UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

Ing. Mihai BOBEI

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Rezumatul tezei de doctorat

Conducator stiintific: Prof. Dr. Ing. Sanda MANEA

- Bucuresti, 2010 -

Aprecieri Multumiri si multa recunostinta conducatorului stiintific prof.dr.ing. Sanda Manea care a organizat exemplar activitatea de desfasurare a cercetarilor mele si a facut posibila punerea la dispozitie pentru incercari experimentale de laborator a aparaturii de inalta calitate si de ultima generatie. Multumesc pentru sprijinul si increderea acordate pe toata perioada de studiu, in acest domeniu atat de complex. Deasemenea doresc sa multumesc tuturor membrilor Catedrei de Geotehnica si Fundatii si in mod special prof.dr.ing. Loretta Batali, prof.dr.ing. Eugeniu Marchidanu, conf.dr.ing. Manole Serbulea, sef lucr.ing. Ernest Olinic, as.dr.ing. Simona Opritescu, sef lucr.ing. Andrei Olteanu pentru sfaturile, ideile si materiale puse la dispozitia mea. Doresc sa multumesc doamnei prof.dr.ing. Carmen Racanel pentru ajutorul acordat in Laboratorul de Drumuri CFDP. Nu in ultimul rand doresc sa multumesc ing. Cristina Feodorov. Multumesc parintilor mei pentru sinceritatea, suportul moral si indemnul de a incepe un drum de formare profesionala.

Prefata Studierea, modelarea, cuantificarea interactiunii materialelor in domeniul ingineriei geotehnice constituie subiecte inepuizabile tehnic, permitand atat abordari teoretice cat si practice, avand ca scop final obtinerea unor rezultate utile pentru proiectarea constructiilor. Din aceasta gama de preocupari a fost generata prezenta lucrare prin care s-a urmarit evidentierea si cunoasterea proprietatilor specifice a doua materiale, unul natural (pamant necoeziv) si altul artificial (geosintetic) ce conlucreaza in cazul conceptului de pamant armat, concept dezvoltat in ultimii 25-30 de ani pe plan mondial si national. Sansa deosebita a constituit-o dotarea laboratorului de Geotehnica si Fundatii al U.T.C.B. cu un aparat de forfecare directa avand caseta cu dimensiuni mari, aparat necesar pentru astfel de studii. In acest scop punerea in functiune, recalibrarea aparatului LG-116, unic pe plan national, cat si conceperea unei proceduri a testului de forfecare la scara mare, in cutia a carei arie de forfecare ramane constanta pe toata perioada testului de forfecare (30x30cm), imbogatesc partea teoretica, dar si cea practica necesara ariei tehnicostiintifice a Laboratorului de Geotehnica si Fundatii. Prezenta lucrare scoate in evidenta, in detaliu, pasii necesari n ceea ce priveste partea tehnologica a testelor de forfecare directa la scara mare. Sunt prezentate etapizat aparatul de forfecare la scara mare cat si aparatura aferenta acestuia, procurarea si prepararea geomaterialului (pamant + geosintetic) necesar procesului de forfecare directa, modul de lucru, aspecte practice si chiar greseli posibile in timpul testului de forfecare precum si datele necesare intocmirii unui raport de cercetare. In urma programului experimental efectuat in cadrul Laboratorului de Geotehnica si Fundatii, Geotehnica Mediului si Geosintetice al U.T.C.B. rezultatele obtinute s-au inmagazinat intr-o baza de date ce cuprinde un numar mare de teste de forfecare directa pe pamanturi necoezive atat in faza armata (utilizand materiale geosintetice cu rol de armare), cat si in cea nearmata. In scopul utilizarii principiului omogenizarii aplicabil unor structuri constituite din materiale cu deformatii diferite, curbele de interactiune pe diferite

tipuri de pamanturi necoezive si geosintetice cu rol de armare s-au obtinut pentru o gama mare de deformatii (=80mm si =20%) Punerea in evidenta a aportului adus de catre materialul geosintetic cu rol de armare, datorita mecanismului de interactiune pamant-geosintetic pe domeniul de deformatii mici (=2%) si influenta marimii particulelor de pamant, ofera informatii utile pentru proiectarea lucrarilor de pamant armat. Data fiind noutatea pe plan national a aparaturii si metodologiei utilizate validarea rezultatelor s-a realizat cu succes pe baza unor date foarte recente din literatura internationala de specialitate confirmand astfel cercetarilor efectuate deschizand astfel drumul aparatura pusa in functiune. justetea si actualitatea pentru noi tipuri de incercari cu

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

CUPRINS Aprecieri Prefata 1. Importanta studiului privind rezistenta la forfecare a pamanturilor armate cu geosintetice.......................................................................3 1.1. Introducere.............................................................................................................3 1.2. Determinarea in laborator a rezistentei la forfecare a pamanturilor - aparatul de forfecare directa..............................................................4 1.3. Descrierea procesului de forfecare directa............................................................4 1.4. Evolutia utilizarii materialelor geosintetice in constructii....................................5 1.5. Conceptul de armare al pamanturilor necoezive...................................................5 1.6. Geogrilele si utilizarea lor in constructiile de pamant...........................................6 2. Aparatul de forfecare directa la scara mare LG-116............................................7 2.1. Introducere.............................................................................................................7 2.2. Specificatii tehnice................................................................................................7 2.3. Unitatea de angrenare............................................................................................7 2.4. Cutie forfecare.......................................................................................................8 2.5. Traductori..............................................................................................................8 3. Procedura testului de forfecare directa la scara mare..........................................8 3.1. Importanta testului.................................................................................................8 3.2. Calibrare/recalibrare necesara a aparatului de forfecare directa............................................................................................................8 3.2.1. Recalibrare traductor forta................................................................................8 3.2.2. Recalibrare traductor presiune..........................................................................9 3.2.3. Micrometru digital cu banc de calibrare...........................................................9 3.2.4. Recalibrare traductor deplasare......................................................................10 3.2.5. Recalibrare traductor tasare............................................................................10 3.3. Procedura etapizata a incercarii de forfecare directa...........................................10 3.4. Programul de achizitie WinSAS..........................................................................12 3.5. Calcule/analiza datelor obtinute si interpretarea datelor.....................................12 3.6. Cerinte tehnologice privind modul de punere in aplicatie-manipulare a materialelor geosintetice....................................................12 4. Programul experimental realizat..........................................................................13 4.1. Introducere...........................................................................................................13 4.2. Caracteristicile materialelor................................................................................13 4.3. Rezultatele incercarilor efectuate........................................................................16 4.3.1. Teste de forfecare directa Proba III nearmata................................................17 4.3.2. Teste de forfecare directa Proba III armata cu geogrila I (directie forfecare I).................................................................................18 5. Elemente specifice de calcul in armarea pamanturilor necoezive..............................................................................................21 5.1. Importanta reprezentarii rezultatelor experimentale...........................................21 5.2. Proiectarea constructiilor de pamant armat.........................................................21 5.3. Principiul omogenizarii.......................................................................................22 6. Interpretarea rezultatelor obtinute......................................................................23 6.1. Coeziunea aparenta si adeziunea.........................................................................23 6.2. Sinteza rezultatelor incercarilor de laborator......................................................25 6.3. Coeficientul de interactiune .............................................................................26 6.4. Efectul dimensiunii particulelor..........................................................................27

-1-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

6.5. Aria de contact pamant-geogrila.........................................................................29 7. Concluzii si contributii personale.........................................................................30 7.1. Concluzii.............................................................................................................30 7.2. Contributii personale...........................................................................................32 Bibliografie..................................................................................................................33

-2-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

1. IMPORTANTA STUDIULUI PRIVIND REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR ARMATE CU GEOSINTETICE 1.1.Introducere Cunoasterea si identificarea valorilor parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor este necesara la intocmirea unor analize de stabilitate (taluzuri, versanti a tuturor pantelor naturale sau artificiale - ca rezultat al implicarii omului in natura in scopul solutionarii corecte privind realizarea constructiilor de pamant), dimensionarea de inalta acuratete pentru baraje, diguri, terasamente, cuantificarea presiunii pamantului asupra lucrarilor de sprijin si a capacitatii portante a terenurilor de fundare, implicit in solutionarea si proiectarea fundatiilor.
f
tg =

f
g t = f

+c

f = c c

a. f = tg

0 b.

c.0 f = c

f = tg +c

Fig. Fig.1.1.1. Reprezentare grafica dreapta intrinseca: a) pamanturi necoezive; b), c) pamanturi coezive f = efort unitar tangential; [kPa] = efort unitar normal; [kPa] = unghi de frecare interioara; [] c = coeziune; [kPa] Reprezentarea grafica a rezistentei la forfecare este o dreapta ce poarta numele de dreapta intrinseca sau dreapta lui Coulomb. Prin trasarea dreptei intrinseci se pot cunoaste cei doi parametri de forfecare si c.

-3-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

1.2. Determinarea in laborator a rezistentei la forfecare a pamanturilor Aparatul de forfecare directa In laborator determinarea rezistentei la forfecare se poate realiza utilizand aparatul de forfecare directa pe plan obligat (Fig.1.2.1.), aparatul de forfecare rotationala sau aparatul de compresiune triaxial, utilizand compresiuni monaxiale sau triaxiale. Pentru incercarea de forfecare directa se pot utiliza aparate de forfecare directa cu plan de forfecare impus, avand casete cu suprafete de forfecare de 6x6cm2 , 10x10cm2 , 30x30cm2 pentru probele de pamant granular cu particule mari (exemplu: pietrisuri mijlocii), ori in cazul folosirii unor materiale geosintetice la testele de forfecare directa. Incercarile de forfecare directa in laborator pot fi realizate in conditii diferite, fiind trei tipuri, fiecare tip de incercare avand caracteristice modalitatile de consolidare probei ce trebuie forfecata si de viteza de forfecare aleasa (viteza aleasa in functie de tipul de pamant solicitat, natura lui si scopul in care el va fi solicitat la incarcari in decursul timpului). Aceste trei situatii sunt: C.D. (consolidat-drenat), C.U. (consolidat-nedrenat) si U.U. (neconsolidat-nedrenat).

Fig. 1.2.1.Aparat de forfecare directa (caseta mica) 1.3 Descriere proces de forfecare directa Etape: probe de forfecat tulburate/netulburate; cantarire; observatii legate de natura probei de pamant; pregatire aparat forfecare directa; instalarea-consolidarea probei (cand este cazul); forfecarea probei; oprirea testului; interpretarea rezultatelor.

-4-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

1.4. Evolutia folosirii materialelor geosintetice in constructii Geosinteticele sunt materiale plastice, in a caror componenta pot avea si materiale organice, ce se folosesc in domeniul constructiilor indeplinind diferite functii. Prelucrarea industriala specifica a maselor plastice a avut ca rezultat aparitia si dezvoltarea acestor materiale inovatoare in domeniul constructiilor, care sunt de fapt polimeri, avand o istorie ce nu trebuie neglijata (in anul 1926 in Carolina de Sud, s-a utilizat pentru prima data o panza subtire de bumbac pe un prim strat de pamant, peste care s-a turnat asfalt cald [13], rezultatele fiind unele pozitive deoarece intr-un studiu elaborat noua ani mai tarziu au existat dovezi ce aratau ca s-au obtinut imbunatatiri considerabile privind reducerea crapaturilor si a degradarii imbracamintii). 1.5. Conceptul de armare al pamanturilor necoezive Domeniul lucrarilor de armare a pamanturilor cu geogrile este vast, cuprinzand multe tipuri de lucrari si derivate ale acestor lucrari. Mai jos sunt prezentate (Tabel 1.5.1,1.5.2.) situatiile in care sunt utilizate materialele geosintetice cu rol de armare a constructiilor de pamant conform [23], [24].

Tabel 1.5.1.

Tabel 1.5.2.

-5-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

1.6. Geogrilele si utilizarea lor in constructiile de pamant Geogrilele sunt polimeri sub forma de retea de goluri (1-10cm) [13], [30], folosite in constructii cu rol de armare, ce permit materialelor granulare sa patrunda in golurile retelei, astfel indeplinindu-se principiile necesare de frecare intre material geosintetic si teren (Fig. 1.6.1.a.) si de inclestare a terenului in nodurile geogrilei (Fig. 1.6.1.b).

a.

b.

Fig. 1.6.1.a) Frecare armatura/teren; b) Inclestare in nodurile geogrilei

a.

b.

Fig. 1.6.2. Mecanismul armarii in cazul pantelor abrupte: a. Panta armata cu o posibila suprafata de cedare; b. Detaliu mecanism geogrila in cazul pierderii stabilitatii (efectul geogrilei tensionate)

a. c. b. Fig. 1.6.3. Mecanismul armarii in cazul drumurilor nepavate si fundatiilor izolate: a. Drum armat cu posibile viitoare fagase; b. Fundatii izolate armate; c. Detaliu mecanism geogrila in cazul impiedicarii aparitiei fagaselor la drumuri si a tasarilor independente ale pamantului de sub fundatiile izolate (efectul geogrilei tensionate)

-6-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

2. APARATUL DE FORFECARE DIRECTA LG-116 2.1. Introducere Utilitatea acestui aparat de forfecare, LG-116, este de a determina parametrii rezistentei la forfecare pentru pamanturi granulare si respectiv coeficientii de frecare dintre un pamant si materialul geosintetic folosit. Ansamblu forfecare: masina de forfecare + compresor + regulator voltaj.

Fig. 2.1.1.Aparatul de forfecare directa LG-116

2.2. Specificatii tehnice Caracteristici privind performanta de lucru: viteza rulare test: 0.0025 5.1mm/min; cursa cutie inferioara: max. 101mm; valoare maxima de inregistrare a fortei: 44.48kN; valoare maxima de inregistrare a presiunii: 690kPa; valoare maxima de inregistrare a tasarii: 25.83mm; valoare maxima de inregistrare a deplasarii: 102.11mm. Caracteristici fizice: masa: 317kg; distanta reglabila intre caseta inferioara si cea superioara: max . 9.5mm; volum proba cutie superioara: 305 x 305 x 102mm; volum proba cutie inferioara: 405 x 305 x 102mm; regulator automat pentru voltaj - tensiune alimentare: 110V curent alternativ, 60Hz; compressor KAESER alimentare cu aer: max. 1034kPa. 2.3. Unitate de angrenare Fig. 2.3.1. Unitate de angrenare [06] (vedere laterala stanga): a maner manipulare aparat forfecare; b intrerupatoare limita de cursa; c carlig maneta solidarizare; d intrerupator ON/OFF; e roata de mana; f controler

-7-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

2.4. Cutie forfecare Cutia inferioara, situata intr-un bazin de tabla, executa o miscare de translatie pe orizontala in lungul aparatului de forfecare, ea rezemand pe doua sine.

Fig. 2.4.1. Cutie forfecare, vedere laterala [6]: a rama; b maneta solidarizare; c montaj de aliniere; d brat suport; e carcasa protectie traductor deplasare; f placa de baza; g cutie superioara; h clema prindere cutie superioara; i suport surub ridicare/coborare caseta superioara. 2.5. Traductori Traductor forta: capacitate maxima: 44.48kN. Traductor presiune: capacitate maxima: 1034.20kPa. Traductor tasare: capacitate maxima: 25.83mm. Traductor deplasare: capcitate maxima: 102.11mm.

3. PROCEDURA TESTULUI DE FORFECARE DIRECTA LA SCARA MARE 3.1. Importanta testului Prin activitatea experimentala de forfecare directa cu plan orizontal-obligat a probelor de material granular si prin utilizarea materialelor geosintetice cu rol de armare, potentialul privind utilizarea acestor materiale geosintetice este scos in evidenta si dezvoltat. Prin astfel de experimente sunt eliminate comportamentele "neprevazute" ale diverselor geomateriale, iar informatiile obtinute ofera inginerului raspunsuri necesare in solutionarea/proiectarea constructiilor de pamant armat. 3.2. Calibrare-recalibrare necesara a aparatului de forfecare 3.2.1. Recalibrare traductor forta Pentru recalibrarea traductorului de forta am folosit greutatile specifice pentru incarcarea edometrelor si aparatelor de forfecare de dimensiuni mici. Traductorul a fost asezat pe o suprafata perfect plana si a fost incarcat treptat.
-8-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Recalibrare LVDT 1.2 1 Valoare citita [kN] 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 Valoare im pusa (reala) [kN] y = 1.0214x

Fig.3.2.1.1. Recalibrare traductor forta

3.2.2. Recalibrare traductor presiune In vederea recalibrarii traductorului de presiune am folosit ca aparat de calibrare traductorul de forta (precedent calibrat). Pe cutia inferiara a cutiei de forfecare am asezat platanul inferior (avand o grosime de 25mm). Pe acest platan inferior a fost pozitionat si centrat traductorul de forta, urmand ca ulterior sa fie coborata puntea transversala prin intermediul careia s-au exercitat presiuni normale cu ajutorul cilindrului de mare rezistenta. Intre piesa de impingere si traductorul de forta am pozitionat o greutate de fonta. Treptele de incarcare au fost facute dupa cititorul digital al traductorului de forta si au avut un pas de 0.5kN .
Recalibrare traductor presiune 1200 Valoare citita [kPa] 1000 800 600 400 200 0 0 50 100 150 200 250 300 350 Valoare im pusa (reala) [kPa] y = 3.2083x

Fig.3.2.2.1. Recalibrare traductor forta

3.2.3. Micrometru digital cu banc de calibrare Traductorul a fost pozitionat astfel incat capul micrometrului sa nu isi depaseasca cursa si sa fie in permanenta in contact cu varful traductorului. Cu ajutorul manivelei au fost impuse un numar mare de deplasari, avand pasul de 0.1mm.

Fig.3.2.3.1. Micrometru digital Mitutoyo 164-162

-9-

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

3.2.4. Recalibrare traductor deplasare Recalibrarea s-a efectuat in doua etape. In prima etapa traductorul a fost pozitionat la capatul bancului, iar in a doua etapa traductorul a fost pozitionat undeva la jumatatea bancului de calibrare, respectandu-se astfel ortogonalitatea si pastrarea contactului permanent al varfului traductorului cu capul micrometrului. Pasul impus a fost de 0.1mm.
Recalibrare traductor deplasare
120 Valoare citita [mm] 100 80 60 40 20 0 0 20 40 60 80 100 120 Valoare im pusa (reala) [m m ] y = 0.9997x

Fig.3.2.4.1. Recalibrare traductor deplasare

3.2.5. Recalibrare traductor tasare Recalibrarea traductorului de tasare s-a efectuat intr-o singura etapa. Pasul impus a fost de 0.10mm.
Recalibrare traductor tasare
30 Valoare citita [mm] 25 20 15 10 5 0 0 5 10 15 20 25 30 Valoare im pusa (reala) [m m ] y = 0.9969x

Fig.3.2.5.1. Recalibrare traductor tasare

3.3. Procedura etapizata a incercrii de forfecare directa Etape: - prepararea probei tulburate de pamant necoeziv: - procurarea a trei probe de pamant ce vor fi supuse sub presiuni normale - desfacerea pamantului in apa cu reactiv (carbonat de litiu) - spalarea pamantului pe site sub jetul de apa - uscarea pamantului in etuva termoreglabila la o temperatura de 105C - alegerea/conceperea granulometriei dorite a probei de pamant dupa uscarea pamantului
- 10 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

- prepararea probei se face direct in cutia de forfecare, impunandu-se o densitate si o umiditate dorita - cantarirea masei probei de pamant - procurare de probe din epruveta pentru aflarea umiditatii - pregatirea aparatului de forfecare: verificareaconexiunilor, alimentarea cu tensiune a aparatului de forfecare, respectarea indicatiilor producatorului aparatului de forfecare directa LG-116, verificarea/ajustarea pozitiei rotii de mana, verificarea cititoarelor digitale, pregatirea aparaturii aferente (etuva termoreglabila, balanta, tavi metalice, ceas laborator, pensule pentru spalat, verificarea/procurarea reactivi) - stabilirea vitezei de forfecare si a treptelor normale de incarcare - asezarea la baza cutiei inferioare a unui distantier pentru a impune planul de forfecare la jumatatea inaltimii probei de pamant - pozitionarea probei de pamant in cutia inferioara - aducerea probei la un grad de indesare dorit - atasarea/fixarea materialului geosintetic cu rol de armare la partea superioara a cutiei inferioare - pozitionarea cutiei superioare de forfecare - ajustarea distantei intre cutiile de forfecare - ungerea fetele superioara (cutia inferioara) si inferioara (cutia superioara) a peretilor cutiilor de forfecare sa fie unse cu ulei - zavorarea pieselor aparatului de forfecare directa LG-116 - umplerea cutiei superioare cu proba de pamant, respectand gradul de indesare dorit - asezarea platanului inferior pe fata superioara (libera) a probei - coborarea/fixarea puntii ransversale a aparatului de forfecare - pornirea proramului de achizitie WinSAS - aplicarea efortului normal necesar fazei de consolidare a probei de pamant - monitorizarea/urmarirea tasarii probei de pamant cu citiri din 20 in 20 de minute - dupa terminarea consolidarii se incepe forfecarea probei de pamant - dupa terminarea cursei casetei inferioare de forfecare se opreste aparatul - eliberarea probei de pamant de sub efortul normal - indepartarea probei de pamant din cutia superioara si inspectarea starii materialului geosintetic
- 11 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

- scoaterea cutiei superioare si a materialului geosintetic - indepararea probei din cutia inferioara - reprezentarea grafica a datelor testelor de forfecare directa - interpretarea reprezentarilor grafice - intocmirea unui raport care sa cuprinda urmatoarele date: nume contract/proiect, numar de inregistrare, tip de pamant, caracteristici fizice ale probei, datele testelor de forfecare si reprezentarea lor grafica, observatii privind comportamentul aparatului, a probei de pamant si a materialului geosintetic, in timpul si inaintea testului de forfecare 3.4. Programul de achizitie WinSAS Programul de achizitie WinSAS este folosit pentru testul de forfecare directa cu scopul de salvare a datelor testului de forfecare, inregistrate de cei patru traductori si salvate sub forma a doua fisiere cu extesiile txt si out. . 3.5. Calcule/analiza datelor obtinute si Interpretarea datelor Dupa salvarea fisierelor de date, de catre programul de achizitie WinSAS, operatorul le utilizeaza pentru a afla parametrii de forfecare (unghi de frecare interioara) si c (coeziune) si a efortului unitar tangential f . Parametrii rezistentei la forfecare se pot stabili prin metoda grafica sau prin metoda analitica. 3.6. Cerinte tehnologice privind modul de punere in aplicatie-manipulare a materialelor geosintetice Pe baza experientei dobandite in punerea la punct a metodologiei de incercare s-au sintetizat cerintele tehnice pentru realizarea unor incercari corecte. La inceputul fiecarui test de forfecare directa respectiv la montarea si fixarea geogrilei, trebuie urmarite si verificate urmatoarele aspecte: planeitatea geogrilei sa fie perfecta, sa se respecte ortogonalitatea retelei de nervuri la geogrile (unde este cazul), sau unghiurile pe care le formeaza nervurile intre ele sa se respecte cu regularitate asa cum au fost prevazute in fisa tehnica editata de catre producator. Este foarte important, a nu se folosi material geosintetic (geogrila) procurat de la marginea rolelor de material geosintetic, unde in general exista defecte de fabricatie.
- 12 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

4. PROGRAM EXPERIMENTAL REALIZAT 4.1. Introducere Scopul principal al incercarilor efectuate in aparatul de forfecare directa cu dimensiuni mari este de a pune in evidenta interactiunea intre doua materiale: cel natural granular si cel artificial-geosintetic. Probele de pamant necoezive utilizate sunt in numar de cinci. S-au efectuat incercari de forfecare directa intai pe materialele granulare si apoi pe probele armate cu geosintetice. Pentru testele experimentale de forfecare directa au fost folosite doua tipuri de geogrile si un geotexil. Forfecarile directe au fost caracterizate de doua etape: consolidare proba si forfecare proba, viteza de forfecare aleasa fiind de 1mm/min. Pentru etapa de consolidare a probei s-au facut citiri ale tasarii la intervale de 20 de minute. Numarul de teste de forfecare este prezentat sub forma de seturi de teste pe treptele de forfecare 100, 200, 300kPa si 25, 50, 100kPa. 4.2. Caracteristicile materialelor

Fig. 4.2.1. Curbe granulometrie

- 13 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Un Proba I - P I Proba II - P II Proba III - P III Proba IV - P IV Proba V - P V 3.04 1 1.25 6 1.97

d (g/cm3) 1.95 1.77 1.58 1.46 1.34

D50(mm) 0.4 1 10 8.3 20

Tip proba Nisip 0.500.85mm; Nisip 1mm Pietris mijlociu 810mm Pietris mijlociu si mic + nisip Pietris mijlociu 1020mm

Tabel 4.2.1.Proprietati probe de pamant utilizate Pentru testele experimentale de forfecare directa au fost utilizate doua tipuri de geogrile si un geotextil, notate cu numele: geogrila nr.1, geogrila nr.2 si geotextilul nr.1. (Tabel 4.2.2.). Numarul de teste de forfecare este prezentat sub forma a patru seturi de teste de forfecare directa: Proba I (Nisip 0.500.85mm; D50=0.4mm) Proba II (Nisip 1mm; D50=1.0mm) Proba II (Nisip 1mm; D50=1.0mm) + Geotextil I-d1 Proba II (Nisip 1mm; D50=1.0mm) + Geogrila I-d1 Proba III (Pietris mijlociu 810mm; D50=10.0mm) Proba III (Pietris mijlociu 810mm; D50=10.0mm) + Geogrila I-d1 Proba III (Pietris mijlociu 810mm; D50=10.0mm) + Geogrila II-d1 Proba III (Pietris mijlociu 810mm; D50=10.0mm) + Geogrila II-d2 Proba IV (Pietris mijlociu si mic + nisip; D50=8.3mm) Proba IV (Pietris mijlociu si mic + nisip; D50=8.3mm) + Geogrila I-d1 Proba V (Pietris mijlociu 1020mm; D50=20.0mm) Proba V (Pietris mijlociu 1020mm ; D50=20.0mm) + Geogrila I-d1 Pentru geogrilele nr.1 si 2 cu anumite zone ale caror geometrii nu respecta specificatiile din fisa tehnica nu au fost utilizate. Nu a fost utilizat de asemenea nici material din zonele de margine.

Tabel 4.2.2.Defecte materiale geosintetice

- 14 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Tabel 4.2.2. Caracteristicile ale materialelor geosintetice folosite

- 15 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

a.

b.

c.

Fig. 4.2.3. Vedere de sus (schema): a. Pasi tehnologici PROBA III + geogrila nr.2 (directie forfecare 1); b. Pasi tehnologici PROBA III + geogrila nr.2 (directie forfecare 2); c. Pasi tehnologici PROBA II, III, IV, V + geogrila nr.1 (directie forfecare 1) 4.3. Rezultatele incercarilor efectuate Pentru fiecare set de incercari s-au obtinut direct si s-au prelucrat date care evidentiaza: - o mobilizare a curbelor rezistentei la forfecare cu deplasarile (); - parametrii rezistentei la forfecare de varf (dreapta intrinseca); - drepte , de egale deplasari ; - curbele de mobilizare a parametrilor si c cu deformatiile ; - mobilizare in domeniul de deformatii mici (<6%). In figurile ce urmeaza este prezentat un set complet de rezultate pe materialul granular si pe acelasi material granular (proba III) armat cu geogrila, iar in Anexa A, rezultatele tuturor incercarilor. In cazul pamanturilor necoezive, nearmate s-a obtiut o coeziune aparenta, iar in cazul pamanturilor necoezive, armate s-a obtinut o adeziune. Pentru evidentierea rolului armaturii (geosintetice) se utilizeaza coeficientul de interactiune = tg armat/tgnearmat. In scopul utilizarii rezultatelor la proiectarea lucrarilor ingineresti s-au prelucrat datele si au fost realizate diagramele de conlucrare cu scopul de a urmari mobilizarea , c si pentru <2%, unde este deformatia admisibila. Din aceste
- 16 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

grafice se pot obtine valorile corespunzatoare fiecarui parametru pentru o deformatie impusa. Sintetizarea tuturor rezultatelor este prezentata in tabele. 4.3.1. Teste de forfecare directa PROBA III nearmata
Curba de m obilizare Proba III

Dreapta intrinseca

Proba III

350 300 Test 001 250 200 150 100 50 0 0 20 40 60 80 100 Test 002 Test 003

350.00 300.00 250.00 200.00 y = 0.8851x + 45.05

[kPa]

[kPa]

Test 004 Test 005 Test 006 Test 007 Test 008 Test 009

150.00 100.00 50.00 0.00 0.00

=41.51 c=45.05kPa
50.00 100.00 150.00 200.00 250.00 300.00 350.00

[m m ]

[kPa]

a.

b.

Fig. 4.3.1.1. a) Curbe mobilizare ; b) Dreapta intrinseca

Dreapta intrinseca Proba III Set I

350 1: y = 0.4861x + 7.4958 300 250 200 150 100

4

2: y = 0.4749x + 23.745 3: y = 0.673x + 43.45 4: y = 1.012x + 3.3713 5: y = 0.9604x - 15.162

2 1 5 3

a.

[kPa]

a.
50 0 0 50 100 150 200 250 300 350

[kPa]

Dreapta intrinseca
Proba III Set II

300 1: y = 0.4933x + 5.7016 2: y = 0.6203x - 3.0421 250 3: y = 0.6721x + 39.855 4: y = 0.6721x + 72.078 5: y = 0.7447x + 50.312

5 4 3 2 1

Fig. 4.3.1.2. Drepte de egale deformatiideplasari = 100, 200 , 300kPa: a. SET I, b. SET II, c. SET III (1- =10mm, 2 - =10mm, 3 =10mm, 4 - =10mm, 5 - =10mm)
350

200

[kPa]

150

100

50

0 0 50 100 150 200 250 300

[kPa]

Dreapta intrinseca
Proba III Set III

350 300 250 200 150 100 50 0 0

1: y = 0.3454x + 33.245 2: y = 0.3245x + 48.968 3:y = 0.4662x + 81.499 4: y = 0.7258x + 60.194 5: y = 1.0279x - 3.3254
3 5 4

[kPa]

c.

2 1

50

100

150

200

250

300

350

[kPa]

- 17 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
, c Proba III SET I, II, III
80

50 45 40

Fig. 4.3.1.3. Mobilizare a

c(kPa)

35 30

60

parametrilor rezistentei la
unghi frecare SET I unghi frecare SET II unghi frecare SET III adez iune SET I

( )

25 20 15 10 5 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

40

forfecare , c cu deplasarile

20

adeziune SET II adeziune SET III

-20

(mm)

4.3.2. Teste de forfecare directa PROBA III armata cu geogrila nr.1. (directie forfecare 1)
Curba de m obilizare Proba III + Geogrila I-d1 350.00 y = 0.842x + 70.845 300 Test 001 250 200 150 100 50 0 0 20 40 60 80 100 Test 002 Test 003 250.00 200.00 300.00
Dreapta intrinseca

Proba III + Geogrila I-d1

350

[kPa]

Test 005 Test 006 Test 007 Test 008 Test 009

[kPa]

Test 004

150.00 100.00 50.00 0.00 0.00

=40.10 c=70.85kPa
50.00 100.00 150.00 200.00 250.00 300.00 350.00

[m m ]

[kPa]

a.
Dreapta intrinseca Proba III + Geogrila I-d1 Set I

b.

Fig. 4.3.2.1. a) Curbe mobilizare ; b) Dreapta intrinseca

350 300 250 200

1: y = 0.4731x + 43.211 2: y = 0.6177x + 48.399 3: y = 0.7615x + 70.03 4: y = 0.8189x + 56.285 5: y = 0.7976x + 70.168

5 4 3

2 1

[k Pa]

150 100 50 0 0 50 100 150 200 250 300 350

a.
[kPa]

Dreapta intrinseca

Proba III + Geogrila I-d 1 Se t II

350 1: y = 0.4336x + 52.099 300 250 200 2: y = 0.532x + 66.106 3: y = 0.64x + 83.895 4: y = 0.7711x + 56.033 5: y = 0.9757x + 28.081

5 4 3 2 1

Fig. 4.3.2.2. Drepte de egale deformatiideplasari = 100, 200 , 300kPa: a. SET I, b. b. SET II, c. SET III (1- =10mm, 2 - =10mm, 3 - =10mm, 4 - =10mm, 5 - =10mm)

[kPa]

150 100 50 0 0 50 100 150 200 250 300 350

[kPa]

Dreapta intrinseca

Proba III + Geogrila I-d1 Set III

350 300 250 200

1: y = 0.5368x + 30.535 2: y = 0.5867x + 49.183 3: y = 0.7037x + 77.824 4: y = 0.773x + 75.01 5: y = 0.7457x + 67.89

4
3 5

2 1

c.

[kPa]

150 100 50 0 0 50 100 150 200 250 300 350

[kPa]

- 18 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
, c Proba III + Geogrila I-d1 SET I, II, III

50 45 40 35 30

90 80 70 c(kPa) 60 50 40 30 20 10 0

Fig. 4.3.2.3. Mobilizare a

unghi frecare SET I unghi frecare SET II unghi frecare SET III adeziune SET I adeziune SET II adeziune SET III

( )

25 20 15 10 5 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

parametrilor rezistentei la forfecare , c cu deplasarile

(mm)

Proba III - Geogrila 1-d1 1.40 1.20 1.00 0.80

0.60 0.40 0.20 0.00 0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

Fig. 4.3.2.4. Mobilizare coeficient de interactiune in functie de deformatie

Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila I-d1) SET I
0.8 0.7 0.6 0.5 70 60 50

Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila 1-d1) SET II
0.8 0.7 0.6 y=-1.7018x +21.948x-6.4825
2

Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila I-d1) SET III
0.8 0.7 y=-0.0238x 2 +0.2032x+0.1396 90 80 70 60 50 0.4 40 0.3 30 0.2 0.1 0 1 [0.33] 5 2 [0.66] 3 [0.98] 4 [1.31] 5 [1.64] 6 [1.97] y=-0.8313x 2 +16.366x-10.916 20 10 0
Coeziune Unghi de frecare interna Efort-deformatie

y=-0.755x +14.216x+0.1919

80 70 0.6

c (kPa)

c (kPa)

tg

0.4 0.3

30 0.3 y=-0.0231x 2 +0.1948x+0.1306 0.2 0.1 0 1 [0.33] 5 2 [0.66] 3 [0.98] 4 [1.31] 5 [1.64] 6 [1.97] 20 10

50 40 30

Coeziune Unghi de frecare interna Efort-deformatie

Coeziune Unghi de frecare interna Efort-deformatie

0.2 0.1

y=-0.0187x 2 +0.1705x+0.1199 20 10 0 1 [0.33] 2 [0.66] 3 [0.98] 4 [1.31] 5 [1.64] 6 [1.97]

(mm) [ (%)]

(mm) [ (%)]

tg

0.4

(mm) [ (%)]

10

10

10

F (kN/m)

F (kN/m)

15

F (kN/m)

15

15

20

20

20

25

25

25

30

30

30

a.

b.

c.

Fig. 4.3.2.5. Prelucrarea diagramei de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila I-dI): a. SET I; b. SET II; c. SET III
- 19 -

c (kPa)

40

0.5

60

0.5

tg

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

- 20 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

5. ELEMENTE SPECIFICE DE CALUL IN ARMAREA PAMANTURILOR NECOEZIVE 5.1.Importanta reprezentarii a rezultatelor experimentale Tabele cu valori ajustate, legende lamuritoare si adecvate, grafice cu axe de coordonate potrivit alese, graficele insotite de legende lamuritoare, cu referinta asupra alurii curbelor reprezentate la scari alese intemeiat in scopul final de a demonstra posibilitatea aplicarii in anume limite a rezultatelor obtinute, trebuiesc indeplinite in paralel cerinte referitoare la acuratetea masuratorilor si reprezentarea adecvata a acestora. pentru obtinerea unor rezultate ale masuratorilor

experimentale, pozitive si credibile. 5.2. Proiectarea constructiilor de pamant armat

Fig. 5.2.1. Stri limit ultime pentru stabilitatea extern: a. Rasturnare; b. Alunecare; c. Pierderea stabilitatii globale

1. alegere criterii de performanta si factori partiali 2. predimensionare structura Analiza stabilitate externe 3. evaluare stabilitate externa conditii statice zveltetea structurii H/L, incastrare in terenul de fundare evaluarea presiunii pamantului - Fig. 6.2.2. si 6.2.3. alunecare pe talpa - Fig. 6.2.1.b. rasturnare Fig. 6.2.1.a. presiuni pe teren Fig. 6.2.4. stabilitate globala Fig. 6.2.1.c. si 6.2.5. tasare/deformatii ale terenului de fundare si a umpluturii 4. stabilirea lungimilor de armatura 5. verificarea stabilitatii externe in seismice lungimi minime de armare in functie de H structura presiuni si forte de inertie Fig. 6.2.6.

Tabel 5.2.1. Etape stabilitate analiza externa

- 21 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Fig. 5.2.2. Cedarea prin pierderea stabilitatii globale: a. suprafata de cedare trece prin zona armata; b. suprafaa potenial de cedare intersecteaz structura Fig. 5.2.3. Tipuri de cedari interne pamant pentru armat: structurile a. de Ruperea

armaturii; b. Smulgerea armaturii

1. alegerea tipului de armatura 2. alegerea distantei intre armaturi 3. metoda penei ancorate forta de intindere in armatura Fig.6.2.8., 6.2.9. si 6.2.10 rupere a armaturilor Fig. 6.2.7.a. Analiza stabilitate interne smulgere a armaturilor Fig. 6.2.7.b. stabilitatea pe plane inclinate starea limita a exploatarii normale 4. metoda gravitatii coerente coeficientul impingerii pamantului forta de intindere in armatura Fig.6.2.11, 6.2.12 si 6.2.13 verificarea la rupere a armaturilor Tc Ti verificarea la smulgere a armaturilor Fig. 6.2.14. verificarea stabilitatii globale interne starea limita a exploatrii normale 4. stabilitatea interna la actiuni seismice greutati si forte de inertie Fig. 6.2.15.

Tabel 5.2.2. Etape stabilitate analiza interna 5.3. Principiul omogenizarii - Diagrama de conlurare pamant-geogrila In domeniul elastic (pana in momentul cedarii) la contactul dintre cele doua materiale deformatia lor specifica este egala (p =r)diagrama de conlucrare permite urmarirea in paralel a mobilizarii parametrilor rezistentei la forfecare ( , c) ca si a fortei de intindere din ranforsare, T , pentru o aceeasi deformatie . [5]

- 22 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (pamant armat) si intindere (geosintetic cu rol de ranforsare)
0.8
2 y =a 1 x1 +b x+c 1

(c)
1

70 60 50

0.7 0.6 0.5

tg

40 0.4 30 0.3 0.2 0.1 0

2 y2=a2x +b 2x+c2

(tg)

c (kPa)

20 10

Fig. 5.3.1. Diagrama de conlucrare

1 [ 1 ]

2 [ 2 ]

3 [ 3 ]

4 5 [ 4 ] [ 5 ]

6 [ 6 ]

(mm) [ (%)]

10

F (kN/m)

15

20

25

30

6. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE 6.1. Coeziunea aparenta si adeziunea Evolutia valorilor rezistentei la forfecare, este influentata evident de forma particulelor si textura suprafetei lor in mod special cand este vorba de pamaturi granulare si necoezive. Conlucrarea particulelor unei probe de pamant, in planul de forfecare (de cedare), este caracterizata de rigiditate si de rezistenta la blocare a particulelor, unele in celelalte. Conlucrarea dintre particulele rotunjite este mai mica decat cea in cazul particulelor cu muchii, si permite o lucrabilitate mai buna prezentand si un mai mare efect combinat de rostogolire si culisare a particulelor. In cazul testelor de forfecare directa, particulele constituente ale probei de forfecat, nu se deplaseaza independent, astfel ca mai ales in planul de forfecare
- 23 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

(interfata celor doua parti ale cutiei de forfecare), conlucrarea dintre particule este destul de mare incat spargerea si ciobirea particulelor grosiere este inevitabila. Acest fenomen este prezent si restul masei probei de pamat, dar nu atat de accentuat. Lipirea particulelor de pamant, unele de celelalte, si capacitatea lor de a face un contact ferm fara rosogolirea si culisarea lor, prezinta o stransa legatura si cu rezistenta acestor particule la uzura. Sfaramarea si ciobirea particulelor grosiere are ca rezultat creerea muchiilor si a unei parti fine in masa volumului de pamant. In urma testului Los Angeles, efectuat pe Proba III (Pietris mijlociu 810mm; D50=10.0mm) a fost obtinut un coeficient ~ 23.48%, ceea ce inseamna ca aproximativ 24% din proba initiala ce a fost supusa uzurii s-a spart, acest lucru modificand granulometria probei. In plus particulele ramase in procent de aproximativ 76% si-au modificat la randul lor forma, astfel ca din suprafete mai fine si forme circulare, ele au capatat muchii si au devenit mai rugoase. Acesti factori impreuna cu fortele de atractie ce se dezvolta intre particule, legati de variatia formei si dimensiunile particulelor solide, conduc la obtinerea unei coeziuni de valoare diferita de zero pentru pamanturile necoezive si nearmate, in urma efectuarii testelor de forfecare directa la scara mare. Aceasta coeziune obtinuta practic si nefireasca, dar care nu poate fi neglijata, in literatura de specialitate poarta numele de coeziune aparenta. Pentru testele unde pamantul a fost armat, coeziunea aparenta obtinuta poarta numele in literatura de specialitate de adeziune. Aceasta adeziune se datoreaza umplerii golurilor materialului geosintetic cu rol de armare de catre particulele probei de pamant, la interfata, si este datorata fortei de atractie dintre cele doua materiale diferite in contact (proba de pamant si geosintetic cu rol de armare). Atat pentru testele de forfecare directa, din prezenta lucrare, unde au fost folosite materialele geosintetice cu rol de armare cat si in cazul in care probele de pamant nu au fost armate, si-a facut aparitia aceasta adeziune, respectiv coeziune aparenta. In cazul incercarilor proprii, un factor favorizant pentru aparitia adeziunii il constituie faptul ca desi probele de pamant obtinute au fost tulburate, ele sunt de aceiasi natura si au compozitii sau structuri similare, la origine ele fiind obtinute de la balastiera Campina. O a doua explicatie o constituie viteza de forfecare a probelor de pamant Aparitia prezentei unei adeziuni/coeziuni aparente, atat pentru nisip cat si pentru pietris in cele doua faze armat/nearmat, este confirmata si in literatura de
- 24 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

specialitate spre exemplu de Chia-Nan Liu s.a. (2008) [17] (Fig. 6.1.1.) realizand incercari de acelasi tip arata: Posibilele explicatii se regasesc in relatiile non-lineare ale efortului de forfecare si in frecarile interne ale aparatului sub efort.

Fig. 6.1.1. Valori de varf eforturi de forfecare pentru pamant si pamant armat cu geotextil [17]

6.2. Sinteza rezultatelor incercarilor de laborator Din analiza rezultatelor obtinute, utilizand diagrama de conlucrare, s-au constatat urmatoarele aspecte: Proba II + geogrila nr.1 - Din diagrama de conlucrare, mobilizarea curbei unghiului de frecare denota o crestere accentuata a parametrului de frecare pana la o deformatie de 0.33% unde valoarea de varf este tg0.6, dupa care aceasta curba devine descendenta, ceva mai lina, obtinandu-se la deformatia 1.97% o valoare a tg0.4. Aliura curbei de coeziune este ascendenta, prezentand la deformatia 1.97% o valoare maxima a coeziunii c45kPa. Proba III + geogrila nr.1 - Din diagramele de conlucrare, mobilizarea curbelor unghiului de frecare denota o crestere a parametrului de frecare pana la o deformatie de 0.33% unde se inregistreaza valoari de varf de tg0.350.4, dupa care aceasta curba isi continua aescendenta, ceva mai lin, obtinandu-se la deformatia 1.31% valoare ale tg0.5055. Incepand cu deformatia de 1.31% valorile unghiului de frecare au tendinta de a intra pe un palier orizontal prezentand valori ale tg0.5055. Aliura curbei de coeziune este ascendenta, aproape liniara, prezentand la deformatiua 1.97% o valoare maxima a coeziunii c60kPa. Proba IV + geogrila nr.1 - Din diagrama de conlucrare, mobilizarea curbei unghiului de frecare denota o crestere a parametrului de frecare pana la o deformatie de 0.98% unde valoarea de varf este tg0.6, dupa care aceasta curba o ia pe o cale descendenta, obtinandu-se la deformatia 1.97% o valoare a tg0.5. Aliura curbei de coeziune este ascendenta, aproape liniara, prezentand la deformatiua 1.97% o valoare maxima a coeziunii c70kPa.
- 25 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Proba V + geogrila nr.1 - Din diagrama de conlucrare, mobilizarea curbei unghiului de frecare denota o crestere a parametrului de frecare pana la o deformatie de 1.64% unde valoarea de varf este tg0.7, dupa care aceasta curba ajunge pe un palier de valori constante pana la deformatia 1.97%. Aliura curbei de coeziune este ascendenta, prezentand la deformatiua 1.31% o valoare maxima a coeziunii c40kPa, dupa care inregistreaza o scadere, inregistrand la deformatia de 1.97% o valoare c30kPa. Pentru probele II, III, IV, V in faza de forfecare a pamantului nearmat valorile adeziunii se incadreaza in plaja de valori 13.3645.05kPa, iar in urma utilizarii georilei nr.1 plaja de valori este de 14.9880.85kPa, cu mentiunea ca pentru probele III si V valorile adeziunii aproape s-au dublat. Obtinerea unui unghi maxim de frecare interna in urma utilizarii geogrilei nr.1 a fost obtinut pe Proba IV (nisip+pietris) avand o crestere de 2, pentru celelalte probe inregistrandu-se scaderi nesemnificative de ~0.3 pentru proba II, ~1.4 pentru proba III si ~4.4 (Fig. 6.2.1.). Urmarind diagramele de conlucrare, la toate incercarile se constata o crestere a frecarii pana la deformatii de 0.3 1.31% si tg0.55 0.6, urmata de o scadere (aplatizare) catre o valoare tg0.4 0.5. Adeziunea creste permanent cu deformatia. Aceasta adeziune reprezinta efectul ranforsarii. Fig. 6.2.1. Diferenta de valori a

Proba II (nisip) Proba III (pietris 8-10) Proba IV (nisip+pietris) Proba V (pietris 20mm) Lipsa aport geogrila Scadere adeziune

Proba II(nisip) +Geogrila I Proba III (pietris8-10) + Geogrila I Proba IV (nisip+pietris) + Geogrila I Proba V (pietris 10-20) + Geogrila I Aport geogrila Crestere adeziune

unghiurilor de frecare interna si a coeziunilor aparente - adeziunilor c, pentru

50

cele

doua

faze

(armata

si

nearmata)
43.90 41.87 41.51 40.10 42.36 37.92

100 80 60
80.85 70.85 45.05 14.98 13.36 33.71 23.16

45

38.01

40 35 30 25
31.61 31.36

40 20 0
Proba II (nisip)

Proba IV (nisip+pietris)

Proba III (pietris 8-10)

Proba V (pietris 10-20)

20
Proba II (nisip) Proba IV (nisip+pietris) Proba III (pietris 8-10) Proba V (pietris 10-20)

6.3. Coeficientul de interactiune Valorile coeficientului , de interactiune pamant geosintetic, obtinute obtinute in urma testelor experimentale de forfecare directa, utilizand valorile de varf ale

- 26 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

eforturilor de forfecare, sunt comparabile cu cele ce se gasesc in literatura de specialitate(tabel).

Tabel 6.3.1. Valorile coeficientului (literatura de specialitate) [17]

Tabel 6.3.2. Valorile coeficientului obtinute in prezenta lucrare Folosind diagrama efort deformatie a producatorului geogrilei nr.1 unde exista control numai pana la deformatii 1.94%, s-a obtinut o plaja de valori a coeficientului , care se mareste in cazul nisipului si a pietrisului si se micsoreaza in cazul pietrisului amestecat cu nisip, in comparatie cu valorile obtinute utilizand valorile de varf. In urma forfecarii probei III cu geogrila numarul II-d1 pentru =300 si 200kPa, s-a produs cedarea acesteia (ruperea) la deplasari ale cutiei de forfecare inferioara incepand cu =60mm (=13.3%). Aceasta rupere a geogrilei s-a produs nu din cauza eforturilor de forfecare la interfata, ruprea ei producandu-se din cauza intinderii (geogrila a fost practic fixata la cele doua capete longitudinale: clema de prindere si pietrisul din cutia de forfecare ce a reusit sa patrunda in deschiderile nervurilor). 6.4. Efectul dimensiunii particulelor Facand o prezentare a unghiurilor de frecare interioara obtinute experimental pe probel de material necoeziv, in functie de dimensiunea medie a granulelor D50 se observa ca pentru obtinerea unor unghiuri de frecare interna cat mai mari este indicat a se obtine o granulometrie a probelor granulare in a caror componenta sa fie si parte
- 27 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

fina dar si parte grosiera. Reprezentarea grafica a unghiului de frecare interna , a adeziunii c si a coeficientului , in functie de dimensiunea medie a granulelor D50 pune in evidenta influenta marimii particulelor de pamant. In lucrarea de fata aportul adus probei de pamat, cu privire la unghiul de frecare interna , de catre geogrila prezinta rezultatul cel mai bun in cazul interactiunii geogrilei cu Proba IV (pietris mijlociu+pietris mic+nisip mare), proba ale carei particule de dimensiune maxima se situeaza la valoarea de 10mm (aproape de 4 ori mai mica deca deschiderea nervurilor retelei rectangulare a geogrilei I-d1). In ansamblu, coeficientul este supraunitar pana la D50=10.00mm. Atat in cazul de forfecare nearmata cat si in cea armata, prezenta adeziunii este evidenta, ea avand o tendinta de crestere, saltul cel mai semnificativ (crestere de cca. 3kPa) inregistrandu-l de la trecerea lui D50=8.30mm catre D50=10.00mm. Marirea granulometriei probei de pamant III catre o compozitie mai grosiera (Proba V) mentine tendinta de crestere a adeziunii, dar nu atat de semnificativ.

Tabel 6.4.1 Valori parametri rezistenta la forfecare in functie de D50

- 28 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

a.

b.

c. Fig. 6.4.1. a) - D50; b) c - D50; c) - D50 6.5. Aria de contact Comparand ariile de contact intre geogrilele I si II cu proba III, la interfata, se poate observa ca desi in cazul existentei unei arii mai mari a geogrilei I fata de cele ale geogrilei II, a fost obtinuta o valoare mai mica a unghiului de frecare interna . Explicatia sta in faptul ca reteau de nervuri triunghiulare lucreaza mai benefic din punct de vederemecanic fata de cea rectangulara.

- 29 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Ageogrila I-d1/ Ageogrila II-d1 = 1.51 Ageogrila I-d1/ Ageogrila II-d2 = 1.57 Tabel 6.5.1. Valorile unghiurilor de frecare in cazul probelor de pamant armate cu geogrilele I, II Desi geogrila I prezinta propietati mecanice mai bune decat ale geotextilului I, unghiul de frecare interna al geotextilului este mai mare decat cel al geogrilei, si mai exact cu putin peste 4, acest lucru fiind posibil datoria suprafetei ariei de conact a geoextilului, care este egala cu dimensiunea ariei de forfecare in plan orizonal.

7. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE 7.1. Concluzii Cunoasterea si identificarea valorilor parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor, este necesara la studierea comportarii si/sau proiectarea prin analize de stabilitate a pantelor naturale sau artificiale de pamant sau pamant armat ca rezultat al implicarii omului in natura in scopul solutionarii corecte a constructiilor. Parametrii rezistentei la forfecare ai pamanturilor si respectiv materialelor compozite (pamant armat) se mobilizeaza diferentiat cu deformatiile, in functie de conditiile incercarilor (drenare stare de umiditate, viteza de incercare, consolidare stare de indesare, etc.). Scopul principal al incercarilor efectuate in cadrul cercetarilor proprii, in aparatul de forfecare directa cu dimensiuni mari este de a pune in evidenta interactiunea intre doua materiale: cel natural granular si cel artificial-geosintetic. Prin testele experimentale de forfecare directa la care au fost folosite doua tipuri de geogrile, un geotextil si cinci probe de pamant ganular, in total reprezentand 12 seturi de teste, a fost urmarita mobilizarea parametrilor rezistentei la forfecare, prin forfecare la viteza de 1mm/min, cu probele de pamant aflate in stare uscata si avand acelasi grad de indesare. Utilizarea aparatului de forfecare, LG-116 (suprafata arie de forfecare constanta egala cu 30x30cm2, face posibila determinarea parametrilor rezistentei la forfecare pentru pamanturi granulare si grosiere, in cele doua faze (armat/nearmat).
- 30 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Punerea in functiune pentru prima oara in Romania a acestui aparat a permis stabilirea unei proceduri de lucru specifice, atentionand asupra unor posibile erori ce pot fi enuntate astfel: Planeitatea geogrilei sau a oricarui material geosintetic, ce se foloseste pentru testele de forfecare directa, trebuie sa fie perfecta (fara a se incovaia, aparand astfel in sectiune transversala, sau daca e cazul longitudinala, forma de bolta), in caz contrar rezultatele obtinute putand influenta negativ testele experimentale, ducand la interpretare gresita. Urmarirea unei proceduri etapizate respectand normele tehnice in vigoare atat nationale cat si internationale (in cazul lucrarii de fata neexistand un STAS cu privire la forfecarea directa la scara mare in fazele armat/nearmat) este obligatorie. Normelor de securitate a muncii trebuiesc respectate in cazurile de pregatire a aparatului de forfecare, a aparaturii aferente acestuia si a materialelor. In cazul cutiilor de forfecare care sunt alcatuite din mai multe piese (in cazul LG116 cei patru pereti ai cutiilor de forfecare sunt solidarizati cu ajutorul unor buloane) trebuie verificata planeitatea fetelor superioara (cutie inferioara) si inferioara (cutie superioara) pentru a elimina posibila situatie in care existenta unor praguri in zonele de contact ale peretilor, poate produce frecare intre cele doua cutii. Pentru testele de forfecare directa calibrarea/recalibrarea traductorilor este o etapa obligatorie pentru obtinerea rezultatelor corecte. Atat in cazul pamanturilor necoezive, nearmate ca si in cazul pamanturilor necoezive armate s-au obtinut alaturi de unghiul de frecare si o coeziune aparenta respectiv o adeziune. Experimentul in sine si rezultatele lui reprezinta un pas inainte pentru laboratoarele din Romania, prin rezultatele ce se pot obtine si care permit corelatii si comparatii cu cele din literatura de specialitate de pe plan mondial, in scopul unor modelari cat mai veridice prin calcul. Prin incercarile efectuate, mentinand constante conditiile de testare, ca si starea de indesare a materialului, s-au pus in evidenta factori ce pot influenta parametrii rezistentei la forfecare pe materiale granulare (compozitia granulometrica, D50, rezistenta particulelor) la care se adauga si cei ce influenteaza aportul armarii pamantului (tipul si proprietatile armaturii, aria de contact). Modul de prelucrare a datelor din incercari de tipul celor realizate permite studierea fenomenului de interactiune dintre materialul granular si un material geosintetic folosit ca armatura tinand seama de deformabilitatea celor doua materiale
- 31 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

in contact, informatii utile pentru dimensionare si proiectarea unor solutii ingineresti specifice. Observatiile si concluziile obtinute pe parcursul derularii cercetarilor au fost validate prin comparatii cu date din literatura de specialitate. 7.2. Contributii personale: national Conceperea si redactarea unei proceduri a testului de forfecare la scara mare, in cutie cu dimensiuni 30x30cm Realizarea unui numar mare de incercari de forfecare directa pentru punerea in evidenta a interactiunii pamant - armatura geosintetica cu deformatiile din planul de contact Obtinerea curbelor de interactiune pe diferite tipuri de pamanturi si geosintetice, pentru o gama mare de deformatii (=80mm corespunzator =20%) Confirmarea aparitiei unei coeziuni aparente si a unei adeziuni la forfecarea pamaturilor necoezive nearmate si armate, si justificarea lor Aplicarea principiului omogenizarii masivelor de pamant armat pentru stabilirea parametrilor de interactiune pe domeniu deformatii lor compatibile ambelor materiale. Detalierea interactiunii pamant-geosintetic pana la deformatii de =6mm corespunzator =2% Obtinerea coeficientului de eficienta (frecare) ca reflectare a mecanismului de interactiune pamant-geosintetic pe domeniul de deformatii mici (=2%) in scopul utilizarii la proiectarea lucrarilor de pamant armat Punerea in evidenta a influentei marimii particulelor de pamant in valorile parametrilor rezistentei la forfecare, respectiv a coeficientului de eficienta - frecare Comparatie pe baza coeficientilor de frecare intre diferitele tipuri de materiale geosintetice utilizate ca armaturi Validarea si confirmarea rezultatelor obtinute prin comparatii cu date foarte noi din literatura de specialitate (Bratislava -2010). Punerea in functiune si recalibrarea aparatului LG-116, unic pe plan

- 32 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

Bibliografie a) Publicatii stiintifice [01] [02] (2010) Reza Ziaie Moayed, Moeen Nazari. Effect of geosynthetic inclusion on bearing ratio of two layered soil. Bratislava Conference; (2010) Reza Ziaie Moayed, Mehrad Kamalzare. Influence of geosynthetic reinforcement of shear strength characteristics of two layer subgrade. Bratislava Conference; [03] [04] (2008) Chia-Nan Lin, Yu-Hsien Ho, Jian-WennHuang. Large scale direct shear tests of soil/PET-yarn geogrid interfaces. Science Direct; (2007) A.Hosny Abdel Rahman, M.Abdel-Moniem Ibrahim, Alaa K. Ashmawy. Utilization of a large-scale testing apparatus in investigating and formulating the soil/geogrid interface characteristics in reinforced soil. ISInet Publication; [05] [06] [07] [08] [09] [10] (2007) Manualul operatorului. Cutie de forecare de sarcina mareVersiunea 1.0. Durham Geo, USA; (2007) Masina de forfecare LG-116. Manual de operare-Versiunea 1.3. Durham Geo, USA; (2006) A.Stanciu si I.Lungu. Fundatii. Bucuresti, Editura Tehnica; (2006) Julian Coronel. Friction interaction properties between geomaterials and geosynthetics; (2003) S.Manea, L.Batali si H.Popa. Mecanica pamanturilor. Elemente de teorie. Incercari de laborator. Exercitii. Bucuresti, Editura Conspress; (1999) A.Gazdaru, V.Feodorov, S.Manea si L.Batali. Academiei Romane; [11] [12] [13] [14] (1998) S. Manea. Evaluarea riscului de alunecare. Bucuresti, Editura Conspress; (1998) S.Manea, I.Antonescu, V.Feodorov. Saltele geocelulare. Bucuresti, U.T.C.B.; (1994) L.Kellner, A.Gazdaru si V.Feodorov. Geosinteticele in constructiiVol.1. Bucuresti, Editura Inedit; (1992) A.Silvan, S.Manea, L.Batali. Principiul omogenizarii. Bucuresti, U.T.C.B.;
- 33 -

Geosinteticele in

constructii-Vol.2. Propietati, utilizari, elemente de calcul. Bucuresti, Editura

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

[15] [16] [17] [18] [19] [20] [21]

(1987) Ennio Marques. The study of soil reinforcement interaction by means of large scale laboratory tests., Magdalen College; (1980) P.Stefan. Pedologie. Bucuresti, Editura Ceres; (1978) I.Antonescu. Manual de laborator geotehnic. Bucuresti, Institutul de Constructii Bucuresti, Catedra de Geotehnica si Fundatii; (1973) I. Manoliu. Fundatii si procedee de fundare. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica; (1973) N.Maior si M.Paunescu. Geotehnica si fundatii. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica; (1968) A.Caquot si J.Kerisel. Tratat de mecanica pamanturilor. Bucuresti, Editura Tehnica; (1959) A.G.Worthing si.J.Geffner. Prelucrarea datelor experimentale. Bucuresti, Editura Tehnica; b) Norme tehnice

[22] [23]

(2009) P 134-95 Terasamente-Vol.1. Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice. Bucuresti, Editura matrix Rom; (2007) GP 093-06 Fundatii-Vol.5. Ghid privind proiectarea structurilor de pamant armat cu materiale geosintetice si metalice. Bucuresti, Editura matrix Rom;

[24] [25] [26] [27] [28] [29]

(2007) NP 075-2002 Fundatii-Vol.4. Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii. Bucuresti, Editura matrix Rom; (2007) SR EN ISO 12957 Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. Incercarea de forfecare directa-Part.1 Bucuresti, ASRO; (2004) SR EN ISO 14688 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor-Part.1 Bucuresti, ASRO; (2005) SR EN ISO 14688 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor-Part.2 Bucuresti, ASRO; (2003) ASTM D3080-03 Standard test method for direct shear test of soils under consolidated drained conditions; (2002) ASTM D5321-02 Standard test method for determining the coefficient of soil and geosynthetic or geosynthetic and geosynthetic friction by the direct shear method;

[30]

(2002) ASTM D4873-02 Standard guide for identification, storage and handling of geosynthetic rolls and samples;
- 34 -

MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANTMATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII

[31] [32] [33] [34] [35]

(2002) D4439-02 Standard terminology for geosynthetics (1999) D4354-99 Sampling of geosynthetics for testing (1988) STAS 1243-88 Clasificarea si identificarea pamanturilor. Institutul roman de standardizare; (1985) STAS 1913/5-85 Determinarea granulozitatii. Institutul roman de standardizare; (1982) STAS 8942/2-82 Determinarea rezistentei pamanturilor la forfecare, prin incercarea de forfecare directa. Institutul roman de standardizare..

- 35 -