t oj
uI

.sub utt ctnrtmil

cunr cadrele mobile sunt solidarc, cere doud cupluri din (1.3a.) gi (1.35.) trcbttic sa fic cgale, de undc rczultd caracteris!ica staticd a logontetr:tirri, in cele doui situalii:

fi

tI

osiri

nd

c tt t o a

o.e o t ne t r i c.

sum..

se' rnl-rsoarl un raport dc curcnti clcctrici, dcci indicatorului nu dcpintlc- de tcnsiunea de alirrrenrare:

funct iorralca

a= -ti. fl r

/; \
I

r.36.)

l 'l

'i
I

l
ll

r Ilc.\rstcn!a rcsortului, dcci cl iminarca unci componcntc rilccan icc; gabaritul mic; dorncniul dc nrasurarc sc poutc cxti.dc fu'c!ic crc unghiuldintrc cadrc y; caractcristica indicatorului sc poate proiecta funclic dc forrna magnctulrri

"i i, a=Jl .I (', i


cclclllte. ficitndu-se prin analogie, clcci:

r.37.)

pcrmanent.
I

-l
I

Pcntrtt cleternlinarea gamei dc md.;urare a logometrulrri considcrdm prinrul caz,

Sluctu taptl

co-ii

cc

ll) ttctCO (e illl0ttlU iL.o

Vc()

)t'l:tr irrrr (;l( l(;Ol,l

_ IlQt + i,)

16-

2. EI,EI\I ItNTli l-UNDr\NIEn-TA LE DE TEORIA SISTENI ItLO R


6g,u"*

Daci pcntru a =B(4r.,,), atunci:

: 0 rtotirtr

cu Bt

- Il (0), iu

pentrg G =

notil.l

cg

-1 si,s!enrelor cstc o disciplina tchnici a ntatr-tnaticilor aplicatc clreflllulizcaza din punct dc vcdcrc al rrrodclului matcntal.ic conccptul dc sistcrn.

Tcttriu

r(o)= a(/)"'I'"4

F(*u,".

-y1= ,-4:-

Sistemul cstc o colcclic dc clcmcntc fizicc (obicctc fizicc) carc intcracIioncazi intrc clc. De obicei in definirea unui sistenr dinanric aceste elemente fizice sunt inlocuitc cu modelele lor matcmatice, respectiv o fomruld sau un sct de ecualii difcrcn;ialc valabilc in anurnitc condilii sau ipotczc dc lucru.

Dcfinim funcfia g ca raportul:

tr=+F2

B(z)r(a,"".

t pentru v=d,',,,. (l'38.t -r){ -lr r,n. penrru/=o


y<
orn,",,

Dirr punct dc vcclcrc al arici tcntaticc tcoria sistcmclor sc ocupd cu attuli:.rt al cIrui rezultat estc matcrializat sub forma unor performanle alc proprietdlilor sistemelor, li cu sinteza (proiettarea), parte prin care se sintetizeazd din obiectul fiz-ic inilial unul modificate astfel incdt ci corespundd cerinfelor dc
accstora,
funcIionarc.

ceea ce ne arate ca ( 1.38.) are un maxim pentru 0 <

Si.stenul dirtcurtic cstc


egal cu:

subcatcgoric

sistcnrclor

a ceror variagic a

parametrilor estc funcfie de timp, deci practic oricc sistcm este un sistem dinamic.

Y,=W*#ff9ft;4='
0<

=) v=ry

1.3e.)

2.I.
In
ge

CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DINAN{ICF

sau altfcl spus, gama dc mdsurd a logometrului cste cuprinsi intrc:

neral un sistem dinamic poate

fi reprezentar prinrr-o depcndcnld

a<Zy,
unde

5,1=/[rr]

(l' l't
de
res

adici intre 0 gi dc doui ori unghiul dintre cadrele logomctrului.

tr esle ntcirimea de connnrlri, .1, este marimeu tilatic carc facc Icgatura intrc y gi rr. De ascnlenca reprezentarca graficI a lui (2.1.) cste rL^datd in Fig. 2-1. Fala dc'mirimilc cxplicitate mai sus in fi_eurd mai apar: ru este ntdrinrea perturbatoare, carc apare
ntute

u'e, iar
tt'

este tttoclelttl

ditnrrti<', nrarimc carc facc Icgatura intre mdrirnea dc intrarc ai mdrimca dc icgire (cunr sc va ardta la capitolclc antcrioarc) gi

chiar dc' la modclarea nratcmatica a obiectulrri fizic, .r - sterea sistetttului

-/

calir
a

r Strtrcu

lig.2.1 Rc'prczcntarca gcncraLi unui sistenr dinunric

J trn indicc dc calitatc dupa care sc facc analiza sistcmului.


i

Astfcl cxplicitati structura unui sistcm sa dcfinim critr'riile de clasificalc alc

llt

alccstoril:
29

ii
I
I I
I

l.
tlttl>it

Elcnrcnte funthrrre.ntllc dc

ttoril

sistctnclof

Octavirn CRICORE

douit tipuri dc sistcrnc:

ttrolificurca s!ruclttt'ii itt litttp (tuttlclrtl tnutcttrutic.ctl s!ru<.!trri,y'

sc pot clct'i

'I
t:

dupci fortna

2.2.

TEORTA STSTEMBLOR LINIARE, STATTONARE Sr CONTTNUE

ll

sralionare - sunt acclca la carc procesur sc cxccuti idcnt oriunde pe axa timpului; .risrcnte nesralionare - acelca care au o structura variabila in ti procesul depinzind atdt dc timp, c6t gi dc conditiile initiale.
.si'sreme

de' accca tcoria de rezolvare a acestora este fundamentatd incd de

Sistemclc liniarc, stalionare gi continue sunt cele mai dcs utilizate in practica, la inceputul anilor

'60. Analiza acestor tipuri de sistenre presupune aplicarea a doud tipuri de modele: modelul intrare modelul intrare

I
!

operatorilor care definc.sc' .\tt'uL'!ura sistatttitlttisistenrelc pot li cu: pperatori liniari - numindu-se in acest caz si.rteme liniare la care poate aplica principiul suprapunerii efectelor. Aceste functie formalismul care descrie modelur matematic al obiecturui tl (funclia/) pot fi la rdndul lor impdrlite in:
sisteme finit dintensionate tn tinlp la care modelul exprimat in formal ismul ecuaf i i lor di ferenliale ; - sisteme infinit dinrensionale ce utilizeazi formalism ecualiilor cu derivate parfiale. operator-i rteliniari _ sistenre neliniare.
si-stent:

iegire;
stare

iegire.

2.2.r.

TEORTA STSTEMELOR LTNTARE, STATTONARE gr CONTINUE

[.
I

iN

tuoonlul, INTRAREse definegte

IE$rRE
'

[,

dupd

in acest model orice sistem dinamic

prin 3 mArimi:

fortna informaliei vehiculatd prin


c-

i
L,
I

tl

sisteme continue: mdrimea de intrare gi cea de ieSire sunt mirimi pot lt reprezentate prin funclii continue; sislente discrete: mdrimile vehiculate (atAt de intrare cdt gi de iegire sunt discontinue; .ri.tteme digirale: mdrimilc carc apar la intrarca gi icairca sistcrnului sunt mdrimi Iogice.

[u] e U e R'- vectorul cle intrare sau de conrandd (vezi Fig. 2.1) care aparfine unei mdrimi de intrarea U; [y] e y e Rr -,yeqtontl de ieSire care apa4ine unei mdrimi de iegire
Y;

- /

legdtura dintre [u] Si

[f],

care poate

fi scrisl in timp ca:

trl= t/trrll.
DacI se trece de la reprezentare in timp la domeniul de variabil5 complexi s = + prin transformarea Laplace se pot despd4i setul mdrimilor de intrare gi iegire io =c
astf'el:

I l,

t
t'

i, t-n

si ne.rtaliottar-e. Dcoarece nu existd o teorie specificd de abordarea a acestora. in cazul' cchipatncntclor gi aparatclor dc bord sc abordcazd merocla liniarizcirii in prirt rtpt'o-tittrctlic. Respcctiva mctodd presupunc studicrca sistcrrrului neliniar gi ncstaliol intr-un intcrval nric dc_ timp- astfcl incdt pararnctrii sistcnrului sa se rnodificc pulin astfcl sistcrnul poate fi studiat cu metodelc de Ia sistemc stalionarc. Dacd analiza $ nr tntcrvalc ntici dc tirnp ptrnc in cvictcnfir fapttrl ca structuru sc nrocliljci uturrci sc slrunc cir si.rtctrtttl e.rte aproalie stalionar.

Dintre toate sistemele de mai sus cele nrai des intdlnite suntsisterrre/e uelittiari

'
ilr
ruodelul intrare

lU(s)l = f[rr(r)]
IY('s)] =

fb'(r)l
= F(.r),

ftf (rll = J /(r)e-"dt -

icgire poatc fi .*,1'r,,r,u, direct:


[

ti

L,
I
I
I 1,.

AI doilca mod de abordare a rczolvirii sistenele neliniare pi ncstatioparc esr aplicarca trretodci linictrizdrii itt leoria pcrtttrbaliilor nici, respcctiv elirninare ttcltttiaritatilor printr-o dezvoltarc in scric gi rc'lincrba tcrrrrcnilor dc orclinul L irr accs crz dacir tirrlpul clc analiza cstc binc alcs sc l)oatc spunc cir nrode-lul dc analizl cstc colcclic dc rnodclc care acopcrd zona dc studiu.
30

]'(.r)l = [F(s)] [U(,r)]

cu:

tlinr[U]=

nr,

dinr[4 = p gidim[fl

pxm.

Nlatlicclt:
3

ri

.1.

lilctrrcntc Iuilrlilntcillitlc (l('

lc(rr

It ristctrrr.lol.

()elirvi:rrr C;lt lC;C)l{

l1

n.(r)=#=#
sc nunlcgtL't,t.rri&,de trutt.rft,r,

ll Cu )' = -Yt + )': + ...*


d'ui
I

o(,t) cu grad
nrrrnescflrc

Q
Ii

p0lino.n]c pt.r) si > g.ld P pcntru rcalizarc fizici, iarcrci'c'tr'rcsnlc /.,,(.r)= y' (t).
cor.L*

practic cslc raponul a

dcfinitc ca o noui intrar-ercspcctiv o noui ic$irc.

.r'n.

qi

y=Zyi=UlFi
l'".fr,p =]=

Yi=FrUi=FrU
Y vi

'r., u,(.t)

i dc lran.sfer.
i

sn Ll;
Fig. 2.3 Conexiunea in paralcl a sistcnrclor

I(rdicinilc polinonrului dc la nunritor (pcntru carc e1.r,) 0) se nuurcscTro/r, = cclc ale polinornului dc la numdritor (pcntru care p(s) O) zerotu-i. =

- cu reaclic (Fig. 2.4)


u1=lS'"*u uz= )l
-)'

(cu sistcmul al doilca plasat pc calea de rcaclic) dacS:

2.2.r.r.

coNEcTAltEA SISl.IiMELOR. REAC1.rA NECAI.IVA

\2

s.)

(2.6.) (2.7.)

Fie doud sisteme (Ai, Bi, Ci), xi R ni, i=1...,,n gi funcliile dc transfer F;, i = 1,...,n.

i:

1,,..,n cu intririle

l,

gi

= yl

cu a gi _),ca o noud comandi gi

Vonr spunc cd sistemele sunt concctate in:

se

rie (Fig. 2.2) daci:


4n+

Fig.2.4 Conexiunea in reacf ic a sistemelor rcspectiv o noud iegire. Semnul + in (2.5.) definegte conexiunca in reac{ic pozitivd, iar semnul - in aceiagi relalic dcfincate reaclia negativd.
I=
-'l'n

cr.r

AA !, = ut, y =

Ur=U !Yzi
1'n,

._f
I

dcfinitc ca o noud intrarc

Ai

rcspcctiv o noui iegirc.

'=sil ttt-t n l+
Fig.2.2 Conexiunea in seric a sistcmclor

eYi;'!i, w + F:.I,) <+ e Y' (l+F; F:) =Ft.[J = F".h,. =j=-+t


Y= Fr.ur= F,
Aceasta din urmd concxiune a fost realizata pcntru cre$terca amplificarii

+ !t"!z*..."L ur a2 an =Jo = -ccr's


ut
p-

unui sistem, in cazul folosirii schenrei cu rcacfic pozitivd, sau pcnrru obgincrca stabilitalii sistemului, in cazul schcmei cu reac[ie negarivi. Prinra aplicalic a fost folosita pcntiu prima datd la cregrerea amplificarii senrnalului telefonic transmis prin prinrul cablu transatlantic. De exemplu pentru F1 = l0 $i F2:9/100, rezultd o arnplificare totald pcntru schcuta cu
rcaclie pozitivd de:

4.r,,. =
purolcl (Fig. 2.3) daca:

fl4 i
A

4.r'., =

-5

;5

JL!

= 1ss,

ll1 = 11r= .,,= lln = ll

dcci o crcatcrc a amplificariidc

l0 ori

l'a[a de sistcnrulobignuit.
3-3

2. Lle rrrcntc i'urrdlrncnllrlc dc tcor.iu sisrcrrrclor


I I

Ocloviln CRlOOliE
1'ylgtsr{u tr..ttrcticii tlc ob1in,,'rc a ritspunsului la se'mnnlc'lc standnrd cstc aplicarcn

'l

2-2.r.2. R^SPUNSUL in rtntp Ar, srs'r'rirlrnl,or{ LA MiRrMr Dli


INTRARE STANDARD

llt accst paragraf vom punc in evidcnla unclc particularitili alc rispunsului ^ fo4at al sistemclor liniare la mdrimilc dc intrarc standard. Semnalul de intrare poate fi scris in trei variante:

dat gi trasarca calitativi a graficului de' rsi gi mctoda directd dar aceasta este mai e pot apdrea. Prin aplicarea transformatei rece func[iile se transformd practic in vd a rlspunsului in timp al sistemului se
operalional.

Teorema 2.2 (Teoremavalorii

iniliale): tim/(r)= lim s'F(.s), unde F(s)


tJO
r-r@

intrdri arnonice de tipul:

=ff@.
sin ao(g)+no cosaro (r)]
(2.8.)

u(r)=40l[eo

Teorenta2.3

(Teoremavaloriifinale):

tit/(r)=1,$t aG)' unde F(s) =


=ff(t).

intrdri polinomialeae tigiutl

,(r)=I[,,*.AoO]
( unde 6^1r) este funclia Dirac.

(2.9.)

Teorema 2.4 (Tararwdoilfuiionginaluhd):

ff'(t)

= s 'fflt).

Si 2.3 sunt adevdrate cAnd limitele din partea dreaptd este stabil. cind sistemul alte cuvinte cu existd,

Amintim cd teorentele 2.2

r(r)=2fr,o.nrQ))
unde
lta(t)este

(2. | 0.)

func[ia Heaviside.

2.2.I.2.I.I. SISTEMELE DE ORDINUL I


Dcfininr un sistenr dc ordinul I cu ajutorul funcliei de transfer
I
F,
o r k, ' I =s+b J+f

I
I

Dcoarecc avcm dc a [acc cu siste'e lirriare se poate aprica principiul superpozilici, dcci nu arc rost a se calcula rdspunsul sistemului la orice mdrinrc cle intrare, ci numai la cele standard, provenite din cele trie sernnale de mai sus. Sc inlclcgc prin intrdri standard semnarere sinat, flt) gi /r(4, rispunsul sisremului numindu-se rdspunsul in frecvenfd al sistcmului, rlspuns Ia impuls Dirac,
respcctiv rdspuns Ia trcapta unitatc.

(.s)=

(2.1

l.)

2.2.1.2.1.
I
I

RASPUNSUL UNUI SISTEM MONOACES LA INTRAREA DE TIP IMPUI,S $I TREAPTA

unde k1 estc o constantd rcali, care sc nume$te conste,tta de transfer a

sistetnului,to

f,

Tettrettrct

2'l: un sistem de dimen.siturc oer(c(tre


si.sle

l' I,
I

tne de ordinul I Si II.

sc poare de.sc'rsttrltutte itt

constantd strict pozitivd numiti cons!anla de tintp a sistentului, a gi b sunt constantc cc nu au o scnrnificalic fizici, elc dau fonna ccuafici. ' Trcbuir.'subliniat dc la inicput ctr tot ralionnrncntul cc unncazil ponte'fi fitctrt numai dacd sisternul indeplincgtc condigia de stabilitatc.

I)e-monstrarc accstci tcorcmc sc bazcazii pc.clcsconrptrncrca polinoarnclrlr crr coclrcicn(i.rcali in polinoamc dc ordinul Igi II cLr cocficicnIi rcali.

2.2.1.2.r.1.t

n,TSpUNSUL SISTEI\IULUI DE ORDINUL I I,A II\{PULS DIR,\C

Confortn tertrcntei 2./ inscamnl cI studiul rispunsdlui unui sistem se reduce la studiul raspunsului sistcntclor dc ordinul I gi II, urmand ca pcntru celelaltc cazuri sd sc apl icc principiul supcrpozilici
3{

in acest caz semnalul de intrare este impulsul Dirac:

tt(t1= 6(t) care transforrnat in

Laplace revine ln Ul(,r)

l.

(2. 12.)
l-5

l.
Crrrrr:

l:lcrrrcrrtc I un(llrncnlllc dr, tcrlr.iu si.slcnrcltrr ()ct:rvi:rn

(;lllGORE
I

kl
.l'1(.r)= F, (s).U,

(')=

F,

(t)= l;
I

(1.l.t.l

./,(r)=

R'.

(2. l.l.

"*;
rczulti ci rdspunsul sistcmului la irnpuls Dirac cvidcnfiazi cSiar dinamica err..!q sistc'rului Jrr19rrtut ul Dar semnificalia fizicd a'accstuia nu ," pou," oblinc in ffiil'.,":::::::g:n:il p:nct d: vederc tchnic i mpu ;i ::::]j,':':, . 1ll, practic. ci *::.:::: nunrui un puls cu anrplirudinc ntarc irrLr_uit tirrrp scurt. ., Totu$i pcntru oblincrca calitativi a conrportirii in iinrp a sistcnrului dc ordinul I la inrpuls sc aplicd cerc trei.teoreme (2.2,2.3 gi z.+y pr"r"not. *liru, obfindndu_se

Lrr accasta considcriln cI prccizia dc2"/o sc atingc cdnd anrplitudinca scadc la2n/udin valoarc inilia16, rcspcctiv pentru 5% la 5Y" din valoarca inigiali, oblindndu-se rimpii de- rispuns: (5Vc)

[;i ;.'; ; $";;; iln"

A'e

-lr

=5VoA

A + l, =T.ln20=3t =_ 2(l
:+
50

(2. 15.

(2%)

4 -lt A'c I :2V"6=!'-

rr=r.ln50=4r

(2. I6.)

astfel punctul de plecare, sosire gi p"niu,

kr

(';= Iims. r =kl' f'J5'r', s+-lT J+I

Dc ascmcnca, pc diagrama din Fig. 2.5 sc punc in evidcnla doud zonc, carc sc intirlrrcsc in mod frccvent in donreniul r.linamicii:

.-1
I
I

kl lim (r)= lim s .-I; = 0: ti ;', s+0 I t*;

'kr
I

o cvolufic dcstul dc rapida, fapt pcntru care aceastd zond trcbuic dcpdgita intr-un tin]p foarte scurt, de ordinul secundelor. zotll regimului stabilizat - acea zond pentru care r > t, gi practic in care sc - '. discuti tofi parametrii calitativi ai unui sistem dinamic.

Zona regintului tanziroriu este acea zoni cuprinsd intre 0 gi t, al sistemului. Avdnd in vedere domeniul srudiat, respectiv aviafia, sistemele dinamice au
I I

lim y', (r)= lim


t

lO

r-+

s2 ? - r*; I
in timp a sistemului dc ordinul I r(, ,t(t)
I

2.2.I.2.I.I.2.

ru+SPUXSUL SISTEMULUI DE ORDINUL I

I,A TREAPTA UNITATE

Ceea ce practic inseamni cd rdspunsul inrpuls Dirac este reprezentat in Fie. 2.5.

Ia

Seurnalul de intrare este treapta Heaviside: u2(t) = lt(t) carc tr.ansforntat in Laplace revine la lJ7(s)=

(2.11.t

Totta

rclitttului t zotra rbgitttului lrauzitoriu I stabilizat

Rispunsul

lr

trcapta unitatc cstc:

kl

yr(s)=r.(s) urft)=i

+ *;
.t

(2 rs

Fig, 2.5 Rdspunsul in timp a unui sistc,ru dc ordinul I la irnpuls Dirac

de'

Aplicdnd acelaSi ra(ionantcnt ca la raspunsul la impuls Dirac, se oblinc pupcrul plccare , sosirc 5i panta, aplicand cclc trcl tcorctnc:

-16

L:rplflcc lnvcrsd, pcntru a aducc funcfia (2.1l.) la variabilii tirtrp:


37

tI

I
I

l.

lilcrrrcrttc lirlrlirrtrr'n luic tlc tcoril sistr'rue.lor


Octrrvi:rn CRIGORE

r
I

il

kr lirrt r'.

t".
ll
ll
i)

rJtt'-'

I (l)= linr .s.1. f ,

r+F

.r

.r*;

= 0:

2.2.1.2.1.2.1. SISTEME DE ORDINUL II FANN ZEROURI


Sc caractcrizeazd prin funcfia de transfcr (2. | 9.), undc:

t
tl

il
{;

.f+f

kr

este constanta de transfer a sistemului (asimilatd cu sensibilitatea


aparatul ui, echipamentului de misurd);

l..l
I

lr

it

I'il,",

(r)=iim

s2

i.l
I

J+-

si fie cuprins intre 0 9i l; cr1 - avdnd dimensiunea (timp)-' se

( -

factor adimensional care se numegte/ac tor de antortizare Si trebuie


numegte

pulsalia naturald

este

I l.i
I

inseamnd , cd rdspunsul in timp a sistemului de ordinul I la treapta unitate este reprezentat in Fig.
2.6.

Ceea ce practic

ro

pozitiv (r,l > 0) gi se calculeazi cu relafia oln = - pulsalia proprie a sistemului.

oJl - (2 ;

$i in acest caz pe diagrama din Fig. 2.6 se pune in evidenlE cele doud zone,

2.2.I.2.I.2.I.1. RASPUNSUL SISTEMELOR DE ORDINUL II FARA ZERoURI LA IMPULS


Fig.2.6 Rdspunsul in timp a unui sistenr de ordinul I la treaota unilate Semnalul de intrare este impulsul Dirac:
\,tlt/-u,,tt.'.r:..,

l I

zotla regintului tranzitoriu gi


regimului srabilizat.

zona

tt(t) = 61r,; care rransformar in


este:.

Laplace revine la Ilr(s)

- l.

(2.21.)

ri

l,
I

2.2.1.2.1.2. SISTEMELE DE ORDINUL

II

Astfcl mdrimea dc iegire

Un sistem de ordinul

II

se poate studia

in doud variante:

X2

I 'il

(s) = Fro (r). U1 (s) = F2q (s) = k2

orl
s2 +2(con

i) fira

zerouri, a cirui funclic de transfcr estc dc tipul:

r+c,ll

(2.22.)

tl
I
L.
I

tr

I;r,,(s)=

k,
s2

+2(un.t

ol

puncttrl dc plccarc, sosirc Ai panta:

Pcntrtr oblinerea calitativa a comportirii in tirnp a sisterrrului de ordinul II fira zcrotrri Ia inrpuls sc aplici celc trci teoremc (2.2, 2.3 gi 2.a) oblindndu-se astfel

cu spccificafia ca pcntru a avca un sistcur dc ordinul II 0 < ( < l, altfcl polinomul de la numitor ar avca radicini rcalc pi deci s-ar dcsparti in doud polinoame dc ordinul I, dcci doui sisrcmc dc ordinui
cu tut zero, care are functia de transfcr:

lipr 1'r(r)=

trtt

linr.s.k" re@
JJU

. =0, ---4.s- + 2(ton s + to;


ol
s3 + 2(orn .t +

r'

i
t

,+-

/ \ r. llnl \'r V/= llnr.r.

K"

,l

=0:
.

il
F2,

I'l -jl

(s)= k2

ol (.' + a) s2 +2(ton.t+,ol

'' k. = k:oi 1tl , fr)= ]1':.'2 .sl + 2(<on .t + ,l

tol

39

,l)

f.

lllcrlcntc lirrrtlurnr.rrtulc tlc tcorilr sistcrtrcltlt

Oclur iarr GRIGOIf E

('cca cc pr'ctic i'scaurnii cir riispunr-ul zcr'()un la irnptrls Dirac eslc rcprcz,cntat in
L-:., ? Fig. . 2.7.

i.

tiurp a sistcnrului dc oldinul

ll

liilir
rrndc

l'r(,

r" = +

sc nunrc$tc cott.\tan!a cle titrrp echivtlctttd.


n

!(o

Arrr aritar in 2.2.1.2.1.1.1. ci rirspunsul sistcnrului la impuls Dirac cvidcnliazi clriar dinarnica sistemului, deci r-ispunsul in tinrp a unui sistcm dc ordinul ll tiri zcrouri sc poirrc afla dircct aplicincl trlrrs[onnata Laplacc invcrsl sistcmului
(2. I 9.), oblindndu-se:
(,)3

\2lo\
zona rcgitttului

rar..-ithr

=2o/oA=! = ,, =;L.ln50=4r", 50 (co


n

(?.21 .\

lranziloriu

Tot la fcl, pc diagrama din Fig. 2.7 se evidenliazd cclc doud zone, zotr. rcliitnttlui !ratri.itoriu gi :orrn rcgimului stultilIzat.
2.2.I.2.I.2.1.2. RASPUNSUL SISTEMELOR DE ORDINUL II FARA ZEROURI LA TREAPTA UNITATE

v,rO=e-rfrr

r+arl ]=

Semnalul de intrare este treapta Heaviside:


tu2(t)

=#"-(.",sin(on
1r-9
Q23.)

= h(t) carc transformat in Laplace revine la U2(s) =

(2.28.)

Din (2.23.) funcfie de factorul de de ordinul II ftrrd zerouri la impuls Dirac antortizare ( sc pun in cvidcnfi doud rcgimuri limitd:

Fig.2.7 Rispunsul in timp a unui sisrcm

Mdrimca de iegire cste:

peEtru

( -.0,

caz in care oscilaliile nu se amorti zeaze,solufia (2.23.)deviner

,:.
teoreme (2.2,2.3

YrG)=Fr(r).u2(s)=ur;6r_fi;";41

(2.29.\

yz?) = o:t sin(al'r)

(2.24.)

Perltru oblinerca.calitativl a comportirii in timp a sistcmului se aplica celc trei SiZ.! oblindndu-se astfel punctul.,di plecare. sosire panta:
9i

adicd apare un regim oscilant avAnd pulsafia egali cu cea naturali; p-rr]tlu ( = l, apare a$a-numitur reg,n aperiodic critic,,care rczultd (2.23.) ca fiind:
(r)

lim r', - (r)= lim


rro
)'z (r)=

+ .k" -_---5-" s+-' ^- = r:(r2 *re:,r*.1)-"'

O;

Yu(r)=

in e-'nt-0. @

(2.25.)

,tTf

-T z--p_-,t= lT'' tr s.ls'+2(oon.s+af,) r+u

kz

' in Fig" 2'7 se defrncate o noui caractcristici.

gasirea ci si calculcazi nririmca scmnalurui in punctul undc sc anur"aze pii,ru outa derivata. ; Pcnrru dcrcnninarca timpurui de resRylls.c aprica acci"ri ui-rl capitolul prccedcnt, respectiv pc funcfia'(2.22.) in variabira'ii.p ,. considerd cd precizia dc 2%o se arin-ee c6nd ampritudinca scadc Ia 2% drn varoarc iniliara, i pcfrtrr 5% la 5o/o din varoarca inigiara, oblinindu-sc ti'rpii dc ,arpunr,

T::,'::t:rj']1_t]::Telorde.ordinuI maximi a scmnarurui faga de varoarea stabirizatd rrinuiil-

rr, numiti supraregraj,""r"

dinarnicd a .sistcmului o, fiind

p.nt*

r.p;;;;;;;;;#;

li,qr

t": ,r(,

(r)= lim .r' . k,

r_)oq ---3.--=-s.\.r.+2(ors+to;J =

O.

;;d";"#.,

Rispunstrl in tirnp a sistemului de ordinul II flrd zcrouri la trcapta unirare csrc reprezentat in Fig.2.8 unde s-au pus in evidenti unniroarelc caractcristici dinar,icr. (carc in afhra dc tinrpul dc rdspuns

su't specifice sistcurclorde ordinul II):

(5Vc)
40

4-.-(ont =5vcR

t t.=$"'|n20=3r.. =a 20 =)

- tt- tit,tpttl de inrar:ierc,


finala:

titrtltul ,,ro,-/, este tirnpul dupa care se atingc prinra datit lTyo din valoarca finala (stabilizata). Accst timp cstc dcstul de imponant dcoarcce in rnrcn.alul 0-:t,,, nu sc pot facc dctcrnrinari datorita in spccial incrtici sistcnrului:
tm

timpul dupd care sc atingc prima data 50rh dit yaloarca


.4

2. l:icnrcrrlc lirndunrr.ntuL. dc tcoril sistcnrclor


.l
I

Oetuvirtn CRICORE

{
li

d( (t'ei\!er( ul .l)ontului rislxtnsului, tinrpul dupi carc sc atingrdirtir 9ti9o din valoarca flrll u,(t)
1.

!ittt1t1ll

prit.pil

"il
tl

llnirli

(in

convcrrtiu
9-5%

2.2.1.2.1.2.2. SISTEME DE ORDINUL II CU ZEROURI


Sistcmclc' dc ordinul II cu zcrouri au func{ia de transfer:

prccizici de 2c/") sau


5Vc):

(in convcnfia prccizici

dc
Tona

regiutului
so"t;

ii

t
1.,,1
I

rdsputts, timpul dupi care se atinge 98% din valoarca finald (in conventia preciziei de 2oh) t.OZX

t, - linpul de

lraniiloriu
kl( l'ft-

F21ft)= k2
s2

r,rl (s +

a)

+2(on s+ol

sau 95% (in conventia


preciziei de

5Vc);

k1

Folosind deja metoda clasicd sd construim rdspunsul acestei funcgii la impuls:

0.98kr
o'5k2
I

ir

,1r.
I
I

o - suprareglajul, abaterea maximd a semnalului fate


de valoarea

t'1; rz (r)=

lT'

n'

ol(s+a)
s2 +2(con s+to3

kzorl;

il'
ll

stabilizata.

l-.1
I

Dacd in sistemul (2.29

0,l k
I

lim y, (r)= liq r. t,-s'+2(COnS+rOf -- =03-G.o)-t-@ s+0


Fig. 2.8 Rdspunsul in timp a unui sistem de ordinul Il fErd zerouri la treapta unitate

=kz,,i

tli irt
( -..1

sistemului urmdregte

(s-a dat ca intrare


ostatic,

intrarea
treaDta

ttJl

r', (r)=lim

s2 .kz

ar"2

(s +

s2 +2(con

r+rl =
II cu zerouri la
Tona regimului

a)

unitate gi la iegire valoarea stabilizatd este

l)

caz in care sistemul se nume$te sistetrt

I I
I tl
lr i

$i in acest caz dacd afldm rdspunsul in timp a sistem dc ordinul II fE a zerouri la treapta unitate. aplicdnd trhnsformatd'Liplace iriveiie sisti'in'uiiii 1z.2al,'sc obtinc::

Reprezentare grafici a rlspunsul in timp a sistemului de ordinul impuls Dirac este ardtatd in Fig. 2.9.

Compardnd graficul din Fig. 2.7 cu cel din Fig. 2.9 se pot trage urmdtoarele, concluzii:

Tona regimului

lranzitoriu
_

slabilizal
E.")

- forma semnalului

este aceeagr
k:o)

dar translatati cu kzc., ceea ce inscamntr cI timpul de rispuns

sc pun in

L-.

tl ll

cvidcnli doui rcginruri limitd, funclie dc factorLrl dc anrortizarc (:


pentru

- sc
(1.-1

nu se rnodificd; sc rnodifici valoarca finali a senrnal ul u i: suprarcglajul . nrodificir

krc

i'
u
I

( = 0, caz in

carc oscilaliilc nu sc arloflizcazir, solulia (2.30,)


-),1(/)= I

sctnnalului.

Fig. 2.9 Rdspunsul in timp a unui sistenr de ordihul ti cu zcrouri lu intpuls Diruc

dcvcrrirrd:

-cos(q,.1).

l.)

2.2.I.2.I.2,3.

ITASPUNSUL iN TII\IP ALE SISTEI\,IELOIT DE

il
I

&J

dcci aparc un rcginr oscilant avind pulsaIia egalri cu cca naturala; pentru ( = l, apare reginwl aperiodic c'ritic,care rczulti din (2.30.) ca fiincl:
-\'2(l)
t1

ORDIN SUPERIOR

I
i]

= I - e-'n'(l + on r).

dcscolnpunet'e itr sisteme scrie sau paralel de ordinul tntrrsfcr fiincl clc' tipul:

Confornt Tcorcmei2. 1 cnun{ata anterior un sistem dc ordin superior admite o I gi II echivalentd, funcfia de

it

A1

2. ll|t.rtrcnlc I urrclirnrcntulc dc lcor.itr

si

\lctnclot.

Octlviln CRIGORI:
(sistcnt scr.ic)

.t+u.j

'.(,)=#=

f .rrqG|, Br.r+C,
\s- + ZE
lt

i) o.sitnptotic stahil, duc'd par!cu rauld u polilor estc tttg,trit'ti, ii)la lintittt dc stahilitate (stahil), tlut'd eristti ccl putitt ttn pol
pdrlca reald egald cu iero: iii) in.stabil, daca e.ristd cel pulitt
un

ctt

a,s+

rllt,

(sistenr parale l)

pol at partea reala po:itiva.

in gcneral problc'rtta stabilitalii sc rczolvd dcstul dc conrplicat in situalia cand polinontul dc la numitor are gradul mai mare dcc6t trci. in astfcl dc situalii se poarc totu,si afla stabilitatca fira a calcula polii lui Q(s) = 0 prin:

2.2.r.2.r.2.4. pRoBLEMA STABTLTTATTT FoLOSTND I\{ODDLUL INTRAI{E _ IBgrnE

criteriul Iui Huntitz: tnodelul inrrore - iesire dat prin funclia de tran-sJ'er

r/_\ ,'t.t/=

in generat un sistem S care este scos dintr-o stare de echilibru -. (problenra stabilitdlii se poate pune d_oar in,jurul unei pozilii a.-".iiiiU.l funcfic dc comportarea sa in timp poate fi:

p(r) an .rP + tn-1 sP-l +... + ar .t + a(, ---- = 0(t) bn sn + bn-r rn-l + ... + b, s + bo

estc

asimptotic stabil dacd gi numai dacd: i) polinomul Q(s) nu esle lacunar (are toate puterile lui s) Si coeficienlii b,...bo au acelasi semn;

asintptotic srabil, dacd el revinc la starea inifiald de echilibru; sintplu stabir (srabir), dacd rdmdne in jurur stdrii de echiribru dar ra o distangi finita dc accasra; in'rtabil, dacr sc indcpirteazi ra o distanfi indefinit de mare de starea de echilibru.
.nrqr.r".,|-di-rF,ti\i nlrrJ,.F,ilt,-t t;.

ii)nwtricea Hurwitz:

000
Or.-,
LkL

O . :
'l
p-n

rresupuncm un sisrcm cu. func1ia de j",::", I pa ra e I :,JLaptace *:T^:", inveria se afld uurintiuln ii;;;';". trrnp a modclul intrarc _ lt,::Uld ]tlnsformara reglre,

:'j::lj$:::

lTll,

lt ts :^,r,..: " -:.., .ii , . r. l. ,r r transfer dati da ri. dc (2. (2.33.) 3 3.) rnoder m< u

*i

" 2p-3 " 2 p-.1

000b0

carc este de fonna:

este

pozitiv deJinitd.
/

r(r)=In,

po,

(r)e-"',

*Io,
J

pp,Q)e-'l sin(o, t +e).

(2.3.1.)

.2.2.2:) TEORIA SISTEI\IELOR LINIARE, STATIONARE gr - CONTINUE iN MODELUL INTRARE STARE _ IE$IRE Slare urttti -ristet,t cstc rcprczcntata de un sct dc variabilc intcrnc carc pcrn.lrt dcfirrirea in totalitatc a trecutului sistcmului (rcpiczinti o conditic iniliala coerenta pcrrtru cornportarca sistcinului). Sau alitel spus dacd linem cont dc Teorctttct lui Cauchr (e-ristri intoldeQuna un sel dc cctrctlii diferenliale cctre.satisfac c,ondiliilc itti!iale) starca ttntti sistcm putcm spunc ca estc o combina!ic liniard a conditiilor
in
l

Definiyio 2.1: modelul intrarea _ iesire (2.34.) e.ste: i) asiutptotic stabil, clacd si, s1 > 0 (e pet*ru t)@,:,(i) 0l; = ' ii) stabit, dacd cel pulitt una dirt s;, s1 = 0 (e.petttnt r_)@, \.( t)_ t.ott st. ); iii) ittstobil, dacd cel pulitt una din s;, s, < (e 0 pe

,rru

t)*,

=*.).
(pcrtt'u

),(t)

itialr. 5i a dcrivatc.lor accstora. Daca sc evidcngiaza ca miritnc interna un vcctor [x] rczulta cd rnodclul intrarc

cunr -'r,, -.! sunt ridacinire porinornurui dc ra nunritor din (2.33.), e(st= (l r = -'fi,sr r =_-r.r.), numili poti (t'czi Capitolul 2.2.r. rdalia(2.2.)), aturrci p'nca aplicabila a Dcfinilici 2.r p.ni* dcicnnrnarca srabirititii

icSirc poatc fi scris ca:

estc:

Def nitia 2-2: $tiind polinomur e(s)

:0

funclia

de

tonsfer (2 33.), atuilci

ar moderttrui intrare

.siste tttul este:

ii,sirc da./itrit crc

ll'l=

[[.t]=[n{x]+[n{,r],,o, (+ fi=er+IJrr

[.X*]

1,

=.*.

2.-l-5.1
a/

4r

l.
undc

Iile rrrcntc lirnrturrre.ntulc dc.

lcorit sistcnrckrr
Octuviun CRIGORE

R este a"^'t,',11/.'i ;': "" n liXill;,,1'''',,'i*:':X?!!{!!i^!::::::: misrrrarz'i (rnirirnca dc iceirc) mdrir'ca: ,i ",," R"^nr cslc nratriceu de c.omana, "";;rp;;;;; {'O',,'.';':1,, Jl,.1ri,.,TJ:::,ff:';,": si'c-.'R.,,i,, ,rr;;;;;;;. dinarnic (2'35') se nrai intatneqtein icqire. Sistenrul "rr" rii.ritr-.r'pi notar sub forma (A.B,c)
,

;;iy a unor spalii riniarc (cuclidicnc) finit dinrcnsionale, iar A. gi C sunt matricc 'cctori Ir. constanlc dc dirncnsiunc corcspun zdtoare.Mai exact, n
surrt

re

Rcamintim ci rddacinilc polinomului de ra numitor (pcntru care e(s) = 0) se lrl.rf'rfcsc poli, iar cclc alc polinonrului dc la numardtor (pcntru care p(.s) zeroiu.i.

=i)

(2.38.)

Pentru a afla practic funcfia de transfer pentru modelul intrare srare icgire in ti a gdsi o legdturi intre acest model 9i cel definit anterior (modelul intrare ic5irc), sc climind marimile intennediare (starea X(s) in cazul nostru) ob[indndu-se:
(.sl

DcJinilia 2.3: Se nunte;te i, sistem liniar tut tripler (A, B, C) cu A e fI ,,," B Rno,,, C e Rro, ce se e.upliciteazd prin;

- A) .X(s) = B.U(s)
lY1t1

Y(s) =

=)

X(s) =(sI -A)-rB.U(r)

{t=o
Apl icdnd
si

x+Bu

.r(o)=ro

F(s)=ffi=.,,t-A)-'!B=ffi#
:

(2.3e.)

[.v = C.r intrare

stemului

(2.3 5.) rransformata Laplacese obline

Problema inversd (ddndu-se funcfia de transfer a unui sistem, deci modetul - iegire, sd se gdseascd sistemul (A, B, c) care o satisface) are mai solulii.

(2.36.)

Definilia 2.4: Ddndu-se o funclie ralionald strict proprie F(s), se nume;te realizare (a lui F(s)) orice sistem (A,B,C) pentru care C(sl A)-tB )= F(s). Presupunem cd:

..,.,"?i'i.'"iJfffi"^il:l?;:ilTr:iiiabirerc

in domeniu comprex sicu ritcre mici

F(.r)=

4t=4d - an sp + ao-, sP-r + "' + at s + a0 u(s) O(s) bn sn


+ bn_r

rn-t +... + b, s + bo
Corttpanion:

(2.40.)

fxgl = Y1t1, faQ) = 9151;


fyQ) =
L Y7.s1;

cu grad Q(s) > grad

P(s/

<+

rr

7r, atunci

lornn

o=f9,-,."-i----to-'."----l ^-L
cstc o rcalizare a

I
I

1r.x(s)= n.X(.r)+ n u(r) Ir(')= c x(,)


Sc dcfincgtc rnatricca de transfer a unui sistcm dinarnic ca fiind:

=f9r-,,"'l L=raort ^-l "'op "-L--f--j -b;-ilb;-.-b;-;.j e


lui (2.40.).
se trece

i-_

'
(2 -lfi')

in (2.a0.)

in tinrp polinoamele p(s/

dc faza:
.\'

li

p(s,) nordndu-se cu r!, mirimca

t.

t Li
I

F(r)\/

n(') IQ :' u(.,) - O(i


gract

= nrlrln)

an- I n'tP- l)

+...+

ar

li, +

aolr,

[,

t."
I

:ffilli1;:,e:re

rlportul a cloui polinoamc p(.r) ei e(.r) cu

e > grad p

lr'= bnrrJ")* bn- t\\,tn-l)+...+ bl ri, + bsrl


penrru
Daca sc notcazi ctr:

(2..12.

J6
t

j. l:tcilt!.trte liln(l.ililciltitlc (lc tcoilil sistctttcl0t ll =lt':


.i'1

()et:rr'irrn

GRI(;OIlli
<'u

= ti'=.1,
.=

'

I)cliniliu 2.-f: Si.r/t,lrrrl littiur (A, R, C)

i'r
.i'.1

fi'=

(.sl-A)=0

polinottrtt! tttrttt.tt'ri.rri(.X(.r.)

dct

c.rte:

.1'.,;

ii; =.1'.r '

(2.13.i

i)

. 1,, 'fn-l = ll"" 't',t ='11'(n)

a.tit,tl)totic .stabil, ctacd partea reald a polilor lui y\s) e.ste ncgutivd; ii)la lintitadc stabilitate (stabil), dacd exi.stti cel pulitt utt ltctl u lui X$) cu parlca reala eguld cu zcro; iii) itt,stabil, daca existd cel pulin un pol a lui 7$) cu partca reali

lttt:itiva.
Dc ascnrcnca sc poatc aplica gi critcriul dc stabilitatc asinrptotici I-lurw,irz.

Daci b. = I atunci

rl
x2

2.2,2.2.
,u
(2.41.)

PROPRIETATT STNUCTURALE

I
I I

:
9
I

2.2.2.2.I.

CONTROLABILITATEA

Inl
In

----f rl

0i
I

.l

Proprietatca de controlabilitate opereazd cu perechea (A, B).

-oo

adici exact rcprezentare Compa

Definilia 2.6: Un sistem se nltme$te controlabil dacd adnite un ser de contenzi u ce permit aducerea lui fitn orice stare in slarea iniliala.
Fie rnatricea: (2.46.)

2.2.2.1.

STABILITATEASISTEMELORLINIARE

numitl tttatrice de contrctlabilitatc, unde'p = n


Teore nta'2.5: O pereclte este

m.

conform (2'39.) orice sistem liniar (A, B, c) are o n.ratrice

conrrolabila daca Si nuntai dacit. rattg Co =


tt
cste

cre rrarrsf.cr:

.
F(.r)

(1.17.) eoica.

=c(,rt

-A)-'B'

cG't-n)*

= det(.rI-A) 0(,r.)'

P(r)

sctu,

echivalettl, tuatt.icea Co

\/our spune
controlabili.

ci

sistcmul (A, B, C) estc controlabil daca pe-rcchca (A. B) cste

deci s-a oblirrut tocmai un m.odel intrare acestuia purcm aplica considerentelc

Introducem: p'linonmr caracterisric nr irtr'nuiranturui .ri.srertturui


1(.r) = Q(.s) = det (.fl _ A).

- iegirc. Pentru a putca dctcr'ina stabilirare-a de Ia Capito lul2.2.1.2.1.2.4.


A
pri,:
(2.45.)

Tcrtrenw 2.6: Un

.sil;te

ttt liniar c.otttt.olubil pc

tOulQ

sttirile este cotrrplet

unttrolabil.
7'aorcnto 2.7 (criteriul lui Hqutu.s).-O perechc (A, B) esta controlqbllci dac'ti ttutttcti duca Il2J
St

lllcrucrrtc lirntlunrcntirlc dc tcorilr sistcnlcl()r

Ottlvirn GRICORE
(2.-tri.
)

'
1lt,t.

trr.q[.r',/

- rl I n]= n.

V.r, e

o(A)

ctr ajutortrl Teorctrtci 2.7 sc pot dctcnnina carc uroduri sunt controlabilc ai care

Anlicatii:
t)
Sc

dd si.slcttttrl tlittantic':

2.2.2.2.2. OBSERVABILITATEA
IJtt
si's!ent liniar se nunte;re cotttprct observabir dacd din orice tttdrinte de icsire mdsuratd se poate determina unic vectorur cle Sd se deterntine:

slare.

Fie matricea:
C

i) .
(2.4e.)

CA

ii) Schema

Matricile A, B Si C;
echivalentd a sislemului;

Ob=

iii) Stabilitatea sistemului; iv) Conlrolabilitatea Si obsemabilitatea s istemului ;

CA'
nurnitd ntatrice de ob.sen,abilitate, undi n _ p. = ; ':': ':':t, r i,, ---Teorema 2.8.- O pereche (C, A) este obsevabitd dacd 5i numai clacd;

i)
ii)
(2.50.

A=12

r o'l [o tttl

-r ol, r=lr ol' c=[ 2 rl L0 0 -u L0


0.J

fo

3l

l. f

rang Ob = n
sctu, echivalent, matricea Ob este ntonicii.

Sistcrnul (A. B.

c)

estc observabiri dac5 perechea

(c, A) este obser'abiri,

Tettrctnq 2.9 (c'riter_iul aodal);o pereche (c, A) este olxevabilii ctacii si titttncti (tucci
I I 2J :
f .s,l - Af rcttsl-----l = n,

V.r, e

o(,,t)

e.st.l

,o--\,[.'00.l [o I 0l[.s -r ol iii)( st-zr\ lo .' ol-lz -l o l=l-2 | | | s+t 0 ' L-/ l" .,' L. - .sJ [o o -lJ lo o s+tl
I --t-:=:9:s

| |

rru obscrvabile.

De ascmertea cu ajutorul Tcoremei 2.9 se pot detennina care nroduri sunt sfl.

^ dt'r( I -A[p 1.s+ I )r.r - 2(.r+ / ) - (.r+ I Xs]+.s - 2) = (.s+ I ) (.s -l ) r s+2 i-X, \--p.-=-1 = '

.S,rr.{=(-2,-1,+l) ,+

sistt'trrul csteirr.stabil.

ir'/

Corttrolctbilitatea: avent radacini sintple deci pute,ttt aplica criteriul

tttttclttl (<'rireriul ltti Hautu.s),

,nnglr,l - A i B)=3

'

.s0

/lrutrni g a__:^rr_\ r)

l. l:tctilcilrc Iuil(jiilucilt:tlc tlc tc0t[t stslcnlr.l(rl

nrl
| 0l= J
3l l_r :___0__i_g__l___0
I

()etavi.ur CRIGOIit:

=+111a1!111

(st( 1.()ttt,..,lul)il:

It

-l :

_,i.0 0

001

[c'l [r 2 rl ott=l_il-l=l o -t -ll = s ,l


L.;:1

l-r

rangob=3

ronsl

_ l= o---o-ioo-?j L

2 + tturlul (st(, n(,(.()ntfttlubil:


Sa

=
dd si.stemul

sislcrrrul cslc olrsc.rvabil.


suh

orl
3 ;
Verificare:

fonna schenci;

+nodul

est( ('ottlr0tubil'

f,]=

p=rl-.tn=3-2=l

A.B=lz

fo ' olfo 3l f r o'l -t o ll r ol=l_r al lo o -rJl_o o.J lo rj


; i ], :l =+ rang co =2*3 ^u]=fl oi'o,oJ lo

sd

.se

determine /unclia de transfer a sistenului prin trei procedee;

a) sc scriu eruatiile dilbrenliale dupd schema:


)' = -2xq -t.l = 13

co=IB,

v)

*l=-2xl -3-ra -x, j'z = rt -t'r =-4xr -5x, *u

se calculeazd

-t
J

natricile sistemului A, B Si C:

o'l

c.A=lt

_r ol lz c.rrz=lr 2 tl-r 3 ol=[_2

\z Lo 0

I [o _r

ol o l=[4 _tJ

:l

_r

- rl
^J

sa <'trl<'rtleuzttfitttclio tlc trutts.flt.F(.r) = C(.rl 5

- A)-,8-

C(r

I- e)-'R

L0 0
'-.'-

r_J

'l

det(r

l-

52

t,!"'1..-1,''.':*,, l,i

i;I

t,tt.:til

-51

l:lcrrrcrrtc litrtd:rntc'tttrtlc tlc tcot

i;.r

si:lcrrrclt'r

C)ct.rviiur

CltlCOl{E

(sl

A)T =

s+4 -l 5sl 0 0 003


X

.r+2

(r.s{.) (2.57.) (:.ss (r-sr.) (: s.r.; \i - -2ii - -2.tr = 4.i'. + 6i'.r + 2i,- (2.i2.) , - .- 21 - 3i' + 2-i'' =
--

(sl-A)
sr
X
(.s

-2j - 3i'+ 2.r' (2s ) (tf')r..{,u)

(z.sl.)

=
3s

3)"
0 0 r2 (r + 4)+ 5s

.,,,t,"1

-2'ft =

4.r., +6.'to

*2i',

(2.57.)

+ 2)+

s(.r + 2) +

-.t

(2.5e.) (2.56.) (r.ss.) - -2'j; -3j+2*, - -z'y -3.tr-8.r1 -10.11 *2r rr;r.12'i'(2.00.) - 3.t - 4y - 8i -tzi - si - l0.i -r5y + 2u

trir.l2i'-3i+

ti: -

-I

(.r+a)r+5
relayia (2.60. ) poate

fi

araniatd sub fonna:

F(s)=

(s+rt ++s[s2 +2s+3) tooo

\'ov) + 6j; + l6y +22y

+l1y =2u

(2.61.)

transformatd in operalional (aplicdnd transformata Laplace lui (2.61.)):


su'y(s) + 6 .s3.Y1.r; + l6 s2.y(s) + 22 s.r(s) + 15.Y(s) =

Z'IJ(s') (+

@="t
jl

*fut*rfut *22r*15
e (s t d r i I e x !J:Jl_{txr)_ttt_1lI&l]4rl

, ' t l. ).'

(+
ctt

1t1,'

(sa+6s3+ 16 s7+22s+ !5)'Ks)=2'U(s)

b)
m d r i m iIo

n te rm

d ia r

funclia dc uansfer F(s) = +,(t),, = U(t)

sa +6s3 +

l6sl +22s + 15

',1

(z.sz.)

i t

cl

nrin transforntdri succe.sive ale schenrei dale:


sc inlocuiesc mdt'inile Si operaliile ce intervin cu trailslortnatelc Luplace ecltivalertte:

ir
tl
il

(z.s:.)

3.r.,

- xt
*
rr

(z.s+.) (2.s5.) (z.sa.)

ir
I

5.r'2

I I

t_
I

(2.5r) (r5r) i = -2.i'r - -2.t1

=)
)

(2.s7.1

tl

[.,
I

sr.) (2 5r ) (2 sr = )' -21q - -2.tt =


(r
^1

(257

4.t., + 6.ro + 2x2 , - f1 s]).-

j'-

3-r,+ 2.r,

se inlocttie.sc treptat elementele de schemd folosind fornulelc de

Ia

=
(z.ss,)

((,n ( cte reu

s i.st

etnel or :
sC

I
I

TJ

-2
-

r+2i,+3y

lcmcnlcle ntarcatc sun! conectdri cu reaclic curc

lrunsJbrntd itr:
.i-i

5'l
I

f . lllcrnr'rttc l'urrtlirrncnlrrlc dc

tcoril sistcnrclor'
Sd .se dctenttitte:

Octaviirn GRICORE
E-.I
1

i) ii)
iii)

Marric'ilc A, B Si C; Stubilitatea sistcnului;


Sa .re dasc'rie conq)ortarea

dittanici

si.stetnului.

lvlatric'ilt' A, B ,si C ,se dctermind ut ajutontl .formei Contpottiotr, a.stJtl'

'l
J

l.l s+4

c=f2
S tg!,

-3 I
ci

ol

-l
I
_!

-t
I

ii

se inlocuiesc elementele cu reaclie in:

Ulglgq

ls_!

e!!14

ly!

19 _9Q1 er m

in

d..

cu

aj

u Io

ru

r dd d

njl ot p p I i i

om-u I u i

Q(s):

ftu)

QG) =

(s2

+2)

(s2

+4)

sr,z=

Jr:'r=

t2i'
:. .il

!iJ);
I t '

schema

oblindndu-se prin inlocuirea conexiunilor in serie: finald \ . r _::.i j.,..rti.li ,",', \t' r'!.^ !i, :- ;,\

Cum rddacinile au partea reald egald cu 0 rezultd cd sistemul este stabil


:, . | \ {.

iii)Trebuie sa aJldm rdspunsul sistemului la impulsul Dirac, prin aplicarea teoremelor valorii ittiliale, finale Si derivarii originalului.

u(t)=flt) +
lunclia
de transfer este:
Y(s)

tJ(s)-I:

fj,

tt

=l

Ls'+4s+5
.l
(.r2

---l-x

P151 s1s,)

,/ \ = F(s)=

(s-lXs-2)

(- r)x"._J.-----:-" (- z;1e,,

s'+2.r+3
.ra

Gt;i.* A;
)

r,g,

r,(r)=,11,1,

F(.;) =

++s*5l.tt +2s+3)

+6sl

+16.12 +22s+15

rirn.r

o=iTl,

fgr',
-1

fffi=., (,)=lT:,'ffifr=,;

fffi=o,

Se dd sistenrul

cufunclia dc transfer:
si.slemului pt'czenlald in

Cu acesle determindri rezultd comportarea dinanticci cctlitctlivd a fgura dc nnt sus.

5(r

l.
J

Iilcnrcrrtc iirrrrllrrrctttulr tic lctrriu sistcrricltlt


si.s

O(trr\ irit CRI(;ORE

St

ul i ul :; t u hi I it itlii

tt'tilu I u i :

)J,,,t + 4t,f,r/ + I,l,r +


I

t. _ tt = 0
:

.1.

SISTEIVIUL BLECTROBNERGETIC DB BORD

II

Pcnlru a putca aplica tcoria sislcmclor lrcbuie sd transJbnndrn ecttulia dilercnliala in sislem de ecualii diferenliale introducand patru nrdrimi de stare intennediare (egale cu ordinul ecualici dderenliale), astJ'el:
nol.

-l' = -tl i,-; :/-^l

Daca la inccputurile avialiei, in epoca romanticd a acesteia, nici nu se punea problcma unui sistem electric la bordul avionului, odati cu evolu[ia aeronauticii sistemul electroenergetic a devenit indispensabil, acesta evoludnd in ultimele decenii, rrjungind sI fie comparabil cu o uzind electricd de capacitate medie din punctul de .t.r.-Il-. vedere al puterii furnizate (300 KW - I MW).

not.

- ^2,
not

y=il=*2 =
-v=rl it=x2
-tz = x3

x3i

i'

i3 = 4x3 -xt-4x1*u
se delermind ntatricile A, B Si C:

Primul sistem electric utilizat la bordul avionului (1930) a fosr cel de curenr continuu cu relea bifilara cu o tensiunede24 V. Cerinfele tot maimaride energie la bord, datorate cregterii complexitdlii misiunilor aviafiei, a performanfelor de .zbor, precum 5i a numlrului consumatorilor de bord, a dus la o evolulie diversificatd 9i rapidd a sistemelor electroenergetice. Astfel, puterea tuturor consumatorilor de cnergie electricd de la bordul unei aeronave moderne este de 100 - 400 KW, iar pentru aeronave grele cu misiuni speciale poate atinge I MW. Lungimea conductoarelor refelei electrice de bord poate atinge 300 km, iar masa intregului cchipament electric de la bord poate sd ajungi la 5 t. Avdnd

in vedere aceste

considerafii, s-a crescut tensiunea relelei de bord la

28V pentru sistem electroenergetic de curent conrinuu, respectiv la 200/l

c=[ o o]
.se

cel de curent alternativ. Mai mult, prin cregterba sigiranlei in'funclionare' gi a sccuritalii echipajului gi a pasagerilor, la aeronavele modeme a fost gencralizat
sistemu

l5 V pentru

I'electroenergetic de curent altemativ.

calculeaza pol inomul caracterislic:

3.I.
dc cnergie

DEFINIRBA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC DE BORD

I I

X!)=det[.rt-A]=

t_
I I

'

r -l 0 O .r -t .1 I .r+4

=s2(s+a)+4+ r.=(r++{rl + t)=g=

electrici.

Instalalia electricd de bord reprezintd ansamblul surselor gi copvertizoarelor electrici, sistemul de transrnitere 9i distribulie a energiei, gi consumatorii

,$t
I I

=-4:

.S:,t=ti.

L.

il il

Cuttt e.ri.std cel pttlitt o rdddcina cu pdrlc realci egald cu zcro re:ttl!d cti sistetnttl dqt este stabil (la lintita de .stobilitole).

Si.rterirrrl elcc'lroenergetic de bord sru .sis!cttutl de elinrcntare <tt energic clectric'it cstc alcituit din accle componentc alc irrstalaliei clc'ctricc ale urr.-i aeronavc c'arc asigurd produccrea (sursele electrice), conversia (convertoarele), transmiterea gi distribulia energiei elcctrice (refelele clcctrice). Relaauo eleclricd cuprindc ansamblul surselor dc curent gi a consumatorilor corlccta!i la un punct de distribulie principal (conducte electricc, aparatura dc. comLrta(ie. control qi proteclie, dispozitive de montare pe avion). . .
t

: ll ll
fa

rt
59

--].

SistcnruI elcctrocrrtrgtlic dc hortl

cleictrici'i:

('rtrts,,,,rr,,rr,'ii tlc cnergie elccrricd sunt cchiplnrcnrclc qi a-rrcgatclc dc la b.rd. silt'l oricc ilnsanlbltl ftrnc[ional carc ncccsitd pcutrrifrrnc[ronarc,,,i dc clcr-tir,
"onr.,,.,.r

Ocllvirrrr CRIGORE

. . o . e . . . o o .

acliort'rriclcctrice; instalalii dc incalzirc gi clirnatizarc;


sistcmul dc iluminat gi scmnalizarc; sis(emul de pornire motor:

instalafiile menajerc alc avioanelor dc transport; aparatura clectrich dc control gi nrisuta;


aparurclc dc pilotaj gi navigalic; echipamentulradiotehnic; sistemul dc conducere automatd a aeronavei;

Clo'sd P. Acclc acronavc Ia carc o picrdcrc tcnrporarl a alirncrrtitrii cu cncrqic cle'ctrici poate'ducc la dczastre (aeronavclc la carc controlul priurar al zborului cstc bazat in totalitatc pc curcnt clcctric). Pcntru accasti clasi. sc rccomanda concctarca consutttatorilor in doud sau mai multc sisternc clcctrocncrgcticc. astl'cl incdt ccdarca unuia dintrc clc sd nu afcctczc capacitatca de zbor a acronavci. Dcascn'lcnca, acestc sisterxe trebuie sd fie indepcndcntc, atAt din punct dc r.cdcrc electric cit gi nrccanic, astfcl incdt un evcniment la unul dintre ele sd nu ducd la picrdcrc totali a cncrgici clcctricc (gi in accst din urmi caz sc poatc prcvcdca un il-qrc!,at, lbrlttat,ditltr-un gcncrator cuplat la o turbini acrodinarnica, cu o purcrc strficicttti pcntru a asigr,rra controlul acronavci in timpul cobordrii qi atcrizarii in
caz dc urgcnld)

instala[iifoto-video;
arnlarnent gi altc instalafii spccialc.

. o

I
!

.:

electroenergetic este un sisrem electroenergetic de curent cotuinuu. Alirnentared consunratorilor dc curent alternativ se face prin intermecliul convc:rtoarelor.

Daci sursele principale sunt de curent continuu, atunci sistemul

Clasd B. Aeronave care pot fi controlate aerodinamic in cazul pierderii totale sau pa(ialc a sistcmului clcctrocncrgctic, dar carc nu-gi mai pot conrinua in dcplini siguranfi misiunca. Clasd R. in aceastd clasa intri acele aeronave la care o pierderc temporara a alimentlrii cu energie electricd nu afecteazd in mod direct misiunea. dar Doate
afecta siguranla zborului.

'

principale sunl de curent alternativ. Astfel, nrajoritatea consumatorilor sunt de curent alternativ, iar, co-nsumalorii dq,.9r1qqlt_ gontinuu sunt alimcntati prin intermcdi blOcurilOrde traiiifOrmare redrejire.r,J)),.,:rrit ail tr_,:ti.,,,ir.;"rirl.-rii rI...rl,r, r 1:t,t.
.,1

.tisrerrrul electroenerletic de curent alternaliv este acela

la care sursele

Si'stentele eleclroenergetice mixte sunt. acelea care'au generatoare de tipuri dit-critc (dc curent continuu gi dc curent altemativ, sau dc"curent altcmativ cri frccvenla variabild gi de curent altemativ cu frecvenli fixd), dar a. pr,.rilp.pl^,c Fiecare dinrre surse debitcazd pe o rclea proprie.

'

La aeronavele din clasele Q si R, se recomandd construirea sistemului clcctrocncrgctic prin divizarca sa in sistem principal gi sistem(e) secundar(c). pc sistemul principal sunt prevdzu{i consumatorii vitali pentru funclionarca aeronavei, iar pc ccl(i) sccundar(i) rcstul consumatorilor gi in special sistemclc dc 9i triplare, calg- 3:igule rcomandq 9i ' controlul zborului. in acesr caz la ,dubl31e 'apari!ia unor iJcfeiti intr-unul din disteme, zborul poate fi continuat acceprinduse ipoteza de ne-coincidenld in timp gi spatiu a defectelor pe acela'i sistem Clasd S. Acelc acronave care in cazul pierderii pa(iale a energiei electrice sunr capabile sd-pi continuc misiunca in deplina siguranla.
Fala dc modul dc transformare a energiei de intrarc in energic de iegire, surscle.

Funclie dc condiliile de utilizare, sistcmelc clcctrocncrgcticc dc bord

por fi:

' prinrure, atunci cand t prinare't


auxi I iard;

transformd

principale,
zbor:.

Eare asigurd alimentarca consumatorilor de bord in conditii normalc

acronave. sistcmul primar de alimcntare estc gcncratorul de bord aclionat dc


nrotor:

chimici, hidraulicd etc.) in encrgie elcctricd. in ccle mai multe cazuri.

encr-eic ncclcctricd (mccanica, tcnlica.


pc

cttt.riliare, atunci cdnd gencratorul estc actionat dc o instalalic de for-ri

sacundarr'. conlpuse

din dispozitive

electronice sau electronrecanice cirrc

a a

euxiliare de avarie, care asigurd funclia celui anterior, dai- gi la sol, de aerodiltn, carc permit alimentarca avionului pe timpul stafionirii

'
la sol.

Funclic dc fiabilitate, sistcmelc clccrrocncrgcticc dc bord por fidc lr5l:

gonvertesc r'llergia clcctrica a sistemului prituar tot in(r-o energic clectrica. dar lu alti paramctri e.lcctrici; lar!iQre, care au rolul dc a converti din nou cncrgia furnizatd de sistcmul sccunrlar in cncrgic to( elcctricd, dar cu alli paramctri elcctrici. Spre excmplu, dacd sisternul prinrar cstc dc c.a. cu frccventd variabild, iar sistcnrul secundar de alimcntare estc dc c.c. oblinut prin blocuri dc transfbrmare redresare, atunci alinrcntarea in c.a. cu

liccvcnld coltstanti sc rcalizcaz-ir cu invcrtoarc clcctronicc. carc colrstituic

sur.su

tc(iarir

de'

c-rr

ergi c.

3. Sisternul elec(rocncrcr'tic dc t:tird

Octavian GRICORE

Dttpit nunrirrul de canale sistcmclc clcctrocncrgcticc pot fi tnorrocetnal, clrilctcristice avioanelor nlonon'totor carc au un singur gcncrator dc bord, 5i multicctnal spccificc avioanelor cu mai multc motoarc, numdrul canalelor fiind dc
obicci cgal cu nufnirul detnotoarc (generatoare).
3.2.

cERTNTET,E TEr-tNtCO-ECONOMTCE BLEC'TROENERG BTICB DE BOR.D

IMPUSB SISTEMIII,OR

Pcntru frccven[a gi tensiunca de alimentare a consunlarorilor sunt standardizate notntc dc aviafic valori nontinale. Abatcrilc maximc in plus sau in minus fa15 dc lrrin valorile nontinale, considerate ca acceptabile pentru consumatori, sunt, de asemenea, prccizate in norme de proiectare gi exploatare a instalatiilor electrice de avia[ie [4] gezi Tabelul 3.I , Tabelul 3.2 Si Tabelul 3.3) Tabelul 3.l Crractcrlsticlle retelel In curent contlnuu
Rc(en

Refier de

principali

proiectarea gi construcfia sistemelor electroenergetice trebuie avute in vedere condiliile specifice in care lucreazl, acestea, precum gi o serie de cerinle
specifice ca:
I

La

Tensiunea
distributie

la barele

v
de

ararie

Nominali
Limite admise
C6derea de tensiune

28

28

a sursei de curent Regim stabilizat normal

26...29

20...29

20
24...29

Limite admise Regim stabilizat anormal


Cdderea de tensiune in zona de declangare la tensiunea minimtr si maximtr Limitc admise

siguranla in funclionare realizatd, prin utilizarea unor tehnologii gi materiale

c
c . . o . o

speciale pentru realizarea componentelor instalafiilor electrice, precum gi dublarea : sau chiar triplarea sistemelor vitale pentru securitatea minimizarea greutdlii Si gabaritului frrd diminuarea siguranfei in funcfionare gi a

3...+3

zborului;

2t...32
I

simplitllii in exploatare;

Regim de avarie

Limite admisc

8...29

simplitatea in exploatare Si securitatea echipajului Si a pasagerilor; rehnologii de reparalie simple Si prel de cosl redus prio realizarea unor sisteme gi
echipamente perfecfionate cu resursd mare de functionare;

Tabelul 3.2
Ceracteristlcile retelel ln curent alternrtiv
Re{ea

prlnclpalll

nivel redus de perturbalii pentru a nu perturba celelalte echipamente aflate la bord, sau posibilitatea estimarii 9i minimizdrii acestor perturbafii; duratd minimd pentru prefidtire Si intrare in regim norntal defunclionare, cerinfd foarte importante pentru aeronavele cu destinafie militard gi speciald, care trebuie si-gi'atingi pararnetri nominali de funcf ionare in cel nrai scurt timp; vtrltrerabilitate rcdusd realizatd, printr-o proiectarc adccvatd a sistcnrului electroenergetic, astfel incdt in orice situalie sd existe la bord in stare de funcliune cel pufin sisternul electroenergetic de avane; interschimbabilitatea agregatelor Si unifcareafabricaliei contponentelor', ccrinli ce impune existenfa unui standard intemalional dc realizare a componentclor instala{ici electrice, astfel incdt sd poati fi inlocuite oricdnd gi oriundc cu altclc existcnte in stoc. Deasemenea, confonn acestei cerinlc, de obicei, generatorul glupului APU al acronavelor multimotor are acciagi putcre nominala cu cclclalt
generatoare.

v
Tensiunea
distribufie

'" av.aiie --'v

$;fea ae

la barele
curent

de

a sursel de

Regim stabllizat normal Rcgim stabilizat anormal

Nominald Limite admise Cddcrea de tensiune Limite admise Ciderea de tensiune in zona
de declansore

I t5
I

il5
|

t2... r l8

08:.. l 22

108...il8

-4

10...+14

Limite admise
Reginr dc avarie
Cdderea de tensiune

98...132

Limite admise

101...t22

-40

Tabelul 3.3
Cqracteristicllc refelel in curent alternatlv
Frccven{a Itcglrrr Nominald rtnornrul Relea principalii

tlz
400

slllllllznt

3.3.

ASIGURAREA PARAII{ETRILOR CALITATIVI ELECTRICE FURNIZATE

AI

ENERGIEI

llcgim dc avarie
OBSERVATII:

Limitc admise Linriic ndnrisc Limitc ndmisc

t20
130 140

l.

!, i. ,

Ma|oritatia ieiilelor

ii

i , ' .,.i
li,itite' de frccve'tt1c itobil",

,ti

roleranle mulr niai strtinst,,

Parametrii calitativi care definesc calitatea energiei electrice


consunratorilor sunt:
a

speci.ficale in stundurdul de produs.

il
ll

[,

frc-cvenla (intr-un sistem de curent alternativ); tcnsiunea de alinrcntarc a consumatorilor.

Cind trehuie utilizatd releouo dc avaric la ft'ecvcnla suh 360 llz, lensiunea trehuie dati dc rcltlia l/3, itt ctre J estc reglota ht aSa fal incdt sd nu depdscascd ",aloarca herli: exenplu Ia in de 300 Hz, lensiunea nu uelnie sd dcpcistosc'd l(10 l'. I,'ecwnla Volciarea nivclului lrecvenlei fald de valorile de nai sus nu lrelutie sd depdscascd ! 5 It:, iar vilcza de varialie nu lrebuie sd depuScascd I 5 Hz/miu. .,
63

62

.1.

SrstclrruI clcctr<lcncrgclic dc borrl

Octavirn GRIGORE

srrsclrr clt'crrl::r

:l::,:.:l]i:::i.:,1,'."1]Tll.dc pro.lcrni cscn[ialtr in proicctaica gi cxproatarca

adrnisibirc estc o probrcma dc cxproararc Y:ll*::l j::.::;:f:::,1".rl1,.," crc-ctric.c nu por contribui* .;i#J:11 l"j"r9r" imcnta,, i; li;;,;*' "i*ri'r. ffi il: :# crr "n1,,"1,o,,n,,.,, llutnal ,Y::y:"::ny i dc proicctarc.ei cxptoarn,. n ,u,,.loi "
a
r

ir

rcfcreror crcctricc.

ctcctricc, cu fiiind o

o siguranla in lunclionarc; . asigurarea parametrilor calitativi


consurnatorilor:

asigtrrarca continuitdlii in alimcntarca cu cncrgic clcctricd a in func{ic dc natura efcctelor produsc dc intrcruperi;
ai

consumatorilor.
fumizatc

I I

energiei elecrrice

I
I

3.4.

RETELE ELECTRTCE

c
e

Pentru transportul 9i distribuirea

nrai pulin indcpcudcntc dc rcstul clcmcntclor componcntc alc sistcmclor i


r

Dc ascmcnca, cste de subliniat faptul cI unele dintre aceste condilii se referi nurttai la rclclclc clcctricc (in ntasura in carc accstea constituie e lemcntc mai mult sau

i j

p p

sistc'mul electroenergetic de bord in totalitatea lui gi de re[elele electrice, in mdsura care ele contribuie la funcfionarea sistemului.

electroenergetice), iar altele se referd strict la refelelc electrice, ca parte componentd a acestor sisteme. Aceastd ultimd categorie de condilii trebuie deci sd fie satisfEcutd de

in I

r"j
i

3.4.2.

CLASTFTCAREA R-ETELELOR ELECTRTCE DE BORD FUNCTIE DE TIPUL CURENTULUI CE LE STRABATE

3.4.2,I. ORGANIZAITEA RtrTELELOR ELECTRICE DE CURENT

; nu se ,-,ilf]49u-td in sectiuni ale regelei care n ^- i-se;indtaleazd in pirfile iali:lei supuCi l,l-t-q,-!H aparatura dc protecfie. la scurtcircuite gi suprasarcini a surselor gi ' consumatorilor de energie electrica (siguranle fuzibire, automate cu bimct"t, ,ir,",'" dc protccgic); I aparatajul de comutarc folosit pentru comanda consumatorilor (intrerupitoarc,

CONTINUU

_-l

,r.

rrt-

Actualmcnte relclele electrice de curent continuu sunt folosite la bord doar pc aeronavele dc capacitate mica gi medie. in acest caz, sistemul electroenergetic este aliutcntarea consumatorilor dc c.a. se prcvid invcrtoare rotative sau statice, iar ca sursi dc avaric sc utilizcazi batcriile dc acumulatoare. Amplasarca unui astfel de siste'rn pe avion estc prczentatd in Fig. 3.1, iar schema bloc a lui in Frq. 3.2.

. ' ' ' .

aparatura

Comuta(oare, butoane, contactoare, automate); dispozitivele dc proteclic la zgomote radio (filtrc, ecranc);

Ibnnat din gcneratoare dc c.c., relea erectricd gi consumatori de c.c. pentru

dispozitivele de montaj gi fixare a instalafici electricc (tablouri de distriburic., panouri, pupitrc, prize, gtechere, creme, brocuri.u.on,u.,J-a"'t-r"..r.); . aparatura dc contror a 'funcfionirii surscror'9i a
(arnpermetre, voltmctre, frecvcnfmetre, wattmctre).

(mctalizare, descdrcitoare electrice sau

de proteclie a

aeronavei impotriva efecteror electricitafii -) staticc

eclitoare);

tabtfurilo, a.' distribulie

I
ltig. 3.1
Sistcmul elccrrocncrgetic pcntru

3.4.1.

CONDITTILE CB SE IMPUN RETELELOR ELECTRICE

,,,
un avion
dc

carc ccle nrai inrportante sunt:


@

Data fiind importanla dcoscbita pe care o are pcntru o aeronavd alimcntarca ttornrald gi, de ce nu, economici cu encrgie ercctiice a tuturor catcgoriiror dc consumatori, relelcle etectricc trcbuic sd satiifaci o scric

capacitatea micd:

a..onAilii

tchnicc, dinrrc

Ili

clL'clroc

bord

Octrvian CRICORE

Sistr'mclc dc alintcntarc'in curcnt continuu la tcnsiunca dc 28 V sc ntcntin incil pc o scric dc acronavc datoritd avantajclor: . sinlplitatea aparaturii de asigurare a nrersului in paralel a generatoarelor de c.c.;

. . . . .

altitudinea dc utilizarc supcrioard, datoritd absr'nlci pcrilor colcctoarc 5i

. calitililc supcrioare ale o


constante:

acfiondrilor

contactelor mobile: seneratoarele de curent alternativ de bord pot fi realizate la puteri unitare mai lnari, pcrrnilind reducerea numSrului de generatoare 9i a aparaturii de rcglare comande aferente;

electrice cu motoare de c.c.; absenta sistemului de antrenare'cu tura{ie

autonomia sistemului datoritd existeniei


sursei de avarie (acumulatoarele de bord).

rcduccrea semnificativd a zgomotelor radio datorita absenlei fenomenului de comutatie; reducerea dimensiunilor $i $eutetilor

ma$inilor electrice de
alternativ: randanient mare (0,8

curent

Dintre dezavantajele acestor

sisteme,

conversia simpld, u$oare alternative

$i

cu

[I
N

reanrintim:

in

formd continud

0,9) a energiei

cu

a
a

rotatie, tensiunii gi altitudinii de utilizare; Fig. 3.2 Schema bloc a unui sistem electroenergetic de curent continuu: siguranfl in funcfionare scdzutd; l- gcneratoee de c.c.: 2- blocuri de reglue, greutatea gi gabariful mare al aparaturii de comanda gi proteclie; 3- bara principall; 4- brra
cornandd gi control; necesitatea convertirii in c.a. a unei puteri destul de mare (pdnd la 20Yo din putere instalatd in c.c.).
dc avuie;5- receptori principali dc c.c.;6inverlode principale; 7- invertoarc dc avrie: 8receptori de c,c. de avarie; 9- reccptori principali dc c.a.; l0- reccptori dc c.a. de avilici I l- sursa de avrie (barcrii dc acumulatoare);

limitarea puterij surselor, vitezelor

de

. r

ajutorul redresoarelor;

mic$orarea

valorilor curentilor

scurtcircuit pentru

de aceeagi - putere

instalatd; prin cre$terea tensiunii de alimentare a relelei (2001115 V), s-a mic$orat semnificativ gi greutatea re{elei

a greutatea totald a sistemului electroenergetic de curent alternativ Fig. 3,3 Schema bloc a unui sistem de curent alternativ: la tensiunea de 200/l l5 V se clectroenergetic l- dispozitive dc aclionare cu rumlic conslanttr ATC:

electrice (cu circa 607o);

3.4.2.2. ORGANIZAREA RETBL|'I_OR ELECTRTCE DE CURTTNT AI,TBRNATIV


Datorita avantajelor net superioare ale utilizdrii c.a. la bordul aeronavelor gi a rcalizarii unor invertoare statice de putere fiabile (pentru cazul avariei sistemului

nricgoreazi cu circa 30Vr,iar calitatea 2- gcncrltocrc dc c.u.t 3- instalutic de fo(l auxiliarl cncrgici electrice produsc Ai siguran[a APUI 4- fdncrctor dc lvrric: 5- blocuri dc rcgl;rrr'.

in funcfionare cresc in
substanlial.
Di ntre dez-avantaje reamintim:

mod

comand!

rcceptori de c.a.: 8- rcccptori dc ca. dc rvaric: 9blocuri dc trcnsformarc-rcdrcsarc; l0- bare de'

1i proteclic;6- barc dc llimcnturc; ?-

alimcnlrrL'

dc

c.c

l-rcr'cptorrc dc

rcccptorrc de araric cc c.c.:


c.c.(bJtcrii dc ocumulatoarc):

lJ-

c.: ll-

sursl de avarie de

generalizat folosirca c.a.

electroenergetic principal), s-a extins utilizarea sistemului electroenergetic de c.a. la bordul acronavelor. Dc accca, producdtorii dc.echipamentc ai instalalii clc bord au

fblosirea unui dispozitiv suplimentar

in

alimentarca consumatorilor

l
i
1"
I
I
I

actttallncnte pc aeronavcle modcrnc aproximativ 85% dintrc acc$tia sunt alirncntali irr c-a' Irt accst caz produccrea, transmiterea gi distribulia'energici elcctricc sc fac su5 lbrtlta curentului alternativ, iar nurlai o micd parle (aproximativ l5%) sc convcrtc$tc in c.c. cu ajutorul blocurilor de transformare - redresare, pentru alimentarea unor corrsuntatori de c.c.
Schcma bloc a unui sistem de alimentarc in c.a. la tcnsiunea dc 200/ll5 V gi frecventd stabilizata dc 400 Hz este prezentatd, in Fig.3.3. pentru a fi consccvcnri,

de bord, astfel

dc

incdt

acf ionare cu turaf ic . constanttr (ATC), care crcgtc grcutatca totala a sistcmului $i, de ascmeneil, scadc considc'rabil fiabilitatca sistcrnului,

. .

afectlindrr-i totodatd siguranfa in funclionare; consunlul de putere rcactivi carc inriutdfegte factoml de putere al sistemului
energetic de bold;

caracteristicile de reglaj inferioare, capacitate de suprasarcind mai mrca $l o valoare mai micd a cuplului de pomire pentru aclionarile electricc de c.a.

|,;

rcarnintirn avantajclc utilizarii sistcmelor electroenergeticc dc c.a.:


66
6'7

-3.

Sislcnrul clcct

roc.r

tic dc boltl

Octuviln CRICOIiE

3.J.3.

CL.{SIIiICAITEA IrEJ'ELELOR ELECI'IIICI' DI t}OIrD I.'UNCJ'IE DE TENSIUNEA NOMINALA DE FUNC'I'TONNNA.


I

'l
I

93r:T:::"

dupi

li::'J,:::.:H:]:'^11?:"rca al echiparrrcntelor etc. in prezcnt i"-"..""""ii.d sunt standardirzatc doar doua tcnsiuni dc alimcntarc:28 V pcntru relelelc dc joasE tensirune gi I l5 V pcntru rcfclclc dc inalr tensiune.

tcnsiunc esre un crireriu foarre inrporranr cteoarece (incircarea re sclci clectrice),-coili;;;;J;;;1;,i,

]., )3
-l

I I

)f5
')

l"nty tiniite ta care sunt,r*iorliJiil;;ilffi;i l, tcnslunca l"iT-fil: ff; nominali a refelei coincide cu tcnsiune-a
nornin"f a u-*nsumatorilor.

3.:tJ:::::,li:,,i:,,:,,:1t-1_1

u:.i

rc[ele.se.infetcgc valoarea efcctivi a tcnsiuni

I
I

ln viitor, pentru aeronavele cu sisteme electroenergetice cu putere instalati mai mare de 1000 KW se va generaliza tensiunea da 380/z:20 V,;;; ca va duce la $i existenga relelelor de foarte inaltd tensiune.

Relea magisrrald

a" distribulie

fr.u

J89

'1t

ro

_ r,uro"

a.Fii.;*i,i:illtl'[Tf

3.4.4. . CLASIFTCAREA RETELELOR ELECTRTCE DE BORD FUNgIIE DE DESTINATIA LOR


t ? . tt':';'

3.4.5.
in*

acumulator clectric:

:.":n:f[1,"n".u,o,, o _

FUNCTTB DE STRUCTURA TOPOLOGTCA

CLASIFICAREA RETELELOR ELECTRICE DE BORD iN

gill"l"l",l" etecrrice de bord se pot imprrliin relck d) ::Ii:r,:_l:-1"::::tl" alintentare sau nngisrrale gi relele )e dtstiiiulie.
Releaua nngistrard corespunde po4iunii refelei electrice care urieu.a'; transmisia energiei eredrice de Ia iursere j" .n"rgi" p6nd ra tautou.]t iljJ,d;::# din refcaua magistrald *r. i.uoa surc"li eregrlise;; ;;;i"illl;#

rrslrsrca rurr.rfnrur crrculteror. Asttel, la bordul aeronavelor pot cxiista doud tipuri rctclc: relele radiale (dcschisc) qi reyele buclate (inchise).

de
-t

Po4iunea

f*'j:f

sau deschisi (Fie 3.5.), se caracterizeazd prin ::j^::::::!::11,:lo:*:.::nrd simplitatea structurii ei, fiind utilizara cu precddere Ia a-eronavele u$oare de capacitate

nficteri.Deci, uny'der esre p',, Ld,E sc rransmite encrgra etectricd a. r" nrjntr-y1 aparar cornun de prorcctie. Rclerere ::,.,,ili,t,,1:0,,:,T::,:,:?::fiT"l:ri bordu I u",on u i"i o, dl ililT ii i filJij,?li fl :.a;;:T: il., ill k;,:.'" ":,(topologii) ragistralc pot prezenta arhitecturi aif.rl,.j firrrcric rte n,rra.o. ru n c [i c dc p ut e rea s ",,--f]:l: u rs er or d" . i;;; ; ; ;'; ffi:.;;;.Hffi :';''J" : i: ;i ; "." siguranla in funcgionare 9i randarncniur irrtrcgurui sisrcrn :l$t: l_tl"ild. elcctroencrgctic
o

!{:;!:1: subrefea

;"._

D gi

crgic rcprezi

',rii'riirl'rill nta rcleauo

cle

"t
I

roil"j;:;i'ffiffj:

il;

;;#;r, "#

jil

de bord.

Astfcl, rcfclcle magistrale pot avca o structura desclrisi (radialn) inclrisi (inclari).

sau o structura
Fi-c. 3.5 Rclelc

clcctricc radiale

mrca. Accastu pr"u.a


68

a.";ffi;::i",1j,Ir.'3ffi.:;;.,,to,,r

sau bateria dc

J. Sistcmul clcctrocncrcctic

de.

bord

Octuvian CRIGOI{E

acurlrulatoarc dc cxernplu, fiind constituita din una sau nlai multc ranrificatii, ci unncazd, in gcncral, trasecle pe care se afld consumatorii (tablourilc dc distribu[ic). Rczultatc mai bune se oblin dacd sc realizcazd schcmc radialc cu rczcryarc sa alinrentarca pc nrai multe canale in paralel cu ajutorul unor dispozitive dc distribulie. In cazul rcfclclor cu rezervare, la deteriorarea unci surse de energie sas a lne linii de alimentare, consumatorii sau tablourile de distribufie dc importanld vi pentru securitatea zborului se conecteazi automat la canalele de rezervd. conceperea unor sisteme cu rezervare se face functic de numIrul de surse cnergie existcnte la bord. Dacd la bordul acronavei existd o singura sursd dc cncrg elcctricd, se previd Iinii de alimentare de rezervd pentru tablourile de distributie r tmportanla vitald (Fig. 3.6), astfel incdt la avaria liniei principale de alimenrare

in cazul a doui surse dc cnergie, re{eaua poate fi constituiti dintr-o linie simpla alimentatd de la ambele capete (Fig. 3.8). Acest tip de refea este mai rar intdlnitb in
avialie, datorite flexibilitnlii mici fafd de regimul de avarie (o avarie in punctul x transformi releaua intruna radiald, la care consumatorii cei mai indepdrtagi sunt alimentali cu o tcnSiune scdzutd). in cazul in care tensiunile de la cele doud capetc sunt egale in modul gi argument, refeaua alimentatd de Ia dour capete poate fi reprezentatd ca o refea inelard (Fig. 3.9). Aceste tipuri de relele elimind dezavantajul

l i

rl

conecteazl automat linia de


alimentarea consumatorilor.

pentru a exista o continuitate in

rezervd.,

mai multe surse principale


alimenteazd

in cazul in

care la bord existd


care

Fig. 3.8 Rqca radiali alimentatA pe la ambele capete

{'

Fig. 3.6 Refiea electrici cu mai multe sisteme de rezervare in caz de avarie conductoare in paralel (Fig. 3.7). Dacd se intrerupe una din linii, automatul de cuplare a rezervei - ACR comutd imediat linia avariatd la linia de rezewd, astfel incAt alimentarea consumatorilor cu energie electricd sd fie continud. r 'l

pe canale independente grupuri distincte de consumatori, aceste canale pot constitui reciproc

precedent, astfel incAt ele au performanfe bune sub raportul siguranfei in funclionare, viabilitalii 9i a greutilii, de aceea sunt des intdlnite la aeronavele de capacitate medie.

capacitate mare.

Relelele buclate, cu cele mai bune performanfe privind viabilitatea gi.siguran{a in functioqare sunt cele reprezentate in Fig."j.l0. ACeste sunt destul ae fl'exlUile ia diferite regimuri de avarie gi de aceea sunt foarte des utilizate pe aeronavele de

Relelele buclate

sau

Liniile de legiturd, in re[elelor buclate,

inchise sunt alimentate de la mai multe capete, in general, de la doud sau trei surse de energie.
cazul
n-au

discontinuitali intre sursc, astfcl

incat accstca dcbiteazi sau funclioneazd in paralel.


_eradul de
ii

Existcnla nrai multor surse dc cncreie lcgatc in paralel mdregtc

siguranth

in
Bord dreapta
\

I
[,

alimcntarca cu cnergie elcctricd, . dcoarccc cind o ramuri sau o sursd cstc avariati gi scoasl din Fig.3.1 Schcnlr unui sistcnr clcctrocnertctic cu rczcrvilrc C - gcncriltori A -ilcurnulutor clcctric: ACR -tulonlitt tlc cupllrc r func(iunc, consumatorii pot fi alinrcntati pc alte cdi de la sursa sau surscle rirnase neavariate.

I:ig. 3.9 Rc;ca inclaril alinrcnrrttr du l:r o


stnqurd sursi

Fig. 3.l0 Rclcr rrtrgistrall cornplcxtr

3. Sistcrnul clcctrocncrgt'tic tle' lrord

Octlviln GltlCOl{li
Estc dc rcfinut

r'l
prica
,I
I

3.{.6.CLASTFTCAREA REJ'ELttLOn ELEC'IIUCE DE lloRD iN rruNcTlE DE NUMARUL DrI CONDUCTOARII UTILIZATE PENTRU T{{ANSPORTUL $t DISTRTBUTTA ENIiITGIEI BLECTRICE

ci

rcfcaua

flcxibilitatc datoriti cadcrii mari dc tcnsiune pc cclc doud conductoare carc por avca lrrnginri destul dc mari, gi dcci gi o greutate nrare. De asemenea, in cazul
consumatorilor carc au lcgdturd la masa avionului cstc nccesar un aparat de proteclic atit pc conductorul dircct, cdt gi pc ccl dc intoarccrc gi, dcci posibilitatea aclangdrii
false a electromecanismclor.

bifilari in cclc doud variantc prczcntatc arc o

i
I

Releaua elcctricd de bord, care

asigurl transmiterea energiei clcctrice

de

sau aluminiu. Dupi numirul de conductoare rcfelele pot fi: monofilarc, bifilarc] trifilare 9i tctrafilarc. De regulfr, rcfclclc monofilarc ai bifilarc se utilizcazr alimentarea consumatorilor de c.c. sau dc c.a. monofazat, iar cclc trifitare gi tctrafil
pentru alimentarea consumatorilor trifaza{i de c.a.

surse la consumatori (tablouri de distribulie), este alcdtuita din conductoare de

Printre avantajclc accstui tip dc refea amintim o mare siguranld in exploatare pentru echipaj gi pasagcri, necxistdnd pericolul electrocutirii, gi de asemenea nu
produce zgomote pentru aparatura radio.

,1

Datoritd particulitritd[ilor cnumcratc mai sus, re[elclc bifilarc se utilizcazd Ia bordul avioanclor care au parte metalicd redusd, unde nu se pot folosi re;elele
monofilare.

3.4.6.1. TRANSMISTA CURENTULUI CONTINUU pRrN RETELE BIFILARE

3.4.6.2. TRANSMISTA CURENTULUI CONTINUU PRIN RXTELE I\TONOFILARE

h transmiterea conductoarg pozitivd de negativi. Tr

fat5 de celdlalt cdt gi faf{ de masa metalicd a acronavei.

energiei electrice prin linii bifilare, existd ,deci doud numir direct carc face legdtura consumatorului cu bara celalalt de tntoarcere sau invers, face legdtura cu bara faptul c[ celc doud ..fire', trebuie sI fie izolate at6t unul

"l
cea mai ralionali de refea dc alimentare este cca monofilard.
Cum marea majoritate a aeronavelor modeme au o construclie metalicd, solulia

Rclc-aua bifilari se poatc rcaliza in doui variantc constructivc: cu conductor dc intoarcere individual pentru fiecare consumator gi cu conductor dc intoarccrc comun.

consumatorii 9i sursele sunt prcvEzutc numai cu conductoare directe, conductoarclc de intoarcerL' fiind chiar masa mctalici a acronavci (Fig. 3.12). Dcci borna ncgativi a tuttlror sursclor gi consumatorilor elcctrici sc lcagi Ia masa acronavci in ccl mai apropiat punct accesibil. Prin folosirea acestei solufii constructive, greutatca intregii instalalii dc bord sc reducecu l0-40%(de exempluincazul avioanelorgrelcse realizeazdoreducerea greutalii instalagiei electrice de bord cu circa 1000 Kg), iar gabaritul re{elei de bord cu circa l5 - 20%.l'rebuie subliniat gi faptul cd aparatura dc protcclic se plaseazd numai pe conductorul direct, iar declangdrile false ale electromecanisnrelor nu mai sunt posibile. De asentenea, pierderea de tensiune pe acest tip de rctclc cstc de aproapc doua ori mai mica

in

acest

caz

Releaua

consumator, ceca ce .duce la o relea voluminoasi gi grea. La cealaltd variantd, refca bifilari cu conductor de intoarccre comun, fiecare consumator este legat la bara pozitiva prin conductoare directe individuale,
dar conductoarele de intoarcere se contopesc

consumator (Fig. 3.1l) este caracterizatd de existenla a doud conductoare pentru ficcare

bifilara cu conductor

dc

intoarcerc individual pentru

fiecare

I I
I

A c)
Y
R

-I
I J

t-

t:

"-l
I

intr-unul singur. Din aceste considerente relcaua va fi mai ugoard iar pierderea dc
t'cnsiune nrai mici.

Relea bifilara cu conductor de intoarcere

Fig.

3.1|

fafa de cca de la rclclcle bifilare, datoritd


lipsei conductoarelor de intoarcere care sunt inlocuite de corpul nretalic al aeronavei care
are o rezistcnld ncglijabila. Aceasta micgorare a pierdcrilor dc tcnsiunc prcsupunc insa o

cornul metalic al avionului

Fig. 3.12 Re[ea monofilara cu conductorc de intoarcerc la mtsa


avionu
I

ui

--1

72

3. Sistcmul clectrocncrgctic dc bord

Octuviln GRIGORE

ftxrrtc buni "urctaliz.are" a acronavci, dcci cli,istcnfa unci lcgdturi clectrice pcr intrc toatc ansanrblurilc acronavci pc carc sc gdscsc consumatori elcctrici. Dcci d punct dc- vcdcrc clcctric, acronava trcbuie si rcprczintc un tot monolit conductor i

grcutatea conductoarelor in cazul refelei bifilare.

clcctricitatc, ccca'cc insa'implicd gi unele mdsuri de izolarc pcrfccti a tutu elcmcntclor sub tcnsiune. Din acest motiv refeaua monofilard este mai pcriculoai pentru echipaj gi pasageri, unde este cazul, decAt cea bifilara. Mai trcbuie mcntiori gi cd nivclul zgomotclor radio estc mai ridicat decit la cclc bifilarc. '
Cu toate dezavantajele enumcrate mai sus, re(clcle monbfilare sunt si
acceptate pe aeronavele moderne, din considerente de greutate, gabarit gi comoditi

in
r1,

exoloatare.

V) gi intre doui linii - tensiunea de linie ur (200 v). in standardul romanesc de avia[ie [14] se recomandd pentru re{eaua trifazatd, cu conexiunea stea cu fir neutru ca succesiunea fazelot sI fie A - B - C. Din punct de vedere electric reteaua trifazati cu fir neutru este echivalentd cu o refea tetrafilard, cel de-al patrulea fir fiind tocmai
structura metalicd a aeronavei.
/t

Datoritl acestor dezavantaje, sistemele dc alinrentare in c.a. monofazat nu se int6lnesc la bordul aeronavelor. in schimb, au clpdtat o mare amptoare sistemete prca electroenergetice de c.a. trifazat, la care fazele generatorului sunt legate in stea, iar conductorul de nul este chiar masa aeronavei ( Fig. 3.13, d). in acestiel dispunem la bord de doud tensiuni: intre fiecare linie gi masa avionului - tensiune a de faziur ( I l5

3.4.6.3. TRANSMISIA CURENTULT.JI ALTERNATIV LA BORD AERONAVELOR


Producerea curentului altemativ la bordul aeronavelor se face generatoarelor de curent alternativ monofazat sau trifazat.

3.5.
cu
aju

SISTEME DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICb

Relelele electrice pentru'gcneratoarele monofazate pot fi ca cele de la continuu, bifilare sau monofilare, cu specificafia cd in ultimul caz conductorul
intoarcere estL. tot masa metalici a aeronavei.

in funclie de dimensiunile, tipul 9i destina;ia aeronavelor ,. pot uriii.a patru tipuri de sisteme de distribulie a energiei electrice: centralizate, descentralizate. mixte gi independente. Fiecare tip de sistem este.caracterizat prin anumite avantaje gi dezavantaje, fiind recomandat pentnr un domeniu sau altul de aplicare.
3.5.1. SISTEIITUL CBNTRALIZAT

ModaliE!ile de transmitere a energiei electrice in c.a. monofazat gi trifazat prezentate in Fig. 3.13.

ELECTRICA

DE ALIMENTARE CU ENERGIE

alirncntare

Avantajele sistemelor de in c.a. monofazatc sunt:

sirnplitatea

rclelci de distribulic la monofilar; micaorarca

qi

reducerea greutelii
sistcmul

greutdtii

transfbrntatoarclor gi a numinrlui dc aparatc dc protccfic Ai conrandl; simplitatca aparaturii dc comutafie gi protccllc.

corilandll a sursclor gi corrsumntorilor sc gilscsc conccntrutc esie plasat pe avion in apropierea postului Je piloraj.

slstem este taptul cd toate sursele sunt conectate la un tablou central de distributic, TcD, de Ia care apoi energia electricd este rcpartizatd la toli consumatorii. De asernenea, toatc aparatele dc comutare, protecliL. gi control, prqcum

Acest sistem are configuralia prezentata in Fig. 3.14. caracteristic acestui

in l'cD, cnrc dc

;i

aparatcle de
acecn

t
ti
[_ t

ln comparatie cu sistemele dc alirnentare trifaz-ate, cele monofazate au urmitoarclc ncajunsuri: greutatea mirrita qi randamcnt scdzut
[a

Avantajele acestui sistem sunt: compactitatea, toli fidcrii se gdsesc ta acecagi tcnsiune, iar din dezavantaje rearhintim: viabilitate redusd gi greutate mare a re[elei datoratd lungirnii mari a conductoarclor elcctrice carc trebuie sr stribati intreaga
Fig. 3.l3 Transmisia encrgiei elec(rice in c.:r. a- rclea bifilartr de tip "doul conductoare-mast": brelea trifilarl cu conexiunca [azelor gcneratorului in
triunghi: c- relea trifilard cu fazcle generatorului in steil.

aeronavd

pind Ia TcD.

motoarcle

gi

gcneratoarele de c.a.;

cornplicarca sistcmclor dc pornirc

mic;orarca siguranlci
74

in

Ai

ldr{ fir neutrui d- rclca trifilar[ cu ncu(rul


avionului:

nrasa

lltonomotoare gi pcntru urrele acronave militarc ntonoloc.

De aceca, aceste sisteme sunt

recornandatc pcntru aeronavele usoare

funclionarc

pcntru motoarclc elcctrice; cre$tc

3. Sistcnrul cl!'clrocncrgclic dc hord

Octrvian CRICORE

irltcrcoucctiltc intrc clc astfcl incet sa sc oblina pcntru rclcaua mugistrali o structura. ;n cclc nrai multc cazuri, dc tip inchis. Astfcl, cu accst tip dc rclca sc rcalizcazir o a rclclci nrai micl, o viabilitatc ntai marc Ai dc ascmcnca o flcxibilitatc mai trcrltatc pot fi concctafi dircct la sursele sau TD r-trirrc deoarece col'rsunratorii de puterc marc plflsiltc in aProPierea lor.

'"1
J

,
J

Accst sis(crn cstc rcconlandat pcntru acronavclc dc capacitatc mcdic 1;i marc (civilc gi nrili(arc, pi in spccial pcntru clicoptcrc). 3.5.3. SISTEM DI' ALIIVIENTARE CU ENERGIE MIXT

I
de
I I

Pentru

a imbina avantajele cclor doud sisteme

s-a conceput sistemul

alimentare mixt. Astfel, generatoarele sunt conectate la tabloul central de distribufie

Fig.3.l4
clectrictr

Sistem centralizat

dc

alimentarc

3.52. SISTEMUL DESCENTRALIZAT ENERGIE ELECTRICA

DE ALIMENTARE

in acest caz, fiecare generator are eate un tablou de distribulie propriu care

TcD (Fig. 3.16), iar consumatorii sunt alimentafi prin intermediul unor tablouri de distribulic TD lcgate dircct la TcD. In principiu se realizeazl. o relea magistrald radiald, la care aparatura de proteclic ai comandd se transferd la TD, lasdnd astfel TcD mai pugin voluminos. De asemenea, refeaua este mult mai ugoard deoarece consumatorii vor fi conectafi la cele mai apropiate TD, reducAndu-se atit lungimea ei cit gi secfiunea. Datoritd performan{elor sale, se recomandd ca acest tip de sistem sd fie utilizat

-l
I
I

C-

gcncriltor:

protcc[ic Ai reglarc: TcD - tablou dc distriburic

Fig. 3.l6 Sistenr dc alimcnture nrirt A - acutllulator: APR - aparrturl

dc

tablou cenrral dc di:rribulic:1 I)

Fig.3.l5 Sistem descentralizat dc alimcntarc cu


electrici
TD
lablou de distribulic; C - gcncrator: A aparaturl dc proteclrc gi reglarc.

energie

acumulator; AI'R

Pc

consurnatori de ntare putere pe ramificaliile refelei electricc.

aeronavclc militarc Ai

civilc cu patru motoarc, avdnd un numlr rclativ

redus dc

3. Sistcnrul clcctrocncrgctic dc hortl


L

l\ u [lc:

3.5.4.

SISI'I]NT INDEPBNDENT IiI,ECTRICA

DIi ALIMENTARII CU ENERGI


i

I.UCRAREA STUDIUL APARATELOR DE PR|TECTIE A RETELELOR ELECTRICE DE BORD

7:

I !l_

Acest sistc'm de alimentarc cu energie electricd (Fig.3.l7) a fost con pcntru aeronavclc la care nu este posibila func{ionarea in paralcl a surselor elec

l.

Scoput tucrtrrii

Prin realizarea acestei lucrlri se de_bord, studiut ; calc experimentald a caracteristicilor amper-s

,l:1.]:P:^:9"jicc
i

asigur elemeire

ntelor de proteclie

cum

giiilicil;;;

2. Partea teoreticl

lucrlrii

in rinpul exploatdrii aeronavelor se po! produce scurtcircuite si suprasarcini, care (dacd nu se inn'eprind mdsuri adecvate) duc Ia dereglarea luncliondrii normale a unor sectoare din reteaua i electricd sau chiar a inlregului sistem de alimenrare cu energie electricd. i Pentru
i

i,regtmurrrcr decupleazd Ca apa i proleclie, aceslea din urmd indeplinind gi


i

i i

Principiul

de

ise conecteazd in serie ci ciraitul protejat Si se ':care il strdbate. Dacd valoarea r"rrentllui'"rri" ifitzibil, aceste se topeSte Si intrerupe circuitul.

lunclionare al

sigura;n1

Joule dalorltd irentului nai nare dec6! cea admisibila suportald defirul

Jirut fuzibil al siguranlei

Fig. 3.17 Sistem independent de alimentare cu


energie

;
',

eRctricl
cana

de bord. In acest caz, reteaua electricd de bord se organizcazi pc


indcpcndcntc, numdnrl accstor canalc fiind egale cu numdrul sursclor, de data

proteclie datorltd avanlajelor acestora: se p.oate urndri pe cale vizuald starea automalulul (cuplat sau decuplat);

Aldtur.i de siguranlele fuzibile se folosesc pe scord largd in ovialie si aulomatele termice de

ftccarc sursl alimenteazd un anumit grup dc consumatori. Dc cxcmplu, in c generatoarelor de c.a. acfionate direct de la motorul aeronavei, iEri reglajul turali nu este posibil mersul in paralel deoarece frecvenfa poate fi diferita. In acest c rc(eaua rezultatd este destul de voluminoasd gi grea, iar sistcmrrl in ansanrblu a viabilitate 9i siguranld in funcfionare scdzute.

- multiplicitatea dcliunil: - caracteristici mai bune; - utilizarea lor gi pe post


f n t re rupdtoare de relea.

t de

t^l

tarmice de proteclie

Elemettul sensibil al tuturor autonntelor

bimetalicd legato
:

il reprezintd o placd prin construclrc cr


tennice
se

mecanishul de cuplare.

i
:

Toate

autonntele

icottfeclioncazd dupd'o'schemd cinenaticd

'

, in gabarile identice 5i se /. i--:------:--------------------------. dco.rtbcsc nunoi , prin, p\rauetii plcicii i' , . , . . binctulice (pentnt'a se asigura proprietorea de ,.. rzr.. !r ,\!,! a. r.( , l.Tl l inn rscltiulnltilita'ilh),' F,.{ . I Curucteristica untlnr-stcundi ldbil suu 'iz'.-"acliondrii autonatului tcrntic
lelectricd unicd
..

gi

I,'

ti

tfunclie dc cureiitul ce'l strdbate se nunrcite caracteristica amper-sccundl a elententnlui de ploteclie ;respectiv. In Fig.t se reprezinld forno c'aractcristicii pentru siguranlele fuzibile, pe care se itt1icd : cttre,ilnl critic 1,, Si nonrinal In.

i
t
I
I

Curcnlul crilic se considcrd acel curen! na-rim, pe care siguranlo respectivd il suportd un timp 'hrtinit de nrurc in crtndilii'exlcrioare tktte. Curcntril nontinal al siguranlci se ia cu 20 + JQr/, 1,,r,i : nic dt'ctit curciltul critic si csre egal cu curentul notninal al circuitilui pr:otejttt.

79

Irc c

!q,tir!
prt:inti o

apurutclor dc protcclic il rclclclrrr clccrricc


q

['rlft'ti<' litttptil lt .rrJ(tL' u u,t('i .tst,u.'n.\t ,riguntnlc lqtinl!1' .fixtrlt, tnult ,r/ r/r, ,r/rrr11; <,ttttlttt'|dtt'l.,',,p.',..,|tlr0nnlliulniantbilnltid!ri8uroziltltcdc.,li|,r.iriiJirultti.|it:ihil

.(u:d

itnptri5tit'ra uprat.iuhilti. Itt nuxl olisnuit sigtrrralt'lt' Jit:ihilt' t^tlrot'!i o .tupnt.rurt,itrti ttr: 202i tirtrlt 5l)'.'ur'ri,r't'r, sccu,tlc gi 100,)i<,tilctoft.ocliutti dcstcundc-

<'ot'odtt'r.r'rit'i/r'.sqgllrrr1t'lor./icihilc

:ind astfcl in circuit dispozitivul studiat gi


intrc^rpirlorul 6 pc pozilia b gi sc citcgtc tiurpul ciit a durat ardcrca .,--..,..,Sr'trccc Irrulttt

-l
,l

lt,

,,,itr,r,, ,,ti,,,,t1
r

I J

3. Annraturit ncccsari crccutirli lucrdrii


Se

utilizcazl unnitoarele materialc:


nrontajul de laborator pentru detcrminarea caructeristici anrpcr-sccundir; Sursc dc alimcntare dc avialic; Cabluri de lcgltura.

3.f

I,c tirnpul

lucririi

sc vor cxecuta dctcrmindrilc:

Descrierca montajul dc laborator


gi

i/

ridicarea caracreristicii amper-secundd

l 4+/ ln

pentru diferite dispozitive dc

de aviafie. Montajul se alimenteaal de la tensiuni de aviafic:

Montajul pcrmitc ridicarca caracreristicii amper-secundi pentru diferitc siguranle 27y c.c.gi I l5 V c.a. Montajul cuprinde: I - 2intreruptrtorbipolare;

protec{tc;

ii) concluzii cu privirc la utilizarea diferitelor dispozitive de protecfie in funcfic dc selcctivitatea protccliei gi asupra instabilitdfii caracteristici]or'u.p"r_r""unaa.
4. Datc cxperimentalc si rezuttate
Cu prcincilzire

2 3

bome de cuplare a dispozitivului dc prorcqic


studiat:

4'

inncruptrtor monopolar;

- anrpcrmetru de c.c.

dc

0+50 A cls. l; < ^.. intrerupetor cu 6 - ;-.---'-xt^-

.-^: trei
pfln

l0

I
IA]

Firi
t.

prcincdlzire

pozilii;
7

- 8 rcostate ds'comandd a
curcntu lui

t=a In

el IA]

lsl

k=a
In

tt

lsl

dispozirivul de prorcqie; - 9' contrctcle releului;

l0

cronomctru electric.

3.2. Modul

de lucru

conform montajului de mai sus; sc alimenteazd cu tensiune montajul, cronometrul l0; se citegte curentul cu ajutorul ampermetrului 4; timpul de ardere a dispozitivului dc protccfic sc ciitegtc cu ajutorul cronornctru
10.

inaintca dc inceperea expcrimentului sc cuplcazi cablurilc dc

3.3. Problcmc

de studiat

La bornele 4 - 4' se leagd dispozitivul de proteclie dupd care sc inc intrerupitoarele I gi 3 iar intrcrupdtorul 6 sc trecc pe po2ilia a. Sc stabilcgtc ajutorul reostatului 7 un curent di cinci ori mai nric-deiflt I" curent tblosit preincd.lzirea dispozitimlui. Pc urrnd se trece intrcrupitorul 6 pe pozilia b' gi, ajutoml rcos.tatului 8 se stabilcgte in circuit cgalcu 1,5 In dupd carcintrcrupatorui6
tr-ccc pe pozitia neutrd. s0

r:le'lor
L

clcctrict' Octtvinn CRIGORE

4.

MASURAREA PRESIUNII LA BORDUL AERONAVELOR

Mdsurarea unor presiuni (presiunea unor agen[i de lucru ca: ulei, combustibil,
I
I I

nranometre. Astfel, la bordul aeronavelor, manometrele se utilizeazd pentru. mdsurarea presiunilor din instalafiile: de combustibil, de ulei, de oxigen, hidraulicd gipneumatici.

existente

aer comprimat etc.) este necesard pentru controlul manual $i automat al unor procese

Ia bordul aeronavelor. Aparatele care mdsoari presiunile se numesc

l
[,

4.1.

METODE DE MASI.JRARX A PRESIUNILOR

i
a
I

I. Metoda gravimetricd - pune in evidenltr dependenp dinhe presiune p36s gi presiunea de mrsuratp6 gi coloana de lichid ft (Fig.4.l), printr-o relalie de tipul:

T
l

Pats=Pr*h
Datorittr existenfei lichidului metoda nu esti folosit6 la bord, dar av6nd o precizie foarte buni.
metoda se folosegte cu succes la sol pentru calibrarea aparatelor de bord.
2.

'lPn Y

lO*'

Fig. 4. I Schema de

presiunea aplicatd. 3.

Meroda deforntaliror erastice - se bazeazi pe dcpendenfa intre deplasarea centrului rigid al unui

on""JlJl*""ffi':ot'

.L,o.nt elastic cu
electricil

rleroda piezoel|ctricd

existentd pe suprafafa unui cristal de quarrz gi fo4a de prcsiune.

se

bazeazd,

pc lcgdtura intre sarcina

Dezavantajut acestei metode se reflecti in faptul 'cd la cr.egterea presiunii. cristalul se poate sparge. De obicei, metodi este folositd Dcntru misurarea vibra gi i lor structuri i (gondolei motoare lor).
4. Irletoda nmgnetoclasticd

-'

r I

rcspectiv pernreabilitatea electrici, acIioncazd asupra traductorului.

sc nrisoartr varialia unei mdrinri electricc p - cu varialia fo(ci de presiune carc

83

Octuvirn CItICORI-_

5. fulcttntt pir':orc=i.stivd - punc in cvidcnli dcpcndcnld clintrc lczistcnla traductor gi prcsiunea care sc cxcrciti asupril lui. dupa o lcgc dc tipul:

dctectat cu ajutorul fotodiodei 2.

Dcforrtraliilc mcrnbranci induc o modulalic in fascicolul lascr rcflcctar ;i

I
-t
J

R=Ri

-\

t,

Dint'e mctodclc prezcntatc anterior, in aviatic sc utilizcaza cu Drccadcrc trtt'tolo da.fbrtnetliilor ela.stice, dar si metctda piczoclcctricci si pia:orc:i.stiyd. Daci mlrirnea mdsuratd de traductor este indicatd dircct cu ajutorul unor dispozitivc mccanice, aparatul se numegte ntanonrctru nrccanic, iar dacd mirimea
I

in procesul de rcglare a tcnsiunii


foloscqte
generatoarelor de bord (Fig.

Aceastd mctodi

sc

4.2), unde R cste rezistcnfa

Inisuratl cstc transformatd cu ajutontl unor convcrtoarc in nrdrimc elcctricd, pcntru tratrstrritcrca la distanfi a inlormaliilor, aparatul sc numc$rc tpa,t()t,tctrlt ( t' t ! n tnr e c' cur ic sau I ran s m i I d to r d e p r es iun e.
coloand
cSrbune

unei coloane de cdrbune, inclusa in circuitul de


excitalie al generatorului,
i i
I

I
4.2.
p
de

R;

CONSTRUCTTAMANOMETRELORMECANICE
F

este rczistenla intemd este presiunea care

coloanei de cdrbune, iar p


este

Fig. 4.2 Dependenya rezistentei unei coloane


cdrbune, func1ie de presiune

exercitatd asupra coloanei de citre un clectromagnet.


I I

Datoritd simplitalii constructive ti fiabiliteiii ridicate, manometrele mecanice inci la bord cdnd nu este necesard transmiterea la distanla a indicaliilor. Estc cazul instalafiei hidraulice, pneumaticd gi de oxigen. Itt Fig' 4.4 cstc prczcntati schcma cincmatici gi dctaliilc constructivc a unui
se folosesc

6- Metoda rermobonducln'd

- se bazeazd, pe schimbarea rezistentei unui fir de platinS' introdus intr-un gazinert,sub acliunea unei fo4e de prcsiune.

56

a1
I

il

t2

7. Iv[etoda

mai

dintr-un rub siliconic de 200 pm grosime, in care 4 se introduce fibra opticd multimod, (cu o cavitare 3

oilicA - cxprimd legdtura intre deformarea unui scnzor optic $i modularea fascicolului laser care trece prin el, Senzorul optic este construit
56

298

mica

decdt
2523 20 t9
tE

(Fig. 4.3). Penrru o diafragmd siliconicd


rclaf

suprafafd reflectorizanti

->{o 1i,,.""",,:'J$::;L .j';'


ia dintre

diametrul fibrei optice)

t7

t6

t5

citrc senzorul
nre\
n

dc

|l1c

aplicatd

pc d, p,

presiunea
Si

Fig.4.3 Schcma de principiu a unui senzor dc pr.csrunc


optictr mulrimod: 2 -. fotodiodl: 3 _ diodtr lascrl _ fibrr opticl acopcritA i 5 carcasl senzor optic drn silicon;6 _ c;rlrlrrc 40pm x l05gm: 7 - suprafcll reflcclorizantl dirr All g _ dillia::lnll din

I - llbrl
ilicon.

opr,rc

deplasarea u,, este [5, 6]:

D t' L43lGPawd'
1

u.ndg-l-.q notat cu t
ti4

grosimea diafragrnei 5i cu rl _ diametrul diafrasnrei.

Fi-r. 4.,1 l\{anovacumerru dublu: inr.l dc ljxrrc.;3 -carcrsraJrrratului:4 -ecanrul aparatului;2 indic:ltoarc; 7 - conrpensator | | - blrrc dc capsulc. ancroidc: dc llxrrc a mccanisnrului; 16 2 | - tiji: 22 - hlocul 25 - tiili 26 - ,tx:2'l - scctor: lS - pinion: 29 - axul aeului indicaror.

|-

de | 5 cnpsulck'r

cadran:5.6_acc
n. l0
1 arc sni^l: 15 _ bazr lt) _ ccnrru ricid:

ruh:

ll. lJ - limirri'r:
85

f:
L

lv'lisurarca

i la bordul acronavclor
Octavirn GRICORE

astle'l dc l.rlano'ctnr cu. mcmbrani sau capsuld clasticd. Aparatclc dc acest tip. da.toritir scnsibilitalii ridicatc, sc utilizcazd ia nrisurarca unor

rclativ nlici. Trcbuic spccificat ca, in cazul misurdrii unei presiuni


Inrnornctrclc folosesc un traductor clastic dc tip ancroid (inchise)
nunresc Si tnanovauttnel re.

prcsiuni dc valoarc

ii

absolutc. aparatele sc mai

gi scnsibilitatca mecanismului:

s,=
it') Traductorul de naturd electricd. mecanic intr-o mdrime variabill e natura traductorului electric poate fi: ca, convertoare electrice se folose capacitive, cu o largd utilizare fiind cr
bloc este: cu sensibilitatea:

9. gw

4.3.

TRANSMrTAro,{nel.n
ELECTROMECANICE)

DE PRESTUNE

(MANOMETRELE

lntereseazi caracteristica statici a transmildtorului 9i sensibilitatea lui, fapr peltru care in Fig.4.5 este reprezentatd schema structurali a aparatului, ..r. prn, in et'idenld transformarea succesivl a mirimilor intermediare din cele patru elemente

fo( g),

"o=

^dz
i

ea
= k(po - p)- atunci
mdrimea

Dacd se considertr cd deplasarea membranei w electricd de la iegirea transmilitorului Z ia egaltr cu:


cu sensibilitatea:

Z=foAt (frz@D)

Fig. 4.5 Schema stnrcturali a transmilttorului manometric

rl
ri

'

(4.1.)

conlponente:

s= 1]s, =9=1,;"r, gp r.t


care, in general,

,,

i)

Conclttcla de presiune - cste elcmcntul dc lcgdturd intrc mdrimca de intrarc p gi presiunea cu care se atace membrana elasticd, p', gi are funclia de transfer:

transmiftr b care .relafia v, = ft(p) este neliniari, sau un neliniara care


este neliniari. penrru a o riniariza se utirizeazd

'

Rela;ia (4.1.) reprc.zintd.ecuafia

gofraj speciar,

ra

gi scnsibilitatea:

sI compenseze neliniaritatea totala

cu caracteristicd

ii

1.4.
ii)
Elementul sert'ribil ela.stic
prcsi Lrrrc q;i <lcltlasrrc:

ERORTLE TRANST\!rTAro.rne

t"

loR

DE PRESTU\E

traductorul dc prcsiunc care facc lcgitura irrtrc


w = fz( It'),

t-.

.,r,,,,1l,,iilil,lhli"r,.

transmiliroarL. s.nr nf"cr,rr" arf,i dc crori mc.todicc, ciir sictc

cu sensibilitatea:

I
t

^ drl J:=
d

4.4.1.

ERORILEMETODICE

t""

r''
transformi migcarea liniara intrErorilc nrctodicc sunt provocatc dc unntrtoarclc cauzc: - dc 'rodificarea presiunii dc- intrarc datorita inrprcciziei prizei dc prcsiunc (conductei de presiune); - nrodificarea presiunii Ia sol:

iii)
L,

Mec'anismul de lransmilere Si mulliplicare o migcarc dc rotalie, cu caractcristica:

rp=fj(w)

J. Nllsurarca nrcsiunii

ll

bordul acronavclor

Octuvi:ur CRICOIIE

nlodilicurcil tclnperaturii nrcdii a coloanci dc acr atrtrosfcric. pc carc sc luc


rrrisurdtorilc.

La o varialie'a ltri ccntrului rigid al capsulei

t,
u,:

datoriti tcrupcraturii. corcspundc o variatic a dcplasrrii


I

4.4.2.
I I

ERORILEINSTRUMENTALE

df d* _ dr ,:, dr f '(,r)

qeP
(-1.-1.

I
I

'|

Eo (t

ou Ar)r ./'(rr')

Acestc erori sunt provocate de urmdtoarcle cauzc: histerezisul elastic; variaIia temperaturii; ncliniaritililc introdusc dc cornponcntclc transnri fdtorului;
frecarea in laglre;

Daci inlocuim dcrivata funcfici elastice/din (4.3.) sc obline:


;

dw=

(-1.5

f1
) I I
I

dezechilibrul pieselor mobile;

existcnla unei presiunii remanentc

in capsul6, in cazul

determindrii unel

eroarea Aw, cregte cu varialia temperaturii A?". De asenrcnea, trebuie precizat cd odatd cu cre$terea presiunii de misurat
compcnsarca

Din formula precedentd se observd c6

presiuni absolute; erorile datorate traductoarelor clcctricc $i schcmci elcctricc dc m dsurarc


adoptate.

o eroare multiplicativd. Dc obicei. penrru crorii dc tempcraturi, se realizeazd un mecanism cu bimctal de ordinul ll prczentat in Fig. 4.6. Se observd cd
croarca crc$tc, dcci estc

4.4.2.r. ERORTLE TRANSMTTAIORUIUT DE DATORATE VARIATIEI TEMPERATURII

PRESIUNE

bimetalul influenteazi bralul de manivcld dc lungimc a. Variaf ia acestui bra1, La, estc cgald cu incovoierea A/ a bimetalului. Pentru
reglarca lungimii inilialc a bragului de maniveld d() estc prcvdzut un gurub. Pentru proiectarea acestor dispozitive se recomandd lucrdrilc [2, 3].

Acestc tipuri de erori sunt provocatc de influenfa temperaturii mediului ambiant asupra modului de elasticitate al materialului din care cste confcc lionat
elementul scnsibil elastic (capsula). Liniarizdnd dependen[a modulului de elasticitate E, func[ie de tempcratura:

La elemcntcle aneroidc
cornpcnsarca
inai nrat.

pentru

variafiei tcmperaturii, se realizeazl in capsul5 un vid cAt mai

Fig.4.6 \lecanism dc conrpcnsarc cu bimctal | -manireh: I - bicla; 3 - ax:.1 - brmcral

E=Eo(I-0rAO,
uude E0 c,stc rnodulul dc clasticitatc

(a1\

inilial in N/m2,

cr6

al lui E, iar

Af = I -

- cocficicntul

dc tcnrpcraturi

16 este varialia de temperaturd.

Caractcristica elementului sensibil poate fi scrisd sub fonna:

p = Ef (u') = Eo(l
trndc'flrr') =

o+LD

@).

krtr'*

k-rtt'r.

8S

4. Mirsurlrcr

ii h bordul ar:ronlvclor

Octlvirn GRICORE

5. ,f ..1
:

,MASURAREA
lj \.
r,

iI'tAI,1TurII DE zBoR
,j

r,ti\iri,\,

t.

!il

5.1.
:-rttlI;t

,:'i'.\rirrJ

I\|ETODETDE MASURARE A INALT|MII DE ZBOR r, ,{


';i
:

1,,liFi:,,

i.

Indllimea de
suprafala pamdntului.?iiiiutet. de bord care permir mesurarea

distanfa':misurate, la
corespunzetor de pe

t,

*..r_tuiqurl.etru
1'.

fi

Lr

allimetre. in funcfie de denumiri diferite 9i


nLrmesc

se

/1 i'

t ca referinfd, altitudinea acelea$i aeronave-iloate avea


eneral, diferite (Fig. 5.1).

r,Ii

iT:J

riJ lt t.
:i

't/
:j,
11:

r ,,.ii.

:1
, -! f.,|"

.itr

:6ffirj
.
r1,1

rr

,rt il;
.r'f'

, (l.r)l L '.\4r\h.q,,
. ,

:\ r,,.r

|( ,* I

, I t1'.:

Fig.
,;

5ll

!iClasificarea alritudinilor funqie de suprafala de referinld "

t trl I

Dacd punctur

'(l'.

tlttl,I')

' ,4?

.J

a! lfFeiinla

estc situat:

'ri[.
I'y-

),l\'
'Lj
.1,.

.{f

di
.it+'
,Br

. pe un anumit aeiiiiti<im - altitudinea se numeste relativd H,, care de, obicei. sc urisoard cii djdtorul mctodclor in . pc punctul A";64!*f , carc sc gds acronavei - altiructitte "r' adct'dratd - Ho,i"htrsurati cu ajutort ri; . pc o anulniti suprafa{tr baricd - a/tirri .i - IJb, .uti.it nrasolfi.i ,.I cu ajutorul altiriidtrului. ,,
,
aa

t
,'1'

ntasurarc:
\t
t1lj

;:lf,\iir ' :,:tlii3 ir l. M(t(,du borontetricd -

Pcntt'tt dcterrniriirefl altitudinii sc pot I'olosi rnai multe.metodc .'.(.-!,


::-\f r-rq
:
;

dL'

punc

in cvidcnli

dcpcndL-ula dintre

altitudinia H

5i

I
I
I

,',
fii

i'# r&
L-,

:$

5. lVlisunrrc'u

injltinrii dc zbor

Octavian GRIGORE

Itl.'rr't utili:irii.tnd olnmsfi'rL'xltttt.lurl u ultirut in 1925, iur in 1952 Or!:ttri:ttliu ,, Itrl.'ntilitt,,ill lt,lt,ittlic'Civili (t.C.A.0.) u rt'r'i:uit.lulcl.,.,.\i:it.,ut.,, lr,.()lriln.i;,tl nrlrtri' tt.'.'t'ltlill.'1,( lldn inlt\itfiinul. Ultcrirtr, l(t('1.'l,t',ttru il1,t,.),\\a,,'tt.\t.,,,.1ilr.1 uu li.r1 ,'.'t'i:uit( lt'.mui uulle ori lindnl cont .lc ui.turdktrila eJl'ctuutr, ('u ojutorul soralililor'!i' .trti.li.'iilli. liuilupt,nrntcarasco<'crvkiut'estavaloristandanlJiinlstobititdlo t00kn. {;' Nitdttl :cro sL' <'bh|iderd lu srqtrufolo ocaanelor (nivelul mdrii).' Vulorile nrcdii ti, ulntist lt uit'elul nirii r.l,rnt: $; ri 7ir = 2li'i, /5 K = l5.l5 "C; ! ut,,t. 1.01325. l7t t'u; .i l\t= = i Po= 1,225 kg/ut. Vttlorile pantru O',"f,tTtcir 'p,"T'9 a!titutlincu sunt (larc in Tubcluli. / t I ]. I ri! li Valorile utnros.ft'rci standunl Altilttdine Prcsiune' Densita!e Tenperalurd
ft . Tahelul 5 Vitcza suuelului ,t't o, lm/sl ,t 340,29

Altimetrclc carc funclioncazi pc principiul varialici prcsiunii


irrirf

cr.l

lirrrch'.{c ntrnrcsc olti,,tctt'( httronrttrice $i sunt, in lirnd. manourcrrc pcnrrrl prcsiunc'absoluU.


2. Metoda radioleltnicd

I
Il

i
ta-,

- se bazeaz6 pc fenomenul dc rcflexie a undelor clcctromdgncticc. Aparatele de mesurarea a altitudinii realizate pc accst principiu ,se nurncsc rodioaltimetre. Accstca pcrmit misurarca timpului ncccsar unci undc clcctronlagrlctiCc pcntru a sc propaga dc la acronavi pani la sol $i rctur. Datorita accsiui fapt, acestc tipuii de iltin,.rr" au o prec'izic ridicatd'gi sunt absolut nccesarc la bord in spccial la cvoluliilc criticc atcrizare'gi zbor la altitudinc mica.
T"oJ p" principiul mdsuririi timpului necesar propagarii radia[ici dirccte gi rcflcctatc funclioncazi Si altinrctrele oilice. Acestea funclioncaza pc baza unor cmif5toarc cuantice dc lumind (laser) gi sunt aparate in studiu pentnl

IL |utl
0

'

plpo

t,0w
0.8870 0,7846 0,6920
n 60Rt

o. tks/nr

T.IKI
288,
r

t,2250

t000
2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

1,u 17
I,0066
0,9093
0,8

281,65
275, I 5

'336,44
332,53
328,58

t94

0.5334 0,4660 0,40s7

0,35t9 o 1040
0,26 t 5

0,7364 0,6601 0,5900 0,525E


0,467

268,66 262,1 7 255,68


249, t 9

avialie.'''

324,59

242,70
236,22 229.73 223,25
2 2

320,s5 3 t6,45 . 3 t2,31


308, I

i;

3. Metoda inerqiald

303.85

- se bazeaz\ pe mesurarea componentei verticale a .-l accele{a}iei aeronavei gi integrarea ei de doui ori. Aparatul care foloseqte I aceastl metode de mdsurare se numelte altimetru inerlial gi estc compus r dintr-pn acceleromctru gi un dispozitiv dc integrare.
I

t(no0
I ta00 t 2000 t 3000

0,4 r J5

0,2240

.0.t91s
0, 0"

0,3648
0,3 t

t9

t6,77 t6,65
6,65

:299,53 295, I 5

295,07
295,07 295,07 295,07 295,07 ' | 295,07 295,07 ',1,':'.t i295.67

4.
I 1l

nizdrii
td de

r636
I 399

t1000
5000 16000 I 7000 I 8000 19000 20000
I

0,2666 0,2279

r6,65 2 r6.65
2
2t 2

- se masoard PamAnt.
t

cradul de ionizare a atmosferei in functie de


I

o.tI95
0,t022
0,0871 0,0747

0,1948
0: I

665

0t423

l(t.65 2 t6,65
2

0,t2t7
0.t010
0,0889
0,0757 0.0645

16.65

0.M38
0,0546 0,0467 0,0399 0,0342
'0.:02e3

2t000
22000 2-t000 21000 25000

t6.6s 2 t6,65 2 t7,58


2

.. ,

Dintrerihi:todele prezentate anterior in aviagie, cele mai utilizate sunr


bu

tneroda

ro

rt r

ctric

i I -l '+++4, .;l'..
r,f

d .5i' n e,tod a ra d i o
.i. ! r:t-.r

eh

tt i c

d.

295,07
295,70 296,3,\ 297,05 297,72

5.2.

TEORIAALTIIVIETRULUIBARO}IETRIC !',
tri

2 t8,57
2

,:in,

0,0550
0,0169
0,0J0

t9,57

Ll 1,

'0,0252
0,02

220.56

))t

ts

26000
27000 28000

t6

'
|

29,\,.19

0,0t86
,9,Q,t6p

0,0343 0,0293
0.025 t 0.02 t5

29000
-i

0.0t37 IO-'

222,51 223,54 224,53 ))i <) .226,5


2 50.3

:,,;;,299,06
299,72 ,300,79 ' 30 r .05
301,7
3 17,

Din capitolul precedent s-a aratat ci mctoda barourctrica dc misurare a altitudinii sc bazcazi pr' dcpcndcnta dirrtrc prcsiunca atntosfcrica (statica) 7r ;i altitudinea l/: -i'flUl _Jttt/ ^ I'

(5.1.)
de-pendenta

f.it.

-t(xnq t0000
50000 60000
70000

1.t0.t0-'
2.83. 7,87.

t.8J.t0-1.00
t.03.

\a'
':i)l

t0t'

2.2];J.o'
5.4s. l0-1

1,06 I08.75 t0-:

t0-' t0-'

5 270.65 255,77
2

r t9

,:r

La stabilirea formulelor barornctrice rnai f;buie avutc in vcdcrc


dintrc grcuta(qa Spcci
fi

.tr\\329,i10

l. !
3.1

ca a acrului gi a ltitudi nca:

rilll';,
r'1'lillr l.'.

, ,3.19,90

t9,70

.-..,.q.r.1

tia000
90000

,lt':,
.-l

t.iltft.a t(n000 2.97. t0r 7r,, = /,0/-rl-i ld Pa.'t

t.02;r0't

2.M !0-'
3,

t80,65
ft10.65
2

' 't 295,07 269,41


t tt'\ag,ql
.,'290,52

T=

I(H)'

r51t

rJ.

t7. t0-o

qi, de ascrnenh,

variafia temperaturii ?"cu inal!imea:


7' = Iz(

1.97.t0'

t0,02

tl ).

(5.3.1
93

Lq'i'

5. lvlSsurarca

ini inrii dc zhor

O!'txlian GRlC(-jltE

Vrrrialia tcurpcraturii acrulrri cu inillimca estc spccifica riin Tahcrttr 5.1 pr)atc aproxima cu scgmcntclc dc drcaptS exprimatc dc urnrltoarca frrr prczcntat, in Fig..5.2:

[ac
ctre substituite

=t xau

ldF = Adp

1_s.6.)

in (5'5.) dau expresia:


YdH + dP =Q

T,-r,(H-H,)
4 =const.
T,

+tr(H - H,)
=const.

pt. 0<H<llkm pt. ll<H <2lkm. pt. 2l<H <46km

(s.7.)

T(H)=

|
T,

-rr(H
=const.

H,)

pt. 46< H S 54 km pt. 54< fl ( 84 km


pI.
84<H <95km Pt. 95< H

Jinind cont de ecuafia gazelor perfecte: p(H)v = GRT(H)


gi de expresia greutdlii specifice
N=29,27 ml grad),

4
T,

+tr(H - H,)

,=9

1und" constanta gazelor perfecte este

unde q este gradientul de temperutura ul H stratului atmosferic "i". Se poate observa lkml ugor, atAt din Fig. 5.2, cit 9i din (5.4.), cn pe r00 intervalul de interes He 10, 100 kml varialia 90 temperaturii are trei intervale constante, 80 doud monoton descrescdtore gi respectiv 70 doud monoton crescdtoare. pentru aceste 60 intervale gradicnlii rcspectivi sunt: 50

rezulti:

..____t_

'

Rxf(H)

(s.8.)

inlocuind pe (5.8.) in (5.7.) 9i separdnd variabilele, se obline dependenla


presiunii atmosferice cu altitudlnea:
clp

(5.e.)

tl
I

i=1, i=2, i=3, i=4, i=5, i=6,

0<H<llkm ll<H<2lkm

Tr
T2

6,5 o/km;
0 o/knt;

40
30 20

46<H<54km a! = 0 o/km; 54<H<80knr Is = 3,42"lkmi 80SH<95km Tr = 0'/km.


Pentru

2l<H<46knr tt = 2,73 nlkm;

t0
0

Itl0 110220

190

Fig. 5.2 Varialia rcmperaturii


alt itudincu

lui T(H) dat de una din relatiile (5.4.). Ca valoare iniliald de integrare a ecualiei (5.9.) se ia presiunea atmosfericd normald pe corespunz5toare lui H = 0 9i I= 288,15 K. De cxemplu, pentru stratul i =1, corespunzetor altitudinii 0 + I1000 m. variagia lui7'(Il), conlbrm (5.4'), estc:
orin intermediul

aeru lui

7'(H)=
carc introdusa

fo-

7'11'

(s.10.)

deterrnina legea altimetrului

;'l

t-J

de grosime

barorle-tric se izolcazi din atnroslerd o coloana

in (5.9) ne conduce la:


clp _

elerncntard

asupra cdrcia actioncazi

clcnrcntali r1G ;;i forla clcrncntarir datoratir Jrrcsiunii d1t, dl? (Fig.5.3). [:clrilibrul forfclor
lusupm coloanei z/1./ cstc:

dH Si sccfiunc A, fo(a dc grcutatc


Prin intc,cral'ea

dn
Rx ( 7,, - r,

(-5.

t,

I/)

r r .)

lui (5.1l.) intre linritele p6 5i p, rcspccti\' 0 9i //, s!' oblinc


n:
(5.r2.)

forntula baronrelricit slandard corcspunzitoare lui 0 +- I1000

clG+dF=0
I)ar cxprcsiirc forIcror clcrncntarc

srnt:

Fig' 5 3l]chilibrul asup'a colo'rrei dcacr

r=r,,(r

-+l'.

Ll
I

95

Oc(avirn GRIGORE
,luta

-'l
I

dorcspunzittor 5.4 pi rcla!ici:

iniltirnii dc | 1...21 knr, tcnrpcratura ntcdic


A = HTrr + H 1(To

sc calculcazd conlbnn Fig.

-'1

T1)/ 2= I,."uH
r,,

=+

arc
ace
4n"u

=4,

'u -7, H -T i

(5'l+'1

Cu accstc prccizlri, forrnulelc pcnrru calculul altitudinii dcvin:


Stratul 0... I I

, )'-l ,=af,-f t'L lP.,/ l


H =11a

pcnrruHsllkm: p=po*n(-=1-J 'l' R?'*u/ "=R4,,.u,"f+J "'""'[/''l


iarpentru

ll<H

<21km:

RI"

m 1*fal \Pi

p= po".rl*6;ffi*a,}" =*[r,

.(o+W]'"[+) (5,s)
i

II =46+Rf",n*fP* m

Erorile ce se comit, aplicdnd formulele aproximative ale formulelor exacte, nu depagesc I %.

lui Laplace, in locul

lP

5.3.

CONSTRUCTTA

ALl'rMr*UrO*

BAROi\IETRICE

Stratul I 80...95
Ohsen

H =gg*

R?,n

DatoritA dependenlci presiunii atmosferice (staticc) de altitudinc, problcma misurdrii altitudinii sc reducc la misurarea presiunii. Prin urmarc, altimetrul esre un

m '.r|,Ztl \P)

absoluti, avind

manonretru pcntru presiune

forma
este
.

utii

constructivi din Fig. 5.5.

Carcasa aparatului

pusi in Icgatura cu priza dc presiunc statici 6. La.r'arialia


barorrrctricc (5.12.) gi Tabelul 5.2 pentru straturilc I gi 2 (cclc nrai uzualc in aviafic), se foloscsc rclaliile aproximativc numite fonnulele lui l-aplace. La stabilirea acestor lbnnulc pcntru tenrperaturi sc ia o valoarc ntedie. Astfel, pentru stratul l, corespunzdtor u Trr inallinrii 0... I I knr sc ia o tcnrpcraturi urcdic Fig. 5.4 Crafic pcnrru culculul Ir',"J = (Tn + Til/ 2. irr pclrtru sl.ratul 2, pcntru Fornrulclc lui Laphcc

De obicei, in locul

altitudinii, presiunca variazd


formulelor
ea,
it

gi sc

iar capsula ancroidi 8

h: .,p

dcfonncazi pundnd in nri5carc tnccanisnrul aparatului ;i acul r,:_ < ! c-Lindicaror cadranur , l'it ,ll.?,lif !'1d;l,'ff,'l;:i:,:iH:?iil,:f:T..,Jj:;,", estc etalonat in krn, ntctri sau bicltr-manivclil;5 - conducti dc pre:iurrc: 6 - prita dc prcsiunc srarict

"pi,,il;i

picioare.

- crrcrsa aprrrtului: ll - crpsul;)

aneroidi)
l

T t',: Iti I . (

Itttcrcscazd caracteristica statica (ccualia scdrii) a aparatului. fapt pcntru carc in scl)cnra struc(uralii a aparatului, caro punc in cvidcnlir transfortttarcit sttcccsivi a ntdrimilor intcnncdiarc din ccle trci clcrncntc conrDoncntc:

liig.5.6 cstc rcprczcntilta

--'

w=fl1t);

5. MJsurrrca

Octrviirn GRIGORE

-D

=.f:(

"r.ri"[;+.inB, J-0 Q=.f:(b=!L[]. z.

si fic ul rcspcctiv. Daci pc cadranul barometric )aratul va indica altitudinca fata de nivclul aparat pentru altitudini medii 9i mari nu | 20 m, iar Pentnr H = 0 m sunt de t l0 m'
:ro, pc cadranul baromctric trcbuic

nrdsuratl

Daci sc considcri cd deplasarea membranei n, = k(/rp _ E vali egald cu:

,=tl*,'"{*,.f,
unde s-a considerat cd variafia funcliei p(Il) este

+Y^).',"u"1-u']

(s

Fig. 5.8 Schema constructive a altimetrului cu doui ace indicatoare I - cadran bromctric; 2 - rc plat; 3' l2 - compensatori de temperatura cu bimctaL' 4-bicll;5-conlragrcu(ltc:6-batcriedcctpsulc:7-arcspiral:8-roatldintatA'

9-crcma|icrl:10-axtubu|ar;l|-pinionl|]-roatAdinlatal|J-scctordin|atl
l5- urborc: l6 gasiu dc montaj'

altilnctrcle sunt

pre

vezute cu doui

ace

indicatoare gi cu doud scdri pe cadran. C6nd unul dintre ace (respectiv cel care misoard cxact altitudinca) cxccutd o rotalic intrcagl
la varia[ia cu 1000 m, scara corespunzdtoare

---{
rt9

li

avand diviziuni cu valoare de

igI

i,, - nl
I

sc dcplascazd cu o
i

l0 m, cel dlalt diviziune, dc fapt

ndicand grosicr alritudinclr.

tooo =N 7 metrl -7 ,r 6

lsr
F._
'

:-t I L?I l_Tl lqtl 3I

FTIIIt'rc- -\ \

\o
I

lbse'n' apdrut piincip statica


presiuni.

a accsteia' Acea I M dePinde la ri va fi fdcutl duP

u este caPtata la

'

in

ea

tti

/Q)

5.4.

ERORII,E AI,TINTETRELOR

t
L!,

lstfcl de altintetru este prezentata in


,5.7. iar schcrna lLti

Afigarca altitudinii pe cadran a unui


Fig.

L
I

cincmatici in Fis. 5.8. Dupd curn se obscn,d din relagia Fig' 5.7 Cudrrnul untri altimctrul cu (5.15.) indicaliilc aparatului sunt corccte afi$are mixtr: analogicd (acul indicrror) nutnai daci p0 = const. Dcoarccc prcsiunca gi numcrici'i (contor ctr rolc) pc acrodrom poatc fi difcrita dc accasta apar erorile trtel rtrl i ce. l)cntrtr elimi narL-il lo| irrtrcg mccanisnrul imprcuna cu capsulcle ancroidc sunt l)tontatc pc suportul 16.f, Acesta poate fi rotit cu crentaliera 9 in jurul axului acelor indicatoare. Sinrulturr icr rotc$te 5i cadranr.rl baromctric I , (ale clrui diviziuni se pot observa printr-un decupaj),il
9S

)o

l-n/ :i;+:j9.

,5

, {'at

irr gcncral altirnctrclc baromctricc stlnt afcctltc atit dc crori ntctodice' erori iustt'utnentale.

cit

$i dc

5.{.I.

T'RORII,E I\IIiTODICE AI,I] ALTINII'TRELOR

Erorile lnctodice sunt provocatc dc unnatoarelc cauzc: - r'ariatia rclicfului solului;


o()

'tb'

()ctu

iurr

(iltlCOltl:
-'l
(5.20.

nrrldil'icarcr pr.csiunii h sol: rrr.dirlcarea tcnlpcruturii

i4'

'redii

coloa'ci dc acr atnlo.sl'cric.

$
],,t

It,=Hln/r'-ln/r. ' In yr,, - ln 1r


ilrr ctoarca

j
)

absoluta I'a fi data dc: LH

5.4.1.t. DROTULE AL].il\tETuELOn DA.[Ott^l.E vAlUAl't[lt


RELIEIIULUI SOLULUI
r.

H,

- r,ht P, -ln

p"

I
(s.21.)

lffi
Eroarr'-a AH1 datorata vnriaf ici rcricfurui sc poiltc
&!a

lnp,,-lnp

cxpri'ra astfcr:
(5

ffi
| 7.).
"T

poatc

AJ:I1= 11,- Pu,

Pcntnr contpcnsarca accstci crori cstc ltcccsar sa sc cunoascl prcstunca /)r. care fi comunicati prin radio cclripajului. Eroarea AHl sc poatc obline dircct din lbmulclc (5- l 8.) ;i (5.1 9.):
H r.=

unde f/, este altitudinea terenului survole altitudinea faF dc nivelul mirii a punctul dat6, corecfia
zero aparatul. Eroarea Afl1 poate fi evalua sunt specificate valorile lui tlr. In cazul dir

H,-

H = RT","ot"[a ) \P" )

(s.22.)

Daci se notcazd cu pr = po+

Apo

rclalia (5.22.) devine:

- aH1 se poate introduce automat cu ajutorul unui dispoz.itiv de, programare a cirui vitezd de rotafie trebuie si fie proporlionata uii.ro
",
u*nuu.i.-li
ta

n,=R4"*,'"['-*)
Practic. dacd
AP"
I)o

(s.23.)

5.4.1.2. ERORILE ALTIMETRELOR DATORATE ir,IOOI r-rCArui]. '-"^"'Ii PRESIUNII LA SOL

<<

l,

expresia (5.23.) se poate scrie sub forma:

h normatc dc presiune gi tempcrarur a, po=,,,,. :,tff,r1"j..""T1:1":.i K si-t : :":^dif:i ;;rb;; ;dl"ft ,'J ;Hf,:""njL,' l:.i,.'ii. Ly:, 1,,: 398 t:': (s r 5. ) ap i', ..o.i j. ; tu ;; ::**':.: o 5ii;' :; o Ji li iJ,. fr :' me"0*'j _i:l l1T lnccanic prin toda explicatd la paragraful anterior.

ill"#:li:l,t:::lil:,T::-*:i in acest caz aparaturlo inai.o, 111.":tu'.i?r conform ro.;rl.i


H = R4*u Inl in timp ce indicagia corecte ar trcbui si fic: H, = R 4*u
Impa4ind cclc doud rela[ii sc obtine:
100

*i:::

t. Daca modificarea presiunii p,)la sor are roc dupa decolarc, aparatur va indica' "ou,.o

l:li:):1,

::1li

n.n,*

a fost po ,

;; il *ur ;;- ;fi ;;;;;' ;i"d ;n' H':; i,,


tl iili:iilffi'""j;
I

;T#fi

H,

= RL*u

An a.
lru

(5.2'+.)

ln coucluzie, eroarea Aff; este propo4ionali cu varialia Aps a presiunii de la


sol

Jupi;;ffiffi;:i';;,;':
(5. r 8.)

5.4.1.3. I'I{ORILI' ALTINIEI-I{ELOR D.\TOITAI'E ]\IODIFICARII 1'EI\IPEIIATUItII I\IEDI I


Eroalca AHr dirtorata modificarii tcnrpcrrturii e-fcctivc 4i1,, , iala dc valoarca ei starrdurd I,,,",1, sc calculc-azi tot cu ajutonrl fonnulci (5.15.). lndica[ia aparatului cstc deci:

ZiI

\p

,"[f
)

(5. r9.)

s = R4it l'[+
iar indicatia colccti ar trcbui sh fic:

(5.i
)

l0

Itlistrnrrc:r irrirllirni i dc ztror

Octrvian CRTGORE

H_
7

.5.I (r,

dc' unde., prin

intpi4irc. rczultil:

tlifcrcnli se datorcaza histcrczisului elastic, fcnomen dc rcurancnfl propriu tuturor rrcurilor. Pentru nricgorarca crorii provocate dc accst fenomcn, capsulclc sc rr.rlizeazi din matcriale spcciale, adoptdndu-se o tchnologie dc fabricalie care- sir
..lirninc rcmanenta.

E.

I
i;
.

Notirrd pe 11- It + Lttt $i

4*,

=I".Ju +A7", rclalia (5.27.)dcvinc:

I tf

5.4.2.2. ERORILE INSTRUMENTALE ALE ALTII!{ETRULUI DATORATE VARIATIEI TEMPERATU RII


Aceste tipuri de erori sunt provocate de influenla temperaturii mediului ambiant asupra modului de elasticitate al materialului din care este confec[ionat
elenrentul sensibil elastic (capsula). Liniarizdnd dependenta modulului de elasticitate E, funcfie de temperaturd:

.tl

LH,

l,:

' ={n. r:1,

!{ 'bfr!

15

?ll r '

't\

ilt I

t,
I

ta Avind in vedere cd. A,Hj este proporlionald cu FI, aceasti i: roare Ste..: multiplicativd. pentru introducerea cordclili AI13 este necesar sd se cunoascd i'i temperatura efectivi medie a aerului. in acest scop se masoard ra bord temperatura i

mediului ambiant, iar temperatura de ra sol se comunicd prin radio.


i
..,

g = ro(t

crrAl),
-

(5.29.)

5.4.2.

ERORILE II*STRUMENTALEALEALTIMETRELOR

unde Es este modulul de elasticitate inilial in N/mz, Ge Ie este variafia de temperaturd. al Iui E, iar A?n=

I-

coeficientul de temperarura

Caracteristica elemcntului sensibil poate fi scrisd sub forma:

Accstc crori s[rnt provocatc dc unndtoarclc cauzc:

p = Ef
Unei varialii a lui E cu AE

(w). P :=i(- Euauar)= : -auLT)

(5.30.

histerczisul elastic; varialia tcmpcraturii, ncliniaritatea ecualiei scirii;


frccarca in la-narc; dezechilibrul pieselor mobile; captarca imprecisit a presiunii staticc; cxistenta unei prcsiunii rcmanentc in capsulir.

ii

corespunde o varialie a lui p cu Ap, adic6;

A,p

- Lon = 7(rr.)AE =l( AE E' =+(E6

E6asLT)=

Eo(l

(5.31..1

ElyapLT)=-aEpLT.
fagd

c-stL' cleclronrecanic,

Primclc doud erori sunt proprii oricirui manonrctl..r r.rL-caric. Daci'i altintctrul

ncglijindu-se la nunritor ponderea termenului o.sAT

de

l.

clcctricc 5i schcmci clcctricc dc rnasurarc adonrarc.

nr.i inter'in erorile

instrunrentulc datoratc

trad rrctolrrc

lor

Dlcir sc cxprirni acurrr eroarefl de prcsiunc Ap in valori alc marimii dc misurat.

5.4.2.1. ERORII-E INSTRUMENTALE ALF]. ALTINIETITULUI I)ATORATI' IIISTERtrZISULUI ELASTrc


[-a trn ciclLI collrlllr-'t dc func!ionarc, caractcristic:r rr'. = l(tD la var.iaIia lui // irr sclls crcsciitor, rrrr coinciclc cu caractcristica rr'1 =.,f(Fl) pentrLr // dcscrcscltor. Accastir

Lp=6tLH=-cuA7ir.

li

11r
a

unde (s estc gradientul baric vertical 9i dacd tincnr cont dc expresia de varialie presiunii cu altitudinea (5.12.), este egal cu:

I0l
0-r

5. lvlirsur;rrca iniltinrii dc zhor

:li:

Octavian CRIGORII

- d,, -_l,u *(t (,'=lF ta4,^|.,


Subsrituind in tS.lZ.) pc (5.33.) (5.12.), oblincn: 9i

5.4.2.4. ERORILE INSTRUNIENTAI,II ALIi ALTIMETRULUI DATORATE FRECARILOIT iN LAGARE


Pcntru cvaluarea erorilor provocate de frccarea

Ii

I
)

A.fI= dr R(Io _ t//)A.


Din fonnuh prcccdcnti sq obscrvir ci eroarca Af aditivri qe RfoAI pi cealalt[ nrultiplicarivtr crs RtH AZ. conlponcntc, in construclia altirnctrului sc prevcde un n binrerar, denumir de ordinur I (Fig. s.zo). n'clstn esre format dintr_o pracula 'capsurei, bimctar.i,1 ar ;u, se race cri'1,, f."ii::n,::"c;:fr:
-

in lagarelc tnccanisrnelor de

rrlnsntisic Ai multiplicarc sc prcsupune c5, in scopul invingcrii ctrpltrrilor de trecare-, carc acul indicator nu sc rotcstL-. cStC ncccsar sd aclionczc O prcsiunc Apr pcntru Accstci cddcri dc prcsiunc A21 ii corcsputtdc croarca A//1 dc ttrasurarca a altitudinri. flstlcl, pcntru varialii mici alc lui A2 9i AH se poatc scrie:

ffil[",;

multiplicative a crorii de tcmpcraturr 4 ---.ji se realizeazd cu mecanismul cu "Jt f:-l.-^----^>._-) brmetal de ordinul II prezentat in Fig.

. Compensarea

componcntei

;',1d

""tlut"i^,ig.rii

LP,=#LH,--(^'M:,.
unclc (rr cstc gradientul baric vertical care:uc valoarea datd (5.35.) eroarea AI{ (datoratd frec6rii in lagire) este egald cu:

(5.35.)

'il:

,
-\\

'.1;

dc (5.33.). Conform

^'--.:Eq:J... S\iottt

li
:l; ,i;

tnfluengeazi bralul de maniveli de lunginre n. variagia acesrui bra[, Aa,

^.^,

'i.:

' LH.= 'r


I

LD,.

(5.36.)

.r

!tl

Pentru proiectarea acestordispozitive jr*"iimpcnsrtoarc


se recornanda

inilialc a bralului dc nianiveta .,i"rt" prcvizut un gurub. Dc rcguli, in 4--/- t#{K\[. altimetre se lcjlosesc . anrbele , _----! "*]--=-.compensaroare, primul pentru t eroarca aditivi, iar cel de_al doilea b nut"al penlnr eroarea multiplicativ,i. Fig. 5.7 Mccanisme dc conrpensar.c cu binrcr'lc
rJc or<linul

----'3 ,,

Dcoarece gradientul (s scade cu cregterea altitudinii, inseamnd cd crorile datoratc frccirii sunt mai importantc la inellimile mari dccat la cele mici. De
,!,, '

excnrplu.

C=,

l',

= 14, adicd croarea 6H1la H = 20 km este de 14 ori nrai nrare declt la

H = 0, presupunAnd cd frecarea estc aceeagi.

Acesta este unul dintre motivele principale care determini crcatcrca erorilor altinrel.rclor barometricc cu indltimca.

lucrdrile [2,

3].

I: b -

conrpcnsf,rr)nrc dc

i--.l"i""r", 2-bicla; 3_ax:4_

birrrcrat;5_nrcrnb.ntr:

5.4.2.5. ERORTLE INSTRUN{ENTALE ALE ALTIMETRUI,UI D ATO RAT E DEZECHI LI t} RU LU I PI ES E L O It NI O B I L I'


Dacd picsclc destinate sd exccute nrigcari dc rota[ie sunt incorect echilibratc. llcL.stca crccazd cupluri pcrturbatoarc ale ciror valori dcvin destul de nrari in tinrpul zborului cu suprasarcini. Pentru invingerea acestor cupluri cstc nccesara o atttttttita prc.siune Apa, cdrcia ii corcspundc o croarc Afla in indicaliilc aparatului. Consecinlelc accstci situalii sunt identice cu cclc lncnlionatc antcrior. Pentru clinlinarea accstor erori, sc iau o scric dc rndsuri dc ordin constructiv: picsclc mobilc sc cchilibreaza corcct, sc utilizcazi capsulc cu suprafald efcctiva cdt mai lxarc ctc.

5.4.2.3.

DATORATE NELINIARITATII SCANII

DRORILI INSTRUMENTALE ALE AI,TINII,l'I{UI,UI

lui nu au caracteristici pcrfect liniare,


na la o caractcristica rczultanti corrrnlct

zutc

, . J;,f :'lli,ff i [i #: Ii:*? ?.',:l ;:i in accst scns (sc prcvad nrccanisrnc

.!

j
l0_s

0-l

il

tl

5. l\lisurarca irrallimii dc zbor


iisi

(l

n r nrr'

5.4,2.6. ERORII.E INSTRUI\,IENTAl-ti AI,E AI,1'I]\IIiTRI-II,U DA'ORATE CAPTARII INTPT{I'CISE A PRI'SIUNI


.S1'ATICIl

.f(

LUCRAREA

r:

Nume:

IvisuMREA ixAtTttrttt

DE zBoR

aeronavd, se producc eroarea:

Daca prcsiunca statici sc captcazi cu o eroare oarecare A7r., cratorit construcfiei gi locurui de prasare iniuficient de corecte u pri,."i de presiune
p

:.2. Partea teoreticl a

lucrlrii

aH"=

1& rg Lp".
9

(5.32.tt '.
t;.!

| 2.1. Metodc de misurare a inilfimii de zbor : inollimea de zbor sau altitudinea - fl, se definegte ca distanla
i intre

$i in acest caz croarea depinde de gradientut baric verticar de

's-

artitudine.
#

mesurate, la verticala locului. centrul de masi al aeronavei gi punctul corespun2itor de pe suprafala pdm6nrului. Aparatele de . bord care permit misurarea acesrui parametru se numescaltlrrerre. in funclie de puncrul luat ca referinld, altitudinea actleagi aeronave poate avea denumiri diferite i qi valori, in general, diferite (Fig. l).

5.4.2.7. ERORILE INSTRUMENTALE ALE ALTIMETRU,U' "j $ DATORATE PRESIUNII REMANENTE DIN i;
Cu toate cd in interiorul capsulelor aneroide se realizeazd.un vid inaintat, totugJ existd o presiunc remanenti p,. La varialla temperaturii anrbiante, presiunca p, se modificd cu valoarca (5.34.\

';;ilil.-"'

I
il

;;: i

np,=H
circia ii corcspunde o eroare de forma (5.37.).
capsuli astfcl incAt 2,=
Pentru eliminarea acestc'ia se impune rcalizarea unui
0.

Fig.
(-5.38.)
f

Clasificarea altitudinilor funqie

.-..4.?r.ii,rr}i_:_. ''(-: dc suprafala de referinti

vid

foar.te inrintur in

DacA punctul dc rr'fcrinltr este situat: . a nivelul mltrii - altitudinca se nunteSle absolutd - Ho*i . pe un anumit aerodrom - altitudinea se nunettc relativd - H,, carc de obicei, se mtrsoard cu ajutorul mctodelor ine4iale: . pc punctul dc pc sol, care se giiscgte Ia verticalr aeronavei - olritudine adct'tit'trtd - H". mlsurati cu ajutorul radioaltimctrului; . pc o anumiti suprafali baric[ - altitudinc boronclricd - H6, care se mlsoari cu ajutonrl llti nretru lui. Pcntnr dctcrminarca altitudinii sc pot folosi nrni multr'nrctodc de nrlsurarc: l. itletoda barontc'tricfi - pune in evidenli depcndcnla dintrc altitudinea H 5i presiuncrt ' atnrosfcrici 7r, printr-o relalic de tipul p = p(f/). Trebuic subliniit faptul ci aceasti dcpcndenli sc modifici funclie dc latitudine, de anotimp, de starea rremii, gi de raporttrl zi

Altintctrclc carc tlnclionclzii pc prirrcipiul vnrirlici prcsiunii cu inilllimcn sL'tlut'ttcsc ttltinetre honnttlrit'c 5i sunr, in fond, utanometrc pL'ntru prcsiunr' absolutr. 2. Iletoda radiotchnicd - se bazeazd pe fenonrenul dc rcflcxic a undelor electrotnegncticc. Aparatele de nrdsurarr.a a altirudinii realizate pe aces( principiu sc numescrrtr/toaltintclrt. Tot pe principiul rndsuririi timpului neccsar propagirii radiatiei directe 5i reflectittc
functioneazd Si ultitttetrele optice. Aceslea funclioncazd pe baza unor emildtoar!- cuantice dc lumini (lascr) 9i sunt aparate in studiu pentru aviqie. 3. Lletodu incrliala - se bazerzi pc mlsurarca componentei vcrticalc' a acceleralici aL'ronil\'ci gi intcgrarea ei dc dour ori. Aparatul carc foloscsle accasb metodit de tttisurarc sc nutllc$tL'

noilpte.

ullinrelru ittcrliul.
t07

+-

It
l-rrcr

lr'cir

[\'tiisurarca inirllirni i A" ztrur,t

a
Carcasr apnrltului cstc pusi in legi-rturl-r cu prizl dc prcsiurrc st:rtiq-l 6. l-a rarrllia altitutlrrrir. plcstttucit variuz.ii;;i ca. ilr cirpsttln itncroitLr ti sc dclirrntcaz.ii purrarrd in nrr;carc nrccnlrrrrrul lrpuriltultli gi acul indicator. Cndranul
sunt

Dintrr' Incto(lclc prtzcntntc antcrior irr rvialic, cclc ntai utiliz:rtc il !tol., ru d i ot cl n icd.
t

lllrrrltultri cstc ctalottltt in knr, nlctri


rlrr picioulc.

2.2.'fcoriaaltinrctruluibaronrctric
Pcntru n dr:t{:nnina lcgca altimctrului barontctric sc izolcazi dru atnroslcti grosimc l!.rncnlartr /H 5i secliune A, asuprr cEreia i ilclioneaztr fo4r de grcurate elementanl r/G gi forlr clcrrrcrr(er5 datorat:I prcsiunii dp, dF (Fig.2). Echilibrul fo4elor asupra coloanei dH estc:

lntcrcscuzi caracteristica statici (ccualia scirrii) a ap:rratului, fapr

L'oloani

in I:ig. 4 cstc rcprcT,ctllati schcnrl structurali a aparatului, care


ncnl[u cllrc

pune in cvidcnlir trarrsfornlarea succcsivf, a nririnlilor intcnncdiarc


din celc trci clemente comPonentc:

lG+dF=0
Dar cxprcsiilc fo4clor clcmcntorc sunt:

w
A

- [t(

ttl:.

carc subsrituire in

(l)

lao =yAdH lar = e,ap


dau expresia:

Iz(

u)=

"r.ri"(l

+ ,inP,,

)-

B,,:

Q=h(h=1t9. z.
p=Po

bield-manivell; 5 - conducta dc presiunc; 6 - prizA dc prcsiune stattci. 7 - crcasa apuatului; 8 - capsull ancroida.

|-

Fig. 3 Schcma dc principiu a altinrctrului barometric' ac indical.or: 2 - roara dinFte:3 - sector dinpr:4 - mccant.m

YdH

+dP=Q

H=0

Dacd se considcrd cd dcplasarca mcmbranci w


cgaltr cu:

k(po

- p), atunci mlrimca -u

mdsuratl <p va fi
(

finAnd cont de ccua{ia gazclor pcrfectc: P(H)V = GRT(H)

Fig. 2 Echilibrul asupra coloarrci dc acr

gi de expresia greudfii spccifice , = 9 lrnde consl.nra guzcror perfccre


ru.zultl:

'i
este R=29,27mlgrad), (1)
,

, =f

-(,

-+Y'].,'^u"]

l0)

y=
pe

':.

RxT(t{)

(a) in (3) 9i scparind variabilcle, sc obginc dcpendcn[a prcsiunii]i lp tlH atrrrosfcrice cu alritudinea: -lntocutno

iil

unde s-a considerat ca varialia funclici pr(lf) cste corcspunzltoarc stam-rlu i L


Rclalia (10). carc cxprimii

[*.-,"{:,"[,

ecuatia

scdrii

altimetrului

Fig. 4 Schcma structuralA a altimetrului

baromctric, arati

ca

valoare

t"tr"ri

lloin,csrarc a

corcspunztrtoarc lui H = 0 Si i.= 288,15

K.

.J;,-,TTli"
T(H)=To- ttII,

nr.r,un""

.rrmosrcrictr
""",.'.,0(5,1,,1' ilr

dc rotalic a acului indicator nu depinde liniar de altitudinc' Pcntru a liniariza aceastir caracteristicd, se utilizeazi baterii de capsulc ancroidc cu gofraj speciel lr carc rclrrlia r, = ft( p) cstc ncliniari.

ci unghiul g

Dcexcntplu,pcntrustratul i=l,corcspunzltoraltitudinii 0+ llO00m,varialialui

7Ul),cstc:
(6t
,

tr

2.4, Erorilealtinrctrclor
in
general alrimerrcle baromelrice sunt afectatc atdt dc erori mctodice. cat
cauzc:

care introdusd in (5) nc conducq la (gradicntul de tcmpcraturii

ctp

q = 6,5 u/krn):

gi dc

crtrrr

dH

Prin inrcgr:rrca lui (7) intrc linritcle p1 gi p, rcspcctiv 0 Si I/, se oblinc fonnulu hunntctrici
.rtuttelordcorcspunziloarc lui 0+

Rx(L - r,r/)

t7t',
l:.^

instrumcnlalc.

lirorilc nrotodicc sunt provocatc dc unnjtorrclc - varirlia rclicfului solului;

tl000m: ,=

n,'r,(

Rezolvind accasti ecualic in raport cu //

se ob;inc.

=Llr-l:l I ,, 1 \/,,i

fot'nnla hipsonetricti sratrdard: -. I z vrRl


o
I

,-+l'\ r,)

(s) ',
iJ

nrodificare'l prcsiunii ll sol: nrodilicarcr tcnlpcraturii medii a coloanci dc acr atmosfcric Erolilc instrurncntalc alc altimctrelor sunt provocate de umitoarele cauze:

:t,

J
r' {

2.3.

cbsoluta, avind fonna constructivi din Fir.

sc rcducc Ia ntisurarca prcsiunii. Prin unnarq altinrctlul crt. u,i nritnonrctru

Datoriti dcpcndr-nlei presiunii atntosfcricc (statice) dc altitudinc, problcnra nlsurirr ii rltiruclinii

Constructia altimctrclor baromctricc

3.

ncntr.u Drcsrunr'.1: .i"


t,X

r'arialra tcnrpcraturti; ncliniaritatr-n ccuatici scarii; frccarca in lagiirc; dcz-cclrilibrul picselor mobilc; captarca irnprccist a presiunii staticc; cxistc'rrla unci prcsiunii remincntc in capsuli. Priurcle douh crori instrumcntalc sunt proprii oricirui manomctru nrecanic Daca altimctrul cstc clcctloptccanic. nrai iltcrvin crorilc'instrumcntalc daloratc traductoarclor electricc $i schL'lllcl clcctricc dc ntlisurarc lcloptatc.

histclczisul

clasric;

0ti

iE: .ft,

t\

109

,l

l-rrcnrlclr

fvl

irsurarcl irrll linr i i

tlc.

zbor

-1. Arl:u':rtura nccesarl

executirii lucririi
rli

Crunu: Numc:

4. Datc erpcrinrcntnle si rczullatc

Sc util izcazi urmiltoarclc mntcrialc: lnstalalia dc laborator pcntru prcstune

4.1. La urcarc
;
',f).

Altintetrul baronretric;
Sursc dc alimcntarc dc avialic;

{ii
',ri

Ilmlsurat

Cabluri dc lcgitura. dc laborator

Pmlsurat

Prdcr!rrt!=

//t*.rtic

lml
0

[mm Hg]

3.1. Dcscricrca instalafici

;1,i

=760 - p^tr,,"t lmm Hel

t
[vo]

lml

Irrstalatia permite verificarca funcliondrii aparatelor dc bord cu nrcrnbrani gi capsuli. Dc ascmcnca. ea se mai ulilizeazd pentru crearea de presiuni gi depresiuni in difcrite agregate de bord. Irrstafafia se alimenteazi de la tensiuni de avialie: 27Y c.c. gi I l5 V c.a. Irt componenta instalaliei intrd urmdtoarele pa4i mai itnponante:

r;.

'l
,'|

| - sursa de alimentare de avialie -27Yc.c. - cabluri

200 400 600


800 1000

2
3

I l5Vc.a.
a

de afimentare;

r400
1800

- robinet

de comandd

presiunii dinamice; 4 - robinet de comandd a 7 presiunii statice; 6 5 - robinet diferenlial; 6 - conducte de presiune; 5 7 - altimetrul barometric; ti - instalalia de mdsurd: f - indicator de cirirc a presiunii (0+iO0 mmHg); lo - indicaror dc citirc a presiunii (>200 mmHg);

2200 2600 3000 3400

4.2. Lacoborere
/lmlruret I/tcor.tlc

- conducte dc prcsiune; | 2 - ponrpd de prcsiune sau vid; ll - cubluri de alimcntare.


II

P nrlrurrt

3.2. Modul

de lucru

lml
3400 3000

[mm IIg]

Prdcv!ntI=

=760 -pr1rur"1

lml

lmm Hel

lvol

. . . . . .

d_e inceperea lucrului sc.cupleaza conductele dc prcsiunc intrc instalafia dc nrirsurd 9i altimctrul baromctric, rcspcctiv ponlpa dc prcsiunc; sc cuPlcaza cablurilc dc alimcntarc Ia sursa dc tcnsiunc fiirrd atcn la tipul ci: 1i sc iniurubcazi robinctclc dc prcsiunc; sc alimcntcazlcu tensiunc din l, instaldlia dc mdsuri 8 gi ponrpa dc prcsiunc l2; sc aplicd prcsiune asupra altimetrului prin ac f ionarea robirictclor 4 qi 5; sc citcgtc prcsiunea pe indicatoarclc 9, l0 (dc fapt valoarca citit a se- scac[- clin

inaintea

2600 2200
1800

r400
I

7(r0 mmllg);
sc

citc;tc altitudinca corcspunzirtoarc pc altirnctrul barorrrctric

7.

000 800 600 400

3.3. Problemc dc studiat


lucrarii se vor cxccuta determindrilc: riclicarea caracteristicilor LI=f(p) atit la urcarc cdt gi ln coborilrc; vcrificarca cxpcrirncntala a ccuatiilor dc ctalonarc 9 $i dctcrntinarca crorilor rc la t ive; iii )dc cc caractcristicfl dc urcarc nu corespun(lc cu cca clc coltoriir.c ?

i) iil

Pc tinrpul

200
0

trr

-\
l-trcrirrctt
I

{\liisurarcl inrillirnii tlc zbor

..'

Octavian GRIGORE

.1.3. Caractcristicilc
.1,3.1. Lit urcarc

6.

I\IASURAREA VITEZEI DE ZBOR

:-l
I I

ct)

E E
CL

unci acronavc, ocupdnd un rol important in problcma de pilotaj gi de naviga;ic aclinnil. llvolLrlia cctrtrului dc nrasd al unci acronavc in raport cu pimantul estc

Vitcza dc zbor cstc un paramctru fundamcntal pcntru dcscrierca pcrfonnanlelor

(g o)

c
o o
o.

f,

200 400 600 800 1000

ce poate avea o orientare oarecarc. in pilotaj gi navigapie ne interescaza insi cotrlponcntcle vcctorului V,, luatc in raport cu sistemul dc coordonatc orizontal. Axclc accstui sistcrrr sunt: dirccfia cst, o(, dircclia nord gcografic, on, qi vcrticala locului, O(. Dupe cum bitre se cunoaltc, curba descrisi in spatiu de cdtre centrul de masi al aeronavci se nume$te traiectorie (curba AB) (Fig. 6. l). Proieclia traiectoriei pe planul orizontal, o(q, se nume$te traiect de zbor (curba A'B'). proieclia vsctorului l', in planul orizontal reprczinrd viteza de drum li, iar proiccli alui i, dupi axa vcrticali ol - t,iteza vcrticald i,. Dacra a cstc unghiul format clc axa
1400 1800 2200 2600 3000 3400
vectorului

caractcrizatd cu ajutorul vectorului vitczi totald V, {tongent la traiectoria aeronavei).

vr

cu planul orizontal (se numegre giunghi de incidenld), arunci:

Altitudinea H[m]
4.3.2. La cobor6re

lv,

=v., sint

[V = V, cosa

Dar viteza verticale estc ai dcrivata altitudinii. deci:

CD

oG 'o

.=

o
(L I:ig. 6.1 Dc[irrircl
200
400

U'

vitczclor

dc zbor in
V.

Fig. = V, t

5.2

Triunghiul virczclor

600 800

1000 1400 1800 2200 2600 3000 3{(x)


:,I'

tricdrul

or

izontll

Altitudinea H[m]
*#1
'l

=l/-

Sin rr

=:::-.
dt

Atl

(6.t

l]

(r \liisunrrta vitc.zci dc zbor Vitcz.a dc drunt 17sc contpune din vitcza tTdc dcplasarc a acronavci fofa aJii dc acr gi din vitcza rnasclor dc acr d, respectiv ,'t,itett vatrtu!ui,, tFig.6.21.d,1

()ctnvilrr CRICORE

rrrr.rsr'fc

Llnglriuf torrnat de vectorii


dirc'ctia nordului zidevirat

gi lvsc numeite unghi de tlct.it'ci D. Unghiul

- NA gi vcctorul I este CA capul aclcvdra!, iar cu vectorui ll/ D.4 dntntul adcvdrot. RclaIia dintrc cclc trci vitczc, carc forrncazd a5a-zisul "tritttrglti oI vite=elor" cste: vi=V+A
Asupra virezei
(6.2.

nstrumcntclc cu carc sc In5soare viteza acrodinamici se numcsc vitettntetrc. vcrticaldvariontetre,iar cele care nrdsoari numdrul M - nncltntetrevitczir
f

6,1.
- I/ ,i.
11

METODB DD I\IASURARB A VITEZEI DE ZBOR

trebuie ficute urmdtoarele

precizdri:

se pot

Pcntru misurarea vitezei de deplasare a aeronavelor in raport cu masele de acr utiliza mai multe metode printre care amintim:

dacd ea este mrsuratd,pebaza presiunii aerodinamice in condilii standard,$

I. Metoda manomelricd saa aerodinamicd

indicatd. Aparatele care permit misurarea acestei viteze se$ numesc vitezometre aerodinomice (vitezometre). Cum viteza este;]i determinatd in condilii standard, po gi ro, atunci aparatele sunt gradate in'li paramerrii atmosferei standard. Deoarece este misuratd presiunea..ii aerodinamicd, indicaliile vitezometrelor se folosesc pentru problemei de pilotaj (deoarece dau indicii asupra fo4ei d
P = CrSq, =

=|Vi, "zii sau vitezd.


Qrn

On--t

atunci ea

se

noteazi cu V, gi se nume$te vitezd aerodinamicdlt

,ti

- se bazeazd pe mdsurarea diferenlei dintre presiunea totald p, gi presiunea staticd p a fileurilor incidente de aer (p,
raportului dintr6 aceste doud presiuni

- p), sau a

&.
p

Presiunile p, gi p

se

capteazd cu ajutorul unor prize de presiune. Priza de presiune totald este un tub orientat paralel cu fileurile de aer (Fig. 6.3a), iar priza penrru presiune

Crsp+).

t/

Dczavanrajul principal

at pilotdrii

indicatd v; este acela al apari;ici unci erori de mdsurd cc crc$tc cu altitudinea -r (cu crepterea inil[imii, densitatea acrului p scade gi pcntru a menfine fo(a'i de portangd P la inlllimca H, vitcza trcbuic' sd crchsca, cu tbate cd i vitczometrul va indica o viteza constantd, el fiind gradat dupa paramctrii I atmosferei standard);

1;
,.,

daci ca cstc rrrdsurati in rapofl cu masclc dc acr in conclilii rcalc de zbor,


propagarcinacrastrnctuIui,a,Scll|.||-l1c$tcttttttttirMach,|t4:

sc

nufnclte vilezd adeviirnlri sau vitezd propric si este tocnrai vectorul I clin'l triLrn-ehiul vitezelor (Fi-c.6.2), Raportul dintre viteza \/ 5i vitcza de'

rt
In general V>
V; deoarece:

v
a

(6.3.)

Fig. 6.3 Schemo dc mdsurnrc a prcsiurtii dinamicc I - cu do!tr prircl b - cu prizt cunrbinarl: I - sonda de prcsiunc rotali; 2 - sondl dc prcsiunc sttticti 3 mcmbronll: 4 - sondtr combinort; 5 - indicator: staticl cstc.oricutati in accllgi fcl ca prirna, cu dcosebiqc ctr oriticiilc pcntnr cilptarca lui 7.r suttt plasate lateral, la o distanld suficicnt dc rtrarc dc virf. pcntnr cil valoarca ci si nu fic pcrturbatir. Pcntru a scldca grcutatca prizclor 5i

'

a scldca riscurile aparilici altor crori, celc doud prizc pot singur corp (Fig. 6.3b).

fi

rcunitc intr-un

l/-V;+AVs+Ll/1+LV.
undc:
cstc corcctia vitc.zci acrodinamice (indicatc) cu altitudinea, i: - corcc{ia vitczc.i aerodinarnice cu tctnpcratura; .1; AV. - corccf ia vitczci acrodinanrice cu cornprcsibilitatca pcntru M > l.^S
Alz11

Aparatul sc courporti ca un rnanomctru difcrcn!ial care misoarir prcsirrnca dinanticii ca difcrcnfir intrc prcsiunca totalit prcluatl dc- la sondn dc prcsiunca totala I gi prcsiunca statici preluati dc la sonda dc prcsiunca statici
2.
3, Pu= Pr- P. ltlelodu lcnttodittortricrT - se bazeazd, pe fenomenul dc frinarc dinanrica a filcurilor incidentc dc acr. Cu aceasti ocazie sc Droduce incilzirca acnrlui
5

AV1

rl '
fli:.::"
ll,.t"ly,

(r. Misurarca vitczci dc zbor

Octrvian CRIGORII

-l
J

'}l:X'.fiJi:::::,:;::,::,:,:-"'::o^;

I'ff

dc 116r,arc aina,rrica $ ':,:ir1l=o-"-l:,o,,,"nur cuo. o'i l; ;ffi il'ili'J ;;;il;' '^* :: _1 I lf: - l..o',i "
r

5. Mctoda vi:irii rcpcrelor rcrcsrrc sc bazcazi pc opcratia dc vizarc a rcpcl'c tcrcs(r'c carL' sc giscsc in carrrpur dc obscrvalic ar vizorurui

L'or
qi
11

I I: " i1,: !, :,:,: .o" n. i. n u i o. i,a " "...

":#

;;il:ll'

"o

Jn,

"=ol

pclruitc detclurinarcu vitczei dc drunr lv. Mctoda m5soard practic timpul r scurs dc la vizarca Ia verticali a unui repcr p6ni lu un unlhi oarccarc a.
t

optic

I
)

cunoscind altitudinea de zbor, viteza de drunr este ty I-tsg. pentru cazul =


tcr)rpcrarurir. idcrrticc, cllPtatc vor fi: e,

dlr cu cocficicnIi dc fi.inarc difcrili, --t'' Er )r * '

scrrrrarcrc n! 6z , >r '

;rarticulul

u=

45" vitczu dc drurn estc W

=\.

=S4'=S(t+

0,2\,M1\;

a,

=S4 =s(t+ o,zE,M2y, (u1,ih

unde si sunt temperaturire mdsurate de traductoare, iar s scnsibiritdlirEt acesrora' Duptr cum se obscrvd din (6.4.) fEc.nd raportul ccror dou6 s tu nu-dlpinde de temperatur', ci'de numirur exact rntereseazd:

{'

r'

continud a vitezei dc drum. Dacd aparatul pcrmite masurarea atat a lui w car gi a derivci, cl se numegtc cinenoderivom'etru. cinemoderivometrele optice pot fi utilizatc din pdcatc numai in condigii dc vizibiritatc a repcrclor. 6' Metoda Doppler

Aparatele pentru detcrminare Iul w 'lcu accastd metoda se numesc cirtemontelre. Existi cinemometre automate care permit determinarea

lt

M,

".";"TtltJ$
,:j:
'r,iir.

l=6ffi="'
$i rezolvand (6.5.)
sc obline:

ut

l+O,2E,M2

de sol (Fig. 6.4). Unda emisd pe.

- dctermini viteza de drum n/gi unghiur de derivd D pnn er' Acest fcnomen constd in variafia frecvenlei osciraliilor ice a undei emise fafi de cea reflectati atunci c6nd emilatorul c afli intr-o migcarc relativd fa;d dc un obstacol. presupunem sistcmul dc emisie _ recep{ie se dcplaseazd cu viteza lV fati

"

;;';,

direcfia AB are frecvenp

!6'6 tbn:rula dc calcul pcntnr vitcza ajcvar ori V.'-

Formulele (6'5') si

) pot fi

prclucratc astfcr incir sa sc ob;ind -

continuare semnalul

frecvcnfei cu .,f6 sc datorcazd tocmai efectului Doppler. in


cu
B
I

reccpliona semnalul emis din A la frecven{a f + .fo. Cregterea

un observator din B

Lr
ar

3. lle toda ancnotnetricd _ se mdsoari viteza de rotatiic a unei turbinc dispusa ' l^rr----...1 v i rezd.d c ra r i i;;;; I ":l-*".T :, : ::; :: _ro "

f :JTil::,1,:::*:o: j:,j=dT,,::".;-rij;;;;;."#;'#r#.'.:)ii,l1i,l,i r dc'"a, u,u?,.-n ;;; ;;, ffi ;, li lil,li -.riJ'f;;il";rrpu"l,,l' : :,': ?l l"'::,., :..:::1. T bordul aerona'elor; ll,, :i::"::f'j,:,. nrc'teorologie. ",.,"a,
c to d

::j:

;,;l

;il;il:l

in'.1. i""iir# ji ;

acronava in migcarc este Fig. 6.4 Determinarea vi(czei cu ajurorul recepliouat cu frecven{a / + efectului Dopplcr +2fr. Daca notirn cu 6; - 81, sin(2ry'1) oscilalia emisa cu f2 E2^sin(2rft ;i

frccvcnfa mirita cstc rcflcctat astfel incdt in receptorul A de pe

p) oscilalia rccep[ionatd, unde p

-2n2r

esrc defazajul

intrc E, 9i E1 1 r =

4' lllctoda re:ort'drii triunghiurril vire:cror - sc foloscatc pcntru ,l.r.r,uinor.o .i, de drum lv, cunoscind vecrorii r 'itezei 9i t7. M;ri;;..,"oru,r, 17 se ;

AB pi 2, cstc lungimea de unda), u,un.itir,unla parcursi AB variazain rimp dupir rclatia:

T::i11.t6

zbor orizonrat cu ajutorut

uit.ro,n.trrl;iil;;Ji#ffii,*",,

r=r,t-JlVcosodl,
t)

(6.7.1

-utror i:::::;:ii:":iq::ru;J:;il::i,"::T::::Tilil#".,_:,l,Ll,,xllu tttetoda vi:cirii repet'e,r,:rt,rr.' C";#il:r"J".rfii":;tiit.3ll

'd.

ri
7

6. Nlt-rsurrrtr vitc.zc'i dc zbor

Octrrliun GRICORE

,=

Itt ctt:.ttl vitr':clttr mici


ti,

(fvl < 0.-5) sc poatc scric ccuutia lui Bcrnoulli (ncglijarrd


2

lVl cos a.

Astfcl senrnalul rcccpfionat E" devine:

dorltprcsibilitatea aerultti P = const.) in scc[iunilc I pi 2, sub fonna:

E. = E=,,r*l(rn 1
t
)

L\t\)

+!w.oro ) - 4nl ^ 6t, tr)


acr

v.2 pr= p:i* v2 r,,t* ,r. (6.1.1)


It1 Pt = Y este viteza fileurilor de amonte de prizd, Vz = 0 Pr Pt deoarcce tubul de curent in sec{iunea 2 Fig.6.5 Linii de curent in jurul prizei dc se frdneazi complct, iar p2- p,$ipr = presru presiunile gi totald respectiv /, sunt staticd. Cu aceste observafii gi Pr = Pt= P= const. (6. 14.) devine:

unde V1

dc unde se observd

ci

frccven[a semnalului este:


2W Jt= J * _coso.

in

(6.10.)''i
'f;+ t)k

Din (6.10.) rezultl,cd frecvenla Doppler este:

*i
: iiid,

fd=.fr-l=*"oro.
L

(6.r

l.)'# 't-i;
',.{,:

Pa=Pt-P=P 2'

v'

(6'15'l

Deci, .frecven(a Doppler este propo(ionald cu componenta vitezei W dupd',.[ direc(ia de propagare a semnalului radio:
'.*1

In caad vitezelor mari, M> 0,5, trebuie si se [ind seama de compresibilitatea aerului, astfel incdt ecuafia lui Bernoulli devine:

ll/ coso = ] f, i,.

2-"

(6.12.)

;i

:llBr

vrt+ x P,=t* x Pz 2 /-lp, 2 Xitpr'


unde;=a
cv

(6.16)

7.

'\[etoda inerliard - sebazeazl pe proprietatea unui corp greu ce se rotc$te cu 1 o vitczd apreciabird d9 a-gi pdstra pozilia in spa(iu. nstFet, prin schimbarea::i pozilici acestui corp (giroscop) este mdsurati accererafia ic migcure o. i..; ; direc!ii. prin integrarea acestci acccrcrafii sc oblinc vitcza dc mi5care a 'i giroscopului care este solidar cu aeronava, deci a aeronavei.
.

esteexponentuladiabaticAi esteegal curaportul dintrecElduraspecificA

la presiune constanta gi cdldura spticificd la volum constant. Dacd


introduc valorile particulare din primul caz, se obline:

in

(6.16.)

sc.

Dintrc mctodcle prezcntate anterior in aviatic, cclc mai utilizate sunt ntctoda tnuttotrrett'icti pcntru dctcrminarca vitezei adevdrate si tnaodele Doppler si itrarlialit
pcntru determinarea vitezei dc drum.

l'2

* x It - x l),. 2 /-lp, /-lp,

(6.17t

6.2.

TI]ORIAVITEZOMI]TIIIiI,ORAIIRODINAIVIICE

Din ecualia lui Clapeyron, p = p Rl considcrdnd ca f; = 7" este temperatura acrtrltri ncpcrttrrbat li T: = f' = ?ff estc telnpcrctura aerttlr.ri corttplc't frdnat in scctiunL-l 2. se pot scrie rclaliilc:
,7r

plRl

2, =

p,ll7l.

((r.lS

cstc ncccsar sd sc stabileasci rela[iire dintre mdrimilc pr, 1>, 1ta, v, M gi ?.. in acesr scop sc aplica ccuatia Iui Bemotrlli unui tub dc curent scparat din fluxLrl lncidcnt dc acr ji ,,, ll'irrtat in ptrnctul critic al prit.ci clc prcsiuni (l;ig. (r.-5). Punctul critic csrc car.flctcr.rzilr ,r prur arrularca viLczci V

Prezcntind nrctoda acrodinarnici dc mdstrrarc a vitczei pi a numirului Mach

,r

Pc dc altir parlc, viteza V


nurnirrul ['/ cu rclatia:

cu-

trcbuie nrlsurati se poatc cxpriura funclic

t1.-

l/=Ma=NI\W,

(6.19.t

Itti

(r lrliisunrlcir vitczci tlc zbor lst li.l

------

f,F

Octevian CItICORF-

-t
('urg(ril(,r ilci:ctttt't)l)i(:(' raportul prcsiunilor in ce lc cloua scc!iuni cstc undci dc ioc. Dacd intrc sccliunilc I ;i 2 unda dc goc cstc drcaptii. ccuatia Jtr dc gi 2 se poate scrie sub forma: p, dintrc rclirliir
itt ctt:.ul
I

'r. cllcul

l--l
I

cncrgi
prcsiu

dcci

izcr

p,=P(+Ji=(*),= /\. lz
rrurrrituy'rnttrlu lui llaylciglr' Dacir sc

tvl

rt

t-l ^
t

/ u'-rl' x-r I )

O.2(r.

ia7=

1,4 lormula (6'26') dcvinc:

P'=

166,92M1 P

1n''

-Y'

(6.27.)

,ate

mdsurarca numirului M in regim supersonic este necesar sd se misoare presiunile p, V, conform (6.25.), este necesar si se 5i p. DaC6 se cerc insd sd se determine viteza lactr u'rdsuritori gi asupra tcmperaturii.

Din formula precedent5, valabild pentru M > l, se observi cd, pentru

6.3.
:

CONSTRUCTIA VITEZOI\{ETRELOR PENTRU


INDICATA

VITEZ.A'

pe

Vitezomctrul pentru vitezi indicatd este un manometru care mdsoard prcsiunea aerodinarnicd q". Cadranul acestuia este etalonat in unitdli de vitezd, considerdndu-se

isu

parametrii atmosferei standard. Cum s-a. specificat la inceputul acestui capitol cuuoaitcrea prcsiunii gc este necesard pcntru evitarca unor grcgeli dc pilotaj. constituind un indiciu asupra fo4ei portante a aeronavci. Dc ascmcnca, accst apafat nu cste util pentru rczolvarca problcmei dc naviga;ie dcoarece VtSV" Schema constructiva a unui astfel dc vitezometru este prezentatd in Fig. 6.6. In cazul cdnd acest aparat se rcalizeazd intr-o carcasd scparatd, ctt cadran propriu, sc iau unclc mdsuri coustructivc cum ar fi: - folosirca unei scdri atcnuate; afiparca indica[iilor cu ajutorul a doua nrccanismc dr-- scara, unul prccis 9i alttrl

-'l
I

grosler.

I I

conrpresibilitatca acnrlui. vitr.za


plcsiurrilor 2,
t?0
gi yr.

Din rclafiilc (6.23.) 9i 16.25.) sc poatc obscrva cii dacd sc linc scarrn dc l/ $i nunrdrul M sunt dctcrrninatc cle raportul
.,

6. Nlirsurrrc-ir vitczci dc zbor

-.'-;i

,{

Octrriirn CRICORI

r,'l
r
il

adL'\'.rat.r.

[)c rcgulr aparutul carc rniisoari indicati sc gisc|tc in accca;i carcasi cJi: -:,Y 'itcza itczorrtclrul pe'rrtru vitczi 2. .t

in carc c $i er sunt lunginrca gi unghiul inilial al rrranivctei, iar


raportul de transntitere a angrenajului.,

!l

'\-St

rl ln
I

:.

rcprezinta

+fl

i-

n
I

(ccualin scarii) a folosirn schcma a aparatului, prczcntari

Pentru deducerea deducerea /' caracteristicii sratic. /_

apararului srructurala [\, ll h

cvidcnla transformarea succcsivi a marimilor Fig. 6.6 Schema de principiu intermediare din cele 11si vitezi indicati:
elenfente Componente:

FiS. 6.7, care pune in

in

" //\

La-_L = F-: 'Wl I_ * = -ffRf


--=--.---=---\

n ll

a intregului aparat se poate obgine din cele trei (6.29.), (6.30.) (6.28.), elirnindnd mdrinrile intermediare, astfel incdt se caractcristici
Caracteristica staticd iiffi
ob[inc:

,;+il
ir#
l;?l
lX

a virezomerrulri -

g ^ I o"n,*-..-

=tl*,,"+{,.[[,

.E#\--,].*"*]-',1

(6

3,,

ii.l

roata dinlatr;.3 seclor dinlat:4 bieltr-maniveltr; 5 - conducre. de presiune; 6 prizt de presiune 7 prizi de presiune tohla; 8 traductorul manometric manomedca); 9-cacasa

|-

ac indicator: 2

il

aptratuluii

- nrccanism ti statictr; lj (caDsulA ..,ti


:-

I.
I

Priza de presiune staticd - convertegte viteza dc misurat v, in p."riun.ij: dinamicd p6. Caracteristica acesfui element se exprimd cu ajutorul reialiei lui:),, Saint - Venant (6.24.):

sensibilitate crescdtoare (0'=2f'(v,)), in timp ce de fapt este'necesard o scarl atenuate cu sensibilitate descrcscdtoare cu cregterea lui p, de exemplu o caracteristicd de genul f =k&. in acest caz problema se rezolvf, invers, respectiv determinarea caracteristicii capsulei manometrice astfel incdt sd fie indepliniti caracteristica scdrii.

Din (6.31.) se observd cd P

- f (Vt'), deci se obline o caracteristici

cu

tt-'
uttdc 7r,

Pa=

P,- r=

n,llt"#r,,]' -'1, /
L' J
= 288 K.

l,

.r

-l
(6.28)

..
;"'g

i
i,

6.4.

CONSTRUCTIA VITEZONIETRLOR PENTRU VTTEZA


ADEVARATA 'incAt

760 mm IJg gi

?.e

Vitezonrctrul pentru vitezd adcvirati este construit astfel


fomrula (6.25.),
ad

sd iezolve

I
tI

2. Elentenrul sensibil, care convertegtc presiunca dinamicd pa in deplasare'. rectilinic rv. considerdm aceastd caractcristicd liniara gi egala cu: ,i
tu'=
S:.pu,

icd depcndenla:

fvQt,

Pa,

T ),

(6.29.)

undc S,
capsulci.

este

dcci srrnt neccsarc trci elctnente sensibilc pcntru dcterminarca mirimilorp, pa 9i L l6rroduccrea semnalului de tcmpcrctura in dispozitivtrl dc calcul al vitezei

scnsibilitatea
Fig. 6.7 Schcrtra structuralii a vitczorrrctnrltri dc vitczir inrlicltir

adcvlratc insi, cqmplicd mult construclia acestuia. Dc. aceea, aceastd proble4nA este lczolvatit prin introduccrca indirecti a parantctrului ?", flra a fi nel'oie str fie mlsurat c'fcctiv. Pcrttt'tt accastfl, si prclucrdrn fonnttlclc (6'15') 9i (6.19'):
l =-l-=.------;:-'

Elettrctrtul dc transntitcrc si unplifi(orc a(c rolul clc a convcrti <lcpltsarea liniara rv in rnigcarca dc rotatic p a acului indicator.. pentru nrccanisnrul bicld-maniveli cornbinat cu angrcnajul ro!i dinlate se poatc scric
caracterr stt ca:

! p

/ttjfi,i

r"'/rl,i'
P""

(6.32.)

.;, fi=l',(w)= -liucslll -+slt/r l-a II. ::L \il ) J

[.....("' )

trnde A este tlll coeticient constant. (6.30.)

I'rcsupurriucl cd accasta detcrnrinarca sc thce pcntru a o altitudine maximd dc I I krn, atttrrci variaf ia presiunii Pe acest interval estc:
23
,tr

|]]

rit

6. lvlisurulr'a vitczti dc zbor

r{
"i. fL

Octuviirn GRIGORI:
I I
I

P= P',(t-+Y,'-'

'l

T")

l=;';

,, _ 42 ll'l

(6 36')
I
I I

ttrtde fi1 -

rllt -

i". iar Rtr = 0.2. in consccin[i rezulti:

Angrcnajul fonrrat din clcmcntclc 8 Si l0 multiplicd rotalia la valoarea:

, =r,,1:

{,'l
I

,,=lLp= jllz-.
Z2
'. unde z1

ttl

(6

31 .r

[/ro ]

7.Zat lr'l

-)

''1

Introducdnd pe (6.33.) in (6.32.) se obline expresia vitczci adcviratc;


^ V=A, I'd ' po'o'
0,.5

Ji;'

z2

rcprczinti'r raportul dc transmitere al angrenajului.


ca

t I

,.'^',$,1:

L(:t!4

'!i'!

unde constanta

; A, = A4.
P3J

(6.34.Ii
,-.,1g!

l)cptru ca tnccanistnul din ljig.6.8 sd rczolvc funcfia (6.34.) cstc ncccsar


clcmcrrtele elastice sd

aibl caracteristicile:

;i
.',

capsula manomelricd capsula atteroidd I I :

I:

wr = cr Pl'5i
w3 = ca Po'5
.

(6.38.) (6.39.;

corcspunziror lui w; pe distanla:

cinematic. provoacd rotirea acului iniica a) It'r = ---:at

prcsiunca sratica p in corpul aparatului, ca acfiunea prcsiunii dinamice. copsuta .aiata

Formura anterioard care exprimd dependenlai vitezei adevdrate funcJic ae doar+ doud componente, respectiv mirimile p ii nrecanisnr prezentat in Fig. 6.9. prcsiunei

Substituind pc (6.38.) qi (6.39.) in ccua.tia mecanismului (6.37.) se oblinc


zy a2c,

u=-;T
li
1l

poo'5 Ptt =rr-17' Z2afa P"'' . P"''

(6.10.)

1u,

(6.35.)

de unde se vcdc, compardnd cu (6.34.), cd:

dcfornralia rlJ a capsulei rncroidc I l. Aceasta capsula /) = 0, tr = 0. Deci, a7 = 11,... Unglriul dc rotafic a a.rulii cxccntric 12 este F = tr., / ,r., slr,r dacii sc tinc sealna dc
(6.3-5.) rczulrd:
1l

elemcntului 7, a7, este egal cu

al pi a3 sunt lun-qinrilc nranivclclor 3 gi 5. Bralul de nranivela a


tuncle

'1

o=
.adica tocntai faptul

*'u=*.u.
Al

(6.+1.)

2
I

ci unghiul

de rotafie al acului indicator cste proporlional cu r iteza

adcvdrata V.

cste rnontati astfel incat pentru

vitcza adcvaratit.

iJ

6. Irlrisurlrca vite'zt'i de' zbor

Octxvixn CRIGOIIE

dc untlc sc oblinc:

ERORILB VITEZOMETRBLOR

w =f-tn. (u
6.5.3. ERORI METODICE DATORATE PRESIUNII
TEMPERATURII

(6.43.)

tuturol- aparate-lor cu lllalloulctricc cu capsula, instrunrentale speci fi ce men!ionam:

In general vitezometrele sunt afectate atit de erori i nstrurnentale, spccifi cit i;i dc elori nretodice. Dintre e
$r erorile datora(e impreciziei de captare a presiunilor pr$i p; erorile datorate impreciziei de misurare a presiunii de cdtre manomet
mecanic,

ti

il

iar printre cele metodice amintim:

Vitezometrul pentru vitezd indicate este etalonat pentru p = po: 760 mm H-e gi T = To:288 K. Dacd, dintr-o cauzd oarecare, acestea se modificd, apare eroarea:

i.
I
I

erorile datorate varialiei presiunii gi temperaturii; erorile datorate turbulentei atmosferei.

l2oo

!2RTopd

1,.

6.5.1. ERORILE
PRBSIUNI

INSTRUN{ENTALE DATORATE PRIZEI


Eroarea de metodd este:

Aceste tipuri de crori pot apdrea datoritE configurafiei incorcctc a influenlei locului gi modului dc fixare a prtzei pc avion gi unghiurilor dc incidenfd glisadd. Eliminarea acestor tipuri de erori se realizeazd prin intermediul prizei prcsiune, sau prin introducerea unor corecf ii pc lanful cinematic al vitezometrului.

AV =V

-'"=^(+-')=".[,F-')

valabilS pentru viteze subsonice.

in cazul vitezelor supersonice, eroarea la mdsurarea vitezei adevdrate estr-' [-l]:

6.5.2.

ERORILE DE I\IASURARE A PRESIUNII

LV =Vi1Gz,
undi: Vi estc vitcza indicatl, f1 'eroarca datd dc varialia densitSlii aerului. carc cstc prcdominanti, gi f2 este croarca dati de modificarea compresibilitdlii.

Aceste tipuri de erori de fapt.inglobcazd. toate erorilc spccificc apa 'nranornetrice cu capsuld.La vitezometre erorile datorate temperaturii se com autolnat, ca urmare a modului de acf ionarc a cclor doud capsule (explicat in capito
precederit). Pentru dctcrminarea erorilor datoratc frccdrilor din lagirc, nccchilibrarif or Jiil procedeazd, se ca la altimetru, respcctiv apare o picrdere dc presiunc L1t ce transformd in erori ale vitezei V:

'

ry=!w

={'v'

(6.42.1

J
6- M;jsrrrrtrcn vitczci tlc zlror
(i
rrr

pl: ,I
I J

N u nlc:

i(
:

LUCRAREA

2:

IV4SUR4IREA I'ITEZEI DE ZBOR

l. Scopul lucririi
Prin realizarca accstei lucriri sc asigurd experimentarea metodei aerodinamicc idc misurarca a vitczci dc zbor prccurn gi cunoagtcrea instalaliilor utilizatc in acest ;scop. Totodata, sc asigurd formarca dcprindcrilor pracrice privind minLrirca irrstall[iilor prccunr Ei cxplicarca crorilor cilrc apar in proccdcul dc m:isurarc

t--'l

't
!

_-l

2. Partca teorctici a lucrlrii


Evolulia centrului de masi al unei aeronavc in raport cu pmintul cste caractcrizati cu ajutorul vcctorului vitezi totald f, {,iong"n, la traiccroria acronavei;, cc poate avea o oricntarc oarccarc, in pilotaj gi navigalic trc intcrcscazi instr componcntclc vcctorului V,, luate in raport cu sisremul clc coordonate orizontal. Axele acesrui sistem sunt: direqia est, o(, direclia nord geografic, orl, si verticala locului, O(. Dupa cum bine se cunoagte, curba descrisi in spaliu de citre centrul de masi al acronavei se nume$te lraiectorie (curba AB) (Fig. l). Proiec{ia traiectoriei pc planul orizontal,
O(r1, se numc$tc traicct de zbor (curba
vircatt de

,l

A'B'). Proicclia vcc(orului V, in planul orizontal rcprezinri

dru,u

fi,

iar proicclia lui 17, dupi axa vcrticala O(

vitcza verticala I7u. Daca a cstc

unghiul fornrat de axa vectorului

V,

cu planul orizontal (se numegte $unghi de incidenla), lLtunci-.

[V. = v, sin a

Irv = v, .o, o. Dar viteza verticald este pi derivata altirudinii, deci:

y"=Vrsino=r,=On
'dt

(l)

Vitcza dc dlum llf se compune din viteza V de deplasare a aeronavei fali de masele de aer gi din viteza ntasclor de aer U, respectiv "viteza tantulrLi'(Fig. 2). Unghiul format de vectorii V 5i

Fiq. I Dcfinirca vitezclor dc zbor in

tr

iedrul

Fig.

Triunghiul vitczclor

,
l1s

ol lzLltltill

d**

ll'sc
.-.

nuntcStc unglti

lc deriva D. Un-qhiul dintrc

clircclia nordului adcviral

--

NA si vccrorul

l'

csrc
|

1o

l-ttcr:tr r':t

]
W
I t t

lr'l:rsurlrcl vitczc.i de

z_hor.,

('.1

ttlttrl nlotintt, iur cu vccttrrul


rr,sn-z i str

l'trrrttcitzrr

" I r i u il ! h i u

viIe

:e

i'

DA lrunml otlcvirot. Rclali:r dintrc cclc


cslc..

-.t,t(,n(,1t.,lru nrctcorologie.

gi cl nu cstc folosit la bordul 0cronirvdrrti nrL.tMo estc foartl. rtrspindittr


triwghiului vilezelor

rilL'l(xli\ dc nrtrsurlrc sc nuntc$tc


irr

Asupru vitczci V

-trebuie

W=V+U
{iiute urmitoarele prcciztri:
o.. 0 "2i-:-::-V

J.

daci ea cste misuratd pe baza prcsiunii aerodinamicc in condilii standard,

rtunci ca sc notcazi cu

in parametrii atmosferei standard. Deoarece este ndsuratd presi aerodinamici, indica;iile vitezometrelor se folosesc pentru rezolvarea problemei
sunt gradate

4 $i se numeftc vite:d acroditranicd sau vilczd Aparatefe care permit mlsurarea acestei viteze se numcsc vilezonctre (r'irezontetre). Cum viteza este dctennina6 in condilii standard, prr fi Trr, atunci aparatcld
pilotaj (deoarece dau indicii asupra fo{ei de
portan;d,
P

CrSq,=

Crsp{ii
2

Dczavantajul principal al pilo6rii dupi viteza indicati V; cste acela al apariliei unei erori de mdsurl ce cre$te cu altitudinea (cu cregterea inllfimii, densitatea aerului p scade pentnr a menqine forfa de portanla P la intrllimea H,viteza trebuie si creascd, cu toate vitezometrul va indica o vitezl constantA, el fiind gradat dupl paramctrii

vectorului V se rrtlsoarl in zbor orizontat cu ajutorul cunoscend vectorii V Si U. Modulul vitczometrului pentru vitezi adeverate, iar oricntarea lui cu conrpaiul, gi vectorul vitezei vAntului ate de h sol, sau daca vizibilitatea perrnite, 17 se determini din datele m du-se ostfel cele doui comPonente, calculul repe unor Oin ,rtetoda vizdrii autonlirt. cu calculatorul de navig4ie. cu manual poate face sc iui !V se bazeazi pe operrli:t de vizare a unor repcrc terestre care J. lvletoda al vizorului optic Ai penlrite determinarea vitezei de drum lV. se gdses scurs de la vizarea la vcnicaE a unui reper pdni la un unghi Metoda 'cu aceasDl metodi se numesc cinemometre. Daci derivei, el se numelte c inemoderivometru. r W gi unghiul de derivtr D prin efccrul Doppler. scilaliilor elcctromagnetice a undei emise f4tr de ptorul se nfltr intr-o migcare reladve fag de un
obstacol'

lttatoda rezolvdrii

se folose$te

[\tru

dctcrminarca vitezei de drum tV.

standard); daci ea este mrsuratd

in raport cu

rnasel de aer

in condigii reale de zbor,

se

7,

vitezd adevdratd s^v vilezd proprie si este tocmai vectorul V din triunghiul vitezeloi tFig. 2). Raportul dintre viteza Vgi viteza de propagare in aer a sunetului, a,se nume$te nuntdr lvlach, M'.

spatiu. Astfel, prin sc de mi|care pe tei direqii' P a

ebazeazA pc proPrietatea

un

itcz[ apreciabilA
(giroscop) estc
5e

ln

obline viteza

de miscare a giroscopului care este solidar cu aeronava. dcci a aeronavei.

u =L.
a

in general V2 V1 deoarece: V=Vt+AVn+AVr+A%. undc: AVs este coreclia vitczei acrodinamice (indicate) cu altitudinea; AV1 - corccf ia vitezei aerodinamtce cu tempcraDra: AV. - coreclia vitezei aerodinamice cu compresibilitatea pentruM > l. fnstrumentele cu care se ndsoard viteza aerodinamici se numesc vitezontetre, vitcza verticatl variontetre, iar celc care masoare numdrul M - mdclmretre,

:"'

2.2.'fcoria vitezomctrclor acrodinamicc


stabileascd relaliile dintre mdrimile Pb p, pd,V, M unui tub de curent separat din fluxul incidcnt de aer;i lrinrt in punctul critic al prizei de prcsiuni

prezentind metoda aerodinamici de misurare a vit"'"ei 5i a nundrului Mach esre neccsar se se 9iT,In lccst scop se aplici ecualia lui Bemoulli

2.1.

Nlctode dc mlsurarc a vitezei.dc zbor

(Fig. 3). Puncttrl critic este caracterizat prin


anularea vitezei V.

Pentru nrisurarca vitezei de dcplasare a aeronavelor in raport cu rrrascle de utilizu nrai nrulte mctode printre care amintim:

acr-

se pot

f,r cu:.ul t'ire:;elor ttrici (M < 0,5) se poatc scrie ecuatia tui Bemoulli (neglijincl
cernrprcsibilitlrtcrt dclului p = const') in sccliunile I pi 2, strb fomra: rt t

l.

pc nrdsurareir difcrcnl.-i dintre prcsiunea totallr,lr, gi prcsiunca statici/, a [ilcurilor inciclcnlc dc acr (7r, -p), situ a rlportului (lintrc itccstc
baz.caztr

il"t,trln t,ronorttatricd

,r,

orro)li,ron icrl

sc

douir presiuni

&.
P

Presiunile pr gi p sc captcaze cu ajutorul unor prize dc presiunc.

l/,' p,\* P,=P,j-+ P,'

(4)

Apcratul sL'conrporti ca un manomctru diferenlial care mdsoard prcsiunca dincmici.-r ca diferenld intrc prcsiunea totali preluati dc la sorrda dc presiunea totali gi prcsiunea staticl

unclc

2. lletotlu tcrnndirnnticd ef

prcf uxta dc'la sonda dc presiunea static,i, p,1 =

pt-

p.

incilzirea acrului frinrt dltoritil t'r.nonrcnul dc fninalc dirramicd a filcurilor incidcnte de acr. Traductoarelc folositc in acc.ste caz sunt
sc bazcaztr pc nrisurarca
crnc'rrte scnsibilr' Ia temperaturi, respectiv Ierntocuplele.

= Fig. 3 l-inii de curent in jurul prizci dt antonte'de pri7j., V2'= 0 deourecc iubul de curent prcsiuni in sccliunea 2 se frlneazi complet, iar p1 = 2, 9i rcspccti\' 'ttolicd' Cu accstc obscrvalii gi p1 = p: = p = const. (.4) 2, = p stloi prcsirtnile totald Si
-

l'r

V este vitcza ljleurilor

de. aer

in

tfcvinc:

Pr=P,'P=pT

V,

(5)

3. Ilt'ttxlu
l0

uncntotttrtricti - sc misoard viteza de rotalic a unci turbine dispusa in curcntul dc ucr. Accastri ritcza dc rotalic estc dircct propo4ionald cu viteza de deplasarc a filcurilor dc. acr, dac-l

t3l

l.ttcltt'clt ?

M:tsur:.rrr-it

vitt'zci tlc

zh,11

2.3.

Construc{i:r vitczonrctrclor acrodinanticc T:,tlXT:."^:l:::i:ll]51 iltrttosltrci .,"r"nat in unidli dc vitczl, consiiicriirrdu-sc prrrrttctrii
i

Din (e) sc trbscrvi

cir

care',nrlstrat: Vitczonre-trul pcntnr vitcz-r indicatir cslu un manorrtctru

c.J;;i';:;;i"i"'.:ri"

,r''='rltril,:';; j'

pcntru cv cunoafterca prcsiurtiirl' tt-t.:-l::tt"i a;;l ;-; spccificnt l!l inccputul accsrui capitol asupra ascmcnuil' Dc fo(ei P,"-tli:::,it:navci runor grctcli dc pilotaj, constituind un indiciu

:[ :

); ;,'

; ;'

;,; ":

l)

carrcicr]:stlct::.:.:::,:.ll:::"::r1..:'.: =[ (V')' d':ci sc oblinc o


dc r:rpt cstc ncccsati

I
I

;;;;"il ;;,; "ii


"i

X ":l cste 9::::::""-"1-t prezcntad "niSchema constructird a unui astfcl dc vitezomctru l]t---l.11^"jllt-l',i.1 ca<tran propriu, sc iau unclc nr-rsuri constructivc cu .or.ti'l"""llriirli'"'r"";;;-"".;;;;;cprrati, fi: - folosirca unci scJri otclluctc;

cmc i de rczo I varca-probl pglrtru re4vrYsrss rrvv'vr"vi :at nu eslc utll r p

<tctcrnrinarca invcrs. rcspcctiv t' scirt cut actcristica

" :'":"j::"'P," ;: o n' u o' " " " " " : i 1' capsulei :'- ]ll -f matronletrtce ;, i: -i
caractcrlstlctl

f[

:::::t"::::",'.'* ,:'::;::: ili, T. ::".'i T: indcplrrrttn

;ilill;

:-1
I

s-1::

ll

2,4. Erorilcvitczomctrelor
afcctatcatnrdccrortinstrumentalc,spccificctuturoruParatelorcu instrulllcntalc spccificc mcnllonam: crori mcrodicc' Dintrc crorilc
captare a Prcsiunilor Pt Pt P; mccanlc' *iruro.. u presiunii dc citrc manomctrul

i."..g"h

a{isarea

indicaliilor tpar^tul .rr.

cu ajutorul a doui rnccanisnrc du nrtrsoartr vitcza indicotl se glscatc

scari'-un:l1:tl::::y1,ti,llltl,
in acccaqi carcasi cu

:'l

pcntru vitezi adevtrratd.

caracteristicii staticc (ecualia

Pcntnr

dcducerca

unii 9i temPeratunt;
mos[erci' + e

scirii) a sParatului
prezentattr

folosim schcma strucNraltr a aParatului,

in mirimilor succesivi a intermcdiarc din ccle trei


clemcnte comPonelltc: l. Priza de Presiune stdlicd

in Fig. 5' care Pune evidentd transtormiuea

exccuttrrii lucrlrii 3. Aparatura ncccsartr


Se utilizeaz6

<_ e

viteza dc converte$tc l-s ' pentru vitczr masurat V, in presiune Fig' 4 Schema de principiu a vitezometntlui indicafii: dinamicS p6. l - ac indicator;'2-'oatl dinlatl; 3 - sector.dinla.; 4 - mecanism v,l D.=D bicll-manivelf;5-conductcdepresiuncl 6-pritAdepresiuncstatict; rt - D=p- 2 t'r 7 - prizl dc presiune tohla;8 - lraductorul manomctric (capsula (6) *"nont.tticl); 9 - carcasa aparatului; 2. Elcmentul scnsibil, clrc presiunea dinamici p6 in deplasare rectilinic w. ConsiderSm aceasta
"onu.rt.gt" liniari 9i ega[5 cu:
srPa'

\7
8

<t-

pentru simularea presiunii dinamice; lnstalafia dt l";;;;; Vitezometrul aerodinamic; avialic; Sursc dc alimcntare dc Cabluri de legdturi'
e

urmitoarele materiale:

laborator 3.1. Dcscricrca instalafici de


dc alimentarc -27Yc'c' - I l5Vc'a'
de alimcntare:
a

c'c' 9i I I 5 V c'a' de la tensiuni de,avialie: 27Y lnstalalia se alimenteaze importante: mai pi(i i" ."ttp""t"f; instalafiei intrd urmdtoarclc

I - sursa
dc avialie

o o

u in
-t.

mtScarca

I - cabluri

angrcnajul roli

3 - robinct dc comanda

. in clrc a $i dr
sunt

J - robinct dc cotnanoa a 7
5 6

prcsiunii dinamtcci .-

lungimca 5i unghiul initial


Z, al nranivelci, iar jt !1

:tcristici (6). (?), (s) a intrcgului aparat se poatc o[ine din cclc trei carat ..linrinincl mlrirlrilc intermediare, astfel incat se o[ine:

rcprczintl raPortul de u ulrenajului transnitere '


Cttt.i.tittica itatici

Fis. 5.7 Schema structurald

vitez-onretrului de vitezl indicati

prcsiunii stittice; 6 - robinct di[ercnlial; - conducti dc Prcstune t staticl; 7 - r,itcz-omctrul acrodinamtc; dinamicd: S - conducta de Prcstune 9 - instalafia dc misurd;

i'i I I - conductc de Prestunc; sau vlo; l-1 - pornPl dc Presrune

prcsiunii 10+200 mmHg): o - inAi."a, dc citirc a -'t;;;i;t dc citire u prcsiunii 1>200 nr.rllg):

z,

. s.(pv' |arcsln --;- *,,,"


I

ll

- clbluri dc alimcntare'

-l 4\'

)-" ]

V'.:\

l]l

l-ttcrurclt

l
dc lucru

Nlrrsunrrclt vitczci dc

F
I

3.2. Modul

Vmtrsurrt

tkm/hl
350 300

lmm Hgl

Pd, mrrurrt

Vtmnttc

t
ITol

lkm/hl

250 200
150 100 50 0

3.3. Problemc dc studiat


t-

l= tl

la {1 '*

Pe

timpul lucrdrii

se vor executa determindrile:

4.2. LaII = 1000m


Vmrrurrt
Pd, mlsurrt

| .r'
altitudine? Dar la altitudini diferite? t

Vr-rcti"

tkm/hl
0 50 100 150 200

[mm Hg]

tkm/hl

e lVol

4. f)atc cxrrcrimcntalc si rczultate


La

250
300 350

II
Vmrsurzl
Pd,
mtrsurat

Vttorctic

tkm/hl
0 50
100

[mm Hg]

Iknr/h]

lVol

[mm IIg]

Pd, mtlsuret

150

200
250 300

3s0

rte

lttclt

lvlirstrrittcu vllc/.cl dc zl)()l

--t

4.3. Caractcristicilc
4-3.1. La

4.3.2. La II = l000nt

I l

I[ =0 m
u0

-t
I

BO

--l
I
o,)

tr
0
d)

tl)

0
r

50
i

100 150 200 2s0 300


Vitcza Vlkn/hl

50 3s0

100 150 200


Viteza Vtkm/hl

250

300

350

-l :

_+__T--..-

...1;.

co

o!
c,)

ta

c, .4

tI t-

50 50 100

100

150

200

250

300

350

150
Vitcza

200

250

300

350

Viteza Vtkm/hl

Vlkn/hl

l-ucrurcl 2

Masururc:t vitczci dc zhor

Octuvi;rn GRICORII

7.

VTASUN,INEA VITEZEI VERTICALE


de

a-

important Pentru rezolvarea problerirei Vitcza ve(icala f, est. un parametru vcrtical' asup'a poziliei aeronavei in planul pilotaj, gi el ne dd inforinalii

7.I.

VERTICALE DE ZBOR METODE DE MASURARE A VITEZEI

Pentrumdsurareavitezeiverticaleaaeronavelorsepotutilizamaimulte
metode Printre care amintim:

dintre presiunea staticd p I. Metoda baromelrica - se bazeazii pe leg[tura

9i

|-

altitudine, resPectiv:
tl Yv-

---:-

I dp

(7.1.)

pgdt

de ace

viteza labazd 9i liniaritatea dependenlei dintre lungul de-a presiune de ri capilaie 9i cdderea lui Uagen-boiseuille' Aparatul"care folosegte

accast[ metodd se nume$te variometru'


2. Metode itrdirecte

- meloda derivdrii altitudittii de zbor - nreloda tntegrdrii componenlei verticale

a acceleraliei

7.2.

TEORIA APROXINIATIVA A VARIOMETRELOR


riomctru 'este tubul capilar

care face

.ff#:::l'H'illl
nillirllea H crc$tc' cauza cdderii Pc

> p' Deci, astlpra nrembranei va acfiona p va leforma. La coborire' P > Pt' iar A urcare' la de se va cleplasa in opus cazului {olul vasului tennostat este de a nlcnllnc
tcnrpc'ratttraconstantaininteriorulaparatuluipcntruanuseproduceerori.Pentrua dc trlttsfcr) sc foloscsc dcducc caractc.s'ca statica a vaiiornctrulii 1l'trnclia
r39

7. Mirsurrrca vitczci vcrticalc tlc ztror

Octuviln CRIGOI{ti

rlnlliltoilrclc notllii: l' - \'()lunlul carcascii / 5i D clpillrrului: l; - coc.t'icicutul dc \ uscozitatc a aclului: tr, ySi T prL'siunca, grcutatca spccitici $i rcspcctiv tenrpcrilturt aerului din atmosferl; p1, /r li 'fr prcsiunca, greutatca specificd qi t'cspectiv tenlperalura aerului

pcntnr lunginrca gi dianrctrrrl '

[)ircir sc notcazi cu

= RT,y,rD' l1tn" , constanta dc tirtrp a vrtriotrtctrttlui 5i ctr A1'=


."uu1ia (7.5.) dcvinc:

T1

P =lrt-P, d, = a,--a,
d

a/

dlr.

1l

dAp *AP "-;


iar func[ia dc transfcr a variomctrului are forma:

1-' P

(1.6.1

din

carcasa

de volum r',

de

greuta(e G = vTr.

Vitcza dc varialie a greutalii aerului gg din dr volumul y este egal6 cu cantitatea de aer care
traverseazi orificiul capilarului

Y('')=APit)= . \..,/

t''
I,

TI

p(s)

,s +

\7'1')

adicd un element diferen{iator de gradul I.

in unitatca de timp. aaica

T'\

unde 7. cstc grcutatca spccifici a acrului din

= D^"xrrl

Cum intrarea p = p(H(t)) din aproximalia Laplace (Capitolul 4) ) Pentru I6q6 : coost' difercnliem prcsiunca staticd. oblinand:

capilar. in acest caz, sc poate scrie rclalia:

't'- Rr-' /l.

( u

-f
Poiseuille:

n+'=#('r,\
^2 =i-b, - p\ 3241 "
'

dp__pu ---'[ ri lari=_ p dH=- 1-u=-=4-r,.(7.8.) Rr,""d Rr,*, R?"*o dt Rr-..,J dl dr Rr,""u "*o(_
Din (7.6.)

Viteza V de curgere a aerului prin capilar este dati dc lcsca lui Hagcn-

li

(7.8.) rczulti:

(7.3.)

,9 !!a t L,p -S, RT,."u dt ' = - =Z-r,=


urrclc S
,,

v,,,

(7 9.1

Considerind r'= consr. din (7.2.)

Si

(i.3.) sc ob{inc:

estc cocficicntul de amplificare sau scnsibilitatca variomc(rului.

.+=r.ffib,-p),
=1RI1
se

(7.+.',1

Funclia dc transfer a vaiionrctrului, dchnitd ca raportul dintrc tnitrittlca dc


icSire , irr cazul nostru varia{ia prcsiunii, 9i cea dc intrarc, vitcza vcrlicala, cstc:

dc unde aplicind ecuagia lui Clapeynon scrisd pcntru acnrl din carcasd strb fonrrapl=

oblinc:

)',

(.s )

n"(5)(;e) 5' "'' )' =

v,b)

rs+l

(7 lo)

+=Rr,v.
ll0

#b,-

p\

(7.s.)

ndicri un clcmcnt apcriodic cu constanta dc timp

t.

Caractcristica staticd a aparatuluise oblinc din (7.10.) dacii sc ia s = 0,

7. N'lirsurlrca vitczei vcrticalc dc z.bor

Octavian

aililC()llE
crciitcrea lrri D. lnsi. Prin

iI

A1,=-5, u.

=-Fftr," =-Rff

ffir,.
donreniul 10.'.60 mm HzO'

mai scnsibile. Din aceasti presiuni Ap sa ia valori in

5i scnsibilitatca aParrtului

'l'inind corit dc ccualia gazclor pe rfcctc aplicatd acrului din capilar:

t
I'

ecuatia (7.1

l.) devinc:

tt:-T:I: cre$te viteza de rdspuns a aparatului- s-au. introdu^s. datorita Astfel. vertical. ine4ial ar fi acclrerometrul .onr,.]*ui.i.;;l;;" cum|ta.variafiile . a::r ^ t, ^ ^^^^r^.^ la lo bordul }'nrdrrl qernnlvelof ntt fost fOSt au aeronaveror mic Y:13i1't'a' variometrele pneumatice cu cele inerliale'
p"n,ru

;'il;il:;.;il;;;;t
i"iJ*ii.

_ p l28nlvRT,
R

(7.12,

T.3.2.ERORILEDATORATEMoDIFIcAnTtTcnTpERATURII 7.3.2.r. DATORATE VARIATIET TEMPERATURTI rr


(7.13.) f, '
'if' .*

Fdcdnd aproximafia

de laborator se poate aproxima


variometrulu

p,= p $i findnd cont cd la etalonarea aparatului in I - Tr = I..d = 76, atunci caracteristica

(7

.12.) devine:

.
^p=_

*ffi;v",
?ns.

l284olv ,,

in calculele
izolarea termice u
ln cregterea

fdcute pentru determinarea caracteristicii variometrului

-a

,iJ

-f

presupuscdtemperaturaaeruluidincarcasaaparatuluiTlrdmineconstanti.Deoarece Astfel' nu este perfectd, existd o variafie a lui Tr in timp'

upur"*tui

r;

unde

lo

este vdscozitatea aerului la temperatura

.T, ,rd*
.

lui

T1

cu o vitezd

i$jj

'

ut*t

din carcasd se ditatd provocAnd cregterea lui

Ap pcntru aceeagi

vitez[ V':

7.3.
ir
ll

ERORILEVARIOMETRELOR

'rt
ti-tr;:

,Y+

Ap =

-s" y" -

s,

+?

(7.14.)

Va.iom"tr.le sunt afectate atat d( aparatclor cu manomctricc cu capsuld, c


instrumentale caracteristice acestui

tip

de

cu varia lia ternperaturii lnl' undc S, cstc sensibilitatea aparatului in raport

lagdrc, carc trcbuic sa fie cdt mai micd. Ac carc sc misoari Ap cstc foartc mici (dc ordinul zccilor dc mm
Printre erorile metodice cele mai importante

FI:O).

';
":il

7.3.2.2. DATORATE TDMPBRATURILOR

Tq' T1

$I

T"*'6

sunt:

tr -t

I
t

crorilc datorate

incrfiei;

crorilc'datoratc varialici

tctttpcraturii'

Li ,il'

statice a variometrului s-a irr rclalia (7.12.) de determinare a caracteristicii f;ictttaproxitnafia,grosolan.ldealtfel,deegalitateatemperaturilorT.,lnlsiT.n*1.In (7'13') estc: de presiune reali 9i cea datd dc rela[ia re,alitare . raportuI clintrc diferenla

7.3.1. 7.3.1.

Dr DINAI\IICE D' IiRORILU DINAN'IICE IiRORILE

.''^

i.fe

4qr

Apu T,T\,
rrrrrlc s-r rtotat cl'l

Lp _rlT,To =116A1),,,
LP,,

(7,1s.)

Accstc tipr-rri dc crori apar datoritd in

Lp =

Lpo + 6A2e'

intirrzicri cc sunt irttrotlLtsc in ccLralia (7.9


Corrlirrur tcoliei sistcmelor, intiirz.icrca in
si
+_r

tJl

7. Nl:rstrrarclr \,tluzct vcrtlcitlc (lu zb()r


I

n cr

cr,r

tcnrpcrarura. adici q

.rccstca in (7. I -5.). ob!incnr:

lcuklc apro\inlrtivc, vi'iscozitatr.a acrului sc poatc considcrt propor lionl[i.". gi k[. =

j,( l.

I-LICRAREA

3:

r1 ri

TIiSLIRARE,4 I,ITEzEI I,ERTICALE

5 A7r,,

T2 (l
1-tT'

A/r,,

Accasti croare diferi la urcarca gi cobordrca acronavci, La urcarc acrul icsc dirl carcasi in extcrior , deci 7. = Ir, pc cdnd Ia cobordre acrul intri din cxtcrior i carcase, ceea ce inseamnd cd ?. = Tn (?.0 fiind temperatura aerului din magistrata dcH

Scopul lucririi Prin rcalizarca accstci lucrdri sc asigurd experirncntarca mctodci brronrctricc dc nri-rsurarca a vitczci vcrticalc dc zbor prccur.n gi cunoagtcrca instalaliilor utilizatc in -fotodati, sc asigurl forrnarca dcprindcrilor practicc privind manuirca lrccst scop. instalaliilor prccurn gi explicarca crorilor care apar in proccdcul dc misurare

2. Partca tcorctici

lucririi

2.1,
amintim:

Mctodc dc misurarc a vitczci vcrticalc dc zbor


Metoda barontetricd

Pcntru urlsurlrca vitcz-ci vcrticulc a ucronavclorsc pot utiliza mai nrultc mctodc printrc carc

!
-1

l.

sc bazcazi pe legdrura dintre presiunea statica p gi altirudrne,

respectiv:

,,=-

I dp *i

(l)

Accastd mctodd mai arc la baz.i gi liniaritatea dcpcndenlei dintre viteza dc curgerc a gazclor prin tuburi capilarc 1;i cidcrea dc prcsiunc de-a lungul acestora cxprimate prin lcgca f ui Hagcn-Poiseuille. Aparatul carc folosegtc aceas6 mctodi se numefte varionrelru. 2. Metode indirecte - metoda derivdrii altitudinii de zbor

,
:

oin,,.

rncrodcre

nctoda intcgrtirii cotnponeillei verticale a acceleraltet.

0,",;::::!:,::t::i;x''::,:;::.K'"^i,",i,i,iil":":ii"::i:i"

baromctri,,i

5i

| 2,2.
i

Tcoria aproximativtr a variomctrului

Caractcristica principaLi a unui variometru estc tubul capilar 7 carc face lcg)rura intre priza de i plcsiune statici 6 gi vasuI tcnxostatal realizat de carcasa etan$ a apararului9. Capsu]a nranontetrtci cstc lcgati direct la presiunca statici
I

prin conductu dc presiune 8. Dacd variornctrul estc ridicat cu vitcza K,

i inallimea
i

dlr

H cregte, prcsiunca p scade, presiunea p1 din incinta tcrmostati

i lirrrtiirte'
. i

Dcci. asupra nrcntbtattci v3 aqiona prcsiuncl L p = Irr - p> >0, care o va i de lbrmu. La coborare. p > p:, iar L p

9 din cauzr cidcrii pc capihru[ 7 nlti nlrrc dcciit 2, I)t > p.

ivir schirnbl
I
-T:'

irrrccurrisnrul

scmnul. astfel incit sc vrt de'pllsa ill opus


Fi-g. I Schcrna dc principiu a variontctrului:. menlinc | - ac indicator: 2 - roala dintrti: i - scctor dinlat; 4 - ntccrttisnt bicli-manileltr; 5 - traductorul manometric (capsull manontctricl): interiorul dc prcsiunt': 6
9

irr
_'t{,

icuzului dc lu tucltrc. In z-bor orizontal i 1,1 = p, dcci A 2 = 0. Rolul vasului


i lcnxostat cstc d.' a

..i:'

'l1il

icroli, Pcntru a dcducc

tcntp.'raturl constaud in ;uplratului pcnttu a nu sc prodttcc


cltractcris(ica

- prizl d!'pr!-siunc statici: 7 - carcasa ctanld a apariltului:

tub capiltr: 8

conductJ

i:il
i;t),

;i.:

istuticir ir varioructrului (funqia de transfcr) sc lbloscsc urmitoarclc notalil: r'- volurnul c;.rrcasci:15i iI) - ptrrtru lunginrea gi dianrctrul capilarului; 4 - cocficientul dc riscozilrrtc a acrului: l. Ttt'l'1i

I tl

l-ucntrcl

-l

Nlisurlrel v itczci

vcrl

icllti

prc'sitr prcsilt.l!.;r. grcur.ttca spccifici gi rcspcctiv tL'mpcratura acnrlui din atnlosfcri; /'r, 7r 5i I1 grcutatc G t', dc dc volunr din ctrcasa = t'/r. grcstiltL.it spccilici 5i rcspcctiv tcutpcratura acrului

Vitcza dc varialic a grcutalii ' acrului


I
I

fdt

din volumul v estc cgilli-l cu cantitatea de acr


Y ftD:V f

ccuirlin(ll)dcvinc:

tmvr-rsL'azi

orificiul capilarului in unitatea dc timp' adici

undc 7. estc greutatca specifictr

acrului din capilar. ln acest caz' se poate scrie relalia:


ir

de laborator Ftrcind aproximalia /rc = p 9i lindnd cont ci la etalonarea aparatului in condilii (r2)de'ine: arunci""'".r.n;i:]ffi;T"r.trurui ro, Tr r" po"r. = =?nn*a=

^ *=-*T *tl;nl "'

v =J''-, Ril p l284lvR(,,

l2)
sc

dG ,D, - d, =T' 4 v =!6.y,\ dr' '"


v = ,2'
3241

"pro*i,n"

a--TTi6tv''

(r3)

ii

virezir vdc curgcrc

aerului prin capilar estc dattr dc legca lui llagcn-Poiscuillc':

urrdr'Tlo cstc

vlscozitatea aerului Ia tempcraturu Ie'

,(p," ' p\

2.3. Erorile

Considerind

v = const. din (2) 5i (3) se obline:

. 0,,- p\ -Y.t-=y,P dr "l28t1lv"'


p1 = de unde aplicAnd ecualia lui Clapeyron scrisd pentru aerul din carcasd sub forma

erorile instrumentale caracteristice acestui manometrice cu capsuld, cdt gi de erori metodice. Dintre trebuie si fie cAt mai mici' Acest lucru care ,if a. op.to, reamintim ,ronrro defrecare in lagdre, foarte mici (de ordinul zecilor de mm este Ap mdsoarl se necesar deoarece presiunea care
este

variometrele sunt afectate

variometrelor atit de erori instrumentate, specifice tuturor aparatelor

cu

obline:
d

-+=*'l.ffi(P,
," t=ffi
(5) devine:

P\

,,;,li

I :
il
j

Daci se noteaza

constanta de timp a variometnrlui 5i cu Ap= =p,

HrO). Printre erorile metodice cele mai imPortante sunt: - erorile datorate ine4iei; - erorile datorate variafiei temperaturii'

p'"i:.

3. Aparatura necesarl executifii lucrlril


Se utilizeazd urmetoarele materiale:

Li dr

=d

P' ecualia , dr -d dr ----'

,d ! * oo ="+ df dr

'

iar functia de transfer a variometrului are forma:

,G)=#=

'':,

"

Instalalia de laborator pentru presiune;


VafiOmgtrul: ; " 'i(';. n'al'\?'"i"al!'l}li)!/ ''"
f

il'!:tr"eri1''1''r'';f', it:i

ii

' difcrcnlicm presiunca staticd,

Altimetrul;
Surse de alimentare de avialie; Cabluri de legdturd'

I
I

obliniind: p,, dp .^o[- t ]!!=-=1-!!=-=+Rr"^u RT"-' =-=!-v" RT^u dr dr =_Rr-'^"|. R7.. .J ar rt' tdll * Lp=-RI.,' v = -S v ' Din (6) 9i (8) rezultd: dt undc s, csre cocficicnrui dc ampliiicarc sau sensibilitaica vaiioinctrului.
11

:
(8)i

3.1. Dcscricrcn instalnlici dc laborator


alimenteazi de la tensiuni de aviatie lnsralatia permite verificarea funclionirii variometrului se 27Y c.c. pi I l5 V c.a. in conrponenla instalatiei intrd urmdtoarelc p[4i mai importante:

j
(9) l:
.'.1.

.l

- sursl .de alinlentare


- cabluri dc alinlentarc;

..

t2

13 14

15

in cazul nostru i Funclia de transfer a variometrului, definiti ca raportul dintre nrlrimea de icaire, estc: verticald, vitcza dc intrarc, ",i; cca variatia prcsiunii. 5i

tlc avinlic -21Yc,c,

A/'!tJ'='r i'/ ' (,)=


v,

s.
+

l
3

I l5Vc.a'
8

(t)

t's

oo)r:
i.g tW

adicd un eletncnt apcriodic cu constanta de timp

Caracteristica statici a aparatului se obline

Il/ = -s. ' =

L,1t=

-s.

v" =

u.. - I -#-r.= = 7;., RT,y.ttD' r\ .r.,r ='jtn'l.,


,

, din (10) dacd se il 'r = 0:


R

1'

,# (t

liji
,.F.

conrandd a plcsiunii dinanlice; .1 - robinct de comandi a 1 presiunii statice: 5 - robinet diferenlial; 6 - condtrctd de Presiune
stat ical;

- robinct dc

din capilar: Jinind cont de ecualia gaze|or perfecte aplicatd acrului

- altitttctru:

I - vutiotnctrtti
9 - cottcluctit dc presiurrc staticd;

l.rrct'rtrclr.l l()
I

Ueli,l\ rJlr

Ul(l(rUlil

rrrstnlrrlil dc nrirsrrrii:
ir prcsiunii 1G..2fi) rnrnllg 1>2(X) nrnrHg):

lf - indicltrrr dc citirc u prc.siunii


l-1
|

| - intlicltor tlc citirc

lJ - ponrpi dc
5

conductc dL' prcsiunc: .

8.

MASURAREA TURATIEI LA BORDUL


AETTONAVIJLOR

']

prcsiune sau vid; cabluri dc alinrcntarc.

3.2. Il{odul

dc lucru
cr"rplea

.
. . . .

inaintca dc inccpcrca lucrului sc


preslune;

dc'misuri gi variornctru, instalalic

dc

sc cupleazi cablurile de alimentare la sr sc in$urubeazd robinetele de presiune;


se alimenteazd cu tensiune din I instala se aplica presiune asupra altimetrului gi

Mdsurarca turalici la bord cstc necesar pentru evaluarca putcrii pc carc o dczvoltd sistcmul de propulsic. Aparatelc carc misoard viteza dc rotalic a arborcltri nrotorului, dcci tura{ia, sc nurncsc tahontetrc. Erorilc dc masurare- a tahomctrclor nu trcbuic sa dcpi;cascd ! lc/o pentru nlotoarele cu piston, respecti\' + O,3Vo pentru motoarcle cu turbinf, cu gaze.

I
I

8.1.

METODE DE MASURARE A TURATIEI LA BORD

49i5;
se mdsoard cu un cronometru timpul
respectiv de Ia 1000-12000 m. Pcntru misurarca turafiei sc pot utiliza mai multe metode:

3.3. Problcme de studiat


timpul lucrdrii se vor executa dctermir cronometrarea timpului de urcare cu nr, respcctiv timpul de coborAre cu aceea$ ii) dr.'cc timpii oblinufi nu corespund intr
Pe

l.

Metoclct ntecanicd

i)

- scbazcazi.pc lcgdtura dintrc fo4a ccntrifugi F., crcata dc greu un corp mobil 9i viteza de rotafie a sa. Transmisia informagiei in acest unui cablu flexibil. Aceastd metodd nu este folositd Ia cu ajutorul caz se facc bordul aeronavelor.
magnetic .oiitor

'J

2. Metoda nngneloinduclivd

al unor

magnefi permanenfi

- se bazeazl pe dependenla_ intre

cdmpul

gi curenlii"indupi

intr-un

4. l)atc experimentAle 4,1. La urcarc

si rc2ultatc

'3.'A(etodu'eleclricd

elemcnt sensibil.

cu 20 m/s

constA in mdsurarea tensilrni electrotnotoarc prodlrsc ti.micronaSini electrice de c.c, sau c.Q. nunite Ialtogetrct'cttoQre. 1. Metoda opticd - face corespondenla intre frecvenfa/a unei tensiuni generate intr-o fotodiodd dc impulsurile optice ob{inutc prin iluminarea unui disc. ctr

Norihcii,

care se rote$te cu turalia n

(f ='d 60

;. Acestc metode au avatltajul

ca nu incarci axul sau obicctul aflat in mi$care.

Diptrc nrciodclc prczcntatc antcrior in' avialie. sc utilizcazi in c.rclusivitatc

4.2. La cobordre cu 20 m/s

tnctode le tnagnetoinductive Si tne todelc electrrce.

8.2.

TAI{OMETRE I\,IAGNETOINDUCTI\/E

Tahonrctrele magnetoinductivc funcfioncaza pc baza intcrac,tiLrnii dintrc curcn!ii turbionari indugi intr-un element sensibil gi cdmpul invartitor oblinut prin r(.)tirea unui magnet permanent multipolar. Deci, constructiv un tahollretrll nragpe-toinductiv cstc alcdtuit dintr-un magnet permanent cu 1) Pcrechi dc poli carc
t48
49

fi. Nlirsurarr.i tur alici i.r

Lr

Octuvi;tn

tltllCOl(E

cstr.'
t

rulunrirriLr snu cupru. plasa[i

turatia dc ntisurat r $i u] ul irrvirtit cu tura[ia unul fali dc altu'

/. =

I*

care cu

I + rr este lungimea unei spire elementare, curentul elenlentar di = 2edG. (8.l.) dcvine: di=

BlDolG

(8.2.)

Pentru determinarea curentului

i din toate circuitele elementare

corcspunzitoare unei perechi de poli se aplicd integrala:


I

l,

;= Jdi = BlDaJdG=-:=@,
unde R. = i7- este rezistenla spirei in scurtcircuit considerat5.
I

Yi..

'4.^

BtD

(8.3.)

ri

i^

/]

Fig. 8.1 Schema constructi'


I

1l

- cu pahar; b - cu disc: I - mal aluminiu sau cuprui 3 - gut elec


a

loo

Miscarea.";J;;';Hffi;
urrnare$te obfinerea caracteristicii I = fln dinamic. Pentru determinarea acestei caract(

L=\oo=Yi!!, ,uo, ,= 2p ! T, !, ,=-I-1n!-1*.,nb,..l:i-lt -" * p/"='( r"zp(a+l+nx) R. - f l(a+l+rx) zp"'L- 2(a+l)l 2prc
Fo4a de interacliune corespunzetoare unei perechi de poli este:

paharului sub forma unei benzi continue

(I

turbionari indugi de polii magnetului rotito infinitezimaE dr 9i grosimc 6 aflatd la di: magnctului rotitor. Datoritd rotaliei cu vitc
induce

=2Bti=r%!r,

(8.4.

r...-.,
N=S=e=/

iar cuplul activ carc antrcneazl paharul, corespunzdtor celorp perechi de poli. este:

M-

=2rF 2 =rP(Bn)' a =2P6' a.

2R"R.

(8.5.

unde B este induc[ia magneticd paharului. Crlm simultan

in

intrel

Punind condilia dc echilibru, respcctiv Mn-- M,, unde M. --c,


cuplu rczistent, se obline caracteristica slalicd (ecualia scdrii\:

Etrtp
Q=

!I-

este

,/,(D:6No_Utr'E, = r_l2L4qr_6NrIeLqr.-tor, bh'E npbh'E 2np lzL'


tunde cu constanta

(tj.6.r

A s-au notat parametrii ce nu depind de temperaturd, iarcu 1=1


p

cstc condttctivitltca spirci clc curent.

r50

t5

S. I\lii.sururr'ir turatic'i la bortlul ac.rorravclor

()ctl\ rrll GRIGORt,


r,,.rrlizati
unut taltogcncrator dL- c.a. gi cstc rsincron) Prczcntati in Fig. 8.-1.

l)cntrtr dctct'rttinlrca
pc spiru dr. curcnt:

(tru(tcristi('ii dittutttic't: sc scric ccuaIia circuituluiclcctric']

cu ajutorul

nlotr)r sincltln (cu porrrirc

irr

=R.*L"{
cilrc. trccuti in fonili opc.raIionali, rczulti: 2c(.r)= R.

J
'
(s)

+.rL.i(s)

+ t(')=;j*t-J'-;''

ar(,)

/1,/"u,

Foqa dc intcracfiunc va fi F(.s) =21]li(.r), iar cuplul activ corcspunzitor cclor pcrcchi de poli dcvine:

Fig. 8.3 Schcnra funclionali a tahomctrului magnctoinductiv

M
"

(.s)

2p

G)+$ :),

= #!:hro(s) S;,1,1

(8.e.),,:
:ii

fomruli ca la cuplul ; static), dar gi un cuplu amortizor produs dc un dispozitiv identic cu ccl cc produce l; cuplul activ Mr, cu deosebirc cd in acest caz magnefii permanenfi sunt fic$i gi discul : se rote$te cu viteza g. in acest caz, formula cuplului amortizor este:

Pe axul de icaire acfioncaztr un cuplu rczistent (cu aceeaEi

A ,. .rA M"-(.t)=, , -." efu)=#qoft) l+.t,t, l+J1,

':: \f;tl

(8.10.)1fr
,r,,

':$

Fig. 8.4 Tahomelrelor magnetoinductiv cu transmisie sincrori la distanld:


I - inftr$urare staloFrca:2 - inductor din magnct permanen(i 3 - rotor pentru pornirc in asincron;4 - rotorul nrotorului sincron (nagnct pcrmanent)i 5 - magneli pemanenli cilindrici;6 - magneli permanenli (fic;i) ai

Aplicdnd ecualia fundamentald a


J

ac{iondrilor
se

rmortizorului;7-infA5urarestatorica amotorului:8-discdinaluminiu(cupru)i9-arcspiral; arrrrrrlizorului; I I - ac inrlicator; l2 - lah(r8encrator; I3 - indicatorul tallontctrului

l0-discul

9(s)= M

^G)-

,G)-

(") si folosind (8.9.) si (8.10.)


^

oblinc:

electrice

,.::.

8.2.1. ERORILETAHOI\IETRELORNTAGNETOINDUCTI\/E
Erorile principale ale tahometrclor inductive sunt provocate, in general, de i6t1ucn1a tcmpcraturii rnediului ambiant asupra componentelor aparatului. Astfel, cu rcptpcratura, sc rnodificd conductivitatea T a materialului discului (paharului), fluxul <D. dinrcnsiunilc gcouretricc gi nrodulul de elasticitate Eale arcului. Substituind acestc
rur.rrinti cu rcla!ii lc:

\ (- " A. +:---=-.t *.. lrr- l+I.s 'I|p(r)=-!-rG) ' l+I,s

I
.

(8.t1.)
,.

Din (8.11.) rczulti ca func{ia dc transfcta tahornctrului inductiv va

fi:

,,

r(s)=#=
cu schcma funclionald din Fig.

(8.t2.)r1
;:,
,io

E=Eo(l

-tLT)

o=en(t-BAr)
t=yu(t_FAr)
b It

8.3.
dinarnicc

i'

La dcduccrca rclalici (8.12.) nu s-a linut insa cont dc rclaliilc

fti,

introdusc de sistcnrul dc transmisic la distan[i a rotafici de la axul de intrare la ccl de $' iegire. O astfel de schemd, uzual folositd in aviatie unde transmisia la distanla estc:$ri
'

L
re-l11ia

4t
t-s2

;i:

(8.6.) dcvinc:
53

l{. Nlisurrrcu turatici

lr

bt-rrtlul itcrortuvclor
zk

iI

e= A"

F*ffi#r.'
o=t-1t-3g

= A"(r +

oArlu

(ti | 3 )*i
.:rl.'

BNA. BNA (0=-I=-

'crc,

1tl.l5.)

t,
I 'J

Daci in (ti.l3-) sc neglijcazd tcrmenii cc con{in pc AT la puteri mai mari ca,$ .^ gi +nfal echivalcnt-T! ^: J;^A-J dc larrrn,-rolrrri tenlpcraturd o^l.i.rol^;r'fli total rl,' ^^ obtine ^L,:-^ coeficicntul ^^^C^i^-t,,1 idcntificarca, se flcdnd :J--r:fi^^-^^ uniratca,
ca.

{f 'l:f

Rr+

Rodoptrr"+ Rg

Klr.

8.3.2.

TAHOMETRE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATI\T

-28.

ts' r+'1{f

..:#'

ll

Practic sc pot
temperaturd:

urmitoarele mctodc dc comPcnsare

a erorilor

de

Sunt atcltuite din tahogeneratoare de c.a. (monofazate sau bifazate)

9i

indicatoare de tip magnetoelectrice de c.c. (Fig. 8.6a) sau de tip inductiv (Fig. 8.6b).

se alege materialul din care se confeclioneazd discul sau paharul astfel ;i: incit 1t > 3G 2p, aceasta realizindu-sc prin utilizarea unui guntr{: magnetic a cdrui permeabilitate scade cu creSterea ,3g. se alege materialul din care se confeclioneazd discul sau paharul astfel {t incdt 0, sau foarte mic, care se realizeazdprin alegerea unui material -1 cu conductivitate y maximd. r'fi

temperarurii;

o:

..::

,.J

Fig. 8.6 Schema electrici a tabometrului de c.a.:

TAHOMETRE ELECTRICE
Tahomctrelc electrice

":9"'

-t
l;.*

i - cu indicator

magnetoelccuic; b - cu indicator inductiv:

,i.

con

transmildtoarelc sunt tahogcncratoare, iar indicatoarele sunt voltmetre etalonate in "i,, uniteti de turatic.
ti

lin magini clectrice de c.c. sau c.a., rcspcctivs;

Tensiunile electromotoare er gi e2 induse de rotorul (inductorul) din magnet permanent se aptictr la bornele a doud bobine cu miez de fier. Curenlii produgi, i' 9i i2 detcrmin[ aparilia a doud fluxuri variabile care induc in rotorul (discul) d in aluffriniu tensiunile e', gi e', cdrora le corespund curen(ii ii 5i i, prin masa discului gi .care

prezinti pcntnr ficcare circuit impedanfa Z. Curenlii rotorici intcraclioncazi cu lluxurilc O1 gi <D2 9i procluc cuplul activ M. Amplitudinea t.e.m. indusa in infd;uririle
tahogencratorului este:
D,n =

8.3.1.

TAHOMETRE ELECTRICE DE CURBNT

CONTINUU

.';

j,
Dcoarccc au in componcn!a IOr o rnaqina dc c.c. carc arc colcctor, tahontctrclc
;:

nDINB

ll'

(8.16.)

I
t

de accst tip au o fiabilitate redusd. finind magnetoclcctric, arc o fiabilitatc scdzuti utilizat la bordul acronavelor. Dacd se cor foartc marc, practic tahogcncratorul funcli produsi si fic proporlionali cu turillia, rcsp

rundc: I cste lungirnca

activil

N D

/l
(8.l s.)

nunrdrul sPirclor; diantetrul rotorului; induclia maximi in intrefier'

rJ=E=PNnqr=C a60

=) Rr
Fir. 8.5 Schcma clectricir
dc c.c.

R.

DacI sc tinc scanta ca relafia dintre frccvenld 9i turalie estc .f

=+, 60

rezulti

cd

indicatorul pentru mdsurarea turaliei poate fi 9i un frecvenlmetru' Pentru schcma din Fig. 8.6 putem scrie:

Cuplul clcz.voltltt dc cldrttl nrobil al indicatortrlui irnui t.hornctru Iuasnetoclcctric l-iind M = BANt, iar cuplul rezistcnt fjinrJ M, = C,Q,la cchilibru M = M,,9i dcci caractcristica staticir dcvitrc:
r<l

t=

E,r,

sinr*;

e2

= [nr silt(rrl

9),

(8.17.)

r55

li i\llistrr;rrclr tutitltct l:t t)r)t(lul itcron;t\et()l


untlu'{p cstc unuhiul dc dt-crlaj dintrc infirrsurirri. Curcnlii ir rli
e

()ttlvrln Ul(lLrUl(l:

i:. tleciind prin bobirrclr

u nlic/. tlc l'i':r. produc fluxurilc:

-1

().
rrr

(>1

-<lr'

siu(rrl <lr,

(D,.r sin(ru

q).

MASURAITtrA TEMPERATURII LA BORDUL AIiI{ONAVIiLOR

Tensiunile induse in disc au expresiile:

j
(n. t 9.

.; =-u#=-rrl(r,n, cos(d/,' ";

=-oflt

=-@d):,n, cos(rr,rl-rp)

La bordul acronavclor estc necesar si fie cunosculi paramctrii de func!ionare a rcgirnului de lucru a sistcmului dc propulsie. Printre acegtia ccl mai important cstc tcl't.lpcratura, carc dI cfcctiv un indiciu asupra bunci funclioniri a sistcmului dc proprrlsic. cirt gi a putcrii lui. Efcctiv sc misoarl tcmPcratura gazclor cvacuatc din

$i corcspunz6tor accstora se stabilcsc curcnlii:

J;

=-?cos(ror-9,)
Lt

r,,

=-+cos(@, - (p -(p,\

(8.20.) i.
1f,

i.t;:

nrotoarele turboreactoare sau turbopropulsoare, temperatura in camerele de ardere alc aceloragi tipuri dc motoare, temperatura uleiului (sau a lichidului de rdcire). tcmpcratura culaSci motoarclor cu piston. Dc ascmenca, pe l6ngi accstca se mai nrirsoard tcmpcraturfl acrului ambiant gi a cabinci, paramctrii ncccsari in sistcmul dc control automat a condiliilor dc confort, etc. Aparatele carc masoara temperafura se numesc termometre.

-t
I

unde

lzl=fi'+ert

iar

cp,=*ol,E(+lrun, ouru-etrii circuitului


\^r /

echivalent

corespunzdtor discului.

9.T. iro,)

METODE DE I\{ASURARE A TEMPERATURII LA BORD

Cuplul activ se poate e xprima cu rela

1ia:

M =C^(ijo, -

(8.21 .) ,i;
':,

Pentru l.nisurarea tcmpcratunt se pot utiliza mai multc metode, carc in principiu foloscsc orice fenomen fizic condigionat de varialia temperaturii, printrc
care amintim:

unde. daci se considcrd cd @1;1 = @zr,l = @M, gi daci se inlocuiesc expresiile curcntilor din'(8.20.), iespectiv a'fluxurilor din (8. 18.), ob lincrn:
(8.22.)

I. Metoda y'oluntetricd - se bazeazd pe legltura dintre modificarea volumului V a unui corp sub acfiurtea temperaturii. Funclie de starea de agre-earc a

corpur*i,r"r

runcrioneazd pe aceasrd metodd por n:

adicd un cuplu actil proporlionalcu pulsa{ia

cu turalia,r a

oa t.c.nr. indusd, carc cstc proporIionala tahogcncratorului. Dc rcguld, turaliilc ulaxirne admisc pcntru

iahogcncratoarelc coniune dc c.c. nu dcplgegtc 2000 rot/niin. iar pchtru cclc dc c.a. in jur de 3000 rot/min. valoare care in acest caz poatc ajungc gi la 7000 rot/rnin. Clasa de precizie a acestor aparate estc dc 1...1 ,5%. Tahogcncratoarclc consumd o putcrc nrccanicd de aprosimativ 3...50 W, ceea ce este cu totul nc'glijabil.
':a

- facc corcspondcn{a intrc varialia prcsiunii unui slz gi tcmpcraturd. in accst caz tcrmomctrclc pot li constant sau lichid la volutn cu vapori, gaz sau lichid. constd in varialia rczistcnlci clcctricc a ttntti 3. Metoda lermorczislivti conductor sau senriconductor cu tenrperatura. 1. Metoda electricci - sebazeazd pe aparilia unci tcnsiLttti clcctromotoar!'. la trtt tcrnrocuplu, propor!ionald cu difcrcn!a dc tcrnperaturd dintrc ccl.- dotrii
2. Metotla manontetricd

il iliri:

.;-

capcte rcci' 5. Metode radialiei- tcmperatura se mdsoard indirect prin masurarca cnc-rsici radiantc.

.!

' ...;
)',:

,',!.;

Dintre nrctodcle prczcntatc anterior in avialic sc utilizeaza in exclusivitatc tuctoda tcrntore:islit'ir 1i netoclu clcctricd51

56

luturii lu bordul aeronrvclor

Octuviirn CRICORE

-l
a trei mctalc dintre cclc

t
l--

9.2.'I'I.]RIVI()i\II'TITE

CU TIIRI\IOREZIS'TENl'A

poatc considcra

Tcrnrornctrclc cu tcnnorezistenli func[ioncazd pc baza rnctodci tcn'uorczistive, rcspcctiv pc proprietatca cc o au conductoarelc Ai senticonductoarele de a-gi modifica rczistivitatea p (rezistcnla R) in functic de variafia tcmpcraturii.

i- eR,,. in Tabelrtl 9. / sunt date cAteva proprictSli 5 = -! = " d(Ar)

ci

func[ia R(A7) cstc liniari, scnsibilitatca termorczistomlui fiind

n'"i utilirrt. in domeniul ternrometriei. Tabclul9.l


Nletalul Rezistivitatea Coelicientul de tempcraturi mediu al rezistcnfei in intervalul 0...100 Domeniul de temperaturtr in care
se

Tennisloarele sunt amestecuri de materiale semiconductoare din oxizi rnetale grele aglomerate oblinute prin presarc in formd dc sfere sau discuri

de de

[o.mm'l
Platina
0,098

dimensiuni de I ...5 mrn, prevdzute cu doua terminale. Ele au constante de tirnp foarte mici (circa l0 ms), iar caracteristica de temperaturd are forma:

L'"J
r

utilizeazi Limita superioari

Limita

inferioari

lerd-r.l
3.9l x

["cl
-250

['c
I

l0-'

250
180

R(r)=

n..',

(9 l.)

Cupru
Nichel

0,0r 8

0,t2

4.2x10-' 6,4x10-'

-r50
-200

300

unde temperatura ?n se ia in K, iar a si b sunt constante de material. Prin derivarea ecua{iei (9.1.), se obline coeficientul de variafie a rezistentei cu temperatura:

9.2.I.

I dR d=-'j'---"r

SCHEMELE DE MASURARE TERMOREZISTENTA

A TERMOMETRELOR

CU

o.2.)

carc este negativ gi cu aproape un ordin de mdrime superior coeficientului


nretalelor.

al

Ca scheme de mlsurare la bordul aeronavelor se intAlnesc cdteva variante de termometre cu termorezistentd. De reguld, elementul termosensibil (transmildtorul) se conecteazd in una din laturile unei punli de mdsurare, celelalte laturi fiind formate din rezistoare avAnd coeficientul.de tcmperatur| zero (manganin[). Aparatul indicator

Terntorezistcngele (metalice) sunt realizate din ficr, cupru, nichel sau platind la care dependenla de tcmperature a rezisten{ei elcctricc rcprczcntatd in Fig. 9.1 se poate

.'tic^uli'i6!6ti.t"i'mugridtoeiectric cu magnet p"r-"rr.-nt mobil. Dacd se cere o


prccizic dcosebita sau daci aparatul de bord este utilizat ca traductorin dispozitive de re'glare, se preferd metoda de mlsurare prin compensare realizatd prin schema din Fig.9.2. Eclrilibrarea punlii se menline prin deplasarea automatd a cursorului pc potcnfiometrul de rezistenfd r = 13 * I astfel incdt sd existe rela{ia: R; (R1 * 1) = fit (Rr + r-r). Valoarca rezistenfei

cxprima prin

rclalia:

n(lr)=
lr

no lt + o . LT +
10

p. (ar)r +...J

(9.3.)

din platina, iar tcmperatttra variatd in linritclc 0...650'C,


caracteristica R(AT) arc forma:
il-

Dacd temrorezistorul

estc

I I
7

fcr
nichcl

r se calculeaza din condilia de a sc asigura cclrilibnrl punlii (/irx/1.,=/l.xR,1) pc toati gntna dc varialie a lui Rl de la R1' lr ' Rrnr. Rczirlti condiliile: (ll
1,u

n(lr)= nl+o
unde s.

^r+lt

(nr)'l
(e.4.)

\4

| f
cI pru

-/-

r')[1I = ft'11l

R:(ll-, +
platina

*tr=*'tatnt
,n.r.,
Ey

r. .l -5,841 0 grcl

3,963.10-r grd'r 9i p=
1

Iunor

Fig.9.2.
clc urtclc elirninlind rnportul R

Schema
A

dc nrisurnrc a rczistentr'i cu
sctvonrolor, Rr

puntc

autocchilibratii

Pcntru nichcl

accasti

l{'

orrrnlifiertrrr. S\l

r!'/istcntr

rczultir:

clcrncntului turmoscnsihil.

caractc-risticit are

o forma 9i ntai

0 100 200 300 400 500 600


tn:rlt:ri:t lc

700

complicatd. Pcntrtt intcrvalc mici


r_s8

Fig. 9.1 Varia!ia cu tcmperatura a rczlstcnlcl

dc tcnrpcrattrri Af = 'l'-'l'g sc

' -;.(R,
>

+ Rr," )+

il;

(o. * Rr,. )t + R,

.R1r1

(9.6.)

l-59

Nlisurilrc:l

tL'rr

turii la bordul itcronul'clttr

Octirviurt (;t{

lCOl{ll

9.2.2.1. IiROnI t,E'l'D RI\l

l)^]'OIlAl'E PlltllDERlLoIl PltlN llADl,\'l'lE


CONDUCTIBILITATII TERMICE

O Nl

ETII E l-O R

C U 1' t- lr l\l O ll EZ l S'l- l'-N'l''\

sl

elententelor constructive de prindere rern'lonrctrului (Fig' 9'4), (in zona sau pe corpul
prindcrc 2, pcrctctc dispozitivului
4. rrrindcre '

Accste crori sc datorcazd picrdcrilor dc energie prin radialie 9i prin conduclic


a

I
a
J

'l

clrui tcnrpcraturd sc misoarl), carc sunt: locagul dc

3 Ei buc:;a

dc

dimcnsiunca, forma 9i natura materialului din.carc Fie.9.4 Monrareaunui rermomerru cstc fecut dispozitivul dc prinderc, 9i implicit de l-"uo*-ir.to(t"-or.t-)l 2 - locae dc dimensiunea alczajului in cafe se introduce acS[ prindcrc; 3 - dispoz-itiv dc prtndcrc: 4-

in gcncral,

aceastd eroarc dcpindc dc

I
buc55 de Prindere;

dispozitiv.

Fig. 9.3 Schen:c dc mtrsurare folosite in tcrmonrctre L'cu rczistcnti


u

puntc cu semidiagonalS: b

puntc

complcxf,

clcctricrl:

''':

g.2.2.2.ERORILETERMOMETRELORcUTERIIIOREZISTENTA DATORATE FRANARII INCOMPLETE A FLUXULL]I I)H AI'R


Se cunoagte, din literatura de specialitate, cd temperatura franatd a acrului depinde de viteza lui prin intermediul numdrului Mach, prin relalia:

g.2'.2.

ERORILE TERI\.{OMETRELOR CU TERMOREZISTEN

TA ":#: ,il
'i;

:t,

7"

Eroritc principalc alc tcrmometrelor cu rezistcntd sunt urmdtoarele: eroarea nrctodicii

-(. M') ,'=rlr* ,I


'dc

(e.7.)

- datoratd incdlzirii elementului termosensibil de cdtre.ii curentul ce trece prin el; - dinamicd: dc tcrnpcratur:d produsc dc.valiaf ia stirii tcrnricc a ,t rczistoarclor din schenll datoriti schirnbarii '' , temperaturii metliului antbiant; erorile produse de cdmpurile electrice si nragnetice -,

in realitate. datoritd formei ,runrmla'to-tul, n, se mesoard tempcratura ?"' data rclalia (9.7.), ci o tcmperaturd frdnatd incompleta datd dc:

ct'rtrilt

itrstrutne trtuls

r,'=r(t.r+)
uncle

(9S)

este tocmai factorul de corcclie datorat formci transmildtorulut.

exterioare;

':,

9.2.2.3. ERORILE TERMONIETnELOR CU TERI\IOREZISl'EN'I'A ELEMENI.ULUI DATORATE INCALZIRII TERMOSENSIBIL


i;r:
:i,
r

gaze.

i":i 'ti;-'
ry''

pentru a dctcrmina aceastd croare considerdm schcnra cu traductorul R1 molltut in bra[ul unci pun1i, care conlinc 9i aparatul dc mdsura, rcspcctiv un logometru cu carc trt'cc clouli cld;c ctt re-zistcnla R. cu nlagncIi pcrmancnfi (Fig. 9.3a)' Curcntul priu rczistcnla B1 cstc:

r60

l6l

().

l\'lirsurlrcu tcnr

lturii

lrt hordul acronavclor

Octlrviurr GRICORIi

(9.9
I

Contbrrl Tuhclului 9.2 exista nratcriah-' cu potenlial clcctropozitir'. dar 9i cu


potcnIial clcctronegativ. Tobelul9.2 I\laterialul

Cum cantitatea dc caldurd degajati prin efect Joule de rezistcn[a R1 este


Q

Poten(ialul de electrod Pentru AT = l00oC [mVl

=0,24R,ii,

Constantan (557o Ctt,457o Ni) Nichel (Ni) Plafinn @t) Pfatinrhodiu (90Vo Pt,107o Rh) Cunru (Cu)

-3.47...-3.04 -1.94...-1.20
0

+ 0.65 + 0,12...+ 0,77

ii,
I

relalia-(9.9.) este mare, qi aceasta datoriti ne alcgerii iudicioase a rezistenfelor R, R'* gi R1. in acest caz, in loc sa se echilibreze puntea, va exista un transfer puternic de curent cetre transmilator. Pentru a evita acest lucru valoarea termorezistenlei trebui sd fie destul de mare, astfel incat din (9.9.) sI rezulte un curent destul de mic, deci o pierdere prin efect Joule neglijabild.

Fierul (Fe)
Nichel

+ 1.87...+
+2,20

1,80

Crom (857o Ni, l07o Cr, adaosuri)

in avialie cele mai utilizate termocupluri sunt formate din materialele: cromel g'3 Tabelul in copel' cupru copel, fier constanta;, cupru copel, cromei- alumel,
sunt date caracteristicile

t_

E{AZ) pentru cateva termocupluri'

Tabelul9.3
'i:'

Temperatura

tinsiunea termoetectromotoare [mV]


Cromel

-f'
i Aceste erori se datoreazi intdrzierilor care apar in transmiterea cdldurii mediul mdsurat la transmildtorul care o misoard. e Erorile datoratc dinamicii depind de caracteristica transmildtorului, de

rcl
100 1rx)

copel

Cromel

- alumel

NiCo

As

6.9s t4.66
22,91

4.10
8.13
12.21

0,00 0,00
0,38

FeNi - Cs 0.40
1.40

dc variatic a tcmperaturii mediului


tcmpcraturii mcdiului de lingd
I

transmitdtor.

mdsurat, c6t

gi de caracterul de varialie a
.

}i
:Xl

.'r;

300 400 500 600 700


E00

3l,49
40,1 6

16.40 20,65
24.91

I.60
3,41 5.36, '1.39 9.41

3.29 6.28
10.7E

49,02 5't.77 66.42

t6.29
22.11
28.1 5

29.15 ?? ?') 37,37

9.3.

TI]RNIOI\IETRE CU

TETL\,IOCUPLE

ii

900

tl,42

34,23

9.3.I.

CAITACTDITISTICILD TtrRI\,IOEI-I'MENl'I'LOR

L
t_

Daci ptrnctul dc sudurir sau dc contact dintre doud cond,,.toare din aliaje difcritc cstc !lasat la o tcnrpcraturl 7'clifcriti dc tcmperatura 7ly a callctclol libcrc, ntttttitc rcci dcourcce, dc obicci, T>To, intre capctelc libcrc al)al'c o t.c.ur. dc vitloarc Lr1 dcpcndcnta dc difcrcnla dc tcmpcraturl A?"= I- 76 printr-o rclalie dc forma:
Et = aLT +b(AD2 + c(AZ)3+... =
unde a. b. c. ...sunt constante de material.

Din tabcl se observl cd in cazul tennocuplurilor Nico - AS (nichel cobalt lui El este foarre rlunrcl spccirl) 9i FeNi - CS (fier nichel - copel special) valorrer rea produs[ de nrici p,--utru o variatic a temperatttrii A?"< 200"C fie neglijabila' r,.rli.tio tcrnperaturii lipiturii rcci (in lirnitele i temperaturii ie Principala croarc a terrnometrelor cu termocupluri NiCo - AS' la tifituritor rcci. Ctr cxccplia nparatclor carc lblos
t0atc re.rruornctrc.l(-. sc prcvcde conlPctlsaren nccstor el'ori,
pcntru misurarea borclul acronavclor termonlctrele dc acest tip se utilizeaza precum 9i pentru masurarea tcnrpcraturii gazelor la iegirea din turbina MTP sau MTR,

Ll

kAr

(9. 10.)

"chiulaselor la motoarele cu piston. Aceste aparate se impun prin i.,r.'i.rn,urii foarte redusd' ,iroiti,n,.o constmctivd, prin liniaritatca scdrii 9i prin ine(ia termica

t62

t63

)crillurii llt bordttI itcronitvclttr


."riar

I I

9.3.2.

CONS'r'RUCTtA 1'ER|VIOI\rE'r'rtEr.OR CU'r'Dr{MOCUt'LU

,li.,

N.B.E (Ar) 2.C,- 1r, + R. + R, )


A.

(9.l-1.;

lrr principiu, rccstc apuratc sunt lbrnralc diutl'-un trunsnri[Itor c.lrc c tcrmocuplul (construcfia accstuia fiind adccvatd montdrii lui la locul dc misurarcT{
tcrnpcraturii) qi un indicator dc tip magnctoclcctric (galvanomctru) concctate intrc

ll. b' h' c, _ 12.L


a cdrci ncliniaritatc este condilionatd numai de caracteristica tennocuplului Er(Ar). Funclia dc anrortizor este uneori indeplinita chiar dc suportul cadrului mobil. care se tlrcc clirttr-o placi dc cupru sau alurrliniu. Dintrc aparatclc cu transnri lltor cu tcrnrocuplu, in avialic sc floloscsc pcntru nrisurarea tcmpcraturii chiulasei la nrotoarele cu piston gi a gazelor arse evacuate din rurbina motoarelor cu turbini, deci, mai in general, pentru domenii cuprinse intre

I
J
1

(Fig. 9.5). Tensiunea ternroelectrontotoare 8T produse dc tcnnocuplu dctcrmi apnrilia unui cut'ent electric / prin cadrul rnobil avdnd N spirc. Daci B cstc i
intrctlerului grlvanometrului, cuplul activ dezvoltat arc cxprcsi.r:

e1i,

M = A.N'8./ = A'N'
unde E1

B.

E'
Ri +Re

rs r,1ii:
,t;.il

300...900'c + 20'c.

termocirplului, conductoarelor de legdturi gi respectiv a galvanometrului, iar A este:i aria suprafelei unei spire. :"
8gt

aAT

b(AD'?, R:=

rr

+R"

in cirt ft, R", gi R,

sunt rezisten{clcJj

9.3.3.

ERORILE TERMOMETRELOR CU TERMOCUPLURI


se men lioneaza:
se

Dintre erorile mai importante ale acestor aparate

- erorile metodice datoratc varialici tempcraturii lipiturii reci, care errtrile in.rlrume,ilale

'#f,_,fl_.flr|

minimizeazd cu ajutorul bimctalclor; - erorilc datoratc existcnlci tcnsiunilor t.c.nr. parazitc (de contact) care apar in punctele de conexiune a termocuplului cu conductoarele de legarurd; - erorile datorate influen(ei campurilor magnetice

exterioare,
izolatoare:

ce se

anuleazd folosind ecranele

Fig. 9.5 Tennomctru cu termocuplu:


schcma

- erorile
arc spirul

tcrnrocuplu:2-

elcctricldc mtrsurare:

grlvrnonrctru; 4

instrurnentale de teu'lperatura ce apar parametrilor electrici 9i mecanici varialiei datoritd

-i

ai indicatorului la
nrediului antbiant.

schintbarea tenlperaturii

l
I

Tensiunca

U,1s

aplicati la bornele galvanonretrului are expresia:


fl U^v-

E-R,,

Rr+R,

(9.12.1

9.3.3.I. ERO'RILE INSTI{UNIENTALE DAI-ORATE \'NRIATIEI TERNIOI\IETRELOR CU TEMPERATURII A


TERMOCUPLURI
Aceste erori se compenseaza alcgdnd conv'cnabil ntatcrialclc tcrrrocuplului. Astfcl, sc considcrd cd: E, (LT) -- a (T - To).

dc unde sc vedc ca pentru a sc. realiza o mdsurare precisd, rcspectiv sd sc stabilcascdg prin aparat un curent suficient de ntare, este necesat ca R5 << R*. l, Dupd cunr sc vede din Fig.9.5 cuplul rczistent cste produs cu ajutorul a doud.' arcuri spiralc $i arc caractcristica M,= 2C, E. Caractcristica statica a aparatului se. .oblinc la cchilibml celor doua cupluri, adici M = M,:

R=Rr+R.+11
unde R, cstc rczistcn!a arcului'

t6{

65

il.rsurlret tc'trtpcr.riurii lu b.riJui .tctunJ\e

lLlr

LI]CRAREA
a rczistcn(ci nu poatc fi cotnpcnsatd dcoar< giscsc la tcmpcraturi difcritc. Daci sc exprimi mirimilc B, E, Rs, b B = Bo(l + oLT1)',0
=

5:

ITI4SURAREA TEIITPER.4TURII

Sconul

lucririi
experimentarea metodclor de

Prin realizarea acestei lucrdri se asiguri


mdsurare

b,h,L=l

misurarea a temperaturii la bord. Totodatd, se asigurd formarea deprinderilor practice privind mdnuirea instala[iilor precum gi explicarea erorilor care apar in procedeul de

atunci rclalia (9.13.), unde se presupune E1


l,

Q=Qo(l+oAfr)=9c
1

2.

Partea teoreticl a

lucrlrii

L
L

unde o este coeficientul de temperaturd al aparatului, iar gs este devialia indicatorului;corespunzdtor lui AIs :0. Din (9.15.) se observh cd pentru compensarea erorilor deH: temperaturd este suficient ca o = 0. Acest lucru este posibil prin alegerea materialeltii$

circuituluimagneticasrfelincdt6=0,y=0EiF=0,iarpentrurealizareacondiliei.$ c=0 se conecteazd in serie cu cadrul galvanometrului o rezisten!d R1 cu coeficient de!temperaturd


[1

Pentru mesurarea temperanrrii se pot utiliza mai multe metode, care in principiu folosesc orice fenomen fizic conddionat de varialia temperaturii, pnntre care amtntlm: l. Metoda volumetricd - Se bazea"; pe legtrtura dintre modificarea volumului Va unui corp sub ac[iunea temperaturii. Functie de starea de agregare a corpului, termometrele care functioneazi pe aceastii metodtr pot fi:
cu mercur: cu alcool: cu bimetale. 2. Metoda manometricA. face corespondenla intre varialia presiunii unui gaz sau lichid la volum constant qi temperaruri. In acest caz termometrele pot fi cu vapori, gaz sau lichid.

negativ.

O altd cale de realizare a condi{iei


L

o:0

constd

in

introducerea

in serie cu'l;

''*

cadrul a unei rezisten{e de neutralizare Rn = Rno(1

crazr)' Astfel,
G, R a0

se poate

scrie:
(9

':-rr:

3.

Metoda lermorezislivd

i
i

uRn

Ro

=(R"o

+n,.[r*

("R go
R

br,

16.1',5
.r+S

T R gO
se

F'tf

t.
:. i

semiconductor cu temperatura. 4. Metoda electricd - se bazeazi pe aparilia unei tensiuni electromotoare, la un termocuplu. propo(ionald cu diferenla de temperaruri dintre cele dortA capete reci5. Metode radialiei - temperatura se mtrsoari indirect prin mAsurarea energici radiante.

consta

in

varialia rezistenlei electrice a unui conductor

sau

i .JzA

Dintre metodcle prezentate anterior

in avi4ie se utilizeazi in

exclusivitale

nt.rtoda

iar in condilia de compensare a influcnfei temperaturii rctxpcraturd echivalent din (9.15.), astfcl incdt rczultd:
t.

introduce coeficicntul de

tennorezistivd gi meloda electricd

i
(9' l7')

Z,T. TERI\IOIVIETRI] CU TERIVTOREZISTENTA

aR^" s' - a,R." " "'=0. o=6-Y-3fJ- R,,,, * Rro

De unde se obline
l.-

valoarea rezisten{ci

dc

ncutralizare Rno pcrltru realiT-area


'

conpensdrii complete zi'tempeiaturii:


rO \t"v''

Termontetrele cu termorezistenli funclioneazd pe bala metodei termorezistive. respecdv pe proprictatea ce o au conductoarele gi senriconductoarele de h-gi modifica rezistivitatea p (rezistenla il) in functic de varialia tcmperaturlr. Terutistoarele sunt omestecuri dc ntnteliule scrrticonductoure din orizi de mctlle grele aglomerateoblinuteprinpresarc'infonnidesferc-saudiscuri dedimensiuni de l...5mm.prerizute ici doua terminale. Ele au constante dc tinlp fbane micr (crrca l0 ms). iar caracteristica de i tcnrpcraturi are forma:
:

lR\
:i'l

()
tundc

tcrlperuturit Tse i:rin K, i:rr:r si b sunt constante de material. prin dcrivarea ecualiei (l), se oblinc cocllcicnrul dr- variqic a rL'zistr'ntci cu tempcra(urr:

"#:

t
r,
I

'l'l

7'' q al metalelor. cilre estr'ncgativ gi cu aproape un ordin dc nirrime superiorcocficic'ntului platim h carc dcpendenla nichel slu Tc,rtuot:czisturlelc (rletalice) sunt rcalizate din fier, cupru, prin relqia: poatL'cxpt'inta Fig. I se in clcctrice rcprezcntati rezistcnlci dc tunrpcratud a

o=l.dR=- r,

dr

(2)

't,r, ' ri,

n(ar)=
d\

n,,[t +

o 'Lr

+ lt '(az')' +...]

(-.1)

t-"
66
rg'

t67

l-rrcntrcir

Nlisttt

itt

cit tcllrPcl iltut

rl

Ntttttc cclclirltc tlrrr l.rttrrilc rrnci purrli tlc triirsurat'c'

[)lcii tct'tttotczistorul cstc tlirr phtini. ilrr tcnlpclilttllll ritt'i:tz:j itl linritclu' 0...650"C. cunrctcristicit R(A'I) arc fornru:

r0
9

indicator cstc utt logorttctru nlcullclr\L'lr'clric ltt trtlttttcl ,.',up"r.,uri, zcrtr (tnatrgltrilri)' Aplrrattrl
pcltrtitnctrt rttobil.

llturi fiind Ibrmltc din tcz-istolrrc .tl.rl'.J

cr'cl-tctctltLtl tlc
-t

i
I

n(ar')=4,[+a.a'/'+1
1

(ai')']

I
(4) Ftl 6
,).,

))
fer
n

.I'IiI{NlOI\IIJ'I'RT'] CU'I'EI{I\IOCUPLE

l runiL' cr=3.96S 0'1 grrl' f i F=-5'Sa7' l 0grd'l'

ich.il

-'".

q
a< 4 plnt inil 2
1

Dircipunctuldcsu<lurlsaudecontactdintredoudconductoaredinaliljcdileritc'estep|asat l..otcnrpcraturlTdifcritidetcnrperaturaT0acapetelorlibere'numitcrecideoerc'ce.detlbicei.I>

I
I

Pcntru nichcl accasltr crroctl'ristictr arc o lirrrutr 5i ntai conrplicattr. Pcntru intcn'alc nrici dc tcnrpcrarurl AI = ?'-Io sc poiltc considcril

7i,.in.,...op.,elelibcreapareot.e.nr'dcvaloarcErdependentddcdifcrcnlad!-tcnlpcrilturiAI=r

-7i'p'irrtr-.rclalicdcfonnr:
l

Ft=irLT+b(A7")r+c(AT).+..=kA7' dar gi cu

(5)

cr

funclia R(AI) este liniara,


fiind
5=

sensibilitate

undr a. b. c. ...sunt constrnte de material'

termorezistoru lui

$-.r

d(ar)

= o.4".

'too 2oo 3oo 4oo 5oo 600 zoo f"C

ln Tnbelul / sunt date c6teva propriemli a unor materialc trci metale dintre cclc mai utilizatc in domeniul termometriei'
Coeficlentul de

Fig. I Varialia cu tcmpcrarura r rczistcnlci

Conlorm Tttbelului

2 existd materialc cu potenlial

clectropozitir

potcnlial
-) T^A,,t,,t 2 Tabelul

clcctronegattv.
AT- lffi'C [mV

l
I

Potenfialul de electrod pentru


Tahelul I

Domeniul de temPeraturtr in care

GffinG'r ts5L CY145% \


Fiffilutinrhoaiul2g%rl'.1qzR1
+ 0. 12...+ 0,77

temperaturl mcdiu
8l rezistentel in

intervalul 0'.'100
3.91x
I

+ 1.87...+ l.li0

ffihel - q.o- ,*t?o nt'

tO sunt tbrmate

.-{-.2.t,t.
ca

SCIIEI\IBLE.

DE

IUISURAITE

TERiIOI\IETRELOR

CU

copel' cupru cr()nlcl - alumcl, cupru - cQnslanlan'' tter termocupluri' cAteva E1(AI) Pentru carlcteristicilc

in avialic celc mai utilizate termocupluri

din materialele: cromcl


copel.

in

Tabclul

sunt

copel,
datc
3

TERI\TORE,ZISTENTA 1'cmPcratura
una

Tobelul

(transmilitorul) se concctcazi in tl.mrorczistcnli (Fig.2). De reguld' elementul termosensibil

citcva variante dc tcrmotltctrc cu schcmc de misurare la bordul acronavelor sc intalnesc

["c]
t00
200 300

T"nsi,*"t termoelcctromotoare Inl\t NiCo - As Cromcl - c!Pd- Cromel - alumel


6.95 14.66

FcNi

Cs

4,l0
8,l3

0,00 0,00
0.38

0.40
1.40

t? ol
?t49

t2,21 16,40 20,65


'24,9
|

400

1,60
J,'+
I

1.29 6.28
10.78

500'
600 700
E00
ir:

s.36
'1.39 9,41

t6.29

5/
66 4?

29.15 33,32 Jl,)t

2?.t1 ?8.t5
_1+.i J

900

|.42

i,
o

lurilor NiCo
tarea

lui Er estc tbarte nlici pcntru o varialic

AS (nichcl ctlbrlt

rlunrcl spccirl)
a

produsi dc varialia tcmPcrrlurii lipiturii rcci (in


n A "'

lu

puntc cu scmidiagonola; b

l:ig.2Schemedemlsurarefolositcintermomctrelccurczistendclcctrici: - putltc colllplcxi

rcipala croarc a tcrlllotnctrclol cu lcrtllocuplurl sc u cxccplia aparltclor care foloscsc tcrntocuplurilc pensarea acestot erorl'
169

r68

l.ttct

lrr

c.r 5
,"t'{' .1.

Lr bortlul acroruvclor tcnilorlctrclc dc acr.sl tip sc utilizcazi pclttru ntilsurlrc:r tcnlpcrillurli guzclor lir ic5irca din turbinl MTP sau MTR, prccurrr Si pentru mdsurarer tcnlpcrilturii chiullsclor h prin liniaritatcu scirii 5i iuot.],rrclc cu piston. Ace.slc aparatc sc rmpun prin sirnplitltcn constructivit,

li+,
'.tE

3.1. Dcscricrca instalafici

dc laborator

.w ,.r.rnrr.l,rr.

's

dc nlasurare'a a tcmpcraturii dr-' la bordul lnstrrlalia pcmriti verificarea funclionirii aparatclor de ovialie la tensiuni dc - 27\r c'c' lnstalalia sc alimenteaztr
in contponcnla instalalici intrtr urmdtorrcle

t1 .-)

Erorile lermometrclor
Erorile principalc ale terntontetrelor cu rezistenti sunt urmitoarelc:

i-sj,

t{l,

pi4i

nrai imponantc:

',t3'
. i.i..
.w:.

| - sursu de alimentare
avialie
2
3

de

eroarea netodicd

datoratl incdlzirii clemcntului termoserrsibil dc citrc curentul


trece Prin el;

lf+'
ce
'..:t:. ir.ii

dinamicd;

- cabluri de alimentare: - cuva unde se introduce


fluidul de aviatie;

- 27Yc'c. - I lSVc.a.

t.Ti

erorile instrutnentale

temperaturd produse de varialia stlrii telTnlce a rezrstoarelor din schemtr datorita schimbdrii temperatunr mediului ambiant;

de

fi:;

.t'
:tr. . .}i
:r;,

45 6

ohmctrul

Pentru
4

determinarearezistenlei;

erorile produse de cAmpurile electrice


extenoare;

si

magneuce

li,il

- termorezistentd; - termometrul etaloni

pierderi prin radialie 5i conductibilitatea termicd; erorile de frecare;


de scard;

.rw
'.1it'

?-voltmetrul

Pentru

provocate de frinarea incompletd a fluxului de gaze'

Dintre erorile mai importante ale termometrelor cu termocuple se menlioneazi:

I
cu
I

;:

determinarea cdderii 8 - termocuPlul; 9 - amPermetrul.

de tensiune;

3.2. Modul

de lucru

erorilt, merodice datorate varialiei temperaturii lipiturii reci, iare se minimizeazi


ajutorul bimetalelor:

i:f

..1,,

,du!

erorile ir$trrtnrentale

erorile datorate existenlei tensiunilor t.e.m. parazite (de contact)

.r#:
.,r,.,

care .apar

in. punctele dc conexiutrc a termocuplului ctl


cimpurilor
nragnctice exterioare, ce
se

. . sc cite$te tmperarura pe terrnometrul etalon 6; . sc mdsoard diferitele- mdrimi electrice care variaze,
ohrnetrul 4 9i cdderea de presiune pe voltmetrul 7'

realizarca montajului inaintea de inceperea lucrului se cupleazd cablurile pentru prezentat mai sus; pentru realizarea polariz lrii; se alimente az1 cutensiune din l, termotranzistorul
r

'' '

respectiv rezistcn.ta pe'

conductoarele de legdturd; - erorile datorate influenlei

anuleazd folosind ecranele izolatoarel

erorilc instrumentale de tcmpcraturd ce apar datoritd varialiei paramctrilor electrici 5i mgcanici ai indicatorului la sclrimbarea
tempcraturii mediului ambiant.

3.3. Problenre dc studiat


Pe

tintpul lucrarii

se vor executa dctermindrile:

3
t

Aoaratura ncccsarl cxccuttrrii lucrlrii


Sc utilizcazd urmetoarele tnat..ialc:

i)

riclicarea caracreristic ilor R=f(T)

li) vcrificarca cxpcrimentale

atet la incelzirc cit 9i la rdcire: etalonare 4 gi respcctiv 5, 9i dc de ecuafiiloi

$ u=f(T)

irselt'lenca -iiiiJ"." detcrminnrea erorilor relative : car.actcrisrica dc incdlzirc nu corespundc cu cea dc

rlcire?

Cuvd dc laborator pcntru incllzirca ulcitrlui dc avialic;


t-r

Diferite tipuri de termometre;


Surse de alimcntare de avia[ie;

\*
I

Cabluri de lcgdturd; Termon'letrul etalon; Aparatc dc mdsura.

170

/\

t7l

-t
J

4. Dltc cxpcrinrcntllc

si rczult:rtc

1.2. La rlcirc
4.1. La incilzire
lnrtrrurrtl
Rmtrrurrrtr

-t
i

Rtcnr.tl.

Umtr:urntll

Utt,,."tic

s
IVo]

tg
lo/ol

lnrlruratA

Rrntrru

['c]
20 30 40 50 60
70

tcll

tfit

rrtl

R rrorrric

Umtrruratl

(/tr,,rtric

p t%1

tu
lVol

InrV]

InrV]

["c]
230 220

tcll

tot

lntVl

InrV]

2ro
200
190 180 170
160

80 90
100 110

150
140

L20 130
140 150 160

r30
120 110 100 90 80 70 60 50
-10

i -l
)

170
180 190

l
I

200 210

I
I

220 230

30 20

li

t72

d'u

t73

[-trcr:tr clt 5

Ni.rSur:tt r'lt tctrlltC111q,ll

O;{;ir i,rn U ii

iali)iiii

4.3. Caractcristicilc 4.3.1. La incllzirc


(

''

.lii.

i:t'i
:i"'
';1.,.,

10. N{ASURAREA CANTITATII $I DEBITULUI DE COMBUSTIBIL


LA BORDUL AERONAVELOR
Misurarea cantitdtii Si a debitului de combustibil la bord este necesare pentru a asigura securitatea zborului. Aparatele care mesoard cantitigile de combustibil se nunresc litronetre, iar cele care mdsoard debitul de combustibil debitntetre.

L,
t) I
l1

rir'

:=

,:i .;
..1.

F> 6=
cEtg

Jji ;. i.f,

.;:

(s9

i"..

!:

:;-

10.1.

'il
(E

9'6 oc
.o OF

.ij,:
',\'t:
I

METODE DE MASURARE A CANTITATII $I DEBITULUI DE COMBUSTIBIL

,:",

ltt.'\'l
I

ti ll

i.t
lI.

t'

Deoarece nu existd metode de misurare directe a volumului de combustibil, se folosesc nretode indirecte de mdsurare,bazate pe dependenfa acestui parametru de un alt parametru ugor de mdsurat. Astfel de parametrii pot fi:

20

40

60

80 t00 r20 140 160 r80 200 220


Temperatura T[C]
ti"r'
.i{,#,
fi..+4.

nit,elul lichidului din rezervoare, caz in care aparatul de mdsurd se mai nurne$te gi nivelmetrrL. Cu ajutorul acestei metode la bordul aeronavelor se folosesc lipontetrele el.ectrontecanice cu flotor Si litrontetrele electric'e
capacitive. exercitatd de coloanoa de lichid, numitd Si metoda hidrostaticd, se presiunea -bazcazA pc dcpcndcnla presiunii hidrostatice p a combustibilului pe fundul rezcrvorului de nivel /r al acestuia , adicd p = yh.'
tnetocle

4.3.2. La ricirc

ri-

Dc asemcnea, pentru mdsurarea debitului de combustibil se folosesc

'FF>
G9
E.<rl

indirecte, respectiv:

t,tetoda voluructricri slu c/c vite:d, cflrc sc bazcaztr pc dcpcndcnla vitezci dc

rotatie a unci turbine cu palete introdusd axial in conductS. de viteza curgerc a fluidului prin acca conductd;

de

'il
E

9'a OC
OF
.o)

tnetocla presiLmilor sau clt secliune variabild - se bazeazd pe depcndenla varialiei clc prcsiunc a untti fluid carc curgc cu o anumitd vitezd printr-un

aiutaj carc igi nticgorcirzl scc[iuncn 9i vitcza fluidului;

20
L--

rrterotla caloricd - face legitura intre difcrcn{a de cdldurl intre doui puncte pc carc o manifcstl un fluid incdlzit 9i vitcza de curgere a acestui fluid'

40

60

tiO I lf 0 I 20 140 l6t)


Temperatura T[C]

180

200

22ll

75

i{/. Nl.lsl'lli.lrcit ciltlttt.rlil \\r u!urtulut ur !Uur()uJiioir

r.r

(r{rl(iur.lcr(ril.t\e

l(,1

(Jctuvrlrr Gl(l(;L)l(L

r0.2.
consl ruct i ve:

l,ITttoi\ttiTRE lil,ttcTltot\utcANtcli cu trt,O't.oR


1:

Litronrcrretc clectrornecarrice cu flr

- cu lre,,rintisic
reZervOrului:

directri. vari0utir
I

cu lrartstrtisic indirectd, varianti face printr-un cuplaj magneric, ( un capac din material nemagnetic

fupclic clc tcnrpcraturi. Pcntru a vcdca carc sullt condrliilc dc compcnsarc cu '.loul-cil tculpcraturn, sc calculcazi raportul curcn[ilor prin cclc doua cadrc [4], prcsupunind cI r1 = rr = r, obfinandu-se:

I I

f,*&\*,*r,)*o,14I1AI)*o. '_/l"t '' " r r /,_[-

T-Gr'\n;*,.)-n, Gx'a')*o.
'Yfi

f'

(r0.r.)
I
)

R.

r)

unde s-au fotosit nota{iilc:


=Rr *Rz.

*;=ft,*z =#t,AR

=Rz

-R,,Ar-r'-r.,

R=

Din expresia (10.1.) se observd cd numdrdtorul notat cu R.2 gi numitorul R"1 sunt funcIic dc tcmpcratura mcdiului ambiant prin rczistoarcle R" 9i Rr, care sunt
fabricate din cuPru.
Considerdnd varia(ia de temperaturd AT se poate scrie:

pcrmanenli; 5

|-

Fig.

l0.l

Schema

Ilotor; 2

constructid a transmilltoarelor cu flotor angrenaj cu rogi conice; 3,4 cuplaj nragnetic cu magnr,ll potenliome(ru; 6 - capac diamagnetic.

R. = R.o(l

+ GAf); Rr = Rro(l + aAf)'

( 10.2.)

in continuare vonl discuta despre al doilea tip constructiv, respectiv litrontetrul flotor cu transrnisie indirectd. Dupd cum se observa in Fig. 10.2 aparatul este

ccca ce va duce la varialia rezistenlelor R"s $i R.2 sub forma:

R"t =

r. )- o ,, Y]R,+ ['

[Y

(n,*,, )-

Y (n n+ I r)+ R.o ]"ot =


(10.3.)

D r\cl

(a n+ a
r

r)+

R.o +

R+ A r)+ R,
Fi-e. 10.2 scheme elcctricc spccifice litronrctrclor elcctronrccunicc cu flo(or.

'-l ^lalr =

folositc la bordul acronavelor

t16 'lti

'71

----.i
C
,,1:.

,\stlL'l r:rportul curu.nlilor din cclc do


I I t-

I
I

' It _R":,,+A/? I. R",,, * M


Pcn(ru ca aceastA exprcsic (10.4.) sa

IO.2.I. CAITACI'ERISTICA STATICA


BLECTROMECANIC

LITROI\TETRULUI

L--

Fie y votumul lichidului din rezen'or gi gunghiul de rotalie al acului indicator, caracteristica aParatului fi i nd:

celc doud varialii de rezisten{d AR.1 gi AR. condigiite

'

T"' ' ----.'-"-' R.,,,=9;. R.r" +="=+,rezulr6.nd: R.,u


^\.,iR"r

Q= q.(v)

,;;l
+ R,.
. li

,,*#

iar sensibilitatea:

S:
in

dP dv

n.o

=&[.,*..*#)

*=R,

(r

0.s.),i

iT
Pentru indeplinirea condifiei (10.5.) se aleg convenabil rezistenfele Rro. DacI se considerd cd r, -9 -, condi{ia de compensare devine:
R.o
13, ra,

general, caracteristica litrometmlui nu este liniar6, fiind necesare mlsuri speciale pentru a o liniariza. Se considerd schema structurale din Fig. 10.4, care
este formatd din;

!, r-r
(r0.6.)

Jr l..--r

R r-r

Ir/ /l= -,

=I]o(.,+
r

ro+ R)

Fig. 10.4 Schema structuraE a linometrului | - rczcrlorul:2 - potenliometrull 3 - schema dc mesure:4 - indicatorul
,,

logom.'tric:

I
t_;

numai dacd r-r + q + R : const., cei:a be iniplicS'sthimbarea invtrsX ii''rdzistenietoi aifi cclc doud laturi adiacentc cursorului. Dacd la bord existd mai multe rezervoare gi se doregte sd se cunoascd suma cantitdIilor de combustibil, sc plaseazd in fiecarc rezcrvor cite un transmilltor, iar potcnf iometrele se conecteazS. in serie (Fig. 10.3). De data aceasta, compensarea erorilor dc tempcraturd estc doar pa(iala. Aparatul poatc fi prcvizut cu un comutator

Din aceastd relalie

se constatd

cI

are loc compensarea completd de temperaturi

\ t" / ) caracteristica

rezervorului - h = h(v)- care exprimd legdtura dintre volumul rezervorului gi nivelul combustibilului din el. Sensibilitatea rezervorului este:
d/r ^ =-, ). '

dr

f
t

caractct'islica polenliontetrului Jiurclional - lQ = R(/r) - exprirni lcgdtura dintre rezistenfd gi nivelul combustibiluiui. Sensibilitatea traductorului rezistil' este:

' s" ' =S.


dlr
-1
)

t.

caracteristica puttlii cle rtfisttt'd

- + = !to, -

exprimi lcgdtura
este:

dintrc'raportul curenlilor prin cadrele logonrctrului 9i rezistenla

l,
t7t{

R1
Fig. l0 3 Schema litromctrului totalizrtor

Rl

Rr

traductorului potcnlionretric rczistiv. Sensibilitatea acestui bloc


dc

care pennite conlutarca indicatorului, astfcl incat sd indicc pc rdnd cantitililc cornbustibil din ficcarc rczcrvor, precum gi cantitatea totali.

t79

l(). lvlisurlrcir canritllii Si dcbitului dc conrbustibil

ll

bordul acronlvclor

Octlviln CRIGORE irrciit.


iti_r lit"fr"

S,

=iil'
I

/r \ dl_rl t/.

lllitr caractcristiclr R=R(/r). si rczultc o Iarirlic liniari pcntrtl

carJctcnstlc:r

sclri i.

1I

''.'i
,1,);ti

caraclcri.stica aparatului dc ntdsurd (logouelntl)

L = q (;):.;, r "
,

,tei:

'ii

!t^i
, at

l
-tI

._i
.

c.\primtr lcgltura dintrc unghiul dc citirc a cflntitllii dc conrbustibil pi raportul curcnlilor din cadrclc logontctrului. Scnsi bilitarch
aparatului de mdsurd este:

,i;

'l
.l
I

..;:];
, ;iJ 1,;.

J (v) =R =f

^ rr=

drp

r/. ) dl 1r
l.1' /
cu

I
J

",

Sensibilitatea

totrili a litrometrului mccanic


s=

lrql, I,
caractcristica losomctrului

flotor cstc

produsul

sensibilitililor celor patru componente:

=-fls, dv /-l

drp
tl

Cca mai accentuatl ncliniaritate o introduce ccualia de nivcl /r


acronavclor. Dc asemenea sunt ncliniarc ai funcliile R = R(h)

rczcrvoarclor datoriti formei complicate a rezervoarelor dc combustibil de la bordul ';

/r(r')

,.
T

Fig. 10.5 Mctoda analitic5 de calcul a caractensticii lrtrometrulut pnn


dcterminarea
ca rac te ris t ici

ti f = f&r.Do.at*
=
/r(r'),

lo gome

rului

I
I

sunt impuse din considerentc geometricc ai dc gabarit caracteristicilc ft


R=R(/r)

ti I I, = 1(n) I.
ir =

trcUuie sd se detcrminc caractcristica

q= E(f I.

) astfelincat
11 =

caracteristico caracrerisrici

tneloda grafo-analiticri. Conform acestei mctodc se traseazd grafic ccle trei


ft(r,), R=R(ft), .

litro*.trului g = g (v)

sd fie liniar6. Problema se rezolvd ugor prin

f(tt)

/r(v) cunoscuta

"caractenstlca Polen[l

r)

1l

funclional"
sc dctcrmina

+ I, = +(Rt I. !I. =

(Fig. 10.5). Practic sc construie$re

gr:ificul h = h(v') pi R=R(l) din care se oblinc varialia R = / (v). Cu aceasta qi cu graficul -

+ /.

= +(R/

I.

se ob{ine

graficul

"

sfrl.in final, din graficul -

I.

= g(r'/ ti
nc(p (r')

caractcristica impusd a

scirii e = g (v) sc obline ,p = f (+), adicd l.

caractcristica q=l(R)
a

t
1

lo-cometrului. Practic, acest lucru se face rnodificdnd forma pieselor polare sau nragnetului permanent mobil utilizat in indicatorul logornctric.

cunoscula

Frecvent, pentru liniarizarea caracteristicii

g=

rp (v) se intrebuinlcazd

Fig. t0.6 Metoda analiticd dc calcul a caractcristicii litronretrului prtr


clcterrrrinarcu c ( rd
c

l
I

lc ri

s Ii

potenfiornctrele funclionale (Fi-e. 10.6). La accstca sc poatc proiccta sccliunca astfcl


rE0

cii po ten ion rc | ru I u i lt


1

nc

io

na

I l8

10.

Irlisurrrcrr cantit:'rtii Si dctritului

dc.

conrbustibil la bortlul ircronuvclrrr

Ociavian GRTCORE

r(
I
l"

111.2.2.

ERORILE LITRONIETI
FLOTOR.

i"_

t_

Erorilc principalc ale litronrctrclor


trpurr:

t
L
N-

er()ri ,rtelodice

ii9 ,lt crori itts!rutnentale provocate in gcneral de influcnla tcmpcraturii mediului


d-l;

- orovocate de inc - io,o.o,. zborului accelerat: - provocatc dc varialia geometriei rezcrvoarelor;

cclllalt dc lunginrc' H -.x avind cir strlt izolant aerul sau vaporii de cornbustibil, cu pcrmitivitatea relativd aproxitrlativi r = l. Astfel. capacitatea cchivalenta se obline considcrdnd trlductorul format din doua condensatoare de capacitate C (r) ti C (H - -t) conectate in paralcl. JinAnd cont de notaliile din Fig.
ru.lutiva e,)l
I

0.7, capacitafile sunt:

ambiant asupra componentelor electrice ale schemei de mdsurare

etc.

C, -2trE'Eo
1n

*-

11x

,:.,
,:J

P:in,
Prc,,

general, erorile metodice nu se pot compensa gi prin urrnare echipajul ,i trebuie si cunoascd modul lor de manifestare gi sd citeascd indica{iile aparahrlui in i'i zbor rectiliniu orizontal 9i uniform. :'Erorile instrumentale de temperature pot fi compensate total sau pa4ial.

in

c"-'=rft,"-''= 51H-,) tr
Pk*,

(10.7.) unde: p 2inF P, : 6 $i P t,,r= Fig. 10.? Traducrorul capacitiv cilindric observd din (10.7.) cd funcliile de variafie a capacitdlilor sunt liniare cu nivelul de combustibil x. Capacitatea echivalenti a traductorului este:
!r,.1",14(^n--.r,r .r\nalt\ll t, ,,r,,,.,''a -ti'1,il:t,,,t: r.,l:i ,i-,, I 1 -r : ,. ,. :i-,itut,, it

L::

t
t:

Litrometrele cu flotor gi cu traductor poten{iomctric rezistiv sunt imprecise gi au o siguranld micd in continuare. De aceea Ia bord se utilizeazd cu preponderen{d unnitorul tip de litrometru.
e 'l
I

p r +.6'. Se

I0.3.

I-ITITOMETRECAPACITIVE

C. (.r') = c* (.r)+ Cu-,

(t)=

4ult,.\
ln
//2inl

+ (H- r)] =
( 10.8.
)

L,:

i,,

L,

Litrometrele capacitive folosesc ca traductor de nivel un condensator special. Acesta este un condensator cilindric compus dintr-o armdturd interioard gi o armdturd cilindrica extcrioard (Fig. 10.7). Cilindrul interior poatc fi previzut cu un strat izolant protcctor. Introducand traductorul in rczcrvor, combustibilul va pdtrundc intrc ccle doui arnrirturi pani la o inalfimc cgali cu nivclul lichidului din rczervor. I)eoarcce constanta diclcctrici a bcnzinei, pctrolului, uleiului etc. estc dc citcva ori nrai narc dccat pcrnritivitatea aerului (sau vaporilor din acestc substanfe) carc umplc

0t,,,

"l (r,- l)x + H]co,


rrrrclc

crr

5',, =

-:Ja!- s-it notitt capacitatca speciJica l't&t'l) ft*,

')

-.

condensotorului gol'
se oblinc

ci pe mdsurir cc se introduce combustibil in rez-ervor, calncitatca traductorului crcatc, dcvcnind rllaximat cind rczcrvorul cstc plin,
re-zcn'orul, insdamnh

Sensibilitatea acesrui traductor in raport cu nivelul dclivi\nd pc ( 10.8.) itt raport cu .r':

r al cotttbustibilului

L
L
L,

Avlntajul principal al acestor tipuri dc litromctrc cstc acela dc a nu avc:t picsc nrobilc. Astfcl sunt eliminate, ccl pulin pa(ial, erorile datoratc inclinarii gi acceleralie i prin rlontarea in acclagi rezeryor a doud sau mai rnulte tradtrctoarc legate in puralel. Foartc irnportant dc specificat e ci acestc tipuri de Iitrotnctre pot funcfiona tttrtrttti dut'ti surt! ulirnertlatc itr cru'anl altct'ttaliv. Caractcristic a C = / (/r) se deduce considcrand ci traductorttl cste Ltn condcnsator cilindric cu doud tronsoane: unul de lungirne -r, avind ca dielectric stratul izolant de pc elcctrodul interior (daca cxista) gi corrrbustibilul (cu penrritivitatea
82

s(.r)=

d:J(r)= 21tu (r,- l)= (e,- r)c,


d

10.9.)

1n

2:in,
P laxr

l{cl.Iia (10.9.)

nraral cil scrrsibilitatca traductorului scacle- ctt crc$tcrca raporttrltri razci

cxterioarc pc cca intcrioarl

4!l
2t..,

, p611v pentru care valoarea acestuia nu trebuie si


33

10. lr'lrisururcrt cantitirlii 5i l'ir-.

dctritului tk'cortthtrstibil lrt [r,rrdul ltcrotrll'clor

Octirviln GRIGOI{l:

cu nr:ri ntultc annlturi coaxials'([ic nuntlrul lor n),


nr:,,(c.-t)...

pl'cil nlilrc. [)c rcgulir dil'crcnla intrc cclc dor.rit t0ZC, p:irrr - P:"*r cstc cttprinsi intlc 1.5...(r ulur. I)cntru a nrlri scnsibilitiltca traductorrrlui capacitiv, accsta sc rcalizcazi ii

astt'el inciit capilcitlltcil:

scutnalizarca unor dclccliulli conlbustibil.

cc apar in sistctrtul dc alitncntarc

ctt

cchivalcntir a cL'lor n condcusntoarc cililldricc lcgltc irt ptralcl

cste:

,
(

t.l

C.(r)=

i.,(.r)=

n*;2h.
P r.cxr

l0.

pc.ntru a inclcplini accstc func[iuni, litronrctrele cap:rcil.ivc sunt forrrlate din a ordinii dc dortl pirrli contPoncntc: una pcntru tnisurarc 9i atta dc cotlrandi autotllati
consu l1l.

10.)

10.3.r.1. INSTALATIA DE NIASURARE

l
(Fig' l0'8), fiind
intermediul

Notind cu 6 grosimca amriturilor gi considcrind indcpliniti condilia:


Pr*t,,nr

P,*,..r,

Pr,rt

-6 Pr.inr * 6

= m =consl

alimentati cu

principiul punlii autocchilibrate Accasta funclioncazl pc 'alfei.natiya


lenstu,lea

de t 15 V/400 Hz Prin

c.(t)= z*Lle,,[(.,- l)x+ I{J


m

l0.l

.)

capaciratea inilialS C.(0) este


I X"=*,, (l)

Din 1l0.ll.) func1ia C"(x) estc liniara in raport cu nrArimca dc intrare -r, iar diferiti dc zero. Cunr rcactanla capacitivtr este cgale cu
L" t.{/

dependenfa ei cu

x rezultd neliniard. Pentru a liniariza

caracteristica

X.(.r) a traductorului capacitiv sc pot utiliza armdturi prcvizute cu orificii distribuite (un nunrir irnpar de orificii pc armiturilc imparc, numir parpc armaturilc imparc Ai nu se practicd orificii pe ultima gi prima armdturd), astfel incAt in final capacitatea spccifica a condcnsatorului cu orificii este: cu

l
l

=2ne,,(l-a
- bloc dc rcdrcscrc: A transforntrlor dc conlpcniarc;

-l
clcctric: BR

l5 \'/-100 tl2
1

Fi-e. 10.8 Schcnra de principiu a litronrclrului capacittv

Pt{-punte-demtrsurd:.PC-puntcdeconlpcnlJre:l-indicrtrrr:lvlE-nlot.lr

- amflillcator: T.\ -

transforttrat()r dc aliillcn(Jrc:

I03.T. SCI{EMELE CONSTRUCTI\/E ALB


CAPACITIVE

LITROI\{ETRBLOR

Func[iilc pc care trcbuic sd le indeplincascd litrornetrele cu traductor capacitiv

t84

ntdsurarea cantitdlii de conrbustibil din rezervor sau grupuri de rezervoare contilndil prograrnului sAu orclinii de consulrl a cornbustibiltrlui din rezcrvoare scmnalizarea opticd a rczcn'ei criticc clc conrbustibil

dupd arnplificare, se aplica la diagonala BD a punlii sc culcge o tensiune carc'. Acesta. printr-un mecanlsnl' infiigurorco dc comanda /c a motorului electric I/c' puntii' iar acul riii""..ra cursoarclc rcostatclor R1 9i R6 pAnd sc oblinc cclrilibrul Cr> Cr,' iru ctt contbustibil, indicatorul.i rcvine la zcro. Daci rc-zcrvorul cste untplut
ls5

tuitd din doua pun1i, una dc nrdsurare -PlvI - a dc cotnpcnsarc PC' Daci rczcrv'ortrl csl'c gol' , iar capacitatea din latura IIC se ia Ct'- Crt' de mdsura - / - ntr sc gdsegtc la zero' pc

I I

tI
!

l()

\lirsururcir cuntit:ltii 5i dcbitului rlc conrbustihil lrt bordrrl lcrorlrvclor

';

li

Octrviln CRIGOIIE

L
I

cchilibrul punlii sc stricir astl'cl inclt uroto acul indicator la diviziunca nraxinr, sirnulti pirni la rcstabilirca echilibrului. Puntca dc crorilc mctodicc datoralc nrodificarii pcr varialia tcntpcraturii sau a coutpozilici pcr doui laturi citc o jurritate din bobina scct T. Latura EF confine capacitatea C1 dc cornplct introdus in combustibil. Cea dc a crpacitate C,. egal6 cu valoarea lui Cr dacd temperatura petrolului este de 20 1 l0 "Cffi Deci, in condilii normale dc temperaturd, accasti puntc este in echilibru. Tensiuneii,t de alimentare a primarului transfornratorului 7C se ia de la cursorul reostatului de!
1

nllscazir in rczcrvor la nivclc binc dctcmrinatc. iar ntir-'ztrrile' ntobilc hotor v.tr urmlri nivclul combustibilului in acestc ptllrctr'. lnfiSurd .on..,u," in dou5 laturi alc unei pun1i, cclelaltc doua laturi fii comandl, in funclie dc nivelu

rczist Mr , intrarea in func{iunc' a motoarelor electrice (prin iMtransvazarc'concomitentcuasigurareatlnor ate rezervorut se golegte' ambele miezuri intri scffm iar funclionarea pompelor
.ornpr", in bobinc, echilibrul pun[ii se restabile$te.
elcctrice inceteazS.

!,

compensare R6. Dacd se modificd permitivitatea combustibilului , variazd capacitatea i Cr, ceea ce face sd se strice echilibrul punfii. Tensiunea de dezechilibru UnH se ] introduce in amplificator, fiind in antifaza fafi de semnalul eronat Usp dat de puntea ., de mlsurare. Intruclt Ups *Uso: 0, indicafia aparatului este corecte. Dar valoarea luil Usp depinde gi de cantitatea de combustibil din rez'ervor. Introducerea corecfiei gi infunc{ie de cantitatea de combustibil din rezervor este asigurati de cdtre reostatul ;:. profilat R5 al cdrui cursor este legat cinematic in cursorul reostarului R 1.

10.3.2. COMANDA AUTOMATA CICI-ICA A ORDINII DE CONSUIII A COMBUSTIBILULI.JI


Menfinerea centrajului unei aeronave esenfiald pentru a pdstra proprietalile d

in limitele tolerate
rdinii

este o condilie ale acesteia' De aceea in multe


de consum' aeronavele mai

t
I0.3.1.2. INSTALATIA AUTOMATA DE I\IASURARE
.L;
n^,, u^rl$.;

""r"ii, ,unt ..tliput"\i

c cu dispozitive autonrcte a unui astfel de automat este prezentat, co


pe ldngd ins'talalia-attiomata de

ciclice. Principiul de funcfionare cazul a patru rezerv6are dispuse aeronavei este echivalentd centrajului Menlinerea t0.10. in lungul fuselajului, in Fig. in raport cu combustibilului, greutate de ale fo4eloi momJntelor cu conditia ca, suma

tnstalalia automati dc misurare (Fig. 10.9) cuprindc doud traductoarc inductivc cu flotor Tit,Tiz avind miezurile mobile de-a lungul unor ghidaje cilindrice. Ele se

Tr.r

L
Fig.
|1

l 0.

0 Schcmi dc calcul a ccntrrjului avionului

li (-.i,

centrul dc tnasl CN4 al aeronavci,

sa

fie zcro, adicd: (10'12')

tr
t
I LJ

Grlr+C:l:-Grl:-G111=Q
Aceasta condilic (10.12.) poate
Fig. I 0.9 Schema dc principiu a instrlafici automate de conranda a ordinii dc consunt l-ir'li:-trltluctrllrcintlttctivc: 'l 1 11-lritnzislo:trci'l'r-trrnslirrttt;tttrltrc:Nlr'Il:-lln)loilrcclcctriec
de cchilibrrrca a purr(iil Kr. Kr

fi

exprimati

in ftrrrclie'dc capacitililc C*i ale


(

traductoarelor plasate in rezervor:


G, = k
flt

rclcc
'

(C*i-

C,r )

I0.I3.)
lD/

lf{6

|0. l\lrjsurlrcl cantitiitii 5i dcbitului dc courtrustibil

ll

bortlul acroulvclor

Octlvian GRIGORt:

(l;, cstc ulptciti.llcl tr:lductorului lcspcctiv ciind rcz.crvorul cstc gol. iul k o constanti dr- proporlionalitatc. Prin unnarc, condilia (10.12.) dcvinc:
Ltttr.lc

-t
cstc
::n,-,i , '{i)
l.':"

I(I.3.3. IiIIOI{ILE LITI{ONIETRELOIT CAT'ACITIvE


j::'j

C.l11

C"311

Ko

Cr.,l.r

C..rl.r

r0. t4.)
'

i,

'

unde lfu = Crll.r + Cuh

Corlr

fi

Co:l:

inechilibru,curentulidindiagonalaestenul,a$acescpoatescrieil+ir+j5=ir*rn',
sau in funclie dc capacitdli:
U 1Ca1 + U2Cr2

rL'alizati cu ajutorul schcnrci din Fig. l0.ll, unde,;jri constanta K0 cstc reprczentatd prin condcnsatorul G. Dacd puntea astfcl formata este T

', '1,

Capacitatea traductorului litrometrelor este o func1ie dc mai mulre variabile. prrtiirrd li cxpriuratd in raport cu volumul v dc combustibil sau cu masa ly' a acestuin. crr un-uhiurilc dc ruliu gi dc tangaj (yli e), cu accclcralia a:

I
I

Condilia (10.14.) poatc

C = C,(v,0,T, a,

E r)

--

Cer(M,O,y, a, r, Q).

(10.t6.)

U5Cr5

U3Ca3

UrC^c.

(10

15 )

Dac[ tensiunile Ur,... Ua se iau propo4ionale cu distanlele 11,... Ia, iar U5q=., IQ, rezultr ci (10.15.) este echivalentd cu (r0.r4.). Dac6 sc modifictr centrajul pcste limita admisi - din cauza distribufiei combustibilului in rezervoare - in diagonala ' punlii apare curcntul r a carui faza dcpindc dc sensul descentrdrii (in fati iau in spate). Acest curent, dupd amplificare, sc aplica motorului electric Me. Acesta. cu

Varia!ia parametrilor ce intrd in expresia (10.16.) provoacd erori metodice in indicaliile aparatului. Dintre toti acegti parametrii, ne vom ocupa de erorile produse de varialia permitivitdlii e I cu sortimentul petrolului gi cu temperatura acestuia. Exprimind variafia lui C funcgie de volum cu formula (10.8.), rezulti capacitatea traductorului litrometrului ca fi ind:

C"=

Co

Cu

Cs

+ kv(e rE

z)

Co

+ kv[e

1e( I

+crAI) -e

z)

= Cs + kv(e

1e

+Ae 1 -
(

2).

10.17.)

Eroarca absolutd in acest caz este:


Cxr.

"ll

AC*=Aer==kvA,, '
dE,

)(-

10.18.)
I

iur croarea rclativd dcvinc:

AC,

= L"o Ero-z

A,

r0. r 9.)

undc C,s gi ;e sunt valorilc lui C. gi e


Fi-s. l0; I

Schema de principiu a autonratului de centrarc

dcpinde de tempcratura, din (10.19.) se obline eroarca:

llaI'=20oC (Af = g;. Cum e y1=2E2si t1

-q

ajutorul unui dispozitiv cu contactc K selcctcazd gi pune in funcliunc pornpelc rczen'oarelor din fala sau din spate, astfcl incit si sc rcstabilcasca ccnrraJul. iJna dintre acestc pompe transmite fErd intrerupcre combustibil la motoarclc de propulsie ale aeronavei. La conectarea autornatului dc centrare, tracluctoarelc capacitivc se decupleazi de la blocurile de misurarc pcntru a sc evita uncle influcn{c rcciproce
nefavorabile.

LC.
C,n
de temperaturi intrc

e," aLT
Ern

=2uLT-

10.20.)

Pentru sorturile uzuale dc petrol folositc in aviatie

c(

...+llqc. Daci faccnt accla$i rationamcnt pentru cxprimarca masice a cantitatii


corlbustibil, capacitatea echivalenta a traductorului echivalent estc:

60"C...60oC, croarca traductorului cste cuprinsi intre -5


dc

I grd - gi variatii = -0,0007

.:
i
I

r88
89

l0

Mirsurlrcr c0ntit:'ilii gi dcbitului dc cornbtrstibil lr trordul acronitvclor

'
(

, \ C" =C,, *Cn, =C,, +k;(e' -e:l


lel cu croilrcil absoltttir:

lF I-uGRAREA

Gnrllu:

s;iti

r0.2 t.)

6:

lvIisuRAREA CANTITITII DE CO'T1BUSTIBIL

AC,,

=fiot, .hAP=k n, o.' - kM(e,,, -t');


LCu

a^

1^'

,Ap

1. Scopul lucririi
(

r0.22.)

gi eroarea relativd:

t -.

realizarea 'acestei lucrdri se asigurd experimentarea unei aeronave' Totodatd, se asigurd a mdsurarea cantitdtii de combustibil la borduf privind mdnuirea instalaliilor precum 5i explicarea ii".r"r." O"prinderilor practice ierorilor care apar in procedeul de mdsurare'

Prin

metodelor

de

= ('' c -c0

"ro

2Le, Ao
----:-

(10.23.)

2. Partea teoreticl a lucrlrii


existent la bord se folosesc metode indirecte de Pentru determinarea volumului de combustibil un alt parametnr uSor de nisurat' Astfel de mdsurare,b^zate pedependenla acestui parametmde

Pentru petrolul de aviafie se poate considera

cd r depinde numai de P

o*Tt[ll,j;l

At,
t,o -=v,l

A,p

tichidutui din rezewoare, caz

in

care aparatul de -rris'rl-se mai numegte 9r

astfel incAt relalia (10.23.) devine:

-P

t-

oC] t,n C.o =0,64a.

metoda hidrostaticd' - ir"rir^,it "*.."it# i. coloana de lichid, numi6 Si dependentapresiuniihidrostaticepacombustibiluluipefundu|rezervorutuidenivelfra|

elecrromecanice

ttit,elmetru'Cuajutorulacesteimetodelabordulaeronavelorsefolosesclitometrele cu flotor 9i litrometele electrice capacilive' se bazeazA pe

(r0.24.)

acesruia,adidP=1lt'
2.T. LITROMETRELE ELECTRICE CAPACITIVE
4i

Dacd se compari (10.24.) cu (10,19.), se Poate trage concluzia cd eroarea ntetodicit la etalonarea ntosicd a litromctrului este de peste patru ori mai micd decAt I't eralonarea in unitdli de volum, ceca ce justificd existenla la bord a Iitromctrelor gradatc in unitali masicc.
asemenea, trebuie menlionat cd erorile instrumentale capacitive sunt neglijabile in raport cu cele metodice.

Dc

alc litrometrelor

: , ,

spccial' Acesta cstc un Litrometrele capaciii'e folosesc ca (raductor de nlvel un condensalor cxterioartr (Fig' l)' cilindricd armdrurA o conlcrrsaror cilindric .ornput Ji*i-o arm[rura interioari 9i

lin

strat

cele

velul petrolului, uleiului etc' este

,li.ni..lrlui din rezervor. Deoarece constanta


i diclectrici a benzinci, i dc ciitcva mni

pcrnritivitutea crrc substnr{c) aceste din (sau vaporilor i adrului


.

ori

mlre decit

umple rezervorul, inseamni cd pe misuri ce se : introduce combustibil in rezervor, capacltatea cind I tioauciorutui creStb, devenind maximi principal al acestor 'rezcrvorul este

tipuri tlc litrorr rriobilc. Astlcl

tlc

nu lvcu picsc

, ccl pt4in pnrlirl'

crorile

: : I

nrultc traductoare legate in paralel' aceste tlpurl r Foarte important dc specifrcat e cA I de' litrontetre pot funcliona nttlrnai dacd sttnl
'..

ntotttarca

accelcralici Prin datora in acclagi rczen'or a doti sau m3l

tilitttcntate

l90

Car"cterist i trnrluctorul , tr.onsounc:

e considerind ci cilindric.cu dou-t 'irtd ca diclcctric

Fig. I 1'raductolul clpacitiv cilirtdr ic

|.rrcnrrclt

(r

strittul izohnt dc pc clcctrodul intcrior (dnci cxistir);ii cornbustibilul (cu pe-nuitivitarcr rclatir:r g,1. .., ccliilirlt dc lungirnc Il -.t uvind ca str:.lt iz-olurrt ucrul slu v:rporii de corntrustibil, cu pcrnritivitltcir rclrlivi aproxinrativi , = l. Astfcl. cxpilcitiltca cchivalcnti sc ob1i1c considcrirnd rraductorul .',: lirrrrrat din douJ corrdcnsatolrc dc capccitrtc C (r) Si C (ll - -r') concctltc in prralcl.'f inilnd cont dc ; " notirliilc din Fig. l. capacitililc sunt:

/1,.,,",

p,..,

/),.,.-'

0
b

p,'. +

=,.,t =const

I
,l
(5)

atunci rclr[ia

('l) dcvtnc:

c, =

2trc'".r1n

l)t,P,,,,

*..
(t)

c.(.)=2nt1r,,1i',-l\'+H]

c,,_, =

j9(H-*)=5(u-x)
;,t

/'I''
pn,,

t,

2,1.1. Iirorilc litronrctrclor capacitivc putand l.i cstc o funqie i: i"-l-T^"'::. variabilc' Crpacitatca traductorului litromctrclor de nrliu 5i cu unghiurile a accstuia, M masa ,uu .u cxprinratii in rapon .u ,.i"*"t "i.'."rirt,riil accclcralta a:
dc tangaj (Y $i 0), cu

unde:

ptrnr=p2-6ti prcrr=pr+6.Scobservidin(l)cnfuncliiledcvarialicacapacitililorsunt

C'C"(v,O,y,

tt,

t)= Cv(hl'|'y' a' r' P)

(6)

liniare cu nivclul de combustibil x. Capacitatea echivalenE a traductorului cste:

c.(r) = c. (x)+ C,-.(')

tLj' ro^

1",.r +

(H-.y)l =
(2)

Di so fo
C"

i , t c
= Co t C. = !-o + kv(e l-e
2)

provoacd crori metodice

e cu erorilc produsc de vari4ia pcrmitivit'51ii 1 volum cu de func(ic C" lui vari4ia Exprimand
I

in indicaliile apararului'

netnrlui ca fiind:
= Co + kv[e
ro(

I11',-r)*+Hlc,,,
unde

l+o'A1")

- zl =

Co

+ kr'(

ro

+A | - ])'
('7

cu
f

C,,

=--:ls-a lnP'*, .. p,-,

2nt,,

notat capacitalea specificd o condensatorului gol. Sensibilitarea acestui

Eroarca absoluta in acest caz cste:

' ,-

:,-. iar croarca relativd devine:

AC.=Aerf=krae"
. eroarea: AC,
A,
,,,

AC

(E)

traductor in rapon cu nivelul x al combustibilului se obline derivdnd pc (2) in raport cu.t:

s(r)=

gEG)

f*0.p,".

r)= (e,- r)e,.

(3)

- , urrdcC*osi r0suntvalorilelui C.9i erlaT'=20oC(AI=0)'Cumro=2ez$ierdcpindcde


tcnlpcrature, din (9) se oblinc

c','

(9)

AC"
L ",,

,,,

cAT

_..,

Rclaqia (-j1 arata

ci

sensibilitatca traductorului scade cu cre$tcrea raporrului razei cxterioare pc cea

=---:---

t;11 - c;

- AT
.

(10)

l
I

_ /). Intcrloari s.-. ntotiv Pcntru carc valoarca accsfuia nu trebuic si fic prea rlare. De re_guli difercntl P:" .. intre cele dou.i razc, p2,nr - p2,,t'este cuprinsi intrc 1,5...6 mm. Pentni a mari scnsibiliiatea traductorului capacitiv, acesta se rcalizeazi cu mai multc armituri coaxiale (trc nunriirul lor n), astfcl incat caprcitatca cchivalcnE a celor n condcnsatoarc cilindricc lcearr'in paralel csrc':

in ar.iqre c' = -0,0007 grdPct1lru sortulile uzusIe de petrol folosite cuprinS intre -5 " '+l l% este traductoqului eroarea . 60''C. intrc - 60''C, .
echivalcnt este: capacitatca cchivalcntir a traductorului C.
cu ctoi.ttcll absolutii:

5i variatii de tenlperaturI r

'

DaciilaccnraceIaSiralionamentpcntrucxprtmareamasicSacantititiidccombustibil.

=C,+C,,

-\ - .M / -crl. =C.+k-(c
Le, - k M (e,,,- r, )+ =kL Pp,,

rllt

C,(..) =

IC(..) = 2nt'l(c,-r).

HD;,}
/,..,

(4)

,1c.. "- = ?c. ar, *

''

ar,

*-'

5lp P
E

rllt
rllt

1i croat'ca

rcliltivil:

Notind cu 6 grosimca armdturilor pi considcrdnd indcpliniui condilia:

AC., 2A, C^AP .L


p

r9l
l9?

Miisurarcir cuntil

Crunu: Nunrr':

l)cttlru pctrttlul dc urirrlic sc po:ltc corrsi{crrr cli


irtcrit rclltiit ( l-l)

tlcpiu{c rrurlai tlc p

dcvinc:

5 = 0.7!L. {',,, l)

il\tfcl

..

.i

-1.3. Probleme dc studiat


Pc tinrpul

t=u'u;.

AC,,

,:tl .. - As,

(rl)X';
.!l

lucrdrii sc vor executa detcnninarilc:

i)
ii

ridicarca caracteristicilor C=f(v);


care

D:rc:r sc corttplri (14) cu (9), sc poatc tra-uc concluziu ci cnsorut ntclrxlit'ti ln ct,,l,r,tnrru",;.' tttttrit'ti ir f itronrctrului cstc de pcstc patru ori mai nlici dccdt la e tulonarau in unitali dt' 't\tlunt. gt:s.n.,l ce'.lustilicir cxistcnla la bord a litromctrelor gradatc in unitili ntasicc. ,,; Dc use'tnenca. trcbuie menfionat cd erorile instrunlentale ale litronretrelor cirprrcitive sunt'. , ncglijabile in raport cu cele metodice.

) vcrificarca cxpcrimentald a ecuafiei dc etalonare,


,t-

in acest caz parlicular


armArurii

este dati de c--i[ern +.r(c-coIunde A=bxH este aria

3. r\paratura necesarl executlrii lucrlrii


Se utilizeazd urmetoarele materiale: Instalplie de laborator pentru mesurarea cantitelii de combustibil: Cabluri de legdturl;

condensatorului, iar / este lungimea dintre armdturi, 9i de asemenea determinarea erorilor relative.

4. Date experimentale

si rezultate

Cilindru etalon pentru combustibil;


Punte de mdsurd (RLC

metru).
de

t-

3.1. Dcscricrea instala{iei

laborator

Instalalia pcnnite verificarea metodei capacitive dc misurarea conrbustibil de la bordul aeronavelor.

canritAfii

m; - ft= m; - 12= m; - l- o- 8,85 x lo-rr F/ m: F/m. =


. ri,r,ir{tr\

In conrponcnla instalaIiei intrd urmltoarele pd(i mai importante:


| - cuva unde se introduce fluidul dc aviatie; I - annatura traductoru lui cnpacit i v; .l - cabluli dc alinrentarc;
4

lnrU
100

X lml

CmIrurrtI

Ctcorctk!

e lVol

tFl

tF1

200
300 400
500 600 700 800 900

L-

{ I t.-

I{LC -

metrul
;

pentru

cletcrnrinarca capacitilii 5 - cilindrul etalon.

I
I

t._

3.2. Nloduldc lucru


inairrtca dc incepcrca lucrului sc cupleazi cablurile pcntru rcalizarca rrrontajului

t000

t-

pfczcntat rllal s!ls;


cu rjutorul cilindrului ctalon 5 sc introducc fluidul dc avia 1ic;

i,I

sc citcStc valoarca capacitirf ii cu ajutorul aparatului dc masurl 4

9l

| .ttr'r.rr

clr

(r

fvli-rsurirrca culrt itliI i i (lc corrrhLrstiIi

Octuvian GRIGORE

II. DI'TERI\IINAIIEA DIREC'I'IEI


{.1.
Ca

DE ZI]OII
I

ractcristicilc

Pcntru rezolvarea problcnrci de nav'iga1ie. respcctiv deterrninarca dira<'tiai tlc

r/rot', pararnetrul principal estc ttttghittl care deterntind direclia de ;bor. Pentru dcfinirea accstui unghi sc arc in vcdcrc o dirccfic de rcferinla rcpcrabild in oricc conditii qi invariabild in timp 9i spaliu. Accaste linic de referinld poate fi:

-'t
I

.)

o
o
(u

ll.
ts

tangcnta la mcridianul gcografic in punctul de misurd; tangcnta la mcridianul rnagnctic in punctul de mdsurd; proicclia in planul orizontal a drcptci cc unc$te aeronava cu-n astru; drcapta ce une$te punctul de observalie cu o statie dc radioemisie (radiofar).
Prin cap se infelege unghiul format de proiecfia orizontald a axului longitudinal

= C) (u
CL

(u

al aeronavei cu linia de rcferinla. Accst unghi se mdsoard in sens orar gi are valori ctrprinsc intre 0 gi 360 grade. In funclie de linia sau planul luat ca referinld sc deosebesc (Fig. I l. I ):

I
I

r00

200

300

400 500 600 700 Volumulv[mt]

800

900 1000 1200

capul adevdrat - unghiul format dc proleclla a.rului longitudinal al raetoflavei , p planul N. N"\ orizontal, cu tangenta la CC meridianul geografic al ;i;-. loculuiON; CM - capul magnelic CA

unghiul format
prorecfra

de

axului

longitudinal al aeronavei pc planul orizontal, cu

0 _ll/

la meridianul magnetic al locului ON,;


tangenta

- capul conrpas unghiul format de proiccgia axului


CC
longitudinal al aeronlvei pc planul orizontal, cu

planul
ON.;

magnetic

al conrpasului
Fig.

nteridianul

CR capul relaliv unghiul format de axului proiccf ia


t96

ll.l

Dcfinirca drr,.'ctiei dc'zbor

l. l)ctcrrrrinrucl dircctici

dc zbor

Octn iln Cl{lC0RE

arbitrara AB.

Ionsitudirrill al acronavci pc planul orizontal in raport cu o linic dc rcfcrinla.

intrc accste un-qhiuri sunt evidcntc rclatiile: CM

ll.l. (il.t.)
I
,

METODE DE MASURARE A CAPULUI $l GISNIENTELOR


se

=CC+L,'

in navigalia aeriand

utilizeazi mai multe ntetod dc misurare a unghiurilor

CA=Cful *A,,, =CC+A" -FA,,,,


unde A,,, -cstc declinafia magneticd $i

dc cap gi a gismcntclor. Printrc accstca sc numtrrtr:

A.-

devia{ia magneticd.

,j,

.il

aceste unghiuri se
I

('(,,tI pa.r.

Daci unghiurile definite mai sus'se nrdsoard in raport cu viteza de drum w, vor numi drum adevdrar, dntm magnelic si respectiv drunr

metoda rnagneticd; metoda inductivd; metoda giroscoPicd; mctoda radiotehnicd; nretoda astronomicd.

Pe I6nga capurile definite in raport cu meridianele terestre, in aero-navigalie se

11.1.1. METODAMAGNETICA
in cdmp Aceastd metodd sc bazeazl pe proprietatea acului magnetic, suspcndat care Aparatele, magnetic. meridianul cu paralel magnetic terestru, de a se orienta numesc se magnetic, nordului direclia a deterniina pentru principiu fol;sesc acest compasuri magnetice.

rr.i.Z.

METODAINDUCTIVA

Fig. | 1.3 Dcl'inirca gismenrelor

Mdsurarea capul magnetic prin aceasta metodd se bazeazd pe principiul. induceriidecEtrecAmpulmagnetictercstruauneitensiunic|cctronrotoaree,lntr.un traductor de induclie, valoarea acestei tensiuni e fiind funclie de orientarea numesc traductorului (sondei). Aparatcle carc funcfioncazd pc acest principiu se
conrpasttri indttctive sau mai exact, compasuri cu induclie electrontagtteticd'

nulnesc gi.rtttettre (Fig, I1.2). Aceste unghiuri se mdsoard tot in sens orar gi pot ayca valori cuprinsc intrc 0 gi 360".E1c sunt dcfinitc dc proicc;ia pc planul orizontal a axci lon-eitudinalc'a aeronavei xe qi proicctia pc acelagi plan a linici cc uneitc ccntrul de tttasi al aerotravc-i cu obiectul vizat de la bordul sdu. in funcfie de situaliilc din Fig. | 1.2 sc disting urmdtoarele unghiuri: gi.strtatttttl rudio"rtulici, p1, cstc urrglriul forrrrat rlc prcliccliilc pc plirrrul orizontal al axei lorrgitudinalc a acronavci xe gi al linici cc une$tc cc-ntrul de. nrasi al accsteia cu statia dc -eoniomctrarc; eistttet'rrtl sau azinru!rtl corpitlui ceresc,83, este fonnat diu aceiagi proieclie x0. cu proicc,tia, pe planul orizontal, a liniei dusi din centrul de rnasi al acronavei in direcfia corpului cercsc; gisttrettttrl .sau ungltittl lintei, p3, este fornrat de x1y cu proicc(ia pc planul orizontal a linici cc uncptc ccntrul dc nrasi al acronavci cu tinta tcrcstra sau
tu
9ii
acr-irr n ir:

rnai utilizcazd 9i unghiurilc mdsurate in raport cu alte linii dc rcferinld, care se

rI.1.3.

METODAGIROSCOPICA

a Metoda giroscopicd se foloscatc pcntru mlsurarca capului adevdrat cA $i pendulului capultti relativ}R. Misurarea capului adevdrat sc bazeazA pe proprietatea ra giioscopic de a se orienta dupd componenta orizo

lc

aceaste mariti navignlin in rrtilizatc larg girobusolclor ac iibcr giroscoptrtui propii.totca 6azcaz,i p. Pc rotatie' de proprii salc oric'ntarea axei
iotalie-a Pamihtului

0'

'Astfel,

ei

se

iu
sc

gi ros enri conr Pasuri I e'

11.1.3.1.1\TETODAGIRONIAGNETICA$IGIROINDUCTIVA

fali dr-' a corcclie dc clenrctrtc dc rol oricntarca in cirurpul magnctic tcrcstnt carc atl
Acestc nlctodc utilizcazd giroscopulliber, dar Sitraductoarclc'sensibile
99

I l. trtrt,tr,,,,.rrLr

rtil!!ltut

u! 1lr(I

!itrrsctrltpclr)r.
gin tittdttt't ivt'.

PL-

:tccst principiu sunt rcaliz_alc (.(rtttpu.\urilc {iro,,,tt!:ntti((, $i

Octlr iirn GRICORI

II.I..I. IUETODARADIOTEIINICA
mdsurarca gisrncntclor

intrc planul cadrului gi dirccIia citrc e receplic optimd sc facc ilutonrar.


aslrottotttice.

in raport cu sc bazcazi pc dcpcndcnla dintrc

ttlitsoarit. Magnctisnttrl scoarlci tcrcstrc sc nranil'csta pr intr-un carnp rnlgnctic. a carui intcnsitatc, {, cste inlcrioard intcnsitelii I a cirnpului rilagnctic rcgulat. Accastd componcnta dc datorcazd proprictalilor magncricc accidcntale structuralc alc scoa(ci tcrcstre. Pcstc accstc doui cimpuri, considcratc invariabile gi lcgatc de srructulr globului tcrcstl'u, sc suprapun alte doud campuri, carc pc langa faptul ca dcpind dccoordonatclc punctului dc observagie. sunt variabile gi in timp. Unul dintre acestea are originc'cosrnicd $i cstc cunoscut sub denumirca dc cantpul varialiilor periodice Si al pcrturbaliilor' 7l . Ccalalti componcntd, dc originc tcrcstri, arc o varialic lcnta in
<'tittrpttl cntstol, tirrrp gi sc nurnc$tc camp dc varialie scculard 7.. In concluzic, cimpul maSnctic terestm total intr-un punct de coordonate tr Si e, are expresia:

II.I.5.

t\TETODAASTRONOMICA

se utilizeaztr traductoare cu celule fotoclectricc, care dau semnalelc ncccsare urmdririi automate, de cdtre dispozitiv, a astrului vizat. Aparatele care folosesc aceastd metodd se numesc cotttpasuri astronomice automate,

bordul aeronavei. yizarea se poate face manual suu uuiomut. irr ultimur caz

Se bazeazr pe determinarea unghiurilor de gisment faln de corpurire cere$ti (Soare, Lund, stele), prin vizarea lor iu ajutorul unor dispozitive optice ptoro,. iu

nrdsurat la un momcnt dc timp l,

f (s.,,p, t ) = f , (1,,p) + f , (r^, a) + i


unae

(),,p, t) +
"

f , (5., rp, t\

(11.2.)

{(4,,d)

arata ce acest cdmp este funcfie numai de proprietdlile magnetice

P,

17.2.
'

COMPASUL MAGNETIC

ale rocilor gi dc distribulia lor d, in scoarfa terestrd. Componentei d i se datoreaza anomaliile c6nrpului magnetic terestru provocate de acumuldrile de roci magnetice in
subsolul regiunii respective. Confornr Fig. 11.3, vectorul 7'al intensitalii cAmpului ma-qneric reresrru, care
-. 1,-..1-. ,r+ .1 /. | ) i,,,., . -, e : n ,, / .',r,t ,.t.
.,,-

"D"r.r.ni riiiieii' dil;[ti;i""ii rj,ii.irur' io, qunoscutd de om inc6 de la inceputurile ex


,'.^.l:a:^:-: -^-, -. rnodificiri constructive,

utilitatea acestui instrument a fEcut ca el

bazeazi, pc nretoda magnetici, respectiv pe proprietatea acului'magnetic suspendat in cdmp magnetic terestru de a se orienta paiatet cu meridianul masn;tic.

si fl in special ra bordur navelor. principiur dc func{ionarc

sc

In continuare, o sd facem cdteva precizdri asupra magnetismului terestru.

'

Misuritorile

pentru un anumir loc ai la un moment, el este oblinut prin rezultanta mai multor c6mpuri. Astfel, cea mai narc parte a cdmpului magnltic tercstll totar, a carui intensitate sc noteazd cu vcctorul f , o formeazi cdtttpul regulut f . Ilrtensitatea lui cstc funclie de coordonatcle l, gi <p - longitudinea gi latitudinca locului in carc sc 4
200

cdmpul magnetic terestru are o structura spaliala temporald nrai"compticatd, dcoarcce

il putem considera ca acela produs de un dipol magnetic. Aceastd asemdnarc, estc valabild dacd magnctur permanent are lungime mila in comparalie cu diamerrur globului terestru, este prasat in centru pdmintului, inclinat ru it,st fara dc o*o Jl rotalie diurni, iar polul sud este orientar in partea porurui nord geogrofi;:l;;.;r;;;;

au denronstrat cd accsta posedd un ia,np'mugnetic propriu, care in

efectuate pe suprafala Pdmintului, atdt la sol cat gi la altitudinc, primi aproxirnatic

Fig. I 1.3 Componentelc vectorului intensinlii clmpului magnc(ic tercstru

l'
20

l. f)ctcrminurca dircctiei de zbor

Ortllilrr CRICOI{E Datoritl inclinaliei /, aceastd pozilic nu cste orizontald. Pentru a conlpcnsa inclinareir cu unghiul /, ccntrul de nrasi al acului magnetic CM este deplasat. fa15 dc punctul dc suspcnsic O, pc o distanld oarecare sprc polul magnetic sud al acului (Fig. I 1.4 b).

lIrnaviga1ic.in|ocrrlcomponcntelorXgi/seuti|izcazdcomponcntaorizonta|a H. a crirrrpului magnctic tcrestru, precum gi unghiul A.. numit declinalie magneticti, dintre- accasti componenta $i planul meridian. De ascmcnea, in locul lui z', l). intcrc'scazd unglriul /, nutttit ittc'linulie nagtteticd, forrrral. de vectorul f cu planul ,, orizontal local. intre aceste elementc existi, evident, relatiilc:
)

cstc tangcnt Ia liniile- dc carnp, sc exprimi (pcntru un punct oarccare dc pc suprafala Pirrnarrttrlui), prin componcntclc salc pc axelc rricdrului 0(q(. respectiv x, y Z.
si

,",,

X : H sin An, ;Y = H cosA. ; Z = H tg I: H =?.cos1 I lz=Tsinl 72 -ll2 +22.


coordonatele

(I

r.3.)

Icos/

CM

Elementele caracteristice ale cdrnpului magnetic terestru depind atat de 7$i q, cdt gi de altitudine. -:.Repartilia geografici a mdrimilor ce definesc vectorul f , este pusd in evidenld cu ajutoruf hdrlilor magnetice. Pe aceste hd4i se traseazd linii ce caractenzeazd, "parametrii cdmpului geomagnetic cum sunt:
t

a.

b.

Fig. I 1.4 lnteracliunea dintre magnetul pcrmanent de moment z-r gi intensitate T.

izoclinele sunt definite ca locul geometric al punctelor in care inclinalia magneticdeSteconstantd(I=const').Izoclinacu/=0Senume$teaclinasi reprezintd ecrta o ntl ma gne r i c'. izogonele - definite ca locul geometric al punctelor in care declinalia ,*u,,,'l magnetici este constante (Am = const.). Izogona cu A. :'0 se numejtd*ffi.4 agottd gi in oricc punct al accstqi Iinii compasul magnetic va indica nordul adevdrat, cu condilia ca deviatia A. = 0, izrdittanrele - curbele pentru care H: const.'$i ?"= cOnst, sau Z= consr.
r

Valoarea maximd a cuplului calculat cu formula (11.4.) este de 0,04 gfcm pentru compasurile simple gi 4 gfcm pentru compasurile la distan;a.

11.2.2. TCONSTRUCTIA COMPASULUI

MAGNETIC.

Dcoarece aceste elemente nu rdmin constante in timp, ha4ile magnetice sc raponeazi Ia o anumitd datd calendaristicd, cca la care s-au cules datele pentru intocmirca hi4i i rcspcctive.

(-,

11.2.1. TITADUCTOITUL MAGNETIC - ACUL NIAGNBTIC


Fic rrcul magrrctic
plasat in ciinrpul ntlgncric rrr monrcntul maqne'tic al acului. Expcrirrrcntal sc constati 5i
sLrb

Schema de principiu a unui compas magnetic fEri teleindicare este prezentatd in Fig. 11.5. Echipamentul mobil al compasului consti din una sau mai nrulte bare magnetice 2,fixate pe flotorul 8. Flotorul 5i lichidul care umple carcasa aparatului 9 sunt alese astfel incdt fo4a preluatd de pivotul 6 9i lagdrul 3 sa fie c6t mai : nrici, evcntual zero. Pc flotor estc fixat caclrnrrul in formi dc disc 4. Accst 7 cchipamcnt mobil se poatc roti J nclirnitat in jurul.axului sau, Lichidul 8 carc umplc carcasa 9 este de reguld
_1

i,
L
L;

ftlnni dc bari din Fig. I1,4.

ligroina qi servc$tc 5i
rurobil. Capsula

pcntrtt
9

tercstt'u dc ilrtensitate f clr asupra ntltgnL'tului pcrmancnt actioncazi cuplul:

anlortizilrea oscilaliilor cchipnmcntului,

l0

are rolul de

l0
Fig. I 1.5 Schema
I - ponlagdr;2

conrpcnsa varialia voluntului lichidului


(

( =pt[nxf

=tip.nrTsina,

l r.4.)

la nrodificarea temperaturii. Centrul de greutate al echipamentului mobil nu coincide cu punctul de suspensie, ci

.onl*.titt
magne tlc

compasului

citire' n capului; 5

urrdc;r cstc pcrnritivitatca acrului. Din (11.4.) datorita prodrrsrrlui vcctorial cuplul C sc anuleazi pcntru c, = 0n, sau altfel spus acul se oricnteazd pe- direcfia vcctorului f
702

cstc dcplasat astlcl incit sd asigurc conrpcnsarca vcrticali a vcctonrlui f.

9I

carcasr aparllului:

nragnct penirf,ncn(: 3 - lagAr: 'l - dirc dc - gcam; 6 - pirrt: 7 - cadran: S - ll()tor:

l0 - crpsulr dc

crrntPcnsltcr

ichidul ui.

203

l. Dc(crnrinurcr dire.ctici de zbor

------.

Octlvirn GRIGORE

Corrrpusul nlugnctic dr.'scris lufli sus posibiIitltcl tclr..indicirrii (indiclrii h disti irt calrirra e.clriprjului. fapt carc il cxpunr

aparatclc

gi instalaliilc clcctricc dc
transnrilitorul

bc

fcrouragnctic carr' intri in construc[ia acr rrtilizcnza contpdsut'i nagneticc la distat


nra_qnetic

l;ig. I 1.7 accirstal dcvialic rcprcz-inta o drcaptii lllralclir cu a\a absci:clor. Conrponcnta 6: cstc produsi dc: - urasclc dc' o{cl dur gi dc corpurilc magnctizatc pcrrnancnt: cdnrpurilc nragnet.ice constante datorate unor surse electrice de bord. cdmpuri nragnetice ce nu-gi modificd orientarea la rotirea acronavci.
Se considcri deci, cdmpul

-l
1
"t
I
I

nlagnetic sunt mici (de obicei in coada aer

sc montcazd

rl

terestru gi sinrultan intensitatca

a cdnipului

NS

<tr>

produs dc cauzcle mcnfionatc. Vcctorul F este oricntat invariabil fala de axul longituclinal al aeronavci sub unghiul p. Cdmpurile H Si F, aclionind asupra

Fig. l |.7 Conrponentelc devialiei compasului

I1.2.3. ERORILE COMPASULUI

MAGNETIC

sistemului
J

magnetic il

al

compasului, conduc Ia urmitoarea ecuatie de eclrilibru:

Compasurile magnetice sunt afectate de multe tipuri de erori, motiv pentru care! au o utilizare limitata in avialie. Vom prezenta in continuare acclc crori carc sunt, proprii gi compasurilor inductive, care sunt destul de larg utilizate la borduli

,, + M,

=0,

(l1.6.)

l
I

aeronavelor i)

Devialia magneticd. Este o abatere de la direcfia meridianului magnetic,l care se noteazd cu A., gi care apare datoritd cdmpului magnetic propriu al avionului, dat de piesele din ofel, instalagiilc electrice gi radiotchnice erc. Astfel, dc-vialia cste cornpusa din trei componente: o contpoilentd con.ttuntci 61, o, conponentd semicirculard 62 gi o componentd ataternard 63:

cclc doua cupluri. rotindu-l cdtre direclia "meridianului magnetic" al compasului, care formeazd un-shiul 6r (fig. 11.8, unde Y1 = Vrr) cu meridianul dat de H. Se
poatc scrie:
nrHsin62 = lrFsin(Vr,r + p

6,=6r+62+53=[-.

(u

5)

- 6t.

(l 1.7.)
I

Componcnta constante 61 sc datorcaze. in principal. montdrii imprecise a; compasului pe aeronavd gi se noteazd de. reguli cu 61= A. Pe graficul din,
2A1

Pentru dcvialii mici, sin62 = 62 9i

Fig. I 1.8 Conrponcnta scmicirctrlari

61

-)
205

l. ljcirr nrinrrca dircclici

dc zbor

Octavirn CR16ORE

nc:llijrind pc 6;

ftr1ir

dc yn1 + p, sc oblinc:

6r = Dsin(2\rru) +Ecos(2ryy).
(

(t t.t5.)

o,

=Isin(yr, +0)

I l.ri.)

adici dc'ia1ia 51 are o variafie periodica in funcfie de capul aeronavei. Deoarece la o- variafie a lui ryv de 360' aceaste deviafie devine ma.ximd de doua ori qi sc anuleazi tot dc doui o-ri, ea a cipatat dcnumirea de cleviatie senricirculard.
Expresia
(

undc D gi E sunt coclicicn[i aproxirnativi ai devialiei ce caractcrizeazd masele dc lrcr moalc alc aeronavci. Dcoarecc devialia 63 capitr valoarea maximr 9i se anulcazd de patru ori in 360'(Fig. I1.7),ea se numc$te Si devialie cvadrantalii

(cuatentard).
Cu aceste precizdri, devialia totale
6,

l.
I

| 1.8.) pentru p = const. capdtd forma:

(l

1.5.) devine:

-FF 6, =-cos0sinY" +i-singcosy" =^gsiny" +Ccosy",


{

= A + Bsintyy + Ccosyy+ Dsin(2ryp1) +Ecos(2ryy) = 4*,

(l1.16.)

(11.9.)

I,
1

unde B 9i C sunt coeficienli ce caracterizeazd, devia,tia datoratd maselor din fier qur.

t-

H- Not6nd cu Kintensitatea acestui camp gi cu ( unghiul format de ^Rcu axa ar ionului, din ecuatia de echilibru a cuplurilor rezultd:

in c.e privegte compon_enta 63 a devialiei se menfione az6, cd este produsd de masele de fier moale de la bord. Se cunoagte c d aceste mase se magnetizeazi sub irrfluenla campului H, dar in general axa de magnetizare nu coincide cu cea a rui

care aratd cd, dacd se cunosc coeficienfii aproximativi A, B, C, D gi E ai deviatiei, se poate calcula devialia totald a compasului la orice cap Vy. Coeficienlii A, B, C, D, E se pot determina pe cale experimentalS. Astfel. mdsurAndu-se deviafia totale la unghiurile indicate in formule, se obline sistemul de ecuatii:

6o=A+C+E; 6qo=A+B-E: 6tso=A-C+E; 6zzo=A-B-E;


unde p = sin45o

6os=A+Bp+Cp+D;

6ris=A+Bp-Cp-D; (ll.l7.)
6rrs=A-Bp+Cp-D:

,
,_'l lnductor

rnllsin63 =r?lKsin(VM +

E- 6:).

*,r,..1

(ll.lo.).#id

t_

t-::t"::ltmp, intensitatca c6mpurui K indus depinde f/ conlorm relatici: K= k/_1cos(ry1,a + (),


fierul moalc.

cos45o

de inrensitatea cimpurui

t; Y, 2
(l l. I 7.) rezulth:
;

Rezolvrind sistemul dc ecualii

(l l.ll.)

tundc k cstc un cocficient cc caractcrizcazi


I

o-60+6r+6,r0+6,r0 l B=6ro-6rro. C-6,,-6,ru

422

nric. din

Cu aceiagi deduclie ca gi in cazul precedcnt, respectiv considcrAndu-l pe

(ll.ll.) 9i(lLl0.)se oblinc:

61

D- 6.,.+ 6r,r- 6,rr- 6,,, ; 44


Cunoscdnd coeficien{ii

E=

+6

- 6r,,- 6ttu

I t.18.)

I sau daci sc notcazd

6r = ksin(ry.r + ()cos(ryrr + E),

(1t.t2.)

(ll,l8.)

pcntru capurilc men[ionate, ei se pot utiliza


ty;,1.

k:2n

pcntru a calcula deviafia ( I 1.16.) la orice valoare a capului


sc oblinc:

l_

6: = nsirr[2(ryr,, + E)],
de undc prin dczvoltare sc obline:

(u.t3.)

6: = ncos(2)si n(2rlrr) +nsin(2()cos(2rlv).


L206

il.

t4.)

ii) Alte erori ale conrpasului ntagttetic. Un compas magnctic indicd eronat. atit pc tinrpul zboruluiinclinat, cit gi in zbor cu acccleralii. Aceste crori rezultii din particularitetilc constructivc alc sistemului de magneIi permanen[i. Dc asemenea, in tirnpul virajului compasul magnetic este antrenat in migcare de rotafie, iar dupd revenirea din viraj. echipamentul mobil poate executa oscilalii care impiedicl folosirea eficienti a acestui instrument.
Accst0a, de'altfcl, sunt gi o partc din nrotivele pcntru carL's-a rcnunlat la l'olosirea compasuriIor ntagnetice Ia bordul aeronavelor.
207

Daci irttroduccm notaliilc: ncos(2(): D 9i nsin(2Vrr) = l: rczultn:

I I. I)ctclrnirrarta dircctici dc zbor

Octuviln CRIGORE

I..1.

CONIPASUL

I\IN

GNDl'IC

ELECTROI\TACNE'TICA

Dn

pcrrrrcabilitalii nmgncticc 11= 1t(H).Dcoarccc l, ,

rNDUCl.tri

=:+, dH

r'alorilor rnuxittrc

ate'

lui /l lc

corcsl'ru nd v alot'i z.cro I)c tttru pcnnc:.rbi

Ii

tatc.

l
I

Cotttpasul nlagnctic dc induclic clcctrouragnctice a inlocuit courpasul nlagnctic car!'. datoriti cchipamcntului rlobil. facc ca accst tip dc cchipamcrrt si fie instabil gi i rtrprc'cis in exploatare

estc aria secliunii cclor doud bare gi N2 numdrul dc spire al bobinci sccundirrc. fluxul total prin accastd bobind cstc @ = NzAPHo, avand varialia in timp dutir dc curba 4 din Fig. ll.l0 b), Tensiunea electromotoarc indusd in bobina Daca

sccundiil'ir cstc:

Sublinicm faptul cr gi noul con)pas funcfioncazd tot pe baza c6nrpului magnetic terestru 9i, de aceea, o partc din problenrele privind devialia gi erorilc acestuia sunt cotnune cu celc prczcntatc nntcrior. insd, sprc dcoscbirc dc cornpasul ntasnctic, clcmcntul scnsibil al conrpasului dc induclic nu arcin conrponcnld nici un elenrent mobil. Lipsindu-i magnelii pcrrnanenfi cu sistemul dc suspcnsic, compasul dc' inducfie nu are erori legate de prezcnta lui. pentru a explica principiul de funclionare a compasului magnetic de inducfie electromagneticd, se considerd traductorul (ferosonda) din (Fig. I1.9). El esre format din doud bare din permaloy 3, dispuse paralel pe un suport izolant gi doui infEgurdri. infEgurarea primard i se alimenteazd cu tensiunea altemativd u1 la frecvenla de 400 Hz.Eaeste astfel bobinatd incat cdmpurile magnetice H; produse prin cele doud miezuri de permaloy sd aiba se'nsuri opuse. In aceste condilii, evidcnt, fluxul magnetic rezultant este constant egal cu zcro, astfel incat tcnsiunca dc icpirc rr2 cstc ,,si ca in pcrmancnld nula.

AH.9J! ,,.=-dd'--N. '',-"-u "r dr dt


Daci corrsidcrint curba dc nugnctizarc ca fiind dc forma B(flI = all

(il.19.)

- blt'.

"l

li
1l
Fig. | 1.9 Traducrorul de induclie elcctromagnctici
I - inllgurarea primard: 2 ara d.'intrarc.
v)
I

infl;urarca sccundard;

.3

nricz dc pcrnruloyl J _

Daci se considerd un cantp ntagnetic coustant He orientat c.le-a lungul axei de sensibilitate 4 - 4' a ferosondei, influenla acestuia se poate explica pe baza curbclor rcprezentati in Fig. I l.l0 a). La varia!ia sinusoidala a tensiunii rr1 dc intrare, induc!ia ma-snctice in bare variazi cu aceea;i frccvcn(d ca gi tcnsiunea, dar curba este o sinusoidi cu atat mai deformatd, cu cit saturatia barelor este mai acccntuatl. irr Fig.l0.l0 b) este prezentatd curba de magnctizare B = B(H) gi curba dc variaric a
20s

vt)
1

b)

Fig. I l.l0 Funcfionarea traductorului de induqie

209

l.

[)ctr'rr:rinirre.:r

dircctiti tlr zhrrr

Octuvirrn GRICORIi

rtrrdc rr $i b sutlt doi


L

5i rcslrcctiv I]"=Lt rituros cu rclatia:

(l!o+

cocllcicnti. lnductiilc in cclc dorri nriczuri llind B =lt'(llr- Ilt) fi|1), tensiunca l. irrdus in bobirrl sccundilril sc cxprinlir n.riri

,. =-*,o*(n'+a")
l,

I t.20.)

i1 particular, dacd ry ia valori de 90" sau 270". serrtnalul culcs rrl(ty) devine tttrl. A5rdar. mlrinrca de iegirc l:(ry) din traductor cste o functic de orie'ntarca axci dcscnsibilitate in raport cu meridianul magnetic, deci de capul compas- Sc rc'1inc

t
L
I

Estc cvidcnt ca cxistenla scmnalului u2 cste posibila numai daci se lucrcazi pc poqiunca saturate a curbei B(H) a celor doud nriczuri. in caz contrar p'- p"- p const., iar sub derivata din rl3 ar apdrea o mdrime constantd (lHo) ceea ce irnplica lr'=Q.

nccesitatea de a stabiliza in plan orizontal traductorul. De asemenea, este de relinut ca in ( | 1.24.) intcrvinc componcnta orizontald H, a cdmpului magnetic terestnt carc. a$a csut se gtie, este d funclie de latitudine. La latitudini mari H(q)se micaoreazd, astfel ci. infonnatiile rr2(ry) despre capul magnetic nu sunt univoce. Pentru a evita ncur.rivocitatea. se utilizeazd o metodd de mdsurare prin conrpensare. intr-adel'dr,

Considerindu-se cazul unei ferosondc cu rniezuri idcntice gi lindnd cont gi dc sensul cinrpurilor prin miezuri, se poate scrie:

folosind un sistem format din trei traductoare de inducfie corectate intre ele (Fig.l0.ll), semnalul de iegire nu mai depinde de intensitatea cimpului magnetic i..Jrt*, ci numai de orientarea sistemului fafd de meridianul magnetic, deci capul
compas.

t:.

B'= a (Ho- H) -b(Ho- H)r: B"= a(Ho+ H,)-b(Ho+ H)r.

Referitor la constmclia acestor compasuri


(

se pot face urmdtoarele observalii:

I 1.2

l.)

[. tI

Curentul de excitalie r'; produce in miezul ferosondei un c6mp sinusoidal de tbrma H1 = H, sinrrr. Considerdnd Ho: const. gi relatiile (l1.21.) inducfia magneticd prin ambele miezuri este:

B'+8" =='ruonl

, 'rl{r,

troon;,!;,'.tlo?l
,,=,

gdsi fie in

,., rorrr,,

'il'l.22.) "i,"

iar tcnsiunca Ia borrrele bobinei sccundare devine:

r. (r)= - N.

!{s'*a")=l2zbAN"

nH,i,-fsin(za.r)

(l1.23.)
ai

Sc obsen'5 cd sernnalul oblinut dcpindc de paramctrii constructivi


{.,

feroscrndei. de anrplitudinea campului nra_qnctic de excitalic dc Hn, de pulsalia carttpului tnagnctic dc excitalie ot=2nf ti dc intcnsitatca Hstciimpului magnet,ic de rnisurat.

;f..

Intcnsitrtca //1y a cantpului trragnctic cxtcrior poatc fi privitir ca o cornpol)cptii c intcnsitiilii cirnpului rnagnctic te restru H dupn axa dc scnsibilitate a fcrosondci. Dacir H fonncaza unehiLrl \y cu a\a 4 - 4' , atunci /d1 = H cosry, iar:
,,, (v)= r,, (r)cos
ry, (

L
I

r r .2+.)

Fig. I I . I I cornpas de induqie elcctromagnctica cu transmisic la distanli | - traductorul (rransmilltorul): 2 - aparrtul de mlsurd: 3 - cablurilc dc trrnsntisie.

t, 6'-

rcla!ic carc arati cd fcrosonda prczinta o diagrarnd dc directivitatc irt rapoft cu V.

transmilirtor, fic in indicator, uhima varianta fiind intilnitir cel mai frccvent'

l0

2ll

I l. l)c(crruinurca dire.clici tlc ztror

Octlvian GRICOItF.

lr.3.l. linoRlLti
Ctrnrpasurilc
nragnetrce:

coNrpAsuRtLoR DE INDUCl'ilt
acclca$i

plilrrtrl cupouscu az-irrruttrl corpului ccrcsc A, carc rcprcz-itrta unghiul tlicdrtr lirrln.tt de scric p():t(c sc tlc yizlr.c cu pluntrl lircritlilnrrlui locultri (Fig. I l.l2). asrt'cl ilcat

rclalia:

dc inducfic au

(r()ri iltctodic'c ca gi

N CA=A_G.
(il.25.)

compasurilc

crori datoratc dcclinalici magncticc; crori datoratc devialiei magnctice; erori -datorate inclinirii aeronavci fald dc traductorul de induclie (daca
acestfl este suspendat cardanic);

clc coordonatclc

Mdrimca azinrtrtului A dcPindc locului astrului, adica

dc dcclinalia A de unghiul orar' Creenwich t6 qi de coordonatele


gcogral'icc l,

orizontill.

erori produsc dc lnclintrcn clcnlcntului scnsibil in raport cu plalul

Cauzelc Ai mecanismul producerii acestor tipuri de erori sunt identice cu cele prezentate la conrpasurile magnetice. De asemcnea, metodele de eliminare a acestor erori sunt identice.

;i <p alc acronavci. Agadar. pcntru dc(crnrinltrcu az.itnutului ,zl cstc ncccsar sa sc introducd intr-un bloc dc calcul (Fig. I l.l3) mdrimile 6, rc , l. Si <o. Mdrimca oblinuti la
(

ieqirea

calculatorului este azinrutul A, care se insumcazd algebric conform relalici

in plus pot apdrea gi erorile instrumentale:

1.25.) cu gismentul (dat transmititorul TG), oblindndu-se


I

de

Fig. I l.l2 Dcfinirca unghiurilor

in
ccrcgti ccl mai frecvent se utilizeazd

erorile transmitdtorului, provocate de variafia tensiunii de alirnentarc gi a frecventei acesteia, de schimbarea tenrpcraturii mcdiului ambiant, dc
neliniaritatea caracteristicilor raductoarelor, de imperfecfiuni constructive; erorile proprii sistemului urmlritor din indicator gi sistcmului dc transmitCrc la distanl5 a indicaliilor; erorile de prezentarc (afigare) a indicafiilor.

final capul adevdrat'

*t;i

Pcntru dcterminarea Pozlflel sistemul de coordonate

orizontal, iar conrPasul se numcltc in acest caz cotrtPas a,strottotrtic orizontal, 9i

De reguli, aceste erori sunt eliminate sau minimizate prin folosirea compasului dc induclie electromagneticd in tandem cu girodirecfionalul, cu ajutorul cdruia sc face corec{ia in azimut. Astfel, aparatul oblinut se mai nume$te gi git:ocompas de intluctie

electrontagncticd:

sistentul de coordonate ccuatorial, cdruia i sc sPunc cltttpcts aslronottttc ;i acwt!oriul


.

-l A
d

Calculltor dc

Frg. I

l.ll

Schcnrlr

blrc dc cllctrl

u utttri

astroconlplr

11.4.

COMPASURILB ASTRONOI\{ICB

Elententcle scnsibile (traductoarele) alc astrocompasurilor, calc dctcctcazd


ccrcpti. funcliotrcazd de reguld in spcctrul vizibil (sau chiar in

infonlaliilc dc la corpurilc

corpul cercsc vizat. Unghiul dintrc proicctia planului dc vizare pc supral'afa Pdmdntului gi axul longitudinal al aeronavei sc numegtc gisntentul G a! astrultii. Mdrirnca gisrncntului se mdsoari cu ajutorul unor sistcrnc de unlarirc autopratir fotoscnsibilc. Pcntru dcterminarea capului adcvdrat al aeronavci este nccesar si sc

Contpasurile astronomice sunt sisteme de indicare care au ca principiu <1c functionarc vizarea unor corpuri cere$ti. !indndu-se cont de migcarca de rota[ic diurna a Pintintului gi de deplasarca acronavei. Cu ajutorul unor aparatc sc dcterrnilir dircclia citrc corpul ceresc oblindndu-se astfel planul de vizare al acestuia. plctnul cle vizare teprczinti un plan vertical cc trecc prin centrul de masd al acronavei prin 9i

infrarogu) al radialiilor. Ele intrir in colnponcnla caPetelor d e t, iztt rc alc astrocontpasurilor. Dc cele mai ntulte ori un caP de

vizare confinc
sc I e

doud

Convcrtol
c.c.l c.a.
I

e cu .ft il oc lc nrc n I

ttitt montate
mdsurare

intr-o scltcntl dc

tlil'crcnlialir constituitd intr-un Fig. I l.l.l Schcrnl <lc principiu sistcnr urnrdritor fotoscnsibil fotoscnsibil

rr sistctnului unlr-rrttor

?)

l. Dctcrnlinurca dircclici tlc zhor


Grun,r:

/t/"t (l"ig' I l'l{)'

1.1;#i';,j;i:Jllit;::Ti,;^'i,llll'l

Scltlrlale'lc otr!intrrc dc la fotoclculcntc sc col.rvcrtcsc irr scrnnarc tlc.

Nutttc:

'l'?,?',,'yr

"r..,'i"Jr"l';;;:,"

are rorur de

I,I]CRAREA
,

4:

MiSURAREA (INGHIURILOR DE ATITUDINE

l.

Sconul

lucrlrii

Astrocompasurile au in componenfa lor urmitoarele elemente:

lalc unci aeronavc. Totodati, se asigurd


mdnuirea instala(ii lor.

Prin rcalizarca accstei lucriri se asigurd determinarea unghiurilor de atitudine' formarea deprinderilor practice privind

capul de vizare;

calculatorul: transmildtorul coordonatelor aparatului de zbor; transmildtorul coordonatelor clrpului ceresc; indicatorul de cap.

2. Partea teoreticl

lucrlrii
unele inform4ii asupra parametrilor ce

2.1. Indicatorul de viraj gi glisadi

exprcsia:

nronrcntului cinetic K spre aripa stdnctr. Inelul de susoensie are axa orientad paralel cu axu-l longitudinal al'avionului. In acest coniext cuplul giroscdpic are

Fig. I Schema cinematici


vitezometrului de vitczA

in

Mo=Rrtr."=i,,K.a,'cos(r-F) (l)

ctrc

loncirudina = k-r0 cste dc- ar'c si da p estc mic,

cos/ K.a" ,.\ '^ k, l_K'ra,.rrny


e_---------;--t_t

k,

Dupi cum se vcdc din (2), runghiul p de rotalie a inclului dc suspensie nu depinde numai de o\, ci'
5i dc unghiul de ruliu 1, adici
de

inclinlrcl acronavci. Din acest motiv aplrratLrl cstc folosit doar pcntnt a

Fig. 2 Schcml pcntru calculul giroscopic la indicatoruTde-

irrdica scnsul virajului nu gi valoarea yirczci dc viraj. Sc' poate dcrnonstra ci dacd vcctorul K ar fi orientlt sprc' planul drept al abronarci. s-ar oblinc crori mai dintr-un tub din sticla upor curbat l. in care se gdseSte o bila Indicatorul de gl cu rol de amortizor. La panea centraE, pe tub, cxisri lichid grea 2 ce se deplase ila cd,nd zborul este orizontal sau virajul este corect (Fi-e. 3) doui rcticule 3 intre l)acir virnjul estc prea inclinat (Fig. 3c) sub acliunea fo4a tangenliale f bila se deplaseazi sprc' irrtcrionrl virajului, indicind faptul cl virajul cstc g/i.ral. Dinrpotrivtr, dacl inclinarea estc prca nlicii
11

virrj

(Fig. 3r) forla tangcnliald 7'cste oricntati spre dreapta, deplasdnd bila sprc exteriorul virajului. In
215

rr

Ntiisurarcu unglriur.r lor tJc atitutlirrc 7 J .tcf()n:lr n"'niill:.'1':,1,:,':::'l:::ili:j',ii,li.ii',i,, ilil:i:';i[:iin::i:[:,1,::.' rczr,,'li'lnr'i pr"'/c"r.tc *i,u,,iir. ,ipi'.";::;iilJ1l["":i'fif':::::H:lici ,.,";'il 'Jil,luilrr'r ,r".,,r.-"
v
J\

elr,r

trl virltltrlui corert (l;id.

-1h) itrclirrlrca

acrir',ci,zii

in,ricirr.rur dc

IrI

:l!..- | \\.i.r
'-t

L-1,)\

lob
Fig.3 Indicatonrl de.glisadi la viraj spre stdnga: a - dcrapari b _ nornnl; c _ gtisai.

2.2.2. Principiul de func{ionarc al giroorizontului


Giroorizontul esre forma( dintr-un giroscop cu doud grade de libertate si un sistem dc

coreclie. Giroscopul

este

suspcndat in centrul sdu de ntasd cu ajutorul a doud

inclc dc suspcnsic:
intcrior

unul

ll

si altul cxtcrior

IE. Nodul giroscopic astt'el

i
{

consrituit sc poute monta p!' acrollJve in doui


*Fi

'' l

ri

nroduri: -

cu axa inelului

exlenor Daratela
tongitudinatl

cu cu

axa

ltntoottonAltadli
Fi-e.

' Schema cinematica a giroorizontului:


a

avionului
axa

(Fig. 5, a) qi cu axa inelului

cxtcrior oaralcli

- pasageri; b - acrobalie

tt9
Fig..tCadranul | - zhor in rinie drcapricu.i".ri.";;;;;indicatorului dc viraj gi glisada: r,i";'i]lu.r-,"
rinic dreaprd firr irrclinarc: _ spre drcapra:4 _ viraj.spr.: zbor -r Jr."rp,o-,ofir.,, 5 _ viraj sprc sringa corccr.

. recri'niu inclinar

2.2.

Giroorizontul

2-2.1. Dcstinafia giroscoapcror pozifionarc dc vcrticarr


sunt consrruite astfct incit sd determj ," ,lojill.jj,i''::.::f".gyerticari *nj*l.i gi::li, ;d*l;;;';;J,,i:,il:ilffi,.Htj'.?,::1:l*ll::l:l:, Memorand :::,,:.:.::,. accasti direclic, apararctc gjl::::0i.. d.c.vcrricaia permit si ,. ;;r;;;;;;ni;;"'u'' rurru si oe sr '"t"'"':::_:: de tanga..;. tangaj. Apuratelc utilizati nemijlocit pentru utilizate Apuratetc giroscopicc ' p.ni,ir-.t.r.nninarea viz,r"r; ; ^^j::^tl]lu in rrp*; pranutorizonrlt al locurui se nunrcsc d, l::,'::.::=nunrcsc siroorizonturi rco,r i zo t utt i. epuru r.i * ir.r."o, ",ro"lfl,j]l),ll,.j.,^:.:,:r:-a_poziliei,acronavei ";;;;i, * : :Ifr^,f *"nJ'i'#."i1'il'-,fl,'i,1':':Til',ff#l;l:,,T';::X;::
i
u

" gin'l.erticaluri. :;::ilffi,i:mrezeicmnare.t..i,i.. Prtn vrtic'old adevdratd ,c i.lclcgc dircclit fo4ci ,c . 2t6

,."1,i

grcutarc, adicd rezulrarrra to4ei ac

transvcrsali a acronavci (Fig. 5, b). Prima varianti este utilizati in cazul giroorizonturilor dcstinrtc pcntru acronavclc grelc. care nu cxecuti migciri de tangaj prea ample, dcci nu exisra pericolul de stlprapuncrl'a axci principale dc rotalie a giroscopului cu axa inelului exterior dc suspcnsic Cea dca doua variatrti cste indicatd in cazul siroorizonturilor utilizate la bordul aeronavelor care por c\ecuta rotatii in jurul axei transvcrsale cu unghiuri nelimitate. Formarea indicaliilor privind r;rlorilc unghiurilor dc tangaj gi ruliu se asisuri cu ajutorul unei siluete S a aeronavei vizutd din fatd 5i a urrei linii dc rcfcrinti nurniti Iinia ori:ontulai. Varianta din Fig. 5, a arc silueta acronavci fixi lirl;i dt- carcasa aparatului, iar linia orizontului mobila Daca avionul urca, datoriti articulaliilor I 5i 2 rlc tijci 1'gi lrrptului ci vcctorul K arc o pozilic fixi in spaliu, linia dc orizont coboartrsub silucra S. Dcci siluetu S aparc d!'asupra orizontului. indiclndu-se sugestiv prin accasta faptul cd aeronava sa rolit cu botul in sus. In cazul cind aeronava este inclinatd in sens opu5, silueta S aparc sub linia d.' orizont. In felul accsta sc oblin unghiurile de tangaj. Pentru citirea valorilor acesror urrghiuri. rpnratul este prcvdzut cu o scari citindrica avAnd trasate diviziuni in gradc. Unghiul de ruliu esrc aprcciat prin unghiul fonlat de silueta a.'ronavei cu linia orizontului. Se obsend din Fig 5 a crr. ducd acrouava se inclini pe aripa stdn-sd. linia orizonrului fiind tegatd dc nodul giroscopic rdntdne in pozitic orizontala, in timp ce silucta S fiind fixatd pe carcasa aparatului, sc rotegte tot spre stinqa cu ircclagi un-ehi ca si acronava. Varianta din Fig. 5, b are linia orizontului fixa fald dc carcusa aparatului. iar silucta S a avionului montatd printr-un angrenaj A pc inclclc de suspensic. Daci acrona\'a sc rotcf tc in jurul axci transvcrsale, silueta S rdminc fixd in spaliu datoritd invariabilitarii vcctorului li. in tirnp ce lini:r orizonttrlui se dcplascazi in sus daci avionul coboari, rcspcctiv injos daca avionul urci. ln primul caz silueta aparc sub Iinia orizontului, indicind sugcstiv faptul ca aliontl q'1r[lrri, iar in cazul a[ doilca silucta aparc deasupra linici dc orizont, indicand faptul ca

-t

21

L0!lrlcu

-l

Nl:isurrrrca unglriurilor dc atirudinc

''l'io.trl

Cru

:lfll]::]t'

urcr'i' unghiurilc dc tangaj sc citcsc cu ajutorul unr.i sc.iri cilintlrice. pcntru cirirr..u trttqhitrrilor tlc nrlitr in ntod tut..t., silucra S cstc lcgfltil circnratic dc axa i,rclr,lui intcrior prin .rr-{rcn.itrlui z1' citircu urrghiurilor dc ruliu sc ruce pc o ..uri-fo.,uori din se-qnrr.rrrc

:ele giroscopice de verticali sunt previzute cu un oreclie este constiruit dintr_un element sensibil

3. Aparatura neccsarl executlrii lucrlrii


Se utilizeazd urmdtoarele materiale:

rentului sensibil pendular este de a .eria ob"re..u de a elabora un semnal corespunzdtor acesteia. :vcnrual duptr o prcalabiltr arnplificarey al cl.ui roi

ae

l,)

'\@\ tj{i::_1tt,r$l;,'?".::'Ji ,l.i::'T,,.ffi


_{

apuLd( asrel glroscopulul incat sA apari o

?,

./,

AIR PRECISION Cod NATO Instalalia de laborator pentnr simularea inclin drii FAB F0179: Giroorizontul 9i indicatorul de glisad6; Surse de alimentare de avia[ie;

f,

Cabluri de legdrurd. Cod NATO FAB

3.1. Descrierea instalafiei de laborator AIR PRECISION


F0479
[-r

t,:

a sesiza deviatiile :::::.".y1::111,.^,irransvcrsari$i r I dupiaxalongitudinaliuue.onorr"i s" ir1, prc'id doud tuburi orientatc de-a )LJqy ,J:,*,..-.]"._!""r "-", l"-"_"*.r"i;;
morit

(Fi-e. 7). Pcntru

.,;u;;

' "-"' J!r'J'urr Psrrsurar cu J

elec

ea se mai Instalalia permite verificarea func{ionarii giroorizontului. De asemenea, dc la + alimenteazd se lnstatafia 10". de urilizeazl pentru crearea unor incliniri V c'a' I l5 V c.a.9i tensiuni de avialie: 27Y c.c.,36

L,-

ntiiir:fi"{::l"Lilfir;'; inel imbracr ro,o.r giror."opi., t,. t


Acc'st
pr.nf ru
c

,W"
, -J._,
/-,7ffiy'*=\

ffit%

^ro /(/

,.

-+,
',

\.1 ffi;_lL

,i

? ,, 6

i,r componc,rla instalaliei intri urmitoarele pa4i ntai importante: I - sursa de alimentare avia!ie - 27Yc.c. - I lSVc.a.
2 3

de

,f

,,
\/.ffi\i

2 i z e .e

gitttcuttrcrti. Daci a.xa giroscooului


l-

cst(. pcrfcct vcrticali, atunci dc mercur din celc' doui tub

36 Vc.a. - cabluri de alimentare;

- rparatul de silrrtrlare

nri.jlocul rubului. asrfcl


stabilc.5rc--.1..^r

conlactul dintrc.
b

ccrrtral 5i clcctrozii dc caoj

inclinirii cu un unghi t l0';


,t - buton
5

dc
\ir de
Prccision

FAB FGI

on/off:
unghiului

"E zr, _fr ''"' 9xy -octr.

proprii. licand

dc Ia venicall, picirurilc dc mcrcur sc vor dL'plasa sub acf iunca or.",iili ,

regirura"

:[:ff:i:..::rrat
U

si unut din cci

i,-i.

. ^ Fig.7 Contutator pendular cu lichid j,*,ilJ';"1,;f"j'1;",1,""i:n,j;i,f,tJ,:::";i,:::f;liii


_1,;

indicator viz-ualiz-are a
de inclinare;

-4,t. , 6r.^

<toi ;.;i.;ir,;_';;,iriarichidurr,td;;;"_'*;,i,i"p"r"iesreinciinrrd

6-

buton Pentru rotirea tablei 8 (ROTATING


TABLE);

drspusi dupa axa rongitudinari a avionurt,i, i,"

2ts

*rriii,];i;ffi;,,'il;1il;';:i:";;lifi llri:

7 - buton pcntru ntigcarea corlpus


E

a tablci 8 (SCROSBY);

- tlblir:

l.tte r urcu J

I\'lisurirrca

hiurilor dc :rtilutlinc

Octrvian GRICORE

- tlaductolrr' qiroscoPice'

ll - girooriz-ontul:
t2

l0-cabluri dc sL.ntnal de la girclsctlape:

- buton de alinicrc

a cadrelor.

3.2- Nlodul dc lucru

l
I}IBLOGRAITIE

' '
.

inaitrtca dc inccpcrca lucnrlui sc cuplcaza cablurilc dc aliurcntarc la sursr dc te.nsiunc fiind atcnli l;r tipul ci;
se se

alinlcnteazi cu tensiune din vizualizeazi pe cadranul 5;

l,

instalalia dc sinrularca a inclindrii g, ung6i carc

-l

cu ajutorul instalalieidescrise sc poate aplica doul migcdri: - o migcare a tablei, pc care sunt instarate traductoarcrc giroscopicc, dc roralie apdsdnd butonul 6; - o migcare compusd a tablei apisAnd butonul 7;
sc citcate unghiul dc inclinarc pc giroorizontul I de pe simularor.

Constantinescu V.N., Gilctugc St., l+,lecanica Jluidelor qi elcmente ,ll aerodinanticd, Editura Didactica gi Pcdagogicd, Bucurcati, 1983; 2. Aron I., Dumitrescu M., Curs de apara!e dc avion, vol. II, Curs intern Academia

l.

Militari, BucurcAti. 1973; 3. Babici O.A., Bodner V.A., Kozlov M.5., Avialionnie pribori I
sistemi, V.V.I.A., Moskva, 1969;

navigalionnil-

'

I gi sc compard cu indicatorul

3.3. Probleme de studiat


Pc

4. Aron 1., Aparate de bord pentnt aeroneve, Editura Tehnicd, Bucuregti. 1984; 5. Way 5., Handbook of Engineering Mechanics, McGraw - Hill, 1962: 6. BengtssonS.,EngstromO.,lournal of theElectrochenricalSociery, 137' 1990; 7. Demian, T., Elenrente conslructive de ntecanica find, Editura Didacticd s I Bucuregti, lylo; I 976; Pedagogicd, bucurc9u, reoagogrca,
8. Grigore O., Aparate Si echipamente de Ia bordul aeronavelor, Editura Printecll
2000;

_l

timpul lucririi sc vor cxecuta dctennindrilc:


se vor sintula

i)

diferite inclindri;

9. Grigore O., Si.rtcrrre electpcnergetice

de bord, Editura Printcch, 2000:

ii./ vcrificare'a expcrimentard

-eiroorizont 5i cele misurate dc indicatorul instalalici dc sirnurare 5.

corespondcnlei dintre incrindrile mdsuratc dc

i;
t;

) l0.Grigore O., .Srsteare Si echipanrente de bord, Editura Printech, 2000; I l.Crigore O., Ilelelc electrice de bord, Editura Printech, 20001 l2.lonescu Y.,Teoria sistenelor, Editura Didactica gi Pcdagogicd, Bucurcati. 1985;, '-t 13.* * *' BRIT'ISH CIIIL AIRWORTHiNESS REO|JIREITIENTS, Sec. J,1966. J 14.* * r, srAs 9688 - 86, F 68, 1986: 15.* 'k * IVIIL- W - 50E6fl. 1970: "l 16.* * ir MIL _ V/ _ 5088H. t919.
I

..!

.I

l
-":0