CURS

STABILITATEA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

CURSUL 3
MODELAREA ELEMENTELOR COMPONENTE DE SISTEM

Faculty of Electrical Engineering

Generatorul sincron
Generatorul sincron element de sistem Este un element activ al sistemului electric care poseda tensiuni electromotoare, trifazate si simetrice, proprii. In calculul retelelor electrice, generatorul se ia in considerare prin schema echivalenta a statorului (indusului).

Generatorul sincron element de sistem

Generatorul sincron element de sistem

Parametrii generatorului sincron:

Reactantele (rezistentele se neglijeaza) si t.e.m. generatorului depind de regimul de functionare: permanent si tranzitoriu. 1)Parametrii de secventa directa: In regim permanent de functionare: Ecuatiile tensiunii pe faza si a curentului debitat de generator:
U f = Ef Ef = E0 f jXa I jX I = E0 f ( Xa + X )I

I=

Uf Xe

Ef X + X e

E0 f X a + X + X e

Generatorul sincron element de sistem Schema echivalenta a generatorului sincron,

Generatorul sincron element de sistem

a) Reactanta sincrona:
Corespunde functionarii sincrone a generatorului: X = X + Xa, Valoarea raportului de scurtcircuit este o marime caracteristica a generatorului, prin care se poate determina reactanta sincrona:

X=

1 IN = Ksc I K0

unde IK0 - curentul de scurtcircuit la mersul in gol al generatorului.

Generatorul sincron element de sistem

b) Reactante tranzitorii La variaii brute ale curentului, n statorul mainii apare un flux de reacie, cruia i se opune curentul de amortizare, care apare n nfurarea de excitaie. Datorit fluxului de reacie, fluxul rezultant este mai mic dect n regim staionar i ca urmare reactana generatorului devine mai mic. Aceasta reactan se numete reactana tranzitorie X. c) Reactante supratranzitorii La generatoarele sincrone cu nfurare de amortizare, fluxul creat de curentul de oc nu poate ptrunde n rotor din cauza reaciei puternice a acestei nfurri. Din Aceasta cauz reactana generatorului devine mai mica dect n cazul regimului tranzitoriu i se numete reactana supratranzitorie X" (subtranzitorie, n literatura englez)

Generatorul sincron element de sistem

2) Parametrii de secventa inversa/negativa
In timpul funcionrii nesimetrice a generatorului sincron componenta de secven invers a curentului provoac un cmp invers care se rotete faa de rotor cu o viteza dubla. Acest cmp induce n nfurrile rotorice cureni cu o frecven dubla - 100 Hz, din care cauz aciunea nfurrii rotorice devine mult mai puternic i micoreaz ptrunderea n rotor a fluxului invers; apare o situaie identic cu aceea din primul moment al ocului de sarcin. De aici rezult c reactana de secven invers este aproximativ de acelai ordin de mrime ca i reactana supratranzitorie/subtranzitorie. La turbogeneratoare: X2 (1 - 1.2) Xd", iar la generatoarele cu poli apareni, cu nfurare de amortizare:

X2 =

" " Xd + Xq

La generatoarele cu poli apareni, fr nfurare de amortizare:

X2 =

' ' Xd + Xq

Regimul nesimetric de cureni n generator este nedorit deoarece el produce o nclzire suplimentara a nfurrilor statorice.

Generatorul sincron element de sistem

2) Parametrii de secventa homopolara/zero

Pentru ca generatorul sincron s poat prezenta o reactan homopolar/zero finit este necesar ca el s aib neutrul legat la pmnt. Aceast situaie exista numai la generatoarele de joasa tensiune. In plus trebuie s se in seama de urmtoarele: generatoarele sincrone sunt cuplate la reea de obicei prin intermediul transformatoarelor cu o nfurare in triunghi, ceace mpiedic s se transmit din reea un sistem de secven homopolar; n cazul n care apare n generator secvena homopolar, n generator nu circula cureni de secven homopolar deoarece nulul generatorului este legat la pmnt printr-o rezisten ohmic mare; curenii de secven homopolar produc fluxuri de secven homopolar care se nchid n aer. Deci reactana homopolar este o reactana de dispersie de valoare mica:

X0 = (0.15 0.6)X

Transformatorul trifazat element de sistem

Elemente caracteristice (date de catalog):

Puterea nominala aparenta, SnT; Tensiunile nominale primare i secundare, U1, U2; Raportul de transformare, K12; Impedana de scurtcircuit, Zsc; Tensiunile relative de scurtcircuit, Usc; Curentul de mers in gol, I0; Pierderile n scurtcircuit, psc; Pierderile la mersul n gol, p0; Numerele caracteristice.

Clasificarea transformatoarelor:
Transformatoare de putere; Transformatoare auxiliare; Transformatoare de separare; Autotransformatoare.

Conexiunile transformatoarelor:
Conexiunea unui transformator reprezint schema de conexiuni a nfurrilor sale i precizarea unghiului de defazaj al fazorului tensiunii secundare de linie fa de fazorul tensiunii primare corespunztoare. Pentru transformatoarele trifazate de putere se folosesc trei conexiuni de baz: n stea, n triunghi i n zig-zag.

Transformatorul trifazat element de sistem

Transformatorul trifazat element de sistem

Schemele echivalente ale transformatoarelor In cadrul studiilor de sistem, un transformator electric poate fi considerat ca i o cutie neagr, cu o intrare i o ieire. Terminalele de la intrare sunt legate la reea i au un anumit nivel de tensiune, iar ieirea este legata la sarcina electrica cu un alt nivel de tensiune. Parametrii electrici din schema electric echivalent a transformatorului se numesc constantele transformatorului. Un transformator trifazat, n regim de ncrcare simetric i echilibrat poate fi reprezentat printr-o schem electric echivalent monofazat raportat la tensiunea nominal a nfurrii primare sau secundare. Aceast reprezentare, pentru schema de secven direct i invers poate fi in T, or . Rezistenta RT si reactana XT definesc parametrii longitudinali ai transformatorului, iar conductana GT i susceptana inductiva BT formeaz parametrii transversali ai transformatorului. Transformatorul fiind un element static (fr elemente n micare), parametrii/constantele lui de secven direct sunt egali cu parametrii de secven invers.

Transformatorul trifazat element de sistem

Schema monofazata a transformatoarelor trifazate: a) schema echivalenta n T; b) schema echivalenta n

Transformatorul trifazat element de sistem

Parametrii transformatoarelor cu 2 infasurari a)Rezistenta RT:

2 P U N RT = Cun 2 SN

b) Reactanta XT:
2 2 XT = ZT R T

unde

2 U sc% U N ZT = 100 SN

c) Conductanta GT:

GT =

PFeN 3 10 2 UN

d) Susceptanta inductiva BT:

BT =

I0% SN 2 100UN

Modelarea transformatoarelor in analizele de sistem

In analiza sistemelor electrice transformatoarele i autotransformatoarele sunt modelate printr-o schem electric echivalent n care parametrii/constantele circuitului sunt exprimai n funcie de admitanele transformatorului i de raportul de transformare a transformatorului. Transformatorul ideal monofazat Un transformator ideal are urmtoarele proprieti fizice: - nu are pierderi - aceast simplificare, presupune ca nu sunt rezistene n circuit; - nu exist fluxuri de scpri - aceasta presupune existena numai a fluxului comun, mutual, care induce tensiunile primare i secundare ale transformatorului; - circuitul magnetic are permeabilitatea infinit, ceace presupune admiterea unei reluctane magnetice zero, ceea ce nseamn c: n1i1(t) =n2 i2(t). Schema echivalenta a transformatorului monofazat ideal:

Ecuatiile de functionare ale transformatorului ideal:

N=

n2 U2 = n1 U1 ;

I2 1 = I1 N ;

Z1 Z2

n1 1 = n = N2 2

Modelarea transformatoarelor in analizele de sistem

Transformatorul ideal trifazat Transformatorul trifazat ideal, este format din trei transformatoare monofazate ideale, conectate conform schemei de conexiuni a transformatorului trifazat. n tabel se dau conexiunile transformatoarelor. Primar (joasa tensiune) (inalta tensiune) Y (inalta tensiune) Y (joasa tensiune) Secundar Y (inalta tensiune) Y (joasa tensiune) (joasa tensiune) (inalta tensiune) Aplicatii ridicator coborator coborator ridicator

Fiecare transformator se poate reprezenta printr-un transformator ideal in serie cu un bloc de comutaie (phase shifting commutation/ block). Acesta este reprezentat prin raportul de transformare K.

Modelarea transformatoarelor in analizele de sistem

Fiecare transformator se poate reprezenta printr-un transformator ideal in serie cu un bloc de comutatie (phase shifting commutation block). Acesta este reprezentat prin raportul de transformare K.

Schemele echivalente si parametrii transformatoarelor cu trei infasurari

Tipul transformatorului I II III

Puterea nominala a fiecarei infasurari in procente din puterea nominala a transformatorului I.T. 100 100 100 100 M.T. 100 100 66.7 66.7 J.T. 100 66.7 100 66.7

Schemele echivalente si parametrii transformatoarelor cu trei infasurari

1) Rezistenta transformatorului de tipul I:

pCuN sunt definite pentru regimul de scurtcircuit in care acestea sunt maxime, adica acelea care se produc la incarcarea nominala a 2 infasurari, a treia fiind in gol.
2 pCuNU N 3 [] 10 RT = 2 2S N

2) Rezistenta transformatorului de tipul II: pCuN sunt date pentru regimul in care acestea sunt maxime, adica in cazul in care trafo este incarcat complet pe infasurarile de 100%, iar cea de 66.7% este in gol.
2 pCuNU N [] RT = 2 2S N

3) Rezistenta transformatorului de tipul III: pCuN sunt date in cazul care acestea sunt maxime, ceea ce corespunde situatiei in care trafo este incarcat complet pe infasurarea I.T. 100% si 66.7% pe M.T. si J.T.
2 pCuNUN 3 [] RT = 10 2 1.83SN

Schemele echivalente si parametrii transformatoarelor cu trei infasurari

4) Reactantele inductive
Se considera ca valorile caderilor de tensiune inductive sunt egale cu tensiunile de scurtcircuit.

XT1 = XT2 = XT3 =

XT12 + XT13 + XT23 2 XT23 + XT12 + XT13 2 XT13 + XT23 + XT12 2

Parametrii transversali, conductanta GT si susceptanta inductiva BT se calculeaza ca la transformatoarele cu 2 infasurari.

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

Dup tipul constructiv, liniile electrice, se mpart n linii electrice aeriene - LEA i linii electrice n cablu LEC. Liniile electrice aeriene sunt destinate transportului energiei electrice de la centralele electrice la consumatori i/sau de la staiile de conexiune la utilizatori. Liniile electrice sunt o parte component a reelelor electrice. Liniile electrice sunt reprezentate de totalitatea linilor electrice aeriene i n cablu. Liniile electrice aeriene sunt cel mai utilizate pentru transportul si distributia energiei electrice, acolo unde conditiile de mediu permit. In funcie de lungimea liniei, L.E.A. se clasific n: a) linii scurte, pn la 80 km, b) linii de lungime medie, cu lungimea pn la 240 km, c) linii lungi, cu lungimea peste 240 km.

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

Schema echivalenta a unei linii electrice este un cuadripol.

a)Linie electrica scurta

Schema electrica echivalenta monofilar

In acest caz, linia este reprezentata prin impedana longitudinal:

ZL = R L + jXL ZL = (R 0 + jX0 )l

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

Constantele liniilor electrice

Constantele liniilor electrice aeriene sunt reprezentate prin parametrii din schema electrica echivalenta a LEA, parametrii ce se clasifica n: Parametrii longitudinali, R si X; Parametrii transversali, G si B.

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

a) Rezistenta
Rezistenta conductorului liniei in c.c.(DC) este data de relatia:

R DC =

l
S

Rezistenta conductorului in c.a. (AC) tine cont de efectul pelicular(skin):

RAC = KSKIN*RDC
b) Reactanta inductiva pe unitatea de lungime a liniei
Reactana unei LEA este diferit de reactana conductorului liniei. Reactana conductorului liniei este indicata de ctre fabrica constructoare a materialului conductorului liniei. In cazul liniilor electrice aeriene, reactana liniei depinde de raza conductorului, tipul constructiv al conductorului, materialul conductorului i de poziia relativ a conductoarelor pe stlp.

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

b1) Linie electrica aeriana simplu circuit, cu un conductor pe faza

Distanta medie geometrica dintre conductoare (GMD Geometric Mean Distance) pentru sistemul echivalent este:

GMD = 3 d12 d13 d 23

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

Transpunerea conductoarelor

Valoarea medie a reactantei inductive de secventa directa si inversa este:

d GMD X 01 = X 02 = k log Conform standardelor: X 01 = X 02 = 0 0.25 + ln m [ / km] 2 r GMR

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

Geometria unui stalp

Daca GMD = dm, rezulta: X 01 = X 02 =

0 d GMD + 0.0157[ / km] 0.25 + ln m = 0.1445 log 2 r r

LINII ELECTRICE - ELEMENTE DE RETEA

Linii electrice in cablu LEC
Schemele electrice echivalente i constantele electrice ale liniilor n cablu se determin n acelai fel ca i pentru LEA. La liniile electrice n cablu (LEC), se impune luarea n considerare a urmtoarelor particulariti: La cabluri, rezistenta este mai mare dect la LEA. Rezistena n curent alternativ a cablului este data de rezistena n curent continuu la care se adaug componentele determinate de efectul pelicular i de proximitate. La cablurile cu manta metalic, se impune luarea n considerare i a pierderilor n manta/armur. La cabluri cu seciunea sub 50 mm2 creterea rezistentei datorita efectului pelicular i de proximitate se poate neglija; Reactana cablurilor este mai mica dect a LEA din cauza distantelor cu mult mai mici ntre conductoare; Susceptana capacitiv a cablurilor este mai mare dect a LEA.; Reactana de secven homopolar se poate determina numai prin msurtori n cazul cablurilor instalate sau se poate obine de la fabricile constructoare; Pentru cablurile electrice de nalt tensiune (.Un>36 kV), reactana de secven direct depinde de tipul constructiv, modul de montare, seciunea transversala i tensiune. Datele se pot obine n general de la fabrica constructoare de cabluri. Practic, reactana de secven direct pentru cabluri variaz ntre 0.1 - 0.19 /Km. Raportul X X 0 1 / depinde de tipul constructiv al cablului i de natura cii de ntoarcere a curentului. In general acest raport pentru cablurile electrice fr nveli metalic de protecie este ntre 0.3 - 0.8 iar pentru cele cu protecie metalic i ntoarcerea curentului prin pmnt 0.25 - 3.7.

BARE ELECTRICE

La sistemele de bare cu seciune mare, rezistenta se neglijeaz. Valoarea medie a inductanei, n H/m , se poate calcula cu relaia:

2 (D + b ) 7 L = 2 ln + 0 .03 10 B + 2b
In calculele practice, inductanta barelor se da pe unitatea de lungime.