Sunteți pe pagina 1din 1

Actiunea poluanta a alcanilor

Pentru a tri pe pmnt, omul are nevoie de existenta stabil, continu, a unui mediu favorabil de via, capabil s-i asigure existena fizic i s-i ofere posibilitatea dezvoltrii sale intelectuale, morale, sociale i spirituale. Mult vreme omul a presupus c aerul, solul, apa, pot prelua, absorbi i recicla produsele reziduale ale activitii sale, atmosfera, oceanul i chiar pmntul, fiind considerate astfel un fel de receptoare cu capacitate nelimitat. Tratnd natura neglijent i considerndu-se n afara ei, omul a reuit s-i provoace att lui nsui, ct i Pmntului pagube imense. Poluarea mediului ambiant este una dintre problemele cele mai actuale i cele mai importante ale omenirii. Aceast problem a fost tratat cu ngduin pn acum 15 - 20 de ani, dar in condiiile dezvoltrii tehnico-tiinifice, pe de o parte, i a tendinei obinerii unei rate ct mai mari a profitului, pe de alt parte, problema protejrii naturii a devenit o preocupare major att pentru oamenii de tiin din diverse domenii, ct i pentru oamenii politici. Termenul de poluare a aerului presupune un anumit tip de norm atmosferic, de la care poate fi observat o variaie. Astfel, adugarea unor compui chimici la compoziia obinuit a aerului i care determin modificri preponderente ale proprietilor fizice i chimice ale acestora, se numete poluarea aerului. Alcanii, substante utilizate in variate domenii, sunt un factor economic important al societatii in care traim, insa acestia au si efecte nocive asupra mediului : Metanul: emisiile de CH4 contribuie cu aproape 15% la creterea potenialului efectului de ser. Metanul este principalul componenet al gazului natural ars de ctre utilajele de nclzit. El provine de la descompunerea vegetal: cmpurile inundate de orez, mlatinile, gazele de balt, aparatul digestiv al numeroaselor animale, in special bovinele i termitele, arderile anaerobe (descompunerea vegetaiei in lipsa de O2). CH4 provine n egal msur de la scurgerile conductelor de gaze, de la centrele de tratament, de la instalaiile de foraj i de la minele de crbune, de la materiale organice in descompunere (cum ar fi produsele alimentare aflate n depozite). Cercettorii sunt alarmai, ca o nou nclzire a climei va antrena eliberarea unei pri de CH4 natural acumulat n cantiti mari sub gheari i n calotele polare, provocnd astfel efectul de retroaciune. Altfel spus, renclzirea climei va avea un efect de cretere. Negrul de fum: este o sursa majora de poluare, acesta se gaseste sub forma de pulberi in suspensie in aer, fiind produs de motoare diesel cu evacuare, fie de arderea biomasei, dar si atunci cand gatim cu combustibili solizi. Acesta are un efect de nclzire a atmosferei de trei-patru ori mai mare decat estimarile actuale, potrivit oamenilor de stiinta intr-un articol din revista "Nature Geoscience. " Omul de stiinta atmosferica V. Ramanathan de la Institutul de Oceanografie Scripps de la Universitatea din California, inginerul chimist Greg Carmichael de la Universitatea din Iowa, San Diego, au declarat c funinginile i alte forme de negru de fum ar putea avea cam 60 la suta din efectul nclzirii globale cauzat de dioxidul de carbon, mai mult dect cel al oricrui gaz cu efect de ser (n afar de dioxid de carbon). Combustibilii lichizi: sunt un amestec de hidrocarburi, compusi cu oxigenul, compusi ai sulfului, ai azotului, rasini si asfaltene, substante minerale. In privinta hidrocarburilor se poate sublinia faptul ca in benzina se pot regasi patru tipuri: hidrocarburi alcanice (parafinice), hidrocarburi cicloalcanice (naftenice), hidrocarburi aromatice si hidrocarburi olefinice. Aparitia si intensitatea smogului fotochimic depinde de tipul de hidrocarburi preponderente in benzina; cele olefinice au reactivitate specifica de 50 de ori mai mare, iar cele cicloalcanice, de doua ori mai mare la formarea smogului fotochimic, comparativ cu hidrocarburile alcanice. Compusii de sulf din benzine contribuie la cresterea nivelului de poluare prin diversi compusi gazosi care apar in gazele de evacuare, in special dioxidul de sulf. O componenta importanta a emisiilor poluante din gazele de evacuare o constituie compusii cu plumb, deversati sub forma unor aerosoli sau chiar particule. Prezenta lor este determinata de utilizarea aditivilor pe baza de plumb si a substantelor antrenante de tipul dicloretilenei Cl2C2H4 si dibrometilenei Br2C2H4. In vederea diminuarii emisiei de plumb, unele state precum California, au interzis utilizarea benzinelor aditivate cu plumb, in timp ce alte state reduc treptat continutul maxim admisibil de plumb din benzine . Topirea maselor plastice, a fibrelor si firelor, cauciucurilor, sapunurilor si detergentilor are loc cu degajare de gaze nocive atat pentru mediu cat si pentru sanatatea oamenilor. Iar deversarile de substante alcanice in apa, cum ar fi ciclopentanul (agent frigorific), detergenti si sapunuri insolubile in apa, dar si a benzinelor cauzeaza poluarea unor zone si implicit dereglarea unor ecosisteme.