UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

ASPECTE GENERALE STRUCTURI DE ZIDARIE

EANA LAURENTIU Master Ingineria Cladirilor Anul I, grupa 2

CUPRINS

1. 2. 3. 4.

Alegerea tipului de zidarie pentru o cladire. Rolul mortarului si importanta sa Grosimea minima a unui perete Tolerante si abateri la executia lucrarilor de zidarie

1. Alegerea tipului de zidarie pentru o cladire

Una din deciziile cele mai grele si importante pe care trebuie sa le ia un beneficiar este ce tip, marca si model de caramida sa foloseasca. Decizia nu este deloc una simpla, asta pentru ca ofertele de pe piata sunt numeroase, pentru ca influenta din partea constructorilor catre un anumit tip de caramida este puternica si pentru ca proiectantul nu specifica caracteristicile zidariei pentru care a fost calculata structura sau nu este la curent cu caracteristicile produselor de pe piata. Politica producatorilor O mare parte a producatorilor ofera informatii insuficiente sau gresite asupra produselor, preferand sa scoata in evidenta rezistentele impresionante ale produselor lor (rezistenta la compresiune minim garantata in cazul unora, rezistente mai mari decat prevede legea sau zidarii ce fac casele sa dureze sute de ani in cazul altora). Politica constructorilor In multe cazuri, fiind in totala necunostinta de cauza si fara un suport real din partea proiectantului, beneficiarii accepta cu usurinta recomandarile constructorului, care de obicei tinde sa minimalizeze importanta zidariei, rezultantul fiind, de cele mai multe ori, unul dezastruos. Astfel, un constructor intotdeauna va prefera si va incerca sa impuna o caramida de dimensiuni mari, care este mult mai usor de zidit, manopera si consumul de mortar fiind mici. Politica proiectantilor Cei care trebuie, in mod normal, sa faca recomandari asupra unui anumit tip de caramida sunt proiectantii de rezistenta. Totusi, de cele mai multe ori nu fac asta, deoarece nu pot fi la curent cu ofertele tuturor producatorilor si nu pot cunoaste specificatiile fiecarui produs. Ar trebui, in schimb, sa precizeze foarte clar, in proiect, caracteristicile elementelor de zidarie luate in calcul la conformarea structurii de rezistenta. Inginerii proiectanti sunt totusi cei mai abilitati sa ofere suportul necesar, asa ca, dupa ce ati decis ce tip de zidarie veti cumpara, cereti mai intai sfatul/acordul proiectantului pentru respectiva achizitie. Elementele pentru zidarie ce se produc in Romania se incadreaza in clasele de mai sus dupa cum urmeaza:

Grupa 1 Caramizi ceramice pline 240 x 115 x 63; Caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare*. * Diametrul golurilor de uscare este limitat la 18 mm iar aria totala a golurilor trebuie sa fie <15% din aria bruta perpendicular pe directia golurilor. Grupa 2 Caramizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare**; Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. **Golurile dreptunghiulare de uscare trebuie sa aiba latura mica < 12 mm iar lungimea celei de-a doua laturi se stabileste astfel incat aria totala a golului sa fie < 600 mm2. Conditii ce trebuie respectate pentru fabricarea caramizilor cu goluri verticale (GVP), conform STAS 5185/2-86: Suprafata totala a golurilor trebuie sa asigure o densitate aparenta mai mica sau egala cu 1500 Kg/m3. In conditiile in care porozitatea materialului este normala, corespunzatoare densitatii de 1800 Kg/m3, rezulta ca aria totala a golurilor verticale trebuie sa fie de cel putin 16.66%. Grosimea peretilor exteriori trebuie sa se incadreze intre limitele 15 mm < te < 25 mm; Grosimea peretilor interiori trebuie sa fie > 8 mm; Aria unui gol dreptunghiular trebuie sa fie < 600 mm2 in conditiile in care latura mica trebuie sa fie < 14 mm; Diametrul golurilor circulare trebuie sa fie < 18 mm; Abaterile de executie la grosimea peretilor trebuie sa fie < +20% pentru caramizile de calitatea I-a si < +50% pentru caramizile de calitatea II-a; nu se admit abateri negative. In conditii seismice specifice teritoriului Romaniei, folosirea elementelor pentru zidarie din Grupa 2 este conditionata , conform Codului P100-1/2006 si Codului CR6-2006, de indeplinirea urmatoarelor cerinte privind geometria elementului: Volumul golurilor < 50% din volumul total; Grosimea peretilor exterior te > 15 mm; Grosimea peretilor interiori ti > 10 mm;

 Nervurile verticale sunt realizate continuu pe toata lungimea blocului in sensul de asezare in planul peretelui.

Anexa Nationala la Standardul SR EN 1998-1 propune conditii mai severe pentru folosirea elementelor pentru zidarie din grupa 2, in corelare cu acceleratia seismica de proiectare (ag): Pentru zonele seismice cu ag < 0.12g, elementele din Grupele 1 si 2 se folosesc fara limitare; Pentru zonele seismice cu ag > 0.16g, elementele din Grupele 1 si 2 se folosesc dupa cum urmeaza: - Elementele din grupa 1 pot avea un singur gol cu suprafata < 1000 mm2. - Elementele din grupa 2 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) Procentul maxim de goluri 45%; b) Aria maxima a unui singur gol 1200 mm2; c) Grosimea peretilor exteriori > 12 mm (in zona eventualelor santuri/striatii); d) Grosimea peretilor interiori > 10 mm; e) Peretii verticali interiori sunt continui pe toata lungimea elementului (in planul peretelui).

2. Rolul mortarului si importanta sa

Unul din elementele cu o deosebita importanta pentru rezistenta, stabilitatea si durabilitatea unei structuri il reprezinta mortarul. In ansamblul zidariei, prin umplerea completa a spatiilor dintre elemente, constituind astfel masivul de zidarie, mortarul indeplineste urmatoarele functiuni: Asigura legatura intre elementele pentru zidarie prin aderenta si, dupa ruperea aderentei, prin frecare; Transmite si uniformizeaza eforturile interioare si unele deformatii intre elementele pentru zidarie; Asigura rezistenta mecanica la compresiune, la intindere si la forfecare; Asigura protectia impotriva infiltratiilor de apa si de aer din exteriorul cladirii; Participa la imaginea plastica a cladirii prin culoare sau alcatuirea speciala a rosturlor (in cazul zidariilor aparente/netencuite). Totodata, in mortarul dintre elemente se inglobeaza si se ancoreaza armaturile si, eventual, piesele de prindere (conectori, ancore). Tipuri de mortare Pe scurt, mortarele pentru zidarie pentru utilizare generala se impart in functie de modul de realizare in: mortar industrial pentru zidarie (uscat sau proaspat); mortar semifabricat industrial pentru zidarie (predozat sau preamestecat); mortar preparat la santier pentru zidarie. Mortarele de zidarie sunt caracterizate prin marca. Marca mortarului reprezinta o valoare conventionala privind rezistenta la compresiune considerata la proiectare si care trebuie atinsa de mortarul pus in lucrare (de exemplu: M5 mortar cu rezistenta unitara medie la compresiune fm = 5 N/mm2). Alegerea tipului de mortar Obtinerea zidariilor de calitate superioara este asigurata, in mare masura, prin folosirea mortarelor cu performante ridicate. La alegerea tipului de mortar trebuie sa se tina cont in primul rand de rezistenta minima a mortarului ce poate fi folosit, in functie de tipul constructiei si a tipului de zidarie. urabilitatea mortarului

Un alt aspect important in alegerea mortarului este durabilitatea. In general, pentru toate tipurile de mortare, durabilitatea creste odata cu cresterea dozajului de ciment. Rezistenta la inghet/dezghet este cel mai important indicator de durabilitate. Pentru o mai buna intelegere precizam ca fenomenul de inghet/dezghet produce degradarea fizica a unui element prin eforturile induse in masa acestuia datorita cresterii volumului apei din pori in momentul inghetului. Prin repetarea de cateva ori pe an a acestui fenomen, dezagregarea mortarului avanseaza in interiorul rosturilor si astfel rezistenta zidariei scade rapid, in numai cativa ani. Mentionam ca fenomenul afecteaza in primul rand mortarul de tencuiala si, dupa degradarea acestuia, avanseaza in mortarul dintre caramizi. Zonele unui perete de zidarie cele mai expuse la cicluri inghet/dezghet sunt zonele netencuite, zonele de peste nivelul terenului (circa doua asize), zonele de pervaz, parapete, atice, cornise si toate zonele unde exista conditii de acumulare a umiditatii. In cazul zidariilor netencuite, patrunderea apei in pori sau in golurile elementelor cu perforatii conduce, chiar dupa un numar redus de cicluri de inghet-dezghet, la distrugerea elementului de zidarie si implicit a structurii de rezistenta in cazul in care peretii de zidarie au rol structural. Punere in opera In general, datorita structurii microporoase, blocurile ceramice ce se comercializeaza in Romania trebuie udate inainte de zidire, pentru a nu extrage apa din mortar. Grosimea nominala a rosturilor orizontale si verticale de mortar se recomanda a fi de 1 - 1,2 cm. Toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar; nu se admit rosturi neumplute. La realizarea rostului orizontal se va avea grija ca mortarul sa acopere toata suprafata blocurilor ceramice, pana la muchii, mortarul in exces indepartandu-se cu mistria. Tencuielile se executa in trei straturi numai dupa ce s-a produs tasarea zidariei, la anumite intervale de asteptare, conform specificatiilor producatorului zidariei. Nu se admit lucrari de zidarie executate la temperaturi sub +5 C. La temperaturi apropiate de 0C rezistenta finala a mortarului scade cu 50 70%, iar aderenta sa la blocul de zidarie se reduce foarte mult.

3. Grosimea minima a unui perete de zidarie

La proiectarea cladirilor de zidarie, conform Codului CR6-2006, grosimea peretilor structurali se stabileste, prin calcule de specialitate, pentru satisfacerea urmatoarelor cerinte:

Siguranta structurala; Izolare termica/economie de energie; Izolare fonica; Protectie la foc.

Indiferent de rezultatele calculelor gorismea peretilor trebuie sa repscte valori minime stabilite mai jos: Pentru peretii structurali, executati cu orice tip de element pentru zidarie, grosimea minima tmin = 240 mm; Raportul intre inaltimea etajului (het) si grosimea peretelui (t), in cazul zidariei confinate, trebuie sa fie mai mic decat 15 (sau, mai simplu, tmin > het/15).

4. Tolerante si abateri la executia lucrarilor de zidarie

1. Abateri limita la grosimea de executie a zidurilor: a) din caramida si blocuri ceramice: - ziduri cu grosimea de 140 mm: +4mm; -6mm; - ziduri cu grosimea de 240 mm: +6mm; -8mm; - ziduri cu grosimea > 240 mm: 10mm.

b) din blocuri mici, fasii si placi de beton celular autoclavizat (BCA): - ziduri cu grosimea < 126 mm: 4mm; - ziduri cu grosimea de 190 mm: 5mm; - ziduri cu grosimea de 240 mm: 8mm. 2. Abateri limita la dimensiunile in plan ale incaperilor: - cu latura incaperii < 300 cm: 15mm; - cu latura incaperii > 300 cm: 20mm. 3. Abateri limita la goluri: a) pentru ziduri din caramizi si blocuri ceramice: - pentru dimensiunea golului < 100 cm: 10mm; - pentru dimensiunea golului > 100 cm: +20mm; -10mm. b) pentru ziduri din placi si fasii de BCA: 20mm 4. Abateri limita la dimensiunile in plan ale intregii cladiri: 50mm

5. Abateri limita la dimensiunile verticale: a) pentru ziduri din caramizi si blocuri ceramice: - pentru un etaj: 20mm; - pentru intreaga cladire: +50mm; -20mm.

b) pentru ziduri din placi si fasii de BCA: - pentru un etaj: 20mm; - pentru intreaga cladire: 30mm. 6. Abateri limita la dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri sau placi: - rosturi orizontale: + 5mm; -2mm; - rosturi verticale: + 5mm; -2mm. 7. Abateri limita la suprafete si muchii: a) la planeitatea suprafetelor: - pentru ziduri portante: 3 mm/m; - pentru ziduri neportante: 5 mm/m; - pentru zidarie aparenta, la pereti portanti si neportanti: 2 mm/m; - pentru o camera: max.10 mm. b) la rectilinitatea muchiilor: - pentru ziduri portante: 2 mm/m si cel mult 20 mm pe lungimea neintrerupta a zidului; - pentru ziduri neportante: 1 mm/m si cel mult 10 mm pe lungimea neintrerupta a zidului. c) la verticalitatea suprafetelor si muchiilor: - pentru ziduri portante: 3 mm/m, cel mult 10 mm pe etaj si cel mult 30 mm pe intreaga inaltime a cladirii; - pentru ziduri neportante: 2 mm/m si cel mult 10 mm pe etaj. 8. Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rand de caramizi sau blocuri: a) pentru ziduri din caramida si blocuri ceramice: - pentru ziduri portante 2 mm/m si cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a peretelui; - pentru ziduri neportante 3 mm/m si cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului.

b) pentru pereti din blocuri mici si placi de BCA: - pentru ziduri portante: 4 mm/m si cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului;

9. La coaxilitatea zidurilor suprapuse: - dezaxarea de la un nivel la urmatorul: 10mm si cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului; - maxima pe intreaga constructie: 30 si cel mult 30 mm dezaxarea maxima cumulata, pe mai multe niveluri. Pentru evitarea lucrarilor de zidarie prost executate, va recomandam sa efectuati personal sau prin intermediul dirigintelui de santier verificari cat mai dese ale lucrarilor, urmarind ca abaterile limita sa fie conforme cu cele admise de prescriptiile legale in vigoare. - pentru ziduri neportante: 6 mm/m si cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului.