Sunteți pe pagina 1din 8

CURSUL 11 Radiodiagnosticul in osteopatile specifice ale maxilarelor Bolile determinate de agenti microbieni specifici-sifilisul, tuberculoza, actinomicoza, infectiile parazitare,

se caracterizeaza prin leziuni de tip destructive-productiv cu predominanta aspectului granulomatos evolutie cronica, fata de cel supurativ, ducand mai rar la necroza osoasa cu sechestratii si mai frecvent la procese osteolitice, adesea cu caracter cavitar. Examenul radio-imagistic pune in evidenta imagini care sunt rareori absolut caracteristice, dar care, in coroborare cu simpotomele clinice, faciliteaza diagnosticul. Adesea sunt necesare examene complementare pentru confirmarea examenului pozitiv (microbiologice, anatomopatoligice, serologice). Sifilisul Etiologie: Treponema pallidum (spirochete) Forme de transmitere: o Castigat: transmitere venerica o Congenital: transplacentar de la mama la fat SIFILISUL CASTIGAT Prezinta mai multe etape cronologice de evolutie = sifilis primar, secundar, tertiar Leziunea microscopica patognomonica = vasculita vaselor mici, cu sau fara reactie granulomatoasa SIFILISUL PRIMAR (sancru dur + limfadenita regionala) Sancrul dur = leziune tegumentara care apare la 3-4 saptamani de la infectie In jumatate din cazuri poate lipsi Localizare o Genitala (90%): sex masculin: gland, preput; sex feminin: vulva, col o Extragenital (10%): mamelon, buze, limba, regiune ano-rectala, degete

Macroscopie: o Nodul unic, de aproximativ 1cm diametru, bine delimitat, rotund, nedureros, de culoare rosietica, cu margini usor elevate, care creste foarte lent si care in timp se ulcereaza central, pe fundul ulcerului formandu-se o serozitate in care plutesc agentii patogeni Evolutie: o Vindecare in 2-4 saptamani, cu sau fara tratament o Fara tratament, desi leziunea se vindeca, infectia persista si este transmisibila ! Limfadenita regionala sifilitica Limfoganglioni mariti: inghinali, submentonieri SIFLISUL SECUNDAR (leziuni muco-cutanate + limfadenopatie generalizata + manifestari sistemice) Apare dupa 2-3 luni de la prima infectie Leziunile cutaneo-mucoase * Sifilide sau rozeole sifilitice tegumentare o Macule roz ca floarea de piersica sau papule aramii, bine delimitate, sub 5 mm diametru, multiple, simetrice pe corp, mai frecvente situate: Pe palme si pe plante La limita dintre frunte si scalp =coroana veneriana La nivelul bazei gatului = colierul lui Venus Macule cu margini hipopigmentate Sifilide foliculare cu arii de alopecie o Uneori scuame, pustule, vezicule, leziuni inelare sau ulcerative *Placile albe mucoase o Cavitate bucala, laringe, vulva, vagin o Placi albe, lucioase cu ulceratii inguste, serpiginoase o Foarte contagioase *Leziuni cutanate si a regiunilor muco-cutanate umede: Condiloamele late o Leziuni plane, rosii brune, de 2-3 cm diametru, in jurul organelor genitale Limfadenopatii generalizate o Micropoliadenopatie o Limfoganglionii cervicali posteriori si epitrohleari Manifestari sistemice

Febra, mialgii, artralgii, anemie, iridociclite, glomerulonefrita prin complexe imune SIFILISUL TERTIAR 1/3 din cazurile netratate, dupa ani/zeci de ani de la prima infectie Apar leziuni nodulare (gome sifilitice) si leziuni infiltrativ-difuze Gomele: Macroscopie o Leziune nodulara: de mm la 10-15 cm diametru, alba cenusie, cauciucata, ~ guma arabica o Centrul necrotic al gomei se poate in timp lichefia, goma prabusindu-se o Cutanate: noduli care fistulizeaza lasand ulcere persistente o Osoase: tibie cu fracturi, vomer cu prabusirea nasului, palat dur cu perforatie si comunicare oro-nazala o Hepatice: ficat nodular, cu retractii importante prin prabusirea gomelor, determinand aspectul de ficat legat in sfori, polilobat o Organe genitale: testicul SIFILISUL CONGENITAL Spirochetele traverseaza bariera feto-placentara doar dupa luna a 5-a Nou nascut viu cu malformatii compatibile cu viata Leziuni care se manifesta precoce: o Sifilide eritemato-papuloase, cruste palmo-plantare, pemfigus (vezicule sero-sanguinolente mucoase), ragade peribucale, perianale, rinita sifilitica o Epifizite mai ales la nivelul cotului, hepatosplenomegalie, limfadenopatie, anemie, sindrom nefrotic congenital, neurosifilis congenital (retard mental, hidrocefalie) Leziuni care se manifesta tardiv, doar in adolescenta: o Triada Hutchinson Cheratita interstitiala orbire Otita medie cu interesarea nervului VIII surditate Dintii Hutchinson Incisivii centrali superiori in forma de tirbuson si cu marginea incizala asemanatoare unei scarite de sa Molarii asemanatori unor mure o Gome sifilitice In palatul dur perforatie
3

Vomer cu prabusirea lui nas in sa o Periostite sifilitice tibie in iatagan o Artrite, osteocondrite Sifilisul poate afecta maxilarele in toate perioadele, pe cand in perioada primara sau secundara, osul participa prin manifestari pasagere, reversibile ce insotesc celelalte leziuni caracteristice (sifilomul primar, sifilidele mucoase si cutanate, adenopatiile), in perioada teritara se produc leziuni osoase manifeste si nereversibile. In general, acestea imbraca doua forme: sifilomul circumscris (goma) si sifilomul difuz. Localizarile de predilectie sunt: bolta palatina, unghiul mandibular, regiunea alveolara superioara, podeaua nazala. Examenul radiologic Gomele pot fi centrale sau periferice si se traduc radiografic prin plaje de decalcifiere, uneori total radiotransparente, rotunjite sau ovalare, cu margini perfect nete (ca taiate) dar fara lizereu marginal, care semnifica absenta reactiei de condensare periferica; de asemenea nu se demarcheaza sechestre. Dupa vindecare, ramanand lize osoase definitive care dau imagini radiotransparente nete ca dupa rezectiile chirurgicale interesand un anumit sector osos (bolta palatine, procesele alveolare, regiunea unghiului mandibular). Sifilomul difuz, manifestat clinic sub forma de ingrosari difuze ale osului, care apoi imbraca aspectul osteomielitic sechestrant si fistulizant, nu da imagini radiologice patognomonice care sa permita diferentierea de osteomelitele banale. Se vad plaje de decalcifiere intinsa, neregulate, neuniforme, neomogene, unori patate de zone radioopace cu caracter difuz, care traduce absenta sau foarte redusa reactie reparatoare osoasa perilezionala si periostala; uneori apar imagini de sechestre care se pot elimina prin fistule. Sifilis congenital A-D nas in sa , leziune litica la nivelul palatului. Sifilis tertiar E-F distructia cavitatii nazale
4

Tuberculoza Se stie ca bacilul Koch are o mare afinitate pentru sistemul osos, in deosebi pentru zonele spongioase si fertile ale osului, cu mare frecventa la copii si tineri. In ceea ce priveste oasele craniului visceral, acestea pot fi afectate in cursul unei baciloze cu focare multiple TBC secundar, sau prin insamantare directa, pe cale odontoparodontala, prin leziuni traumatice osoase si mucoase, accidente de eruptie prin contiguitate de la ulceratii ale mucoasei,etc. Localizarile de predilectie sunt procesele alveolare unghiul si ramura ascendent mandibular, osul zigomatic, bolta palatine, sinusul maxilar. Leziunile sunt de tip osteolitic destructive-proliferativ, iar debutul lor poate fi la suprafata osului forma periferica, sau profund intraosos, forma centrala. Examenul radiologic Imaginile radiologice nu au caracteristici patognomonice certe, ci doar orientative. Dintre acestea cel mai important semn este absenta totala, sau tendinta foarte redusa la reparatia osoasa, perilezionala sau periostala. Astfel, in formele periferice alveolare se vede o arie de radiotransparenta ca un crater adanc, cu marginile neregulate, sterse pierzandu-se difuz spre osul din jur, fara limita de demarcatie; dupa pierderea dinitilor respectivi plaja radiotransparenta ia aspectul unei alveolite postextrationale cu tendinta extensiva, putandu-se identifica si sechestre mici ce se detaseaza de pe margini. Formele periferice, corticale de regula afectand periferia mandibulara, formele periostale difuze dau imagini polimorfe, zona de decalcifiere cu radiotransparenta inegala, cu conturul
5

flou, cu degradeuri, uneori se vad mici pete radioopace neregulate ce indica detasarea de sechestre (asemanatoare cu osteomielita banala). In forma centrala apare o plaja mai mult sau mai putin intnesa, cu contur neregulat, imprecis, al carui fond radiotransparent este neomogen, fiind patat de zone mai radioopace, neuniforme ca intensitate. Osteita bacilara a osului zigomatic se intalneste mai frecvent la copii: simpotomatologia clinica, tumefactie locala, infilatrativa, dureroasa cu edem palpebral, uneori cu aparitia de fistule cutanate, persistente prin care se evacueaza secretie seriopurulenta in cantitate mica. Examenul radiografic in incidente combinate (axiala, de profil, transgentiala) poate despista leziunea osoasa, dand imagini de osteoliza neregulata la nivelul placii malarului, pe margina sa posteroinferioara la jonctiunea frontozigomatica sau pe marginea infraorbitara se vede de asemenea diminuarea trabecularii si a densitatii osoase in jurul focarului. Depistarea leziunii osoase poate fi facilitata pe radiografie dupa cateterismul fistulei cu un stilet butonat subtire, sau dupa injectarea unei substante de contrast, care arata traiectul pana la zona de osteoliza. Computer tomografia poate evidentia leziunea osoasa si a partilor moi fara specificitate. Actinomicoza Afecteaza destul de rar maxilarele insamantarea osoasa se produce de obicei direct, printr-o plaga osteomucoasa postextractionala, traumatica, printr-o punga parodontara de la pericoronalita molarilor de minte, sau prin contiguitate de la actinomicoza partilor moi cervicofaciale. Leziunile care pot fi periferice sau central, endoosoase, imbraca fie o forma rarefianta destructiva, terebranta, fie o forma condensate, pseudotumorala.
6

Acestea din urma se vad exceptional la om, intalnindu-se mai drecvent la bovine. Examenul radiologic Pune in evidenta cele doua aspecte: - In forma rarefianta, terebranta, imaginea este polimorfa; se vad plaje de radiotansparenta variata ca intensitate, uneori cu zone radiotransparente, cavitare, rotunjite sau ovoidale, cu margini destul de bine conturate, asemanatoare chistilor, uneori imagini patate cu opacifieri alterand cu zone clare, neregulate; se pot decela chiar mici sechestre; lipseste reactia osteogenetica perilezionala, precum si ingrosarea periostala. Actinomicoza leziune rarefianta - In forma condensanta care afecteaza in special unghiul mandibular, se vede acelasi polimorfism radiologic, cu imagini de os patat, corticala subtiata, suflata, uneori cu intreruperi, ceea ce poate duce la confuzia cu tumorile sarcomatoase. In aceste cazuri numai examenul histopatologic poate preciza diagnosticul. A) OTP aspect mixt radioopac si radiotransparent B) CT forma sclerotica la mandibula cu leziune litica in ramul stg mandibular C) Reconstructie 3D CT, cu evidentierea modificarilor CT In procesele infectioase ale oaselor maxilare imaginea radiologica este mai tipica, mai usor de interpretat la mandibula decat la maxilar, individualizarea si caracteristicele sale fiind mai nescoase in evidenta datorita contrastului cu structura comparata a osului mandibular, pe cand la maxilarul superior structura osoasa si diferitele superpozitii mascheaza unele aspecte lezionare sau le modifica caracterele. Celelalte osteopatii specifice se intalnesc exceptional la maxilare si dau imagini radioligice necaracteristice.

S-ar putea să vă placă și