Sunteți pe pagina 1din 9

Prima sec\iune

plEDOARII IN MISCAREA IDEILOR

IDEI PERSONALISTE DE MARE ACTUALITATE N OPERA LUI C. RDULESCU-MOTRU


extrase, ordonate i comentate de CORNELIU LEU

N LOC DE PREFA
ersonalismul are r[d[cini la fel de vechi precum divinizarea monoteist[ =i cultul a ceea ce este unicitate creatoare transcendent[, iar marile lui rezonan\e umaniste, ]n sensul rela\iei prin bun[tate =i ]n\elegere a omului cu divinitatea care i-a d[ruit semenii, s-au afirmat g[sindu-=i rezonan\[ deplin[ ]n Cuv`ntul ]ntrupat mesianic al ]nv[\[turii cre=tine. Pentru filosofia de via\[ a omului, care este tot una cu credin\a lui, cre=tinismul a coagulat toate ]ncerc[rile de p`n[ atunci f[cute ]n spiritul metafizic al ]n\elegerii fiin\ei umane, l-a ridicat pe g`nditorul materialist de la ]n\elegerea simplist[ a materiei, l-a temperat pe cel idealist de la exacerbarea aspira\iilor proprii doar eului s[u =i a a=ezat la locul cuvenit inspira\ia transcendent[ care, dezv[luindu-se fiec[ruia dup[ firea sa, afirm[ idealul personalist prin ideea respectului fa\[ de semen, a iubirii fa\[ de aproape =i a posibilit[\ii nemuririi fiin\ei umane prin ceea ce d[inuie ]n tradi\ia comunic[rii prin Duh Sf`nt cu <Treimea cea de o fiin\[>, care devine trepiedul cunoa=terii =i a lumin[rii omului prin cuv`nt. Chiar dac[ istoria filosofiei a continuat vreme de dou[ milenii ]mp[r\irea ]ntre materialism =i idealism, odat[ cu cre=tinismul, pragmatismul de esen\[ materialist palpabil[ a vie\ii ]n bun[ ]n\elegere, respect reciproc =i solidaritate uman[ a devenit norm[ de via\[ personalist[ pe acest p[m`nt, iar idealismul divinatoriu a devenit precept personalist al apropierii celor sorti\i a fi deosebi\i, adic[ al apropierii oamenilor prin Cuv`nt =i ]n\elegere metafizic[. Iar faptul c[ au trebuit ]nc[ dou[ milenii p`n[ ce omenirea s[ ]nceap[ s[-=i a=eze ]n\elepciunea de convie\uire pe suport personalist, nu se datoreaz[ dec`t unor rupturi artificiale care s-au creat ]ntre capacitatea transcendent[ a min\ilor luminate de a face descoperiri =tiin\ifice =i religia care venea s[ cultive ]ncrederea omului ]n dezv[luirile tot mai ample cu care divinitatea avea s[ r[spl[teasc[ propria lui credin\[. G`ndirea a oscilat astfel ]ncurc`ndu-se ]n multe meandre, tot mai multe pe m[sur[ ce s-a modernizat.
3

Pentru noi, rom`nii, =ansa de a ne configura o g`ndire modern[, echilibrat[ ]ntre specula\ia descoperirii =tiin\ifice =i tradi\ia ]nv[\[turii mo=tenite transcendent, s-a numit R[dulescuMotru. Dar =i pentru g`ndirea personalist[ ]n general, =ansa de a i se aplica formula ideatic[ (r[mas[ ]n sferele metafizice ale considerentelor privind relatia interuman[ sau ]n cele religioase ale transform[rii ]nv[\[turii ]n credin\[) la =tiin\e moderne concrete cum ar fi psihologia, pedagogia, sociologia, con=tiin\a social[, destinul uman =i destinul social, politicile de dezvoltare na\ional[ sau cunoa=terea istoric[ a evolu\iei popoarelor, cu toate c[ occidentul (care a ajuns ast[zi aproape ]n unanimitatea \[rilor sale cele mai civilizate la o politologie larg personalist[ =i la o aplica\ie juridic[ tot mai profund personalist[) nu o stie, tot R[dulescu-Motru se nume=te. Ca un destin al protocronismului nostru pe care bunul sim\ ne face s[ ni-l temper[m. G`ndirea european[ are exemplul evident al lui Hegel. Din ori ce unghi au vrut sau ]nc[ ar mai vrea unii s[ abordeze filosofia de ast[zi =i spre orice concluzii ar tinde pledoaria filosofic[, oricine e obligat s[ treac[ prin Hegel, pe l`ng[ Hegel sau, mai precis, pe la Hegel. N-o fi el cea mai str[lucitoare stea a filosofiei, n-o fi av`nd originalitatea sclipirii geniale a unor nume ce stau al[turi de al lui dar, ca ]nsumare sistemic[, oric`t ai vrea, nu po\i nici s[-l negi nici s[-l ocole=ti =i, cu at`t mai pu\in, orice direc\ie ar avea filosofia ta, nu po\i s[ nu te referi la el. Poate, f[r[ a fi pavat cu str[lucitoare revela\ii ce te uimesc prin surprinz[torul inedit al unor adev[ruri pe care ni le fac cunoscute pentru prima oar[ d`ndune sentimentul c[, de fapt, a=a stau lucrurile de c`nd lumea, cum se ]nt`mpl[ cu filosofiile de acut[ inspira\ie r[mase ca repere de direc\ie de la Aristot =i Platon p`n[ la cartezieni =i Kant, drumul filosofiei hegeliene nu are vastitatea tulbur[toare a unor direc\ii infinite. Respect`ndu-i pe ceilal\i =i prelu`ndu-le spre sistematizare genialitatea, el se ]nf[\i=eaz[ mai degrab[ ca o piatr[ unghiular[ a=ezat[ la intersec\ia tuturor =i pornind din aceast[ intersec\ie o cale,poate mai scurt[, dar mai precis[, mai riguroas[, mai atent direc\ionat[ spre o devenire imediat[ care avea s[ fie g`ndirea modern[ de ast[zi. F[r[ sistemica abord[rii hegeliene a tuturor filosofiilor de p`n[ la el, reglement`nd raporturile dintre ele, extr[g`nd =i sistematiz`nd ceea ce se dovedea necesar pentru punerea lor de acord cu entuziasmul pragmatic al marilor descoperiri din cadrul =tiin\elor pozitive, tendin\a speculativ[ a multora dintre filosofii moderni nu ar mai fi avut nici un fel de limit[, subiectivismul ambi\iei auctoriale ar fi triumfat aventurist fa\[ de emuli sau brutal fa\[ de al\ii, impun`ndu-se cu for\a (cum sa =i ]nt`mplat cu unele teorii filosofice extremiste), iar drumul filosofiei moderne s-ar fi transformat ]ntr-o ]grozitoare ]ntrecere de aser\iuni mai mult sau mai pu\in fondate, dup[ cultura =i bunul sim\ al fiec[rui g`nditor, l[s`nd loc destul =i imposturii care p`nde=te la grani\a dintre filosofie =i politic[. A=a cum, din p[cate, s-a =i ]nt`mplat cu nefericitele experimente ale fascismului =i marxism-leninismului a c[ror demagogie a g[sit c[ile de a se transforma ]n pericol mondial. Dintr-un asemenea punct de vedere, piatra unghiular[ heghelian[, cioplit[ solid, f[r[ a avea str[lucirea nestematelor filosofice =lefuite ]n operele specifice marilor autori de filosofie original[, ajunge a avea chiar mai mult[ universalitate dec`t acestea. +i ajunge astfel,tocmai prin faptul c[, a=ezat[ la intersec\ia lor, ]l oblig[ pe oricine parcurge c[ile filosofiei s[ \in[ seama de tot ce este important, s[ ia ]n propriul s[u calcul filosofic tot ceea ce este filosofie adev[rat[ ]n orice sistem propus de cineva, s[ ]nve\e a-=i baza inspira\ia sa pe deduc\iile
4

r[mase valabile din inspira\ia altora =i s[ ]mbine ]n folosul dezvolt[rii g`ndirii moderne transcendentul din g`ndirea filosofic[ =i din filosofiile credin\ei, cu pragmaticul descoperirilor =tiin\ifice care, ]n ultim[ instan\[, \in tot de descoperirea diver=ilor moduli din actul crea\iei universale. Preocupa\i de actul ]n sine al cunoa=terii sunt filosofii; preocupa\i de descoperirea unor mecanisme concrete ale acestui act sunt cercet[torii =tiin\ifici. C[z`nd de acord asupra acestui adev[r, ne d[m seama c[, fa\[ de marele act al descifr[rii Crea\iei =i al ilumin[rii omului ]n leg[tur[ cu aceasta, doar c[ile lor de lucru =i de abordare sunt diferite, sensul, interesul =i menirea fiind acelea=i. Dar ambi\iile dihotomiei sunt mari conduc`ndu-i pe unii la exacerbarea celor ideale iar pe al\ii la exacerbarea celor pip[ibile. Apar astfel credin\ele unilaterale =i, ]nregiment`ndu-=i fiecare teoreticienii concep\iilor lor asupra lumii, ]ncep a se contrazice, a se combate sau, mai r[u, cum probeaz[ exemplul malefic al marxismleninismului =i al altor fundamentalisme, ]ncearc[ s[ de impun[ dictatorial ]n via\a popoarelor. Fericirea, pentru p[strarea firului ra\ional al lucrurilor, acel fir care respect[ firescul sim\irii umane =i fa\[ de ceea ce este material =i fa\[ de cea ce este divin, =i fa\[ de imanent ca =i fa\[ de transcendent, este, ne]ndoielnic pentru o anumit[ perioad[ din istoria g`ndirii ]n care ne afl[m =i noi ast[zi, edificiul de intersec\ie pe care-l a=eaz[ Hegel la ]ntret[ierea drumurilor filosofice oferindu-=i sistemul s[u tuturor celor care ambi\ioneaz[ a crea sisteme. Un sistem care nu procedeaz[ prin excluderea dec`t a ceea ce este nesemnificativ, tot ce poate ]nsemna progres spre g`ndirea modern[ fiindu-i accesibil, inteligibil =i utilizabil ]n practica filosofic[. Permi\`ndu-mi o parantez[ care \ine mai mult de memorialistic[, ]mi amintesc de faptul c[, f[c`nd parte din genera\ia care n-a apucat dec`t s[ vad[ de la distan\[ manualele de filosofie obiectiv[ despre marile curente ale g`ndirii umane, chiar dac[ nu ni s-au sp[lat creierele pubere din care ]nc[ nu avea ce s[ se spele, ni s-a turnat cu p`lnia ]n ele marxismleninism, peste care s-a a=ezat =i glazura bro=uricilor sub\irele, alc[tuite dinadins pentru ]nv[\atul pe de rost al masselor, din a=a zisa filosofie stalinist[. Despre o asemenea bro=uric[ (dup[ modelul c[reia, mai t`rziu, am v[zut doar c[rticelele despre ]nv[\[tura lui Mao care, ]n China, nici m[car nu mai erau citite, ci folosite deadreptul ca totem ]n vindecarea bolilor, deregl[rilor =i a ]nclina\iei c[tre g`ndirea personal[), \in minte c[ se chema <Materialismul dialectic> =i c[, ]n formatul ei de \inut ]n palm[, era r[sp`ndit[ ]n zeci de limbi =i miliarde de exemplare, cam pentru tot at`tea suflete din omenirea asta pe care spera s[ le n[imeasc[ aparatul de propagand[ al PCUS. Acolo am auzit pentru prima dat[ de Hegel despre care scriitura rezumativ vulgarizatoare a lui Stalin l[sa s[ se ]n\eleag[ c[ ar fi fost un fel de colaborator direct sau indirect al lui Marx. Adic[, combinarea marxismului cu dialectica hegelian[ producea monstruozitatea denumit[ <Materialism dialectic> . Acesta era opusul condamnatei =i ostracizatei metafizici pe care, dac[ o practicai, puteai ajunge chiar =i la rezultate penale. Hegel era coautorul recunoscut al acestei dialectici oficializate ca unic mod de g`ndire. Nici un cuv`nt despre mai vechii dialecticieni, unii situati chiar la ]nceputurile antice ale filosofiei. In acest mod, limitele cunoa=terii mele umplute cu p`lnia leninist[ despre care am vorbit, ]l situa pe Hegel, a c[rui oper[ propriu-zis[ ]mi era complet interzis[, cam la statutul de colaborator sau preparator de fi=e pentru cei doi b[rbo=i autori ai <Manifestului comunist>. Un materialist convins, deci, chiar autor sau coautor al unei metode aplicate de marxism.
5

Nu mare mi-a fost surprinderea apoi, c`nd mi-au ajuns ]n m`n[ lucr[ri incriminate ca idealiste, apar\in`nd unor autori interbelici sau contemporani proveni\i din surse str[ine interzise, g[sind ]n ele foarte multe referiri tot la opera hegelian[, sau chiar recunoa=terea unor certe filia\ii. P`n[ la urm[, ]ncerc`nd cu greu s[-mi completez c`t de c`t =i pe furi= cunoa=terea acestui domeniu a c[rui importan\[ ideatic[ m[ fascina, profit`nd =i de perioadele de deschidere care, chiar f[r[ voia conduc[torilor ideologici, ]=i aveau metafizica lor prin care se produceau ciclic, mi-am dat seama c[ Hegel era pomenit de to\i, de la st`nga b[rbo=ilor men\iona\i p`n[ la cel mai ]mp[timit idealism romantic. +i, nu numai pomenit, ci ]nsu=it, recunoscut ca precursor, citat ca argument =i folosit ]n orice fel de direc\ie metodic[ de filosofie. Piatra unghiular[ pe care - a=a, nestr[lucitor cum ap[rea el fa\[ de un Kant sau un Shopenhauer, calm, neagresiv =i metodic, a=a cum ap[rea fa\[ de polemismul unor Descartes sau Diderot, ori fa\[ de vehemen\a ne]ng[duitoare a unui Nietzsche - se situa el, ]mi devenea evident[. +i nu numai evident[; ]mi devenea foarte clar[ =i stabil[ pe locul ei la ]ntret[ierea tuturor drumurilor filosofice ai c[ror c[l[tori luau ]ntotdeauna c`te ceva din semnifica\ia ei, se orientau dup[ direc\iile oferite de ea, ]=i a=ezau sistemul pe modelele de sistem studiate, afirmate =i impuse de ea. Ceea ce, trebuie s[ recunoa=tem, pentru g`ndirea unei p[r\i geografice sau a unei etape istorice din ceea ce numim generic <omenire>, nu poate fi deloc indiferent. S[ ai la dispozi\ie un asemenea indicator de intersec\ii spa\io-temporal, care-\i =i limpeze=te direc\iile dar ]\i =i scurteaz[ durata drumului spre o mai modern[ formul[ de g`ndire, e una dintre marile =anse care merit[ s[ ia numele celui ce o ofer[! Mutatis mutandis, nu numai c[ ]ndr[znesc, dar chiar m[ ]nc[p[\`nez s[ afirm c[, pentru g`ndirea rom`neasc[, dar =i pentru evolu\ia ]ntru modernitate a unei filosofii care ne este foarte proprie nou[ ca ]ndelungat[ tradi\ie - filosofia personalist[ cu aplica\iile ei ]n alte domenii ale umanismului - o asem[n[toare piatr[ unghiular[ este opera filosofic[, psihologic[ =i de pedagogie social[ produs[ de savanta cunoa=tere, aplicatul discern[m`nt =i inspirata metodic[ a creatorului de excep\ie ]nc[ ne]ndeajuns de bine cunoscut Europei, care a fost Constantin R[dulescu-Motru. O spun cu toat[ buna credin\[, con=tient de faptul c[, la alte culturi, culturi ale unor na\iuni europene care au avut parte de existen\[ calm[ =i de continuitate <nerevolu\ionar[> ]n libertatea de g`ndire, ne trec`nd prin avatarurile istoriei noastre, o asemenea piatr[ unghiular[ de tipul operei lui R[dulescu-Motru ar fi provocat o fantastic[ inflorescen\[ de g`ndire ]n slujba dezvolt[rii na\ionale. La noi, aici, ]ntre Balcanismul lipsit de orice rigoare =i Estul haotic al habotniciilor aberante, ]ntre imperii r[zboinice =i =uvoaie de popula\ii scurg`ndu-se p`n[ ast[zi ]n atrac\ia de a desciviliza zonele de creuzet ale unei civiliza\ii demne de invidiat prin logica existen\ei prospere, ]ntre experien\ele recente ale agresivit[\ii fasciste =i comuniste, el r[m`ne doar o promisiune pentru cei ce ar dori s[-l urmeze =i un exemplu de europenism pur al g`ndirii noastre subminate de influen\ele nechema\ilor. Profund ra\ional =i tradi\ional ]ntr-o religiozitate de fond, f[r[ nimic habotnic, f[r[ exterioriz[ri nefire=ti de bigot[ ipocrizie exagerat[, deschis c[rtur[re=te p`n[ la a cuprinde toat[ ]nv[\[tura clasic[ =i receptiv la rigoarea german[ care l-a f[cut s[ selecteze =i s[ asimileze tot ce venea modern ca g`ndire, totalmente ra\ional =i logic fa\[ de raportul dintre inspira\ia filosofic[, =i informa\ia de fond tehnico-=tiin\ific, el a fost un reprezentant al marelui academism rom`nesc ]nc[ ]nainte de a deveni academician =i pre=edinte al acestei ]nalte institu\ii. +i a fost un creator de structuri personaliste ]n
6

modernizarea psihologiei, a sociologiei, a pedagogiei =i a antropologiei istorice, ]nc[ ]nainte ca personalismul s[ se configureze ]n accep\ia sa modern[, care se rezum[ ast[zi splendid prin conceptul de drepturi ale omului. Referindu-ne la Hegel, un Hegel masiv a=ezat la r[sp`ntia filosofiilor din secolul al 19lea ca o surs[ pentru orice act de g`ndire ce avea s[ afirme filosofia modern[ =i g`ndindune la tot ceea ce, post Kantian fiind =i ]mbog[\it cu descoperirile unor =tiin\e ]n ascensiune a determinat noul curs pe care l-a luat filosofia ]n procesul elabor[rii metodelor moderne de g`ndire =i ale fenomenologiei unei abord[ri realiste a vie\ii prin pragmatica ]n\elegerii actului transcendent, ne d[m seama c[ ]ns[=i evolu\ia =i diversificarea filosof[rii asupra actului de existen\[ uman[ venea s[ impun[ o asemenea surs[ de selec\ie a tot ceea ce putea da g`ndirii moderne direc\ii de afirmare. La fel se ]nt`mpl[ lucrurile =i cu structurarea modern[ a g`ndirii rom`ne=ti: Ea ar fi num[rat =i ast[zi nenum[rate genii individuale propun`nd str[lucitoare sisteme de superficial[ voca\ie dup[ modelul entuziasmaticei g`ndiri din lumea europenilor latini, dac[, la momentul cheie al afirm[rii ei, nu ar fi ap[rut - ]n rigoarea clasic[ a abord[rii unei modernit[\i de fond =i metod[ care l-a f[cut s[ fie protocron chiar =i ]n filosofia personalist[ care de-abia ast[zi se dezvolt[ afl`ndu-si rostul calmant =i reintegrator ]ntr-o omenire convulsionat[ acel fenomen de ]nsumare a filosofiilor, de disecare a lor =i aliniere comparativ[ cu fenomenul =tiin\elor experimentale, toate duse p`n[ la recristalizarea ]ntr-o novatoare metod[ proprie, fenomen pe care ]l numim fie R[dulescu-Motru, fie, dup[ titlul operei sale capitale: <Personalismul energetic>. A=a cum fenomenologia =i autocunoa=terea din teoriile lui Hegel ]=i cap[t[ adev[rata mare rezonan\[ ]n g`ndirea secolului XX, secol ]n care existen\a filosofiei lui este determinant[ pentru tot ce ]nseamn[ filosofie modern[, a=a cum noua =tiin\[ din care se deduce natura adev[rului metafizic are ]n Europa pecetea lui Hegel, tot astfel, ]n Rom`nia interbelic[ s-a format o =coal[ de filosofie ai c[ror reprezentan\i, chiar dac[ nu o recunosc sau n-au avut cum s[-=i dea seama, trec pe la - =i cap[t[ coeren\[ prin - opera lui R[dulescu-Motru. Iar filosofia personalist[ de ast[zi, cea care a provocat istoricul document al <Declara\iei Universale a Drepturilor Omului> =i multe dintre Constitu\iile moderne ale statelor occidentale, filosofie care, precis, ]nc[ nu-l cunoa=te drept adept =i creator de direc\ii noi, nu =i-ar fi g[sit abord[rile ei ]n =tiin\ele psihologiei persoanei =i a psihologiei sociale, a interpret[rii istoriografice a devenirii popoarelor, a configur[rii personalit[\ii na\ionale =i personalit[\ii colective, a energetismului care caracterizeaz[ culturile =i afirmarea social[ devenind nucleul dezvolt[rii na\ionale, a progresului ei p`n[ la triumful ]n modernitate sau a del[s[rii p`n[ la dec[dere sau integrare pendinte doar de aspira\iile =i progresul altora, abord[ri ]n care =i ast[zi ]nc[, R[dulescu-Motru ]=i are prioritatea. Acum, ]ntr-o perioad[ care dezbate ]mp[timit =i din partea celor care o sus\in =i din partea celor care o combat, problema globaliz[rii, echilibrul puternic =i stabil al metodologiei analitice ]n descifrarea energiilor de afirmare a persoanelor =i grupurilor sociale pe care a configurat-o, cizelat-o =i demonstrat-o R[dulescu-Motru, poate impune mari clarific[ri de natur[ personalist[ apropiind contrariile =i d`nd un sens pozitiv-creator polemicii, spre g[sirea c[ilor juste ale iminentei globaliz[ri =i nu spre sterila ei negare. Mai mult dec`t at`t: luarea ]n considerare a contribu\iei lui R[dulescu-Motru ]n impunerea unor adev[ruri prin
7

recunoa=terea originalit[\ii manifest[rilor de energie ]n fiecare persoan[, ]n fiecare na\iune =i ]n fiecare cultur[, ar putea ajuta mai explicit la delimitarea conceptual[ dintre cei doi termeni care par sinonimi: Mondializare =i Globalizare. Fiindc[, dup[ noi, Mondializarea este fenomenul imperios =i ireversibil spre care ne conduc at`t tehnicile moderne ]n capacitatea lor poten\ial[ de progres universal, c`t =i devenirea benign[ a ]n\elepciunii umane prin continua aprofundare a conceptului de convie\uire =i respect reciproc. }n vreme ce Globalizarea este fenomenul ca atare, cu tot ceea ce are r[u =i bun, cu proliferarea spectaculos ]nnoitoare a tehnicii de v`rf, ori distribuirea larg[ a unor produse ce ridic[ standingul de consum, dar =i cu tendin\ele monopoliste ale unora, =i cu acceptarea de c[tre al\ii, neaten\i la fondul interuman al conceptului sau lenevi\i ]n materie de crea\ie proprie, a condi\iei de cump[r[tori ori consumatori supu=i asalturilor unui comer\ vehement venit din alt[ parte, =i cu supunerea, pe motive tehnico-economice, a grupurilor sociale de\in[toare de vechi culturi, de c[tre o cultur[ mai nou[, superficial[ =i standardizat[. Modul ]n care, la nivelul vremii lui, R[dulescu-Motru a \inut seama de toate descoperirile =tiin\elor experimentale =i, resping`nd mecanicismul simplelor m[sur[ri cantitative, evolu\ionismul lipsit de transcenden\[ =i determinismul vulgar a=ezat la antipodul ideii de crea\ie, modul ]n care el a ales =i a pus ]n valoare filosofic[ marile concluzii ale descoperirilor materiale configur`nd metoda acelei g`ndiri echilibrate, apt[ s[ dep[=easc[ =i extremismele ideatice, dar =i cele ale unor interese exacerbate de dominare a vie\ii materiale a popoarelor, nu este deloc dep[=it. Rezultatele noii inventici se pot integra la fel de bine ast[zi printre descoperirile =tiin\ifice de care el, la vremea lui, a \inut seama. +i, astfel, ]n analiza fenomenului ei de Mondializare-Globalizare, filosofia necesar[ omenirii de ast[zi ar putea beneficia de c`teva concluzii rezultate din pragmatismul funciar al conceptului de <personalism> prin care R[dulescu-Motru venea s[ adune la un loc (=i s[ lege ]ntr-o conceptual[ unitate), tot ceea ce era g`ndire opus[ materialismului vulgar, reduc\ionist la c`teva elemente pip[ibile, diminuator al aspira\iilor creatoare =i al in\iativelor persoanei umane =i, ]n ultim[ instan\[, ca orice teorie schiload[ ]n argumente, ]nclinat spre dictatur[, totalitarism =i impunere cu for\a a ideologiei sale. Idealismul disip`ndu-se ]n prea multe incertitudini, ]n specula\ii u=or de comb[tut cu <pip[ibilul> , ]n infiltrarea min\ii umane cu ambi\iile supraumane =i ]n exacerbarea romantic[ a unui ideal rupt pe vecie de pragmatic[, nega materialismul, dar nu-i mai era nici antipod, nici adversar capabil s[-i ilumineze unghiurile negre ale marilor defecte =i caren\e. Din acest motiv, R[dulescu-Motru vine =i opune materialismului personalismul, drept un factor reintegrator a tot ceea ce exist[ ca bun sim\ filosofic =i lips[ de exagerare unilateralizant[, capabil s[ se opun[ unei ideologii ce nu mai era de mult[ vreme g`ndire, ci persista doar sub forma ei osificat-agresiv[ de dictatur[ politic[. +i, tocmai pentru c[ am ajuns la acest aspect al dictaturii politice prin degradarea filosofiei ]n ideologie oficializat[, trebuie s[ subliniem faptul c[ marii g`nditori =i politologi occidentali, ]nc[ dup[ primul r[zboi mondial, au opus tendin\elor antidemocratice o filosofie politic[ personalist[ =i le-au comb[tut prin personalism, acesta fiind cheia principal[ a demantel[rii concep\iilor extremiste. Dup[ dezastrele antiumane =i exemplele de desumanizare ale celui de al doilea r[zboi mondial, marea responsabilitate fa\[ de omenirea care trebuia s[-=i vindece r[nile flagelului i-a f[cut s[ se ]ntrebe: <Dac[ idealismul exacerbat a dus la fascism, iar materialismul impus prin toate mijloacele neacademice, de la sofistic[ p`n[ la teroarea
8

armat[, a dus la comunism, ambele direc\ii filosofice dovedindu-se generatoare de ]ngrozitoare totalitarisme, care ar putea fi filosofia care s[ garanteze b[tr`nului nostru continent echilibrul politic =i democra\ia?>... +i, astfel, s-a ajuns, sau, mai bine zis, s-a reajuns la personalism. Personalismul cel pornit din ideea de iubire de oameni, dar ad`ncit =i laminat de g`nditorii lui moderni p`n[ la cele mai evidente comunic[ri =i rezonan\e ]n pragmatica vie\ii cotidiene care-=i dorea doar lini=te =i dezvoltare liber[. O filosofie echilibrat[, \in`nd seama de toate nevoile practice ale omenirii, o pragmatic[ a convie\uirii ]n pace =i a colabor[rii ]ntru dezvoltare a fost a=ezat[ la temeliile noi Europe de c[tre ctitorii Uniunii ei. }n paralel cu ace=tia, prin toat[ opera sa realizat[ ]n ]ntreaga prim[ jum[tate a secolului al XX-lea, R[dulescu-Motru punea de pe atunci bazele filosofice (dar =i metodologice, =i sistemice) ale aplic[rii personalismului la toate celelalte =tiin\e care deriv[ din umanism av`nd drept scop perfec\ionarea fiin\ei umane =i a condi\iilor ei de afirmare ]n lume. O traducere integral[ a operei marelui c[rturar rom`n ]ntr-o limb[ de circula\ie, va demonstra din plin aceasta. Deoarece, tot a=a cum, calm, meticulos =i mai pu\in spectaculos dec`t al\ii, Hegel a rea=ezat dezvoltarea modern[ a logicii prin rea=ezarea logic[ a tuturor adev[rurilor descoperite sau enun\ate de filosofie ]n evolu\ia ei, tot calm, tot riguros, tot neiubitor de fulminant spectacol intelectual =i tot atoatecunosc[tor al ideaticului filosofic =i al pragmaticului =tiin\ific, dorind s[ ordoneze lucrurile ]ntr-un sistem care s[ asigure dezvoltarea modern[ ]n filosofia \[rii sale - filosofia rom`neasc[, R[dulescu-Motru a creat un cadru solid =i creator pentru dezvoltarea pe ]ntregul continent a unei filosofii salutare ]n dorin\a de unitate geopolitic[, pentru o dezvoltare durabil[ prin largi condi\ii politico-sociale de afirmare a persoanei umane. L[s`nd, bine-n\eles, exege\ilor lui de marc[ valorificarea vastei opere care de abia de vreo c`\iva ani a ]nceput s[ ne fie din nou cunoscut[, nu facem altceva dec`t s[ propunem cititorului aceasta ne]nsemnat[ =i redus[ culegere de citate. Scopul nostru este doar de a sublinia c`teva dintre considera\iile prin care filosoful rom`n descoper[, define=te =i aprofundeaz[ esen\ele personalismului. Nu ]ndr[znim s[ spunem c[ nu ]nt`mpl[tor asemenea considera\ii se afirm[ tocmai pe baza mo=tenirii, cunoa=terii =i tr[irii a ceea ce ]nseamn[ tradi\ia spiritual[ a poporului rom`n de vreme ce ele sunt =i rodul marii culturi enciclopedice a filosofului. dar, pe parcurs, acolo unde tr[s[turile monoteismului nostru funciar =i ale tradi\iei comportamentale rom`ne=ti sunt evidente chiar =i pentru obiectivitatea at`t de =tiin\ific[ a logicii sale, nu ne vom putea ab\ine de la a ne permite sublinieri sau comentarii. Deocamdat[, ca schem[ de extragere a citatelor, trebuie s[ spunem c[ ele provin din patru dintre lucr[rile lui Constantin R[dulescu-Motru: <Psihologia poporului rom`n> 1936; <Timp =i Destin> - 1940; <Etnicul rom`nesc. Comunitate de origine, limb[ =i destin> - 1942; <Materialismul =i Personalismul ]n filosofie> - 1947. Mai facem referire de asemenea la :<Centenarul lui Hegel> - 1931; <Psihologia martorului> - 1906; <Psihologia industria=ului> - 1907; <Psihologia ciocoismului> - 1908; <Din psihologia revolu\ionarului> - 1919; <Sufletul neamului nostru.Calit[\i bune =i defecte> - 1910. Textele le-am ales din edi\iile ]ngrijite de Alexandru Boboc =i de Constantin Schifirne\, domniilor lor apar\in`ndule unele transcrieri ]n spiritul evolu\iei limbii noastre.
9

Ne-am luat libertatea s[ a=ez[m aceste citate pe familii de idei ]n =ase capitole dup[ cum urmeaz[: I. Faptul sufletesc =i tr[irea sufleteasc[; eul subiectiv al persoanei =i unicitatea tr[s[turilor acestuia; via\a sufleteasc[ personal[ ca un unicat ce trebuie ]n\eles ca atare de celelalte vie\i suflete=ti personale; legitatea unicit[\ii persoanei umane =i a drepturilor ei. II. Via\a istoric[ =i faptul sufletesc la grupurile sociale; unicitatea tr[s[turilor psihologice de grup social; psihologia personal[ a diferitelor culturi ca fapt de psihologie social[; na\iuni tinere =i na\iuni b[tr`ne ]n contrast cu na\iuni copil[roase =i na\iuni ]mb[tr`nite; argumente pentru personalismul istoriografic. III.Raporturile dintre faptul din natur[ =i faptul sufletesc; timpul m[surat conven\ional =i timpul tr[it personal; mecanicismul vulgar, evolu\ionismul tern =i necreator, determinismul cauzalit[\ilor m[runte, lipsite de transcenden\[, dictatura scientismului asupra unor domenii ce apar\in strict filosofiei, toate privite ca limite de nedep[=it ale materialismului. IV. Destinul - o coordonat[ definitorie a ambelor vie\i suflete=ti: =i a celei personale =i a celei colective; propensiunea psihologiei sociale; realizarea voca\iei ca un imperativ al destinului; voca\ie personal[ =i voca\ie colectiv[. V. Critica interpret[rii materialiste; demersul materialist e=uat prin refuzarea viziunii transcendente, prin neglijarea faptului sufletesc =i a timpului personal; r[zbunarea e=ecului filosofic prin dictatur[; negarea desf[=ur[rii timpului la modul personal =i a faptului sufletesc personal egal cu nesocotirea nevoii omene=ti de democra\ie; personalismul ca =tiin\[ a realit[\ii ideilor de existen\[ =i destin. VI. Persoan[ uman[ =i persoan[ divin[; credin\[ =i concep\ie personalist[; personalismul ideii de persoan[ apropiat[ sau persoan[ asem[n[toare =i personalismul din psihologia social[ a comunit[\ii cre=tine; educarea psihologiei sociale. Proced`nd la o asemenea selec\ie consider[m c[ devine explicabil[ (=i scuzabil[) scoaterea citatelor din contextul demonstra\iei spre care tindeau ele ]n lucr[ri cu tem[ diferit[, ca =i repetarea, sub alt[ form[, a unor idei asem[n[toare. Antologatorul nu a ]ncercat dec`t s[ ofere cititorului o imagine asupra ansamblului concep\iei personaliste =i despre personalism a lui Constantin R[dulescu-Motru, at`t ca o sumar[ introducere ]n problemele acestei filosofii =i a modului de abordare a ei specific filosofiei rom`ne, c`t =i ca un ]ndemn adresat acestui cititor de a se ]ndrepta spre opera capital[ a filosofului, cea din care n-am extras citate ci am l[sat-o spre integritatea lecturii =i studiului: <Personalismul energetic> publicat pentru prima oar[ ]n 1927, dup[ o elaborare care ]i luase aproximativ dou[zeci=icinci de ani, dac[ \inem seama de faptul c[ ]n anul 1902 f[cea o prim[ tentativ[ public`nd studiul <Stiint[ =i energie>. Era cam ]n aceea=i perioad[ c`nd ap[rea la noi (]n premier[ mondial[ =i pe c`nd prestigiul autorului nu dep[=ise cercul s[u de colegi), traducerea din Jacques Maritain:<Reflexiuni asupra inteligen\ei> iar, la Paris, grupul de filosofi care urmau s[ porneasc[ apari\ia revistei <Esprit> mai avea cinci ani p`n[ s[ se ]nfiin\eze. Dar ne oprim aici, ne dorind s[ d[m unora satisfa\ia de a ne acuza de protocronism. Pentru c[, dac[ este vorba de a=a ceva, atunci ar trebui s[ mergem cu g`ndul tocmai la Zalmoxe =i la monoteismul dacilor care descoperise
10

transcende\a comunic[rii cu Tat[l Ocrotitor. }nflorit apostolic pe un asemenea teren, mai evident dec`t ]n alte locuri, cre=tinismul s-a manifestat aici, din patristic[ =i p`n[ ]n prezent, ca o ra\iune suprem[ a iubirii personaliste de aproape, f[c`nd din credin\[ o personal[ filosofie de via\[ =i, din filosofia de via\[, temei pentru funciaritatea credin\ei. Tot ]n leg[tur[ cu permisiunile pe care ni le-am luat ]n leg[tur[ cu aceast[ antologie de citate din opera marelui g`nditor, men\ion[m c[, unele comentarii pe care am fi fost tenta\i s[ le facem pe loc ]n entuziasmul studierii textelor (fapt care, la lectur[, s-a =i produs prin m`zg[leli juxtapuse), le concentr[m acum, cu trimitere numerotat[ =i caracter deosebit, la sf`r=itul fiec[rui capitol; iar micile preciz[ri, de care am sim\it nevoia pe parcursul textului, le-am pus ]n paranteze, cu liter[ diferit[.
Corneliu LEU

11