Sunteți pe pagina 1din 2

Uniunea Europeana realizari si perspectiva

Uniunea European este fondat pe valorile respectului pentru demnitatea uman, libertate, democraie, egalitate, domnia legii i respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minoritilor naionale n societatea n care pluralismul, ne-discriminarea, tolerana, justiia, solidaritatea i egalitate ntre femei i brbai prevaleaz.

Uniunea European este o uniune economic i politic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 27 state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea European a Crbunelui i Oelului(CECO) i dinComunitatea Economic European(CEE), format din ase state n 1958. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n abilitile sale. Dup al Doilea Rzboi Mondial, micarea integrrii europene a fost vzut de muli ca o scpare din formele extreme de naionalism care au devastat continentul de dou ori n acelai secol. Una din aceste ncercri de a-i unii pe europeni a fost Comunitatea European a Crbunelui i Oelului care a fost declarat drept primul pas ctre o Europ federal, pornind cu dorina de a elimina orice posibilitate pentru rzboaie viitoare ntre statele membre prin intermediul schimburilor intre industriile grele naionale. Membrii fondatori ai Comunitii au fost Belgia, Frana, Italia, Luxemburg, rile de Jos i Germania de Vest. Primii susintori ai Comunitii au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi i Konrad Adenauer. n 1957, ase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea anterioar din cadrul Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului i creeaz Comunitatea Economic European, nfiinnd o uniune vamal i Comunitatea European a Energiei Atomice pentru cooperarea n dezvoltarea energiei nucleare. Tratatul a intrat n vigoare n 1958. Comunitatea Economic European i Euratom au fost create separat de Comunitatea European a Crbunelui i Oelului, dei mpreau aceleai instane i Adunarea Comun. Conducerea acestor Comuniti erau denumite Comisii, opusul naltei Autoriti. Comunitatea Economic European era condus de Walter Hallstein iar Euratom integra sectoare de energie nuclear, pe cnd CEE avea s dezvolte uniunea vamal dintre membri. n anii 1960, au aprut tensiuni cu Frana care dorea limitarea puterii supranaionale. Totui, n 1965 s-a ajuns la un acord, iar n 1967 a fost ncheiat Tratatul Merger n Bruxelles. A intrat n vigoare la 1 iulie 1967 i a creat un singur set de instituii pentru cele trei comuniti, care erau denumite mpreun drept Comunitile Europene, dei era cunoscut doar Comunitatea European. Jean Rey a prezidat pentru prima Comisie unit. Cderea Cortinei de fier in 1989 a permis extinderea ctre est a Uniunii. (Zidul Berlinului)

n 1973, Comunitile sau lrgit prin includerea Danemarcei (inclusiv Groenlanda, care a prsit comunitile n 1985), Irlanda i a Marii Britanii. Norvegia a negociat aderarea n acelai timp dar votantii norvegieni au respins planul de aderare ntr-un referendum, asa c Norvegia a rmas nafara uniunii. n 1979 au avut loc primele alegeri democratice pentru Parlamentul European. Grecia a aderat n 1981, Portugalia si Spania n 1986. n 1985, Acordul de la Schengen a dus la spatiul fr controale vamale ntre cele mai multe state membre si cteva state non-membre. n 1986, steagul european a nceput s fie folosit de Comunitti iar Actul Unic European a fost semnat. n 1990, dup cderea Cortinei de Fier, fosta Germanie de Est a devenit parte a comunittii ca parte a noii Germanii unite. O dat cu extinderea ctre fostele state comuniste din Estul Europei, au fost convenite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.

Introducerea monedei euro n anul 2002 nlocuieste mai multe valute nationale. Uniunea European a fost nfiintat formal cnd Tratatul de la Maastricht a intrat n vigoare, pe 1 noiembrie 1993, iar n 1995 Austria, Finlanda si Suedia au aderat la nou nfiintata UE. n 2002, bancnotele si monedele euro au nlocuit monedele nationale din 12 state membre. De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state. n 2004, UE a avut cea mai mare extindere din istorie, cnd Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia au aderat la Uniune. La 1 ianuarie 2007, Romnia si Bulgaria au devenit cele mai noi state membre. n acelasi an Slovenia a adoptat euro, urmat n 2008 de Cipru si Malta, de Slovacia n 2009 si de Estonia n 2011. n iunie 2009 au avut loc alegerile pentru parlamentul european care au dus la continuarea mandatului de presedinte al comisiei de Barosso, iar n 2009 Islanda si-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE. n 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigoare si a reformat multe aspecte ale UE. n particular a schimbat structura legal a Uniunii Europene, transformnd sistemul celor 3 comunitti ntr-o singur entitate cu personalitate juridic international si a creat functia permanent de Presedinte al Consiliului European, primul care ocup aceast functie fiind Herman Van Rompuy si un nalt Reprezentant pentru afaceri externe si securitate, Catherine Ashton. La 9 decembrie 2011, Croatia a semnat Tratatul de Aderare la UE. Referendumul de aderare la UE ce a avut loc n 22 decembrie 2011 a validat aderarea trii la Uniunea European, 66% din cettenii croati prezenti la vot au votat pentru aderarea la Uniunea European iar aderarea va avea loc la 1 iulie 2013 dup ce Tratatul de Aderare va fi ratificat de toate statele membre. Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceste pentru a promova si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comert, politica externa, securitate si probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a stabilit o singura moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de neintelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democratii est europene de a deveni membre.