Sunteți pe pagina 1din 19

Testarea parametrică T și Z

Testarea parametric ă T ș i Z
Testarea parametric ă T ș i Z
Testarea parametric ă T ș i Z
Testarea parametric ă T ș i Z

Clasificarea Testelor

Clasificarea Testelor  Testele statistice pot fi clasificate pornind de la mai multe criterii:  criteriul
Clasificarea Testelor  Testele statistice pot fi clasificate pornind de la mai multe criterii:  criteriul
Clasificarea Testelor  Testele statistice pot fi clasificate pornind de la mai multe criterii:  criteriul
Clasificarea Testelor  Testele statistice pot fi clasificate pornind de la mai multe criterii:  criteriul

Testele statistice pot fi clasificate pornind de la mai multe criterii:

criteriul parametric şi neparametric

criteriul numărului de eşantioane

criteriul unilateral sau bilateral

Un test este neparametric

Un test este neparametric  dac ă variabilele sunt m ă surate cu orice tip de
Un test este neparametric  dac ă variabilele sunt m ă surate cu orice tip de
Un test este neparametric  dac ă variabilele sunt m ă surate cu orice tip de
Un test este neparametric  dac ă variabilele sunt m ă surate cu orice tip de

dacă variabilele sunt măsurate cu orice tip de scală (nominală, ordinală, interval, proporţională)

dacă distribuţia populaţiei este alta decât cea normală sau nu poate fi cunoscută,

dacă eşantionul are o mărime mică (n<30)

Exemple de teste neparametrice: Hi pătrat, Kolmogorov-Smirnov, Mann-Witney, Wilcoxon.

Un test este parametric

Un test este parametric  dac ă datele sunt m ă surate metric ( interval sau
Un test este parametric  dac ă datele sunt m ă surate metric ( interval sau
Un test este parametric  dac ă datele sunt m ă surate metric ( interval sau
Un test este parametric  dac ă datele sunt m ă surate metric ( interval sau

dacă datele sunt măsurate metric (interval sau proporţional)

dacă observările provin de la populaţii distribuite normal

dacă populaţiile avute în vedere au aceeaşi varianţă (dispersie)

dacă eşantionul este suficient de mare

(n>30).

Exemple de teste parametrice: T și Z

Criteriul numărului de eşantioane.

Criteriul num ă rului de e ş antioane . Testele aplicate difer ă dac ă :
Criteriul num ă rului de e ş antioane . Testele aplicate difer ă dac ă :
Criteriul num ă rului de e ş antioane . Testele aplicate difer ă dac ă :
Criteriul num ă rului de e ş antioane . Testele aplicate difer ă dac ă :

Testele aplicate diferă dacă:

datele care fac obiectul analizei provin:

de la un singur eşantion

de la mai multe eşantioane.

independente

dependente (sau perechi).

Criteriul unilateral sau bilateral

Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test unilateral ipoteza nul ă are în vedere
Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test unilateral ipoteza nul ă are în vedere
Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test unilateral ipoteza nul ă are în vedere
Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test unilateral ipoteza nul ă are în vedere

În cazul unui test unilateral ipoteza nulă are în vedere o inegalitate a cărui sens se anticipează.

<

sau

>

Se caută să se afle dacă o valoare care măsoară un parametru al populaţiei este mai mica sau mai mare decât o altă valoare prag predeter- minată, plasată la una din extremităţile curbei de distribuţie. În acest sens, va fi un test unilateral stânga sau un test unilateral dreapta.

Criteriul unilateral sau bilateral

Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test bilateral ipoteza nul ă are în vedere
Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test bilateral ipoteza nul ă are în vedere
Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test bilateral ipoteza nul ă are în vedere
Criteriul unilateral sau bilateral  În cazul unui test bilateral ipoteza nul ă are în vedere

În cazul unui test bilateral ipoteza nulă are în vedere două regiuni de respingere.

=

Se urmăreşte să se cunoască dacă o valoare observată este sau mai mică sau mai mare comparativ cu o valoare ce defineşte două praguri de acceptare - respingere plasate la cele două extremităţi ale curbei de distribuţie.

Testele statistice: aspect practic

Testele statistice: aspect practic Aplicarea unui test statistic nu este altceva decât:  Compararea a dou
Testele statistice: aspect practic Aplicarea unui test statistic nu este altceva decât:  Compararea a dou
Testele statistice: aspect practic Aplicarea unui test statistic nu este altceva decât:  Compararea a dou
Testele statistice: aspect practic Aplicarea unui test statistic nu este altceva decât:  Compararea a dou

Aplicarea unui test statistic nu este altceva decât:

Compararea a două valori (2 medii sau două proporții)

Evaluarea diferenței conform regulii: poate fi aceasta tratată ca un rezultat al erorii statistice sau depășește mărimea erorii (respectiv este o diferență ”veritabilă”)

Pentru testul parametric T formula de calcul este:

t obs .

x

0

S

x

Adică diferențele între cele 2 medii comparate se raportează la abaterea medie standard. Altfel spus - câte abateri standard conține diferența mediilor comparate.

Interpretarea t observ.

Interpretarea t o b s e r v .  Se face referin ță la distribu

Se face referință la distribuția normală

Pentru 95% nivel de încredere, t observ de până la două abateri standard (2, sau mai precis 1,96) diferențele se consideră în limitele erorii. Dacă este mai mare – atunci diferențele sunt semnificative

Pentru 99% - respectiv 3

Pentru 80%, 90%, 99,99% etc. – vezi tabelul statistic.

A. Testarea ipotezelor în cazul unei medii

A. Testarea ipotezelor în cazul unei medii  Sunt dou ă modalit ăţ i de testare
A. Testarea ipotezelor în cazul unei medii  Sunt dou ă modalit ăţ i de testare
A. Testarea ipotezelor în cazul unei medii  Sunt dou ă modalit ăţ i de testare
A. Testarea ipotezelor în cazul unei medii  Sunt dou ă modalit ăţ i de testare

Sunt două modalităţi de testare a ipotezei nule:

prin utilizarea intervalului de încredere;

prin determinarea raportului critic.

a. Utilizarea intervalului de încredere.

a. Utilizarea intervalului de încredere. a.1. În cazul unui test bilateral , dac ă avem în
a. Utilizarea intervalului de încredere. a.1. În cazul unui test bilateral , dac ă avem în
a. Utilizarea intervalului de încredere. a.1. În cazul unui test bilateral , dac ă avem în
a. Utilizarea intervalului de încredere. a.1. În cazul unui test bilateral , dac ă avem în

a.1. În cazul unui test bilateral, dacă avem în vedere parametrul media, ipotezele sunt:

H0 : μ = μ0

H1 : μ ≠ μ0

… intervalul de încredere.

… intervalul de încredere. a.2. Dac ă se are în vedere un test unilateral , ipotezele
… intervalul de încredere. a.2. Dac ă se are în vedere un test unilateral , ipotezele
… intervalul de încredere. a.2. Dac ă se are în vedere un test unilateral , ipotezele
… intervalul de încredere. a.2. Dac ă se are în vedere un test unilateral , ipotezele

a.2. Dacă se are în vedere un test unilateral, ipotezele vor fi:

H0 : μ = μ0

H1 : μ > μ0 în cazul testului unilateral dreapta sau

H1 : μ < μ0 în cazul unui test unilateral stânga

unde:

μ reprezintă media reală a populaţiei pentru variabila

avută în vedere μ0 reprezintă media populaţiei conform ipotezei nule pe care am stabilit-o.

Intervalul de încredere (BILATERAL)

Intervalul de încredere ( BILATERAL ) În cazul în care se va accepta: - un nivel
Intervalul de încredere ( BILATERAL ) În cazul în care se va accepta: - un nivel
Intervalul de încredere ( BILATERAL ) În cazul în care se va accepta: - un nivel
Intervalul de încredere ( BILATERAL ) În cazul în care se va accepta: - un nivel

În cazul în care se va accepta:

- un nivel de semnificaţie α = 0,05 - iar n > 30 valoarea z în cazul unui test bilateral, aşa cum se identifică ea din tabelul distribuţiei normale (distribuţia z) va fi ± 1,96.

Ca urmare, intervalul de încredere va fi:

Considerând cunoscută abaterea standard a populaţiei, σ, se determină

abaterea standard de la medie, adică:

x

n
n

0

z z

x

0

 0  z        z   x 0
 0  z        z   x 0

x

0

1 , 96 1 , 96

x

0

 0  1 , 96        1 , 96
 0  1 , 96        1 , 96

x

Conditia de decizie (cazul bilateral):

Conditia de decizie (cazul bilateral):  Dac ă media rezultat ă din e ş antion se
Conditia de decizie (cazul bilateral):  Dac ă media rezultat ă din e ş antion se
Conditia de decizie (cazul bilateral):  Dac ă media rezultat ă din e ş antion se
Conditia de decizie (cazul bilateral):  Dac ă media rezultat ă din e ş antion se

Dacă media rezultată din eşantion se află în interiorul celor două valori care definesc limita inferioară şi limita superioară a intervalului de încredere, inclusiv acestea, atunci ipoteza nulă se acceptă.

Dacă media rezultată din eşantion este mai mare decât limita superioară sau mai mică decât limita inferioară, atunci ipoteza nulă se respinge şi, ca atare, se acceptă ipoteza alternativă.

În cazul unui test unilateral dreapta

H0 : μ = μ0 H1 : μ > μ0

unilateral dreapta H0 : μ = μ 0 H1 : μ > μ 0  ipoteza
unilateral dreapta H0 : μ = μ 0 H1 : μ > μ 0  ipoteza
unilateral dreapta H0 : μ = μ 0 H1 : μ > μ 0  ipoteza
unilateral dreapta H0 : μ = μ 0 H1 : μ > μ 0  ipoteza

ipoteza nulă se acceptă dacă media rezultată din eşantion are o valoare mai mică decât limita superioară a intervalului.

ipoteza nulă se respinge dacă media rezultată din eşantion are o valoare mai mare decât limita superioară a intervalului atunci

dac ă media rezultat ă din e ş antion are o valoare mai mare decât limita
dac ă media rezultat ă din e ş antion are o valoare mai mare decât limita

0

1, 64 , 1, 64

x

0

  0  1, 64   ,   1, 64   x
  0  1, 64   ,   1, 64   x

x

În cazul unui test unilateral stânga

H0 : μ = μ0

H1 : μ < μ0

unilateral stânga H0 : μ = μ 0 H1 : μ < μ 0  ipoteza
unilateral stânga H0 : μ = μ 0 H1 : μ < μ 0  ipoteza
unilateral stânga H0 : μ = μ 0 H1 : μ < μ 0  ipoteza
unilateral stânga H0 : μ = μ 0 H1 : μ < μ 0  ipoteza

ipoteza nulă se acceptă dacă media rezultată din eşantion este mai mare decât limita inferioară a intervalului de încredere;

ipoteza nulă se respinge dacă media rezultată din eşantion este mai mică decât limita inferioară a intervalului de încredere;

decât limita inferioar ă a intervalului de încredere; în cazul testelor unilaterale valoarea lui z este

în cazul testelor unilaterale valoarea lui z este ± 1,64,

0

1,64 , 1,64

x

0

  0  1,64   ,   1,64   x 0 x
  0  1,64   ,   1,64   x 0 x

x

Când nu se cunoaşte abaterea standard a populaţiei pentru parametrul şi variabila avute în vedere.

ţ iei pentru parametrul ş i variabila avute în vedere.  σ se va estima prin
ţ iei pentru parametrul ş i variabila avute în vedere.  σ se va estima prin
ţ iei pentru parametrul ş i variabila avute în vedere.  σ se va estima prin
ţ iei pentru parametrul ş i variabila avute în vedere.  σ se va estima prin

σ se va estima prin abaterea standard a eşantionului,

s.

s

n
n

intervalul de încredere, în cazul distribuţiei z, se va determina astfel:

x

S x

0

1,96 S

x

 

0

1 . 96 S

x

T – pentru eşantioane mici

T – pentru e ş antioane mici  În cazul în care avem o m ă
T – pentru e ş antioane mici  În cazul în care avem o m ă
T – pentru e ş antioane mici  În cazul în care avem o m ă
T – pentru e ş antioane mici  În cazul în care avem o m ă

În cazul în care avem o mărime redusă a eşantionului (n <120), se va utiliza distribuţia t în vederea determinării intervalului de încredere.

b. Determinarea raportului critic

b. Determinarea raportului critic Presupunem c ă avem în vedere un test bilateral, unde:  H0
b. Determinarea raportului critic Presupunem c ă avem în vedere un test bilateral, unde:  H0
b. Determinarea raportului critic Presupunem c ă avem în vedere un test bilateral, unde:  H0
b. Determinarea raportului critic Presupunem c ă avem în vedere un test bilateral, unde:  H0

Presupunem că avem în vedere un test bilateral, unde:

H0 : μ = μ0

H1 : μ ≠ μ0

Valoarea raportului critic în cazul distribuţiei z dar şi a distribuţiei t, în condiţiile în care se are în vedere o estimare a abaterii standard de la medie a populaţiei , se va stabili astfel:

x

x

x

z obs .

0

t obs .

0

S

S

x

Regula de decizie în cazul testului bilateral:

În cazul în care se acceptă α = 0,05

bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  Dac ă z
bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  Dac ă z
bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  Dac ă z
bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  Dac ă z

Dacă z obs va avea valoare pozitivă

Dacă z

z

, unde z

reprezintă valoarea lui z din

tabelul distribuţiei normale în funcţie de nivelul de

semnificaţie ales, atunci se acceptă ipoteza nulă.

obs

α/2

α/2

Dacă z obs > z α/2 ipoteza nulă se va respinge.

Aceasta înseamnă că la nivelul de semnificaţie stabilit, α = 0,05, în cazul unui test bilateral, ipoteza nulă se va accepta

dacă z

va fi mai mare decât z α/2.

obs

va fi mai mic sau egal cu z α/2 şi se va respinge dacă

Dacă z obs va avea valoare negativă,

Ipoteza nulă se va accepta dacă aceasta va fi mai mare decât

z α/2

şi se va respinge dacă va fi mai mică decât –z α/2 .

Regula de decizie în cazul testului bilateral:

În cazul în care se acceptă α = 0,05

bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  ipoteza nul ă
bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  ipoteza nul ă
bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  ipoteza nul ă
bilateral : În cazul în care se accept ă α = 0,05  ipoteza nul ă

ipoteza nulă se va accepta dacă z obs se va situa între –1,96 şi +1,96, inclusiv

ipoteza nulă se va respinge dacă se va situa în afara acestor valori.

în cazul testelor bilaterale valoarea lui z α/2 este ± 1,96

În cazul testelor unilaterale, regula de decizie privind ipoteza nulă va fi:

regula de decizie privind ipoteza nul ă va fi:  în cazul unui test unilateral dreapta
regula de decizie privind ipoteza nul ă va fi:  în cazul unui test unilateral dreapta
regula de decizie privind ipoteza nul ă va fi:  în cazul unui test unilateral dreapta
regula de decizie privind ipoteza nul ă va fi:  în cazul unui test unilateral dreapta

în cazul unui test unilateral dreapta se acceptă ipoteza nulă dacă z obs este mai mic decât 1,64 şi se respinge dacă este mai mare;

în cazul unui test unilateral stânga, ipoteza nulă se acceptă dacă z obs este mai mare decât –1,64 şi se respinge dacă este mai mic.

Exemplul 1 -

test unilateral

Exemplul 1 - test unilateral O cercetare a comportamentului consumatorilor pe pia ţ a produselor petroliere
Exemplul 1 - test unilateral O cercetare a comportamentului consumatorilor pe pia ţ a produselor petroliere
Exemplul 1 - test unilateral O cercetare a comportamentului consumatorilor pe pia ţ a produselor petroliere
Exemplul 1 - test unilateral O cercetare a comportamentului consumatorilor pe pia ţ a produselor petroliere

O cercetare a comportamentului consumatorilor pe piaţa produselor

petroliere în anul 2010, a pornit de la rezultatele anilor anteriori, conform cărora cetăţenii care dispun de automobile cheltuie în mediu

6000 lei anual pentru benzină-motorină. Din sondaj a fost obţinută însă

o medie de 6800 de lei. Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion de 500 de persoane, nivelul de semnificaţie fiind α= 0,05, (adica 95%

probabilitatea garantarii rezultatelor) iar abaterea medie standard – de

1200 lei. Reprezintă oare acestă creştere a cheltuielilor o tendinţă reală

pe piaţă, sau este rezultatul erorii statistice de sondaj?

X = 6800

Ipotezele cercetării sunt:

H0 : μ = 6000 lei (media cheltuielilor în 2010 este la nivelul anilor anteriori, iar diferenţa de 800 lei este un rezultat al erorii statistice) H1 : μ > 6000 lei (media cheltuielilor în 2010 a crescut în comparaţie cu anii anteriori, cifra de 6800 lei reprezentând “noua” medie)

S = 1200 lei

Exemplul 1 - continuare

Exemplul 1 - continuare Pentru testarea acestor ipoteze, vom determina raportul critic dup ă formula: x
Exemplul 1 - continuare Pentru testarea acestor ipoteze, vom determina raportul critic dup ă formula: x
Exemplul 1 - continuare Pentru testarea acestor ipoteze, vom determina raportul critic dup ă formula: x
Exemplul 1 - continuare Pentru testarea acestor ipoteze, vom determina raportul critic dup ă formula: x

Pentru testarea acestor ipoteze, vom determina raportul critic după

formula:

x  0  z obs . S / n
x 
0
z obs .
S
/
n

X – media eşantionului

μ0 – media estimată la nivelul populaţiei totale

S – abaterea standard din eşantion 6800  6000 800   z obs .
S – abaterea standard din eşantion
6800
 6000
800
z obs .
1200 /
500
53 , 7

14 , 9

Zα = 1,64 (test unilateral dreapta) Deci, Zα < Zobs , deci Ho se respinge, adică media cheltuielilor anuale ale respondenţilor pentru benzină motorină a crescut şi este de 6800 + eroarea calculată.

Exemplul 2 - test bilateral)

Exemplul 2 - test bilateral)

Exemplul 2 - continuare

Exemplul 2 - continuare Pentru testarea ipotezelor, vom determina raportul critic dup ă formula: x 
Exemplul 2 - continuare Pentru testarea ipotezelor, vom determina raportul critic dup ă formula: x 
Exemplul 2 - continuare Pentru testarea ipotezelor, vom determina raportul critic dup ă formula: x 
Exemplul 2 - continuare Pentru testarea ipotezelor, vom determina raportul critic dup ă formula: x 

Pentru testarea ipotezelor, vom determina raportul critic după formula:

x  0  z obs . S / n
x 
0
z obs .
S
/
n

X – media eşantionului μ0 – media estimată la nivelul populaţiei totale S – abaterea standard din eşantion

z obs .

3 , 9  4 , 5  0 , 6  1, 3 /
3 , 9
 4 , 5
 0 , 6
1, 3 /
400
0 , 065

 9 , 23

Zα/2 = 1,96 (test bilateral) Deci, Zobs este în afara intervalului [-1,96; 1,96]. Deci Ho se respinge, adică media aprecierilor pentru amenajarea interioară diferă (este mai joasă) de nivelul pretins de magazin (nu este doar un rezultat al erorii statistice).

B. Testarea ipotezelor în cazul procentului

B. Testarea ipotezelor în cazul procentului Se formuleaz ă ipotezele:  H0 : π = π
B. Testarea ipotezelor în cazul procentului Se formuleaz ă ipotezele:  H0 : π = π
B. Testarea ipotezelor în cazul procentului Se formuleaz ă ipotezele:  H0 : π = π
B. Testarea ipotezelor în cazul procentului Se formuleaz ă ipotezele:  H0 : π = π

Se formulează ipotezele:

H0 : π = π0

H1 : π ≠ π0

în cazul unui test bilateral

sau

H1 : π > π0

în cazul unui test unilateral dreapta

H1 : π < π0

în cazul unui test unilateral stânga

Intervalul de încredere ce poate fi utilizat pentru testare în situaţia cea mai frecventă când se optează pentru α = 0,05 şi pentru un test bilateral, va fi:

pentru α = 0,05 ş i pentru un test bilateral , va fi: Deoarece abaterea standard
pentru α = 0,05 ş i pentru un test bilateral , va fi: Deoarece abaterea standard
pentru α = 0,05 ş i pentru un test bilateral , va fi: Deoarece abaterea standard
pentru α = 0,05 ş i pentru un test bilateral , va fi: Deoarece abaterea standard

Deoarece abaterea standard a populaţiei în cazul procentelor σp practic nu poate fi cunoscută, se optează pentru o estimaţie a acesteia (Sp), care se determină astfel:

S p

  π 100  π 0 0 n
π
100 
π
0
0
n

0

1,96 1, 96

p

0

 0  1,96        1, 96   p
 0  1,96        1, 96   p

p

Conditia de decizie (cazul bilateral ,

pentru α=0,05):

Conditia de decizie (cazul bilateral , pentru α =0,05):  Dac ă procentul rezultat din e
Conditia de decizie (cazul bilateral , pentru α =0,05):  Dac ă procentul rezultat din e
Conditia de decizie (cazul bilateral , pentru α =0,05):  Dac ă procentul rezultat din e
Conditia de decizie (cazul bilateral , pentru α =0,05):  Dac ă procentul rezultat din e

Dacă procentul rezultat din eşantion, notat cu p, se va situa în interiorul celor două valori care definesc limita inferioară şi limita superioară a intervalului de încredere, inclusiv acestea, atunci ipoteza nulă se acceptă.

0

1 , 96

p

,

0

1 , 96

p

Dacă procentul rezultat din eşantion, este mai mare decât limita superioară sau mai mic decât limita inferioară, atunci ipoteza nulă se respinge şi, ca atare, se acceptă ipoteza alternativă.

În cazul unui test unilateral dreapta

H0 : π = π0 H1 : π > π0

α=0,05

dreapta H0 : π = π 0 H1 : π > π 0 α =0,05 
dreapta H0 : π = π 0 H1 : π > π 0 α =0,05 
dreapta H0 : π = π 0 H1 : π > π 0 α =0,05 
dreapta H0 : π = π 0 H1 : π > π 0 α =0,05 

ipoteza nulă se acceptă dacă procentul rezultat din eşantion (p) are o valoare mai mică decât limita superioară a intervalului.

ipoteza nulă se respinge dacă procentul rezultat din eşantion (p) are o valoare mai mare decât limita superioară a intervalului

mai mare decât limita superioar ă a intervalului   0  1 , 64 
mai mare decât limita superioar ă a intervalului   0  1 , 64 

0

1 , 64

p

,

0

1 , 64

p

În cazul unui test unilateral stânga

H0 : π = π0 H1 : π < π0

α=0,05

stânga H0 : π = π 0 H1 : π < π 0 α =0,05 
stânga H0 : π = π 0 H1 : π < π 0 α =0,05 
stânga H0 : π = π 0 H1 : π < π 0 α =0,05 
stânga H0 : π = π 0 H1 : π < π 0 α =0,05 

ipoteza nulă se acceptă dacă procentul rezultat din eşantion (p) are o valoare mai mare decât limita inferioară a intervalului.

ipoteza nulă se acceptă dacă procentul rezultat din eşantion (p) are o valoare mai mică decât limita inferioară a intervalului.

mai mic ă decât limita inferioar ă a intervalului.   0  1 , 64

0

1 , 64

p

,

0

1 , 64

p

în cazul testelor unilaterale valoarea lui z este ± 1,64,

Metoda raportului critic p  π p  0 0   z obs S
Metoda raportului critic
p  π
p 
0
0
z obs
S
t obs
S
P
p
unde:
p = procentul din eşantion (p 0 )-cel de referinta, corespunzator Ho
π 0 = procentul presupus din cadrul populaţiei
S p = estimarea abaterii standard a procentelor
π
100 
π
0
0
S p
n

Regula de decizie privind ipoteza

nulă (cazul bilateral, pentru α=0,05):

privind ipoteza nul ă (cazul bilateral, pentru α =0,05):  dac ă Z obs se va
privind ipoteza nul ă (cazul bilateral, pentru α =0,05):  dac ă Z obs se va
privind ipoteza nul ă (cazul bilateral, pentru α =0,05):  dac ă Z obs se va
privind ipoteza nul ă (cazul bilateral, pentru α =0,05):  dac ă Z obs se va

dacă Z obs se va situa între –1,96 şi +1,96, inclusiv, se acceptă ipoteza nulă.

dacă Z obs va fi mai mare decât +1,96 sau mai mic decât –1,96, atunci se respinge ipoteza nulă şi se acceptă ipoteza alternativă.

În cazul unilateral, pentru α=0,05, în loc de 1,96 – respectiv 1,64):

i se accept ă ipoteza alternativ ă . În cazul unilateral, pentru α =0,05, în loc
18
18
19
19